21 februarie 2017

Adrian Pițigoi, viceprimarul Câmpinei: „Vom realiza multe investiții frumoase în anul 2017”

Zielele trecute, am stat de vorbă cu viceprimarul Câmpinei, Adrian Pițigoi, despre obiectivele de investiții care se vor realiza în acest an cu bani din bugetul local. Iată ce am aflat de la al doilea demnitar al orașului.  

- În primele săptămâni ale lui 2017, executivul local nu a urcat pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) documente tehnice ale unor proiecte de investiții publice, documente necesare la organizarea ulterioară a licitațiilor pentru atribuirea lucrărilor respective. S-a vorbit despre un blocaj al funcționarilor publici din Primărie, care nu mai semnau de frica procurorilor DNA, o fobie care, zice-se, a străbătut ca un fir roșu toate administrațiile publice ale țării. Așa au stat lucrurile sau a fost doar un zvon al liderilor politici, naționali sau județeni, care se simțeau cu musca pe căciulă? 
- Nu au stat lucrurile așa. S-a lucrat încă de la începutul acestui an la documentele pe baza cărora se vor organiza licitațiile aferente. Aceste activități de pregătire nu au avut însă un ritm susținut, și pentru că au fost multe zile libere, dar și pentru că nu s-a reușit promovarea bugetului local, în lipsa celui central. După promulgarea bugetului de stat, vom putea trece, în curând, bugetul municipiului prin Consiliul Local, iar lucrurile vor intra pe făgașul normal. Angajații Primăriei nu au stat totuși degeaba, întrucât s-a lucrat la finalizarea tuturor documentațiilor tehnice de pregătire, necesare a fi urcate pe SEAP după aprobarea finanțărilor de la bugetul local alocate obiectivelor de investiții. Noi am pregătit documentațiile pentru a fi cât mai aproape de faza urcării lor pe SEAP. 
- Bugetul de stat a fost promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial. Bugetul local este definitivat sau se mai lucrează la el? 
- Bugetul local este creionat pe partea de cheltuieli și investiții planificate a se realiza în acest an. Pe partea de venituri nu am putut finaliza bugetul, deoarece ne lipsesc sumele pe care urmează să le primim de la guvernul României (sume defalcate din cota de TVA, cele pentru echilibrarea bugetelor etc). În bugetul local nu intră numai sumele colectate din impozitele și taxele locale sau din amenzi. De aceea, până nu primim sumele de la guvernanții actuali, nu putem închide bugetul local pe 2017. Pe partea de investiții avem multe proiecte frumoase. Sperăm că finanțarea acestora va fi îndestulătoare și că nu vom fi nevoiți să facem prea multe rectificări bugetare pe parcursul anului. 


- Care sunt cele mai importante obiective de investiții ce se vor realiza în 2017?
Avem de continuat unele investiții mai vechi, dar și de realizat altele noi. Avem de finalizat mai multe lucrări: reabilitarea unor etaje ale clădirii fostului Cămin Energetic; reabilitarea și modernizarea Parcului de la Soldat (avem aprobați indicatorii tehnico-economici, dar mai trebuie să facem proiectarea instalațiilor electrice pentru a putea urca apoi toate documentele pe SEAP); realizarea unei construcții care să conserve situl arheologic din Parcul Trandafirilor. Acestea ar fi lucrările cele mai mari. Indicatorii tehnico-economici pentru situl arheologic îi vom discuta la viitoarea ședință de Consiliu. Valoarea realizării acestui proiect este mare, dar ea va fi reajustată și diminuată cu circa 20%. Nu vor scădea prea mult cheltuielile, pentru că aceste lucrări de restaurare și conservare a siturilor arheologice se execută doar cu firme specializate, agreate de Ministerul Culturii, firme care sunt doar câteva în toată țara și care au tarife mult mai mari decât cele practicate pe piața clasică a construcțiilor civile și industriale. Mai mult nu putem scădea cheltuielile fără riscul de a prejudicia proiectul și de a afecta calitatea și perioada conservării sitului. Ne dorim să facem în 2017 și câteva investiții noi, așa cum este skate-parcul de pe strada Podului, din jos de Bdul Culturii (va fi amenajat pe o terasă ce coboară spre Prahova, lângă parcul amenajat deja, și va fi destinat tinerilor care se dau cu rolele și cu skate-ul). De asemenea, vrem să modernizăm circa 15-20 de străzi (covor asfaltic complet). Cea mai mare provocare o reprezintă modernizarea infrastructurii stradale din zona Calea Doftanei – Bobâlna – Voila, proiect în care suntem blocați și condiționați de finalizarea programului european de modernizare a rețelelor de apă-canal gestionat de operatorul Hidro Prahova. L-am întrebat, zilele trecute, pe dl Semcu, directorul general de la Hidro, când preconizează că se vor relua lucrările de canalizare, iar acesta mi-a răspuns că nu are un răspuns. L-am întrebat dacă va avea loc reintrarea firmei Cast la finalizarea lucrărilor sau dacă se va organiza o nouă licitație. Am aflat că abia la sfârșitul lunii martie au termen la Curtea de Arbitraj, unde ori se va da un nou termen, ori se va decide reintrarea firmei Cast în program (care s-ar putea întâmpla prin mai 2017), ori se va hotărî organizarea unei noi licitații (care nu se va putea desfășura decât la finele anului, ceea ce înseamnă cea mai rea variantă). Oricum, am vorbit și cu dl primar și am decis să nu intrăm în iarnă cu aceste străzi în starea lor jalnică din prezent, ci să le reabilităm, dar numai cu primul strat de asfalt (binder). Din nefericire, dacă nu vom avea finanțările necesare pentru străzile Calea Doftanei, Bobâlna și Voila, va trebui să renunțăm la alte investiții mai mici. Există și posibilitatea de finanțare prin accesarea unui credit bancar investițional. O altă investiție importantă pe care vrem s-o facem în 2017 este Ștrandul Tineretului (de lângă Casa Tineretului), pentru al cărui SF am alocat 40.000 de lei. Vrem să realizăm aici o piscină publică modernă, pentru cei care doresc să se îmbăieze în orice perioadă a anului. O piscină care nu va fi dedicată cursurilor de înot pentru copii, căci pentru acest lucru există bazinul didactic de înot. O dată cu Ștrandul Tineretului, vom înlătura și neînțelegerile și certurile pentru folosirea bazinului didactic de înot de către adulți. Vom face un SF în două variante: ștrand acoperit și ștrand descoperit. În prima variantă, ne-am gândit la un perete fix din zidărie, la care vor fi alipite vestiarele și toaletele, plus diverse anexe. Ceilalți trei pereți și acoperișul vor fi executați din structuri ușoare și glisabile, care se vor strânge vara, când este timp frumos, piscina devenind astfel descoperită și scăldată total în razele soarelui.
- Coordonați în mod direct serviciile ADPP și Urbanism. Sunteți mulțumit de activitatea acestora? 
- Departamentele ADPP și Urbanism sunt în plin proces de reinventare. Pentru eficientizarea activității, am realizat proceduri interne și interdepartamentale. ADPP dă comenzi și Atelierului de reparații infrastructură străzi, a cărui organigramă va fi complet încărcată pentru a putea realiza lucrări mai complexe, ajutați și de dotările cu mașini și utilaje moderne. (A.B.)

Editorial. AŢI CÎŞTIGAT!

În mod firesc, după o lună de proteste serale, a intervenit și o oarecare oboseală. Bine stimulată de agenții demobilizării, colportatorii lozincilor de tip: toți sînt la fel, sînt mari interese mondiale, ei fură și voi stați în frig, bine că ne-au mărit salariile, sîntem manipulați de „servicii”, occidentalii vor să ne colonizeze, Soros plătește totul, lăsați guvernul să guverneze, se dezbină țara, vor să ne ia Ardealul, oricum ei fac ce vor șamd. Recunoașteți în sintagmele de mai sus repertoriul „televiziunilor de știri”, puroiul cel mai greu de curățat al societății românești. 

Foto: Mihai Petre/ Wikipedia
Și totuși, ceva enorm s-a cîștigat în acest răstimp. Speranța. Nenorocita de ordonanță 13 a fost de mult depășită, dacă dl. Dragnea nu și-ar fi pierdut uzul rațiunii și s-ar fi grăbit într-atît, ar fi putut găsi o cale mai bună de a-și rezolva problemele penale, ale sale și ale companionilor săi. Nici faimoșii săi consilieri străini nu trebuie blamați: nimeni n-ar fi putut anticipa amploarea și forța și forma inedită de rezistență a societății civile. De altfel, cred că exagerăm mult capacitățile acestor „consilieri”, crezîndu-i un fel de semizei sau de șamani, capabili de adevărate războaie psihologice și punerea în mișcare de enorme mase de oameni. Cred că abia asta e forma lor supremă de a ne manipula, veche și banală de altfel: să ne facă să credem că sînt mult mai puternici decît sînt de fapt. N-au putut nici măcar anticipa că va cîștiga Trump în SUA, centrul Răului, nu-i așa? 
În acest moment „strada” a cîștigat. PSD-ul, cu o lipsă de inteligență managerială stupefiantă, n-a găsit altceva decît să-i contrapună acel miting pictat de un Goya coșmaresc din fața Cotrocenilor. Numai că, miza între timp a crescut enorm. Ceea ce n-au anticipat strategii de imagine ai PSD, scontînd doar o febră ușoară care trece cu o aspirină, a fost că, ținînd prea mult oamenii în stradă, reacționînd la cererile lor tîrziu și inadecvat, aceștia au devenit conștienți de forța lor. Și, brusc, nu mai pot fi controlați. Cerințele lor au devenit maximale. De aceea spun că „strada” a cîștigat. A depăși rapid frica, indiferența, comoditatea, autismul social și a căpătat conștiința de sine și speranța. PSD-ul a oferit generos populației arma cea mai eficientă cu care  să fie înfrînt. 
Sigur, cum scriam și săptămîna trecută, rămîne ca toate astea să fie consolidate. Guvernul lucrează la turație maximă nu pentru a construi ceva (fizic ori instituțional), ci pentru a distruge tot ce s-a făcut înainte. Numirile de oameni din eșaloanele doi și trei sînt stupefiante, în fiecare zi mai aflăm despre o instituție care funcționa și care este decapitată, despre altă OUG care mai bate un cui în coșciugul democrației, presa face un rău enorm, greu de măsurat… doar cînd îi vedem pe oamenii ăia repetînd delirant ce le-a spus cu seară înainte televizorul ne dăm seama ce profund e răul. Apropo: sînt acolo strigate lozinci xenofobe, antisemite, antidemocratice de care dl. Grindeanu, dacă ar exista cu adevărat și nu ar fi o simplă ficțiune propagandistică, ar trebui să se delimiteze rapid. Vorba ceea: ferește-mă, Doamne, de  susținători, că de protestatari mă apăr singur! Dar nu, greșesc, de o scindare a României este totuși vorba. Dar impusă tocmai din partea puterii ilegitimate. 
În Piața Victoriei nu s-a auzit nicio scandare împotriva altei părți a populației, doar împotriva unei puteri abuzive. La Cotroceni se urlă împotriva multinaționalelor, a corporatiștilor, a studenților șamd. Acum, cînd scriu, are loc un miting la Pitești de susținere a guvernului Dragnea-Grindeanu. Apuc să aud o doamnă strigînd la microfon: România să fie a românilor. Slogan de cea mai pură rezonanță fascistă, la care mi-e teamă că aderă (la slogan, nu la fascism…nu prea au habar ei de asta) majoritatea membrilor Parlamentului, indiferent de partide. Iar alt individ (cică parlamentar, condamnat cu suspendare) strigă și el de la înalta tribună: vrem președinte român! Domnul Dragnea chiar nu-și dă seama ce deservicii uriașe fac asemenea sloganuri pitecantropice nu numai partidului său (personal, nu-mi pasă!), ci țării (care mă doare)? Oare ce rapoarte fac în seara asta ambasadorii NATO și UE? Am revelația că PSD-ul nici nu își mai ascunde dubla rădăcină național-socialistă și stalinistă. 
Manifestațiile ultimelor săptămîni arată ruptura tragică dintre guvernați și guvernanți, PSD-ul conduce altă țară decît România reală, el se mai crede în anii 90 și nu bagă de seamă că nu poți conduce o țară din 2017 cu oameni de sub-nivel intelectual gen Daea, Șerban, Firea, Olguța etc (dau mereu numele astea, ele sunt bombe atomice de prostie cu fragmentare în interiorul țării). Pericolul pentru România pe care-l reprezintă acest partid crește de la o zi la alta. Pe ei nu procurorii, nici măcar Kovesi nu-i sperie, ci presiunea ambasadelor străine, singurul element de „autoreglare” al societății valahe pînă la actualele proteste, care au arătat că o reacție de apărare poate veni și din interior. Numai că, sîntem abia la început. Ce facem cu partea de țară care trăiește în sclavaj informațional? E ușor să-i disprețuiești, să faci glume…dar, ceva trebuie făcut chiar înainte de a schimba clasa politică! Ce facem apoi cu cancerul media? Fără o instituție credibilă de control, total independentă de politic, fără un control academic (ei, da!), media va rămîne un instrument de îndobitocire (Giovani Sartori, Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune și post-gîndirea). Bătălia de iarnă am cîștigat-o. Rămîne să o cîștigăm și pe cea de primăvară. Sîntem la început!
Christian CRĂCIUN

Administraţia locală a început discuţiile pe tema înfiinţării unui club al tineretului

Una dintre temele abordate, la sfârşitul săptămânii trecute, în şedinţa de lucru a Comisiei de cultură, sport şi tineret a Consiliului Local a fost şi aceea referitoare la înfiinţarea unui club în care tinerii câmpineni, elevi şi studenţi, să-şi poată petrece timpul liber în mod constructiv şi în deplină siguranţă, departe de tentaţiile nocive ale cluburilor de noapte. 
Ideea lansată de consilierul municipal Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei, vine în întâmpinarea necesităţii identificate în comunitatea câmpineană de a oferi tinerei generaţii o alternativă concretă – un loc special amenajat, cu acces controlat, destinat distracţiei şi socializării. În plus, la comisie s-a mai lansat şi ideea ca acest club să beneficieze, în baza unui parteneriat între administraţia publică şi ONG-uri, şi de un program de consiliere a tinerilor, atât din punct de vedere emoţional-comportamental, cât şi în ceea ce priveşte orientarea educaţional-profesională. Următoarea întâlnire pe această temă a comisiei va avea loc cel mai probabil în prima săptămână a lunii martie, atunci când organizatorii şi-au propus să invite la discuţii toate părţile ce ar putea fi implicate în acest viitor proiect, respectiv reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvenamentale, ai autorităţii locale, ai tinerei generaţii (liceeni şi studenţi) şi chiar ai asociaţiilor de părinţi din şcolile câmpinene.

O clădire-anexă a Spitalului Municipal ar putea fi transformată în locuințe de serviciu pentru medici

În finalul ultimei ședințe ordinare a legislativului municipal, în cadrul discuțiilor de la rubrica Diverse de pe ordinea de zi a ședinței, consilierul Monica Clinciu a venit cu două propuneri interesante și chiar utile pentru comunitatea câmpinenilor. Prima propunere, care s-a și materializat între timp, și care a fost benefică pentru imaginea orașului nostru la nivel național, a fost participarea Câmpinei, pentru prima dată, la Târgul Național de Turism găzduit, săptămâna trecută, de Complexul Romexpo din București. 


A doua propunere a doamnei consilier a vizat alocarea de la bugetul municipiului pe anul 2017 a sumei de 20.000 de lei, necesară pentru expertizarea  unei clădiri a Spitalului Municipal, situată pe strada Vasile Alecsandri, în imediata vecinătate a Secției de recuperare medicală. Monica Clinciu, care este și președinte al Consiliului de Administrație de la Spitalul Municipal Câmpina, i-a informat pe colegii săi consilieri despre intenția conducerii spitalului de a reabilita acest imobil construit acum mai bine de un secol, care are statut de clădire – anexă, pentru a-l compartimenta ulterior și a-l transforma în locuințe de serviciu pentru medicii pe care managerul Călin Tiu vrea să-i convingă să lucreze în cadrul acestei unități spitalicești. ”Cu cei 20.000 de lei pe care aș dori să-i alocăm din bugetul acestui an am putea face expertiza imobilului construit în 1905, ca să știm dacă poate fi reabilitat sau dacă îl dărâmăm și construim unul nou, în care să amenajăm apoi locuințe pentru medici”, le-a propus Monica Clinciu membrilor Consiliului Local. Edilul-șef al orașului nu a fost convins de utilitatea acestei propuneri. ”Ideea realizării unor locuințe de serviciu în clădirea din Vasile Alescandri mi se pare cam futuristă. Când am avut cele șapte locuințe în blocul ANL scoase pentru specialiști, a venit un singur medic, așa că nu înțeleg de ce crede managerul spitalului că acum vor veni mai mulți medici și, prin urmare, că ar fi nevoie de o astfel de investiție în acel spațiu”, a fost părerea primarul Horia Tiseanu. (A.B.)

Câmpina a participat pentru prima dată la Târgul de Turism de la București

Săptămâna trecută, municipiul nostru a participat pentru prima dată la Târgul Național de Turism, tradițional găzduit de Complexul Romexpo din București. Câmpina a avut un stand interesant la acest eveniment de referință al turismului autohton, ce s-a desfășurat în perioada 16 – 19 februarie 2017. Municipiul nostru a fost reprezent la această manifestare a industriei turismului din România de către Carmen Găman, coordonatoarea Centrului de Informare și Promovare Turistică, situat în imediata vecinătate a clădirii care găzduiește Banca Comercială Română și Administrația Financiară. Standul Câmpinei, realizat de CIPT și în care doritorii au putut găsi tot felul de materiale promoționale (albume, pliante, flyere), a funcționat într-un spațiu alocat Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova. 


Tot în acest ultim spațiu amintit a avut un stand propriu și Centrul Medical SanConfind din Poiana Câmpina, un tot mai important promotor al turismului medical și o unitate spitalicească într-o continuă dezvoltare, care va fi, la finalul tuturor amenajărilor și extinderilor sale, cel mai mare spital privat din județul Prahova. SanConfind a participat pentru a doua oară la acest târg de turism, prima sa participare consumându-se la ediția din 2016. Inițiativa participării Câmpinei la Târgul Național de Turism nu a venit din partea conducerii executivului local, ci de la unul din membrii legislativului municipal. 


Astfel, în plenul ultimei ședințe ordinare a Consiliului Local Câmpina, consilierul Iozefina Clinciu a propus conducerii Primăriei Câmpina să facă toate demersurile și să depună toate diligențele pentru a se reuși o participare câmpineană la manifestarea turistică de la București, cel mai important eveniment de profil din țara noastră. ”Vorbim de mai multă vreme despre turismul câmpinean, despre Câmpina turistică, dar nu acționăm prea energic în acest sens. Părerea mea este că, pentru a ne dezvolta din punct de vedere turistic, trebuie să ieșim în exterior și să arătăm lumii, prin tot felul de campanii de promovare, de ce este acest oraș atrăgător și chiar fermecător. Trebuie să ne promovăm singuri obiectivele turistice pe care le avem, să mergem noi în întâmpinarea celor interesați, nu să așteptăm să vină turiștii singuri la noi. Iar o bună promovare am putea face participând la ediția din acest an a Târgului Național de Turism„, le-a spus colegilor săi Monica Clinciu. Rămâne de văzut dacă, până la sfârșitul anului 2017, Câmpina va fi vizitată de mai mulți turiști decât anul trecut, și, de asemenea, dacă afluența turistică va avea ca destinații doar cunoscutele muzee B.P. Hasdeu și Nicolae Grigorescu, sau orașul nostru va deveni un atractiv centru de vilegiatură și prin alte obiective ale sale. (A.B.)

Majoritatea burselor școlare vor avea cuantumul mărit

La ultima lor întâlnire în plen, aleșii câmpinenilor s-au gândit și la elevii beneficiari ai burselor acordate de către municipaltate, hotărând să mărească, începând cu acest an, cuantumurile unor asemenea burse. Acordarea de burse este justificată de necesitatea sprijinirii elevilor câmpineni cu rezultate bune în procesul educațional, sau cu rezultate deosebite la olimpiade și concursuri școlare, dar și a elevilor cu probleme de sănătate sau a celor provenind din familii cu venituri mici. Faptul că elevii primesc o recompensă a eforturilor depuse la învățătură constituie un element motivațional suplimentar menit să crească performanța învățământului din municipiul nostru. 
În baza solicitărilor transmise de fiecare unitate școlară de învățământ, se vor aloca și repartiza sume pe fiecare unitate liceală de învățământ, printr-o hotărâre ulterioară a Consiliului Local Câmpina, ce va fi promovată dupa aprobarea bugetului local pentru anul 2017. 
Repartizarea sumelor pe unitățile de învățământ se va face pe baza solicitărilor directorilor acestor instituții, dupa aprobarea în bugetul local a sumei globale. Unitățile de învățământ vor stabili criteriile specifice, vor nominaliza beneficiarii burselor și vor transmite semestrial (iulie și decembrie), la Consiliul Local, lista nominală a elevilor beneficiari de burse de performanță, de merit și de studiu. 
Dintre cele patru tipuri de burse: bursa socială, bursa de studiu, bursa de merit și bursa de performanță, doar la primele trei s-a mărit cuantumul, în procente cuprinse între 20% și 60%. Astfel, valoarea bursei de merit s-a mărit la 120 de lei. Într-un procent sensibil mai mare, s-a mărit cuantumul bursei de studiu, care, începând cu acest an, va fi de 100 de lei. Cu o majorare procentuală de 60 de unități, cel mai mare salt valoric l-a înregistrat bursa socială, care acum este de 80 de lei, față de 50 lei, cât era în anii precedenți. Bursele se acordă lunar. Bursa de performanță (acordată liceenilor din ultimul an de studiu care au obținut rezultate deosebite la olimpiadele și concursurile școlare naționale), a rămas neschimbată, având în continuare valoarea de 200 de lei. Bursele de performanță, de merit și de studiu se acordă doar în perioada desfășurării anului școlar propriu-zis, iar bursa socială se acordă inclusiv pe perioada vacanțelor, deci pe întreg anul calendaristic.
Inițiativa acordării burselor școlare de către administrația publică locală, care aparține consilierilor Elena Albu și Marian Dulă, a devenit tradiție, prima promovare a proiectului având loc în urmă cu șapte ani. (A.B.)

Pentru trei zile, Câmpina devine cel mai dulce loc din România!

Dragobetele îndulcește fetele la a XII-a ediţie a Târgului Mierii, care va avea loc în perioada 24-26 februarie 2017, la Casa Tineretului, interior şi exterior.
La intrare în Marele Post al Paștilor, participanții vor găsi la Târgul Mierii 2017 peste 20 de sortimente diferite din minunatul produs al naturii: de la miere de tei și de salcâm, polifloră, până la sortimente rare precum: miere de mană sau mentă și flori de baltă; de la delicioșii faguri cu miere până la mierea cu nuci, ghimbir sau scorțișoară, precum şi zeci de alte produse cu miere.


Evenimente organizate în cadrul manifestării:
- Târg de miere și produse apicole
- Târg de faguri și ceară
- Târg de echipamente și utilaje apicole
- Târg de stupi și componente din lemn pentru stupi
- Târg de meșteșuguri și artă populară
- Târg de prăjituri sincere cu miere
Concursuri:
- Cea Mai Bună Miere - secțiune deschisă tuturor producătorilor apicoli din țară.
- Concurs Foto: "Omul, albinele şi mierea"
Adunarea generală a Federației 
- Asociațiilor Apicole din România - ROMAPIS
- Balul stuparilor … și al stupărițelor
Prin numărul de evenimente găzduite, suprafața expozițională și numărul de vizitatori, Târgul Mierii Câmpina este cea mai importantă manifestare de profil din țară.

CS Câmpina îşi continuă pregătirea centralizată de iarnă

După o lungă perioadă de acumulare fizică în cantonamentul de iarnă început încă din luna ianuarie, fotbaliştii de la CS Câmpina au intrat, de aproximativ două săptămâni, în cea de-a doua etapă a stagiunii centralizate de pregătire şi anume aceea a jocurilor amicale de verificare.
Sâmbătă şi duminică, pe 18 şi 19 februarie, CS Câmpina a disputat, pe terenul sintetic de la căminele Petrol, două meciuri de verificare foarte utile, în compania juniorilor de la Petrolul 95 şi respectiv a echipei de seniori de la Valea Doftanei, ce activează în prima ligă judeţeană. 


Dacă în faţa juniorilor de la Petrolul 95 (liderul grupei A de juniori din campionatul judeţean) elevii lui Opaţchi s-au descurcat foarte bine, învingând cu scorul de 5-2, în confruntarea de duminică, cu Valea Doftanei, juniorii câmpineni au întâmpinat ceva probleme la construcţia jocului, mai ales în repriza a doua, terminând la egalitate (5-5) un meci destul de aprig disputat.
Chiar şi aşa, după meciul cu Valea Doftanei, antrenorul Roberto Opaţchi s-a declarat mulţumit de evoluţia jucătorilor săi în cele două meciuri de pregătire şi optimist în perspectiva returului de campionat, la sfârşitul căruia CS Câmpina vizează titlul de campioni la Juniori A Prahova.
Victoria de sâmbătă în faţa juniorilor petrolişti poate fi considerată una de moral, având în vedere că este foarte probabil ca finala campionatului să readucă faţă în faţă cele două ehipe.
Următorul meci de verificare va avea loc sâmbătă, 25 februarie, atunci când CS Câmpina va primi vizita Tricolorului Breaza, echipă de seniori antrenată de Florin Stăncioiu. Meciul va începe la ora 10.30 şi se va disputa pe terenul sintetic de la căminele Petrol. 

Un mesaj de solidaritate venit din Irlanda

Am primit de la d-ra Miruna, doctor în astrofizică al Universităţii din Dublin, fiica familiei de fizicieni Florin şi Valentina Popescu, vechi câmpineni, un desen deosebit de frumos însoţit de un mesaj emoţionant. Reproduc în continuare, cu exacitate, vibrantele rânduri de încurajare adresate celor care participă în aceste zile la protestele de stradă care au cuprins întreaga ţară, mulţumindu-i totodată expeditoarei pentru gestul său: 


«Sunt născută din părinţi revoluţionari. Din ăia fără certificate. Din ăia care au mers la Revoluţie în 1989 ca să fim liberi. Liberi de comunişti, de corupţie, de idioţi. Îmi amintesc zilele când priveam cu groază Revoluţia de la TV-ul alb-negru, singură acasă, întrebându-mă dacă părinţii mei mai sunt în viaţă. Căci, atunci, „se trăgea”. Aveam atunci 16 ani. Şi a început speranţa de mai bine. Acum, după 27 de ani, este un protest paşnic, curat, sincer, dar parcă cu şi mai multă mânie în suflet. Atunci măcar aveam speranţă. Acum... o mai avem? Haideţi să ne cerem speranţa înapoi! Ce se întâmplă cu ţara în care m-am născut? Pentru ce am luptat acum 27 de ani? Pentru ca să avem acum „corupţie legală”? Nu! Copiii celor care au ieşit în stradă la Revoluţie sunt, acum, în stradă pentru a-şi cere drepturile. Şi nu numai ei. Toţi românii cu sufletul curat. Dreptul de a fi cetăţenii unei ţări libere, democrate, parte din Europa şi din lumea civilizată. Mă doare sufletul că suntem călcaţi în picioare de politicieni fără scurpule. Nu pot decât să strig un mesaj: nu vă lăsaţi, români! Haideţi să renaştem ca pasărea Phoenix. Haideţi să ne eliberăm de povara corupţiei. E prea grea. Nu o merităm. Avem o şansă. Haideţi să luptăm pentru o viaţă normală. O merităm. Miruna”.
Alin CIUPALĂ

Câmpina, tărâm de istorii şi de amintiri. Un document inedit (1)

Zilele trecute, căutând în bibliotecă o carte (biblioteca mea e o gaură neagră, unde cărţile stau înghesuite pe trei rânduri), am regăsit un document deosebit de interesant pentru istoria învăţământului câmpinean, posibil singurul exemplar care mai există – „Gimnaziul din Câmpina. Anuar pe anul şcolar 1921 – 1922. Publicat de direcţiunea şcoalei” (1923, Tipografia şi legătoria Mihail S. Gheorghiu Câmpina). Anuarul şcolar a fost redactat de diaconul Ştefan Popescu, care deţinea în perioada aceea funcţia de director.
Ulterior, până în ultimul an al vieţii sale (s-a stins în anul 2015), venerabilul profesor Georgică Stanciu, fost director al Liceului „Nicolae Grigorescu”, s-a străduit să alcătuiască un anuar complet al acestui liceu care timp de aproape un secol a fost o unitate de învăţământ model. Anuarul acesta, care se referă la începuturile aşezământului local de învăţământ şi cultură, ne arată, între altele, mentalitatea şi comportamentul fruntaşilor câmpineni care se străduiau pentru propăşirea oraşului nostru.
La alcătuirea Anuarului au participat profesori, preşedintele Comitetului Şcolar - Constantin R. Bărbăcioru şi unul din elevii fruntaşi, Angelescu I. Ioan. Pentru a păstră parfumul epocii în care a fost făcută scrierea, aproape centenară, reproduc cu fidelitate textul:


„După teribilul război mondial la care au fost angajate toate popoarele, au urmat o serie întreagă de prefaceri pe toate tărâmurile şi a făcut să reînvieze şi la noi principiul democraţiei ce la alte popoare exista cu mult mai dinainte. Democraţia adevărată se sprijină însă pe cultura cea mai largă a poporului şi iată deci nevoia de a se înfiinţa şcoli cât mai multe şi în centrele mici. În acest sens, în toamna anului 1919, când cele mai mult din şcolile noastre erau în reparaţii radicale din cauza stricăciunilor făcute de armatele inamice, pe una din cele mai frumoase văi, Valea Prahovei, în centrul de netăgăduită bogăţie naţională a petrolului, în Orăşelul Câmpina s-a pornit o însufleţită şi statornică mişcare în vederea înfiinţărei unui gimnaziu pentru învăţătura mai înaltă a numeroşilor elevi din localitate şi a unui foarte mare număr din comunele învecinate, contribuind prin această instituţiune nouă la instrucţiunea şi educaţiunea lucrătorului industriaş din această regiune petroliferă, făcând din el un bun român, cu minte luminată. Această mişcare a fost susţinută de dl. Dr. Angelescu, fost atunci şi actualul ministru al instrucţiunii publice, care hotărâse înfiinţarea mai multor gimnazii în orăşelele mai mici de provincie, între care se numără şi Câmpina. (Gimnaziul era atunci o şcoală formată din şase clase, care se încheiau, la finalul studiilor, cu un examen sever numit Capacitate – n.r.). Greutăţile de înlăturat erau numeroase, căci afară de acelea care întovărăşesc tot d’auna începuturile, se mai adăuga şi aceea a lipsei de Profesori, lipsă datorată războiului nostru naţional (mulţi profesori au căzut la datorie pe front – n.r.), războiul pentru întregirea neamului. Stăruinţa depusă de cetăţenii Câmpinei cari au răspuns cu cea mai mare bunăvoinţă şi am convingerea că vor răspunde ori de câte ori interesele culturii o va cere, munca uriaşă depusă de Onor Comitetul Şcolar al Gimnaziului, care şi-au sacrificat din timpul D-lor, contribuind prin ajutorul moral şi material la înjghebarea acestui Gimnaziu, piedicile de tot felul s-au înlăturat făcându-şi loc faptul urmărit cu atâta hotărâre, înfiinţarea Gimnaziului. 
Iată deci că la 15 Oct. 1919, după sosirea a doi profesori străini de localitate, gimnaziul aprobat de Onor Ministerul Instrucţiunii, susţinut de donaţiile părinţilor şi a multor persoane de bine, s-a inaugurat în localul şcoalei de băeţi No.1 din oraş, mobilierul nostru nefiind gata, iar localul neisprăvit de reparat. Dragostea şi interesul pentru instrucţiune şi educaţie a tuturor elementelor de orice treaptă din oraş şi împrejurimi s’a manifestat în mod îmbucurător înscriindu-se de la început un număr de peste 190 elevi şi eleve (20%) repartizaţi în patru clase şi una paralelă. Trei din clase (I, II, III) au fost întreţinute de stat, iar două (IV şi I B) de comitetul şcolar al gimnaziului. Rolul acestei şoli în această regiune bogată şi neîntrecută prin clima sa este cât se poate de important şi a putut să se manifeste în toate ocaziunile cu rost cultural naţional datorită corpului didactic şi numărului mare de elevi. 
În primul an de există a şcolii am stăruit pentru facerea unei biblioteci. Graţie muncii depuse de colegul Stoica Teodorescu pe atunci profesor de Lb. Română, cu donaţiile elevilor fie în bani, fie în cărţi şi cu banii donaţi de comitetul şcolar s’a putut număra la finele anului şcolar 1919 – 1920 un număr de 1088 volume de literatură şi ştiinţă şi două reviste, Educaţia şi Răsăritul. Aceste cărţi erau citite de elevi fie acasă, fie la şezătorile ce le ţineau Duminica sub conducerea aceluiaşi Profesor de română şi la care luau parte şi alţi colegi. În felul acesta căutam noi să infiltrăm în sufletul elevilor dragostea pentru literatură şi ştiinţă, dezvoltându-le spiritul de iniţiativă. La 1 Ianuarie 1920, localul fiind complet reparat, mobilierul gata, ne-am mutat în clădirea închiriată de Comitetul Şcolar, local vechiu de la 1872, proprietatea D-nei şi D-lui Conte de Blome. (Contesa Martha era fiica prinţului Dimitrie Barbu Ştirbey, care locuia în castelul de la Voila şi nepoata domnitorului Barbu Ştirbey, care în incinta ocupată azi de colegiul Grigorescu, avea o reşedinţă, Curtea Domnească, unde îşi petrecea verile în vremea în care oraşul nostru era staţiune balneară – n.r.). Am căutat ca instalarea în localul nostru să se facă în prezenţa unei autorităţi şcolare superioare. La această solemnitate au luat parte: D-l Inspector şcolar Petre Marinescu, primarul oraşului, membrii Comitetului Şcolar, părinţii elevilor şi mai multe persoane de vază din oraş. Cu tot timpul nefavorabil, sala era neîncăpătoare faţă de publicul numeros. Am ţinut cu această ocazie o cuvântare prin care arătam rolul şcoalei în educaţie, că fiecare şcolar prin cultura câştigată îşi va putea afla locul cel mai potrivit în mijlocul păturii sociale unde va ajunge, că între şcoală şi familie trebuie să existe o strânsă legătură, lucrând amândouă de comun acord, pentru progresul neamului românesc. 
Venind anotimpul călduros, ne-am gândit să facem excursiuni, deoarece mijlocul cel mai bun de educaţie pentru şcolari sunt excursiunile, ele fiind hrană trupească şi sufletească, fiindcă mintea se îmbogăţeşte cu diferite cunoştinţi nouă. Orice excursie mare sau mică, lărgeşte orizontul de gândire şi vedere (...). Excursiile deşteaptă şi întăresc spiritul de observare al elevului, face ca o mulţime de fenomene să devie clare în mintea lor. Ele pregătesc pe şcolar şi îl formează pentru a putea lupta mai cu hotărâre în viitor. Prin excursii căpătăm cunoştinţele practice care adăugate la cele teoretice, obţinute în şcoală, facem ca puterea de înţelegere a fenomenelor să aibă o bază solidă. Excursiile ce s’au făcut la Gimnaziul Câmpina au fost mici şi mari. Mici în împrejurimi ca la: Brebu, Piţigaia, Breaza şi Voila etc. Aici la Brebu există vechea mănăstire zidită de Matei Basarab şi un muzeu nou. Mari, în Transilvania. În acest scop s’a dat o serbare în iunie 1920, la care cetăţenii Câmpineni au răspuns în număr mare contribuind cu mult drag, s’a realizat un beneficiu în total 10.000 lei. Cu această sumă, în ziua de 1 iulie 1920, am pornit cu 44 elevi şi 6 colegi şi colege spre Gara Câmpina, unde ne aştepta un vagon de cl. a II-a de 50 persoane. O însufleţire de nedestris printre elevi. Elevii foarte entuziasmaţi cântau, iar trenul străbătea cu o iuţeală foarte mare locurile acestea necunoscute de mulţi, deşi toţi erau de pe Valea Prahovei. S’a vizitat oraşele: Sibiu, Ocna Sibiului, Turda, Cluj şi Oradea Mare. Fiecare din ele mai frumoase unul decât altul. După un drum de zece zile s’a terminat această excursie, una din cele mai frumoase şi mai importante, dându-ne prilejul să cunoaştem întinsele câmpii cu bogăţiile lor, oraşele, patria şi neamul, apreciindu-l şi iubindu-l. 
Rezultatul la finele anului şcolar a fost: din 190 înscrişi, 120 promovaţi, 51 corigenţi, 15 repetenţi şi 4 retraşi. Ministerul Instrucţiunii a mai numit un titular de Română şi Latină, şcoala fiind în câştig, numărând deci trei titulari de studii şi trei de dexterităţi. 
Numărul elevilor a fost de 314 repartizaţi în opt clase, patru întreţinute de stat, patru de comitetul şcolar. Deci în al doilea an de existenţă (1920 – 1921 - n.r.), s’a desfăşurat o activitate foarte bogată în diferite direcţiuni, dovedind prin aceasta că profesorii şi-au făcut datoria cu cel mai mare succes. Activitatea desfăşurată în acest an se poate vedea în Anuarul şcolar.
Anul şcolar 1921 – 1922 a început la 1 septembrie. În acea zi, la ora 10 a.m., s-a sfinţit apa de Preotul Paroh al catedralei, după care a urmat cuvântarea Preşedintelui comitetului şcolar, urând elevilor şi profesorilor sănătate şi spor la muncă.
Disciplina internă a şcolii a fost destul de mulţumitoare. Cei mai mici au fost mai ordonaţi, cei mai mari s’au arătat mai slabi, dând de multe ori motive de observaţii D-lor Profesori. O problemă şcolară foarte importantă este curăţenia, unde la gimnaziul nostru cu şase clase s’a obţinut rezultate foarte bune. Graţie bunăvoinţei D-lui Director al Rafinăriei de petrol din Câmpina, Dr. (inginer chimist – n.r.) Gh. Sava, s-a oferit de două ori pe lună băi gratuite. (Rafinăria a avut o baie cu instalaţie de aburi, folosită şi de cetăţenii din oraş, care a funcţionat până în timpurile noastre – n.r.). Elevii au fost conduşi de d-nii Profesori Stoica Teodorescu, C. Ionescu, C. Rădulescu. Greutatea consta în faptul că elevii nu prea voiau să meargă, cu toată constrângerea noastră. Cuvinte de laudă se cuvine celor mici, care se întreceau în a merge la baie. Dorinţa de a ceti în afară de materiile de studiu este, de sigur, un motiv de laudă la adresa elevilor şcolii noastre. Aceasta se poate vedea din volumele utilizate în cursul acestui an şcolar din biblioteca înfiinţată încă din primul an de existenţă prin stăruinţa noastră şi donaţiile lor. Singura schimbare ce s-a făcut a fost repartizarea cărţilor avute şi cele cumpărate din nou pe clase, catalogate şi numerotate. Condiţiile de viaţă a bibliotecei au fost foarte mult uşurate de elevii aleşi dintre ei şi însărcinaţi cu repartiţia cărţilor. 
Şezători. La şcoala noastră funcţionând secţia reală, elevii au simţit nevoia de a face o secţie ştiinţifică a societăţii literare. S’au separat astfel în societatea literară şi cea ştiinţifică. Cea literară sub conducerea d-lui Pavel Papadopol, cea ştiinţifică sub conducerea d-lui Mircea Dăscălescu. Secţia literară a ţinut cinci şezători, cea ştiinţifică şase şezători. Gimnaziul cu şase clase din Câmpina a dat în acest an două serbări şolare. La una s’a reprezentat piesa Harţă Răzeşul şi diferite coruri, declamaţiuni etc. Rezultatul a fost foarte bun, ieşind peste 4000 lei destinaţi unei excursiuni şcolare. A doua şezătoare a fost la 10 iunie 1922, cu piesele Îmbogăţitul de Război şi Arvinte şi Pepelea, comedie într-un act de V. Alecsandri. Apoi diferite coruri şi solo. (...)
În urma stăruinţii mai multor elevi ai şcoalei ne’am prezentat şi în satul Buştenari, comuna Telega, unde am dat şi aici o serbare şcolară cu acelaşi program. (...). Ţin să aduc cu această ocazie mulţumiri d-lor membri «Fii apărători ai patriei» din Buştenari şi în special d-lui Fănică Gh. Stroe, care ne-a dat cel mai preţios concurs, în plus dându-ne şi sala de spectacole în mod gratuit. 
Excursiuni s’au făcut patru din care 2 mici şi 2 mari. Una la Cornu, cu întreaga şcoală şi d-nii Stoica Teodorescu, P. Papadopol, M. Dăscălescu, C. Rădulescu (...). Plecarea a fost la 7 a.m. pe un timp foarte frumos. După o oră am ajuns la Cornu şi am mers cu toţii la biserică unde am asistat la slujbă. După aceea ne-am dus la şcoală unde am luat masa. La ora 3 p.m. am dat o şezătoare la care au luat parte o mulţime de săteni, aşa că sala era neîncăpătoare.
A doua excursie mică a fost făcută de elevii clasei II B cu D-l Profesor Dinu de la Bucureşti şi D-l Papadopol de aici, la penitenciarul Mislea, unde s-a dat o şezătoare deţinuţilor. 
(va urma)
Alin CIUPALĂ

Tomografia computerizată colo-rectală de înaltă calitate de la SanConfind

Doamna doctor Gabriela Toma, șefa Secției de imagistică medicală din cadrul Spitalului SanConfind Poiana Câmpina, ne vorbește astăzi despre depistarea cancerului colo-rectal cu ajutorul echipamentelor ultraperformante din această secție.


- Ce este cancerul colo-rectal?
- Cancerul colo-rectal este o tumoră a tractului gastro-intestinal, una dintre cele mai frecvente. Ea apare, în special, la pacienții cu vârste între 60 și 80 de ani, cu predilecție la sectorul masculin, o mare incidență având cancerul rectal.
- Care sunt factorii care favorizează apariția acestui tip de cancer?
- Dintre factorii predispozanți putem să amintim: o dietă săracă în fibre, dar bogată în grăsimi și proteine animale, o boală inflamatorie intestinală, un istoric familial de tumoră colonică (dacă a mai avut pe cineva în familie cu această problemă), dacă pacientul respectiv a mai avut un alt tip de cancer etc.
- Care sunt primele semne care ar trebui să-i dea de gândit pacientului, determinându-l să se adreseze dvs?
- Pacienții ajung la noi din diferite motive. Cele mai frecvente ar fi tulburări ale tranzitului intestinal, constipație, diaree și alternanța acestor două afecțiuni, probleme legate de anemie, deoarece aceste cancere se asociază și cu sângerări și, deci, pierderi de sânge. De asemenea, situații acute în care se produce o ocluzie intestinală, un blocaj intestinal, din cauza tumorii.
- Ce investigații de imagistică medicală trebuie făcute pentru a depista cât mai rapid această boală?
- Din punct de vedere imagistic, tomografia computerizată este foarte bună în stadializarea cancerului de colon, atât local – privind extinderea în circumferință a colonului, în lungimea acestuia, în grăsimea pericolonică, cât și în ceea ce privește extinderea la distanță – în ganglioni, în ficat, plămâni, oase.
- Mai există și alte investigații imagistice care pot completa computerul tomograf și clarifica mai bine diagnosticul afecțiunii?
- Pe lângă tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică ajută și ea la depistarea cancerului colo-rectal. De exemplu, în stadializarea locală, aparatul IRM este mult mai bun decât computerul tomograf., deoarece ”vede” mult mai bine straturile peretului rectal, invazia adiacentă în grăsime (mezorectală), și astfel aduce un plus de informație, necesar chirurgului, în vederea operației. Noi, medicii de la Imagistică, putem recomanda, în funcție de localizarea cancerului, și o investigație IRM.  Dacă, de exemplu, este un cancer de transvers, care se vede foarte bine  la CT, investigația se oprește aici. Dacă există alte complicații, cum ar fi metastaze în ficat, care sunt incerte, neștiind prea multe despre istoricul pacientului, uneori sunt necesare examinări suplimentare prin rezonanță magnetică, pentru a evalua mai bine leziunile hepatice sau ale altor organe interne. Tomografia computerizată se face, în general, cu substanță de contrast, administrată intravenos, dar și oral, cu excepția pacienților la care există o alergie cunoscută sau care au contraindicații clare la substanța de contrast.  
- De ce ar trebui pacienții să facă investigații CT sau IRM la SanConfind?
- În primul rând, ar trebui să vină la Departamentul Imagistica Medicală SanConfind, pentru că este cea mai bună secție, dotată cu aparatură de ultimă generație. Aici avem aparate extraordinare, care oferă imagini foarte bune, de înaltă calitate, achiziția este rapidă, iar pacientul nu are niciun disconfort. Interpretările acestor investigații sunt deosebite, iar toate aceste lucruri îl ajută pe pacient atunci când se va adresa medicului curant sau medicului chirurg, în funcție de caz. Pentru depistarea cancerului colo-rectal se face examinare abdomen și pelvis.    

14 februarie 2017

Şcoala de actorie finanțată de municipalitate, la a patra promoție de actori-elevi

În noiembrie 2011, Adrian Dochia, un localnic îndrăgostit incurabil de teatru, marele maestru al scenei româneşti, Mircea Albulescu, şi actorul şi regizorul Dan Tudor (de la ”Naționalul” bucureștean) au înfiinţat Asociaţia Culturală “TEATRUL PROIECT”, o organizaţie neguvernamentală cu scop cultural, care avea să înființeze la Câmpina primul teatru cu adevărat profesionist. În urmă cu câteva decenii, funcționase la Câmpina un teatru popular modest, cu actori amatori, angajați în întreprinderile câmpinene ale acelor vremuri.  Obiectul de activitate al Asociaţiei Culturale “TEATRUL PROIECT” fiind foarte extins (producţie şi promovare a spectacolelor de teatru, muzică, dans, balet, operă, circ etc, promovarea oricărui tip de creaţie, organizarea de concerte, festivaluri, gale de premiere, recitaluri, seminarii, simpozioane, turnee, expoziţii, conferinţe, dezbateri publice, ateliere de creaţie etc), Adrian Dochia a avut și ideea înființării unor cursuri de actorie pentru elevii din Câmpina. Ideea a fost materializată în mai 2012, la câteva luni după înființarea Teatrului Proiect din Câmpina, care, ulterior, avea să ia numele maestrului Mircea Albulescu. La început, conducerea Asociației și a Teatrului Proiect Câmpina avea următoarea componență: Mircea Albulescu (preşedinte onorific), Dan Tudor (preşedinte executiv) şi Adrian Dochia (secretarul ei executiv). După o vreme, Dan Tudor s-a retras din asociație, iar președintele ei a ajuns Adrian Dochia, cel care a coordonat permanent participările trupei de elevi-actori la festivalurile de profil din țară. După ce a fost ales consilier municipal, la alegerile din iunie 2016, Adrian Dochia s-a retras din conducerea Asociației și a Teatrului de Proiect ”Mircea Albulescu”, pentru a nu intra într-o situație de conflict de interese și de incompatibilitate. Totuși, a continuat să se ocupe de participarea elevilor la diferite festivaluri. Mai exact, cu organizarea transportului și al cazării în diferite orașe, unde trupa actorilor liceeni din Câmpina era invitată la importante evenimente și manifestări artistice. Cursurile de actorie s-au desfășurat la Casa de Cultură, unde, în urmă cu două săptămâni, a avut loc spectacolul de absolvire a celei de a patra promoții. 



Începuturile Școlii de actorie pentru elevi 
Trupa de teatru (de elevi) ”Mircea Albulescu” a fost înființată  la initiativa Asociatiei Culturale  Teatrul Proiect , în mai 2012,  cu elevi ai Colegiului Național ”Nicolae Grigorescu”. Ulterior, în trupă auu venit și elevi ai altor licee (Colegiul Tehnic ”C.I. Istrati”, Liceul Tehnologic Energetic). La începutul anului 2013, la iniţiativa Comisiei de cultură din cadrul legislativului municipal, Consiliul Local Câmpina a aprobat finanţarea unor cursuri de actorie, cu precădere pentru elevii din şcolile câmpinene, dar şi pentru doritori cu vârste mai înaintate. Organizarea i-a revenit Teatrului Proiect Câmpina, mai exact, preşedintelui instituţiei în acel moment, Adrian Dochia, coiniţiator, împreună cu consilierul municipal Florin Frăţilă, al acestui demers. Practic, prin aceste cursuri gratuite (pentru cursanţi), finanţate cu 10.000 de lei de la bugetul local (bani cu care s-au plătit profesorii cursanţilor), s-a înfiinţat la Casa de Cultură, pentru prima dată după 1989, o mică şcoală de actorie pentru amatori. Cu relaţii în lumea teatrelor din Bucureşti, Adrian Dochia i-a adus ca profesori pregătitori ai acestei şcoli pe doi actori ai Teatrului Naţional din Capitală, Toni Cristin (lector al UATC Bucureşti), şi Ovidiu Cuncea. În decembrie 2013, Adrian Dochia ne declara: ” Din dorinţa de a face cursuri serioase de teatru pentru tinerii amatori din oraş, într-un mod organizat, am vorbit cu doi actori cunoscuţi din Capitală, Toni Cristin şi Ovidiu Culcea, care au o experienţă bogată în munca aceasta şi în domeniul teatrului de amatori. Aceştia au pregătit elevii câmpineni în cadrul unor cursuri săptămânale, în care cursanţii au învăţat multe lucruri pe care le învaţă studenţii de la UATC: cum să porţi un dialog şi să-l stăpâneşti, având un interlocutor incomod în faţă, cum să vorbeşti frumos, adică arta retoricii, cum să-ţi concentrezi cât mai bine atenţia, cum să comunici cât mai clar semenilor tăi, adică multe lucruri care le vor fi de folos în viată, chiar dacă nu vor urma o carieră în teatru. î


Iniţiativa Teatrului Proiect este unică în peisajul cultural postdecembrist. Au mai fost cursuri de actorie pentru amatori, tot la Casa de Cultură, dar în urmă cu aproape patru decenii.  La început, am avut o trupă de circa 30 de cursanţi, apoi, câţiva s-au retras, iar astăzi, cei circa 25 de elevi care au urmat cursul de actorie de şase luni vor juca, pentru prima dată în viaţa lor, într-un spectacol de teatru. Cei doi profesori sunt regizorii spectacolului, care reprezintă o farsă folclorică după “Soacra cu trei nurori”, iar membrii trupei de actori amatori preiau din mers anumite roluri.” 
După încheierea spectacolului cu prima piesă de teatru jucată de elevii câmpineni, preşedintele Comisiei de cultură din Consiliul Local, Florin Frăţilă, ne-a declarat următoarele: “Astăzi se încheie o primă etapă din istoria Şcolii de teatru de amatori, pe care am organizat-o la Casa de Cultură împreună cu preşedintele Asociaţiei Teatru Proiect Câmpina, Adrian Dochia, şi cu directorul Casei de Cultură, Florin Dochia. Cursul de teatru a început în primăvară, cu o pauză de câteva luni pe timpul verii, iar astăzi copiii ne-au arătat ce au învăţat, jucând într-un spectacol bine realizat, pe care nu îl vor uita niciodată. După ştiinţa mea, este pentru prima dată în istoria postdecembristă a culturii câmpinene când se întâmplă să funcţioneze o mică şcoală de actorie pentru amatori, demers pe care îl vom continua şi în anii următori, datorită efectelor benefice asupra tinerilor noştri, şi nu mă refer aici doar la liceenii din ani terminali, ci şi la cei mai mici dintre cursanţi, şcolari de gimnaziu.”


Primul spectacol – cel mai apreciat și premiat
Cu ”Soacra cu trei nurori” (adaptare după Ion Creangă), prima lor piesă de teatru, actorii-elevi au participat, în anul următor premierii, la șase festivaluri, de la niciunul dintre acestea neîntorcându-se fără premii. La Festivalul național de teatru pentru liceeni  ”Amprente” –Brașov 2014, trupa de elevi ”Mircea Albulescu” a câștigat Premiul I și Premiul pentru interpretare feminină. 


De la următorul festival, Festivalul județean de teatru ”Scena” din Ploiești, câmpinenii s-au  întors cu Premiul II și Premiul pentru cea mai buna actriță. Al treilea festival la care au fost invitați în 2014 a fost Festivalul de Teatru Adolescent Amfiteatru din Botosani, cel mai important festival de teatru pentru elevi, unde elevii-actori din municipiul nostru au câștigat Premiul de popularitate, Premiul voluntarilor și Trofeul  festivalului pentru cel mai bun spectacol. De la Festivalul Național de Teatru pentru Tineret ”De-a Rasu-Plansu” - Brasov 2014, câmpinenii noștri s-au întors cu Premiul special al juriului, iar de la Festivalul National de Teatru OKAUA – București 2014, cu Marele premiu - Trofeul pentru cel mai bun spectacol. În final, la Festivalul National de Teatru Tânăr-  Ideo Ideis – Alexandria 2014, trupa a câștigat Premiul acordat de Teatrul de Comedie București. În al doilea an de participare, 2015, trupa câmpineană a prezentat o a doua piesă, ”Făt-Frumos din lacrimă” (adaptare după Mihai Eminescu), cu care a câștigat Premiul Special al Juriului  la Festivalul Național de Teatru pentru Tineret – Ampente – Brașov, și tot Premiul special al juriului la Festivalul Național de Teatru Okaua , Bucuresti 2015. În al treilea an de participare, 2015, trupa a fost invitată la trei festivaluri, unde au prezentat piesa ”Profesorul de franceză” (adaptare după Tudor Mușatescu. Nu au mai câștigat niciun premiu, dar și simpla participare este ceva, deoarece incitațiile se fac în urma unor selecții riguroase. 

O nouă trupă de actori-elevi
”În ultima promoție avem o trupă de actori liceeni mai buni decât cei de anul trecut. Avem elevi de la mai multe licee. Sunt convins că vom face treabă bună în anul acesta. De copiii mă voi ocupa în continuare, în ceea ce privește organizarea participărilor la festivaluri. Vreau să împlinesc astfel și dorința mentorului lor, Mircea Albulescu, cel care, înainte de a muri, ne-a rugat să avem grijă de elevii-actori din trupa care îi poartă numele. Ar fi bine dacă am putea obține de la municipalitate un avans al cheltuielilor, pe care, în mare, le putem evalua foarte bine, astfel încât banii pe care îi cheltuim cu cazarea și transportul, banii parinților, de fapt, să nu  mai fie returnați după aproape un an, ci mai devreme”, ne-a mărturisit Adrian Dochia. (A.B.)

Editorial. ŞI SOLUŢIA?

Cam asta este întrebarea fundamentală a zilelor noastre. Există conștiința tuturor că trăim o perioadă în care se face istorie, dar în ce sens se îndreaptă ea și cine o face? În mod clar, acest guvern  (această putere în genere, asistăm pe tăcute la sarabanda de numiri în funcții de secretar de stat a unor persoane profund discutabile ca profesionalitate și competență) este nociv pentru democrație și pentru țară. Problema este: cum îl înlocuim? Și cu cine? E limpede, pentru mine, că și-a pierdut orice legitimitate, oricît ar invoca cocomentatorii (sic!) TV, revoltații din fața Cotrocenilor sau „obiectivii”, „echidistanții” - specie nu tocmai nouă, dar puternic afirmată în aceste zile – legitimitatea votului,  aceasta nu este deloc suficientă. Pentru că aspectul nu ține numai de chichițele juridice, ci fundamental de onoare. Termen vag, inoperant într-o țară unde nu funcționează legile nescrise ale moralei (pentru că nu funcționează nici cele scrise –sau invers, cine știe?), dar fără de care o societate nu se structurează. Guvernul și Parlamentul ar trebui să-și dea demisia de onoare în aceeași zi. E singura soluție viabilă, moral și juridic și politic. Guvernul acesta – și partidul care l-a emanat - este un atentat la siguranța națională, în fiecare zi ne oferă noi dovezi. Îndepărtîndu-ne pas cu pas de obiectivele euro-atlantice, ne asigură dizolvarea în Eurasia. Nu scindarea României este pericolul, cum s-au activat centrele de propagandă. Ci dispariția ei prin colaps totalitar. A întregii Românii. Sigur, mulți vor fi fericiți, căci vine o vreme (ca și regretatul ev mediu ceaușist) în care omul incapabil să-și asume vreo răspundere stă ocrotit sub o putere care se ocupă de toate. De serviciu, de aprovizionarea cu alimente, de concediu, de apartament, de repartizarea la terminarea facultății, de sănătate, de învățămînt, de presă (nu vedeți cum arată deja televiziunile noastre, inclusiv cea de stat?). Prost, dar se ocupă. Iar omul liber dispare, prin diferite metode. Despre asta este vorba la aceste manifestații, nici măcar despre Iordache, Corina Crețu, Daea, Andreea Cosma, Olguța, Băsescu, festivalul Cîntarea Firei (citiți, o să vedeți despre ce e vorba), Birchall, Șerban Nicolae, Tăriceanu, et alţii. E vorba despre cum se va putea trăi, ca om sau ca animal de companie, în această țară. 


Acum, cînd scriu, văd un excepțional altfel de protest la Sibiu. Oamenii au ieșit în piață cu cărți și au citit. Într-adevăr, cartea este principalul adversar al acestui maleficiu oribil al inculturii. De aceea nici n-au avut reacție la explozia de imaginație a Pieței, n-au putut găsi alte reacții decît metodele străvechi ale propagandei comuniste: spărgătorii violenți de manifestație, sau contra-mitinguri, sau amenințări cu represalii polițienești. Fantasma asta a „ruperii țării” (prietenii de la UDMR acționează ca activați de un buton cînd e vorba de satisfăcut comenzile partidului de la putere) a fost întărită și de un comunicat aiuritor al Academiei, în cel mai pur stil al național comunismului tîrziu. Aici este de făcut observația că nu sîntem singulari, sperietura vine de la faptul că în Polonia, Ungaria, Marea Britanie, Franța, S.U.A. întîlnim discursuri xenofobe, antisemite, autarhiste și autoritariste similare. Dragnea e într-o bună companie, chiar dacă pe el personal asta îl lasă rece. De fapt, îi dă o îndreptățire la care acum 15 ani, să zicem, cînd cu totul altul era peisajul politic euro-atlantic, nici n-ar fi visat. Și e suficient de abil încît să speculeze la maximum acest context favorabil. 
Ce se va întîmpla, așadar, cu protestele? Este foarte bine că țara este „dezbinată”, cum urlă mijloacele de idiotizare în masă. Așa trebuie să fie: oamenii care îi apără pe hoți de o parte, oamenii care vor legi curate și conducători curați pe de altă parte. Acum vreo 150 de ani, Titu Maiorescu provoca scandal afirmînd că: decît o școală rea mai bine deloc, decît un muzeu fără opere valoroase, mai bine deloc, decît o academie fără maturitate științifică mai bine deloc. Asemenea, am putea spune azi: decît o țară condusă de borfași, mai bine deloc. Este posibilă o astfel de „regenerare a spiritului public”? – Maiorescu dixit. Îmi pare aceasta intenția ultimă a mitingului maraton din plină iarnă. Dincolo de persoane și de partide. Ultimul pai prin care democrația și țara adevărată mai respiră. Adevărata „Românie profundă”. E un protest împotriva unei clase politice patologic incapabile de a-și asuma conducerea țării, împotriva „șmecheriei” ca motor al oricărei acțiuni publice românești. E tîrziu, știu, dar poate că nu e prea tîrziu. 
Închei tot cu profeticul critic literar și politician (dacă ne gîndim că funcția pe care a deținut-o el acum un veac e ocupată acum de Iordache sau Birchall, măsurăm fulgerător abisul): „De aici să învățăm marele adevăr că mediocritățile trebuie descurajate de la viața publică a unui popor, și cu cît poporul este mai incult, cu atît mai mult, fiindcă tocmai atunci sînt primejdioase. Ceea ce are valoare se arată la prima sa înfățișare în meritul său și nu are trebuință de indulgență, căci nu este bun numai pentru noi și deocamdată, ci pentru toți și totdeauna”. Deci ne jucăm viitorul…
Christian CRĂCIUN

Organigrama Primăriei Câmpina are 499 de angajați

Unii consideră că primăria unei localități nu este o instituție în sine, ci reprezintă doar clădirea care găzduiește birourile în care își desfășoară activitatea aparatul de specialitate al primarului respectivei localități. Deci, la nivelul unei unități administrativ-teritoriale, avem de-a face cu Instituția Primarului și Instituția Consiliului Local - ca instituții de drept public, desigur. Ceva asemănător se poate spune și despre o prefectură de județ, în comparație cu Instituția Prefectului județului respectiv. Indiferent de gradul de centralizare și de uniformitatea statului, cu toate că primarul nu este un reprezentant al guvernului în teritoriu, cum este considerat prefectul, guvernul central trebuie sa se sprijine pe anumite structuri locale pentru a-și exercita autoritatea și pentru a furniza diferite servicii, iar printre aceste structuri se numără și Instituția Primarului. Organigrama Primăriei Câmpina are 499 de angajați. Pare o organigramă foarte stufoasă, la prima vedere, dar nu este chiar așa. Dacă scădem cei 199 de angajați ai Serviciului public de asistență socială (marea majoritate este formată din asistenți personali ai persoanelor cu dizabilități grave), dar și cele 73 de persoane care lucrează în  instituțiile subordonate Consiliului Local, mai rămân doar 227 de angajați care lucrează efectiv în administrația publică locală. Dintre aceștia, 108 lucrează în sediul Primăriei Câmpina și la Casa Căsătoriilor, 12 se ocupă cu administrarea Parcării Centrale, 15 sunt repartizați la Atelierul de reparații infrastructură urbană, 6 se ocupă de gestionarea situațiilor de urgență, tot 6 au treabă la Biblioteca Municipală ”Dr. C.I. Istrati”, același număr de angajați îl găsim la Muzeul Memorial ”B.P. Hasdeu”, 32 aparțin Serviciului administrare spații verzi (Sera Primăriei), iar 42 de persoane lucrează în structurile Poliției Locale. 


Instituțiile din subordinea Consiliului local Câmpina sunt: Casa Tineretului (cu 17 angajați), Casa de Cultură ”Geo Bogza” (cu 7 angajați), Serviciul de Administrare Piața Centrală (cu 25 de angajați), Aparatul de lucru al Consiliului Local (1 angajat - juristul legislativului municipal), Clubul Sportiv Câmpina (11 angajați), Serviciul de evidența persoanei (12 angajați). Primarul și Consiliul Local nu sunt în relații de subordonare, ci de coordonare și interdependență, pentru asigurarea bunei funcționări a administrației publice locale. Dacă putem asimila Consiliul Local cu un miniparlament local (forul deliberativ local care adoptă acte normative cu putere de legi locale), atunci Primarul, ca șef al executivului local, poate fi considerat ca un prim-ministru al localității respective. Secretarul municipiului (cunoscut și sub o denumire mai veche – secretarul Primăriei) și viceprimarul sunt și ei pe aceeași linie în organigramă, semn că între cei doi nu există relații de subordonare. Secretarului municipiului coordonează în mod direct serviciile Direcției juridice, precum și serviciile publice de evidența persoanei și de asistență socială, iar viceprimarul are în subordinea sa  serviciul Urbanism și serviciul ADPP. Tot pe linia ierarhică orizontală care leagă secretarul municipiului de viceprimar este situat și administratorul public, care răspunde de Bibliotecă, Muzeul Hasdeu și Sera Primăriei. Primarul și viceprimarul nu sunt angajați cu carte de muncă la Primărie, fiindcă ei sunt considerați demnitari publici locali (aleși de electoratul local), având suspendate, pe toată perioada de patru ani a mandatului,contractele individuale de muncă de la precedentele locuri de muncă în care și-au desfășurat activitatea. (A.B.) 

Proiectul „Salvator din pasiune” continuă în județul Prahova!

Începând cu data de 10 februarie a.c., ISU Prahova continuă provocarea lansată semenilor în anul 2016 de a deveni voluntar în cadrul inspectoratului.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care doresc să se alăture pompierilor salvatori sunt următoarele: 
- vârsta cuprinsă între 16 şi 65 de ani;
- apt din punct de vedere medical; 
- să nu fi fost condamnat pentru săvârşirea infracţiuni lor cu intenţie;
- să nu fi pierdut anterior calitatea de voluntar în cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă.


Dosarul candidatului trebuie să conţină: cererea de înscriere, copie după actul de identitate, certificatul de cazier judiciar (pentru persoanele care au vârsta de peste 18 ani), avizul psihologic (cu mențiunea "apt pentru activitatea de voluntariat în cadrul ISU"), actul doveditor al ultimelor studii absolvite sau în curs de desfăşurare, acordul părinţilor/tutorelui legal, pentru persoanele care au vârsta sub 18 ani.
Detalii suplimentare legate de activitatea de voluntariat pot fi obţinute accesând site-ul www.isuprahova.ro.

La Casa Tineretului s-a desfășurat Expoziția Județeană Columbofilă

În ultimele două zile ale săptămânii trecute, în foaierul mic al Casei Tineretului, s-a desfășurat a șaptea ediție a Expoziției Județene Columbofile, eveniment tradițional organizat periodic de Asociația Columbofililor Profesionişti din Prahova. Inițiatorul expoziției, Lucian Cercel - președintele Asociației Columbofililor Profesionişti din Prahova și vicepreședinte al Uniunii Columbofililor Profesioniști din România -, s-a declarat mulțumit de efectul pe care l-a avut această acțiune în rândul populației municipiului, ținând cont de numărul însemnat al vizitatorilor din cele două zile de desfășurare. ”Concurenții au sosit la Casa Tineretului încă de vineri, zi în care a fost pregătită sala de prezentare a porumbeilor, au fost primiți porumbeii de către membrii comisiei de organizare, după care păsările au fost introduse în boxele de prezentare, hrănite și adăpate corespunzător. 


Deschiderea oficială a Expoziției a avut loc sâmbătă, 11 februarie, la ora 9.00. Începând cu această oră și până la ora 17.00, a avut loc vizitarea expoziției de către public. Apoi, s-a desfășurat premierea porumbeilor campioni de la cele aproximativ 50 de categorii de concurs, dar și premierea crescătorilor proprietari. Seara s-a încheiat cu o mică petrecere cu bufet suedez”, ne-a declarat Lucian Cercel. Duminică, publicul a putut vizita doar până la ora 12.00 expoziția la care au fost expuși în total (la toate categoriile de concurs), circa 200 de porumbei. După această oră, care a însemnat închiderea oficială a expoziției, s-au restituit porumbeii proprietarilor, a avut loc ridicarea porumbeilor expuși de către delegații cluburilor participante, dezafectarea sălii, strângerea și depozitarea materialelor. (A.B.)

Spectacol cu scop caritabil pentru susţinerea copiilor din centrele de plasament

Evenimentul care a marcat luna februarie în calendarul Clubului Femina - care activează în oraşul nostru prin Asociaţia Pro Câmpina -, a avut loc sâmbătă, 11 februarie, la Club Live, într-o atmosferă muzicală plină de voie bună. 

Împinse mereu de dorinţa de a veni în ajutorul celor care au nevoie, membrele clubului au răspuns afirmativ şi de această dată şi au organizat un spectacol cu scop caritabil pentru susţinerea educaţiei copiilor din centrele de plasament. 


„Scopul întâlnirii a fost de a strânge fonduri pentru susţinerea proiectului «Ajungem Mari», un program educaţional ce se adresează copiilor instituţionalizaţi. Alături de peste o mie de voluntari din ţară, am dorit să ne implicăm în educaţia acestor copii lipsiţi de căldura unei familii. Mulţumesc pe această cale tinerilor care au oferit recitalul muzical şi prietenului nostru Liviu Briciu, care ne-a fost alături şi s-a implicat în realizarea acestui spectacol cu scop caritabil. Acţiunile de acest gen, puse la cale cu ajutorul doamnelor din Clubul Femina, sunt printre cele mai reuşite, deoarece toata lumea are de câştigat” – ne-a declarat d-na Irinel Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Pro Câmpina.


Pe scenă au urcat trei tineri talentaţi, Ana Lavinia Pisaliţă, Laura Maria Şincă şi Alexandru Gh. Butcă, ale căror interpretări au fost extrem de apreciate şi de aplaudate.
Nota de culoare a fost dată de Cristina Popescu, pictor şi membră a Clubului, prin mărţişoarele şi brăţările creaţie proprie, pe care le-a scos la vânzare, o parte din bani fiind donaţi Programului «Ajungem Mari».
Andreea ŞTEFAN

Câmpina, tărâm de istorii şi de amintiri. PERIPEŢII DE NAVETIST

Industrializarea masivă din perioada comunistă a creat un fenomen nemaiîntâlnit în istoria noastră contemporană. În lumea satelor, bărbaţii au renunţat să mai lucreze în CAP-uri (cooperativele agricole de producţie) şi în IAS-uri (întreprinderile agricole de stat) din cauza retribuţiei foarte mici acordate pentru o muncă cu normă foarte mare de realizat. Românii noştri s-au adaptat însă, ca de obicei, uşor şi bărbaţii s-au angajat muncitori în marile întreprinderi aflate în zona lor. În agricultură au rămas să lucreze numai femeile, care erau motivate nu prin plata zilelor de muncă, mai multă simbolică, ci prin acordarea unui lot ajutător, pe care îl puteau cultiva asigurându-şi hrana pentru familie şi mai ales pentru că la sfârşitul zilei de muncă puteau să plece cu o traistă plină de porumb sau de alte produse luate de pe câmp. Aşa a apărut fenomenul navetismului de masă. Autogările şi gările erau luate cu asalt de la primele ore ale zilei. CFR-ul introdusese la aceste ore trenuri speciale, curse muncitoreşti, iar autobazele puseseră în circulaţie autobuze pentru toate traseele care aduceau în oraşe muncitorii. Erau condiţii mizerabile în privinţa confortului pe trenuri şi în aceste autobuze. Pentru cei care veneau din comunele cu drumuri proaste au fost confecţionate nişte maşini - camioane care aveau în spatele cabinei o carcasă din metal - numite de călători „carosate”. Solicitate la maxim, autobuzele şi carosatele se uzau repede, dând multă bătaie de cap şoferilor care le întreţineau şi care, de multe ori, le reparau pe banii lor, pentru a nu sta degeaba în garaj. Se produceau uneori accidente tragice. O astfel de maşină carosată, plecată din Câmpina spre Valea Doftanei încărcată de muncitori până la refuz, după ce a depăşit barajul Paltinu, s-a prăbuşit de la mare înălţime în lacul de acumulare făcând multe victime din cauza unei defecţiuni la sistemul de frânare.
Câmpina a fost un adevărat oraş al navetiştilor. Fiecare dintre cele şapte întreprinderi republicane depăşea 4000 de angajaţi. Forţa de muncă din oraş era insuficientă şi de aceea, din localităţile înconjurătoare veneau peste 20.000 de navetişti, în condiţiile în care oraşul avea atunci 40.000 de locuitori. Dar chiar şi aşa, forţa de muncă nu era suficientă. Când s-a construit Turnătoria au fost aduşi muncitori din judeţele Botoşani şi Neamţ. Navetiştii aveau facilităţi la transport, beneficiind de abonamente cu preţuri foarte convenabile atât pe calea ferată, cât şi cu autobuzul. Muncitorii calificaţi erau în general bine retribuiţi; unii dintre ei, care lucrau în acord (depăşeau norma), aveau salarii chiar mai mari decât ale directorilor. Când era ziua de salariu, îmi amintesc cum de la Neptun şi de la IRUE, coloane de salariaţi care umpleau strada ca la defilare, poposeau la cârciuma de pe malul lacului (la „Zbârlitu”, cum i se spunea datorită patronului care avea o freză cu ţepi ca de arici), unde din cauza aglomeraţiei se bea de multe ori în picioare. E drept că nu se bea numai în ziua de salariu. Muncitorii prinseseră năravul CAP-iştilor şi la ieşirea din serviciu mai plecau pe poartă cu câte o piesă sau cu ceva meşterit de ei în uzină. Muncitorii de la IRA, care luau câte o piesă în stare bună din motoarele maşinilor trimise la reparat, făceau primul popas la magazinul de piese auto, de unde plecau cu bani suficienţi în buzunar şi se opreau la o crâşmă ordinară, bufetul Expres de pe centru, denumit în bătaie de joc „Ţoiu jegos”. 

Amintiri personale de navetist

Plaiul Câmpinei. Am fost angajat în câmpul muncii, cum se zicea odinioară, aproape 50 de ani. Primii ani am lucrat ca profesor şi ulterior director la o şcoală dintr-o localitate pitorească, Plaiul Câmpinei, un mic cătun ce aparţinea de comuna Şotrile. Datorită drumului prost întreţinut, pe care rar se punea câte o maşină de pietriş, toţi navetiştii mergeau pe jos. Eram tânăr atunci şi vara nu mă deranja să merg prin pădure mai bine de o oră. Era o pădure aproape virgină, pentru că ascundea în adâncul ei o puternică unitate de rachete aduse din Uniunea Sovietică şi nu se făceau tăieri de arbori. Din primăvară până în toamnă, găseam tot timpul lucruri care să-mi încânte privirea şi să-mi facă drumul plăcut. Primăvara înflorea liliacul sălbatic şi toate florile primăverii. Din vară până spre toamnă se puteau culege, de pe lângă poteca pe care o străbăteam, diferite specii de ciuperci numite de localnici ciuculeţi, mânătărci ori vineciori. Iarna şi toamna, drumul nu mai era aşa plăcut. Într-o oră de mers prin ploaia care cădea în rafale mă udam până la piele. Aveam la şcoală o sobă frumoasă, din metal, adusă de la fostul castel al prinţilor Ştirbey de la Voila, în care turnam două găleţi de brichete de cărbune ca nişte ouă şi, cu toate că dădea căldură ca un cuptor, în timpul celor patru ore de curs nu reuşeam să mă usuc. Iarna, prin pădure, mă mai speriam uneori când, după-amiaza târziu, zburau prin copaci nişte bufniţe enorme sau când pe potecă zăream la distanţă câte un lup fugind grăbit. Când şi când, imprimate în noroi, puteam vedea chiar şi urmele enorme ale unor labe de urs. Sperietura cea mai mare am tras-o însă într-o primăvară, când înfloriseră salcâmii. Fusese instalată într-o zonă cu mulţi salcâmi o stupină. Întârziasem la o şedinţă ţinută la primăria din Şotrile, după care mai poposisem şi la „Vârful cu dor”, pitoreasca cârciumioară cu nume romantic din localitate. Am plecat după miezul nopţii şi, ca de obicei, am scurtat drumul, lung de vreo 12 km, prin nişte vâlcele prăpăstioase. Ieşit dintr-o astfel de vale unde nu pătrudea nicio rază de lumină, am ajuns la şosea, lângă stupină, când dintre stupi s-a ridicat un colos ce mi se părea că depăşeşte doi metri şi care cred acum că era la fel de speriat ca nebunul ce-i apărea în miez de noapte, când nu era ţipenie de om pe drum. Spaima cea mare am tras-o când i-am văzut ciomagul pe care îl ţinea în mână. 
Uneori, când treceam prin zona unităţii militare, mă întâlneam cu un ofiţer de securitate, tânărul atunci Lulu Marcoşanu, cu care fusesem coleg în liceu. Patrulând în zonă cu motocicleta, mă mai lua şi pe mine uneori şi mă ducea la şcoală. Odată mi-a povestit că, fiind în garda personală a lui Gheorghiu Dej, asistase la întâlnirea acestuia cu Hruşciov, care venise neanunţat în ţară, după declaraţia din aprilie 1964, ca să îl avertizeze pe Gheorghiu Dej în privinţa atitudinii antisovietice a acestuia. Lulu mi-a spus că, fără nicio reţinere, Dej l-a invitat pe Hruşciov să se întoarcă acasă deoarece nu avea nevoie de sfaturile lui.

Telega. Speriat de condiţiile grele din Plai, am găsit un post la Muzeul Doftana. Spre acest loc de muncă am făcut naveta mulţi ani de zile. Pe ruta Câmpina – Telega erau autobuze, era şi un tren din Gara Câmpiniţa în Gara Telega, dar mai puteai apela şi la maşinile de ocazie. În persoana şoferului de pe autobuz mi-am regăsit un vechi prieten, Bebe Blendărău, personaj arhicunoscut de câmpineni atât pentru statura lui uriaşă, cât şi pentru umorul său. Autoritar, Bebe făcea ordine când lumea se îmbulzea la uşile autobuzului pentru a prinde un loc pe scaun, strigând cu vocea lui de stentor: „Hai, comuniştilor! Hai, nemâncaţilor! Mergeţi în ordine, că-mi rupeţi maşina!” 


Între peripeţiile lui Bebe, s-a numărat şi un incident la care am fost martor şi care m-a amuzat copios. Mergând pe valea Telegii, acesta a prins sub roată o gâscă dintr-un cârd ce păştea pe marginea drumului. Gâsca era a viceprimarului, care furibund a sărit la Bebe ameninţându-l că-i ia carnetul. „Măi cimpanzeule, carnetul mi l-a dat un general, n-o să mi-l ia un prăpădit ca tine!” – a fost răspunsul memorabil al lui Bebe. 
Autobuzele aveau atunci taxatoare, care vindeau bilete în maşină şi controlau abonamentele. Un personaj pitoresc era o taxatoare de pe cursa de Telega, poreclită cu răutate de consătenii ei „Maria Chioara”. Corpolentă, având silueta asemănătoare cu a actriţei Draga Olteanu, Maria străbătea autobuzul împingând în stânga şi în dreapta şi în timp ce taxa făcea o adevărată revistă a presei, prezentând pasagerilor noutăţi din ziare sau fapte diverse petrecute în comună. 
O poveste care a făcut senzaţie în vremea aceea a avut ca protagonişti un şofer de autobuz şi a sa taxatoare, care la capăt de linie, pe traseul Câmpina – Azuga, au fost surprinşi într-o postură delicată de un călător ajuns prea devreme, care pentru a se adăposti de frig a intrat peste ei în autobuz. Păţania de tot hazul a făcut mult timp deliciul navetiştilor. 
Un alt zvon care a circulat multă vreme printre navetişi se referea la doi dintre şoferii de autobuz de pe ruta Câmpina – Telega. Aceştia muriseră de tineri, după revoluţie, când se spunea că ar fi adus din Germania deşeuri toxice pe care le-ar fi aruncat în lacurile foarte adânci din fostele saline. Personal, m-am îndoit de veridicitatea acestei poveşti, deşi a fost mult timp pe buzele oamenilor.

Sinaia. Din 1990, m-am transferat la Muzeul Peleş. Făceam naveta cu o cursă muncitorească ce aduna muncitorii de pe Valea Prahovei şi îi ducea la uzinele din Breaza, Sinaia ori Azuga. Foarte mulţi navetişti erau comărniceni. Bărbaţii mergeau în uzine, iar femeile în numeroasele hoteuri din staţiuni. Din nefericire, după revoluţie, navetiştii nu au mai primit abonamente. În condiţiile în care salariile erau modeste, dacă luai zilnic bilet, un sfert din leafă se ducea pe navetă. Oamenii s-au adaptat însă din nou şi mergeau, cum se spune, „pe blat”, în cursele muncitoreşti din toată ţara 90% dintre navetişti neavând bilet de călătorie. Manevra era să tratezi cu naşul, care primea o sumă modică şi nu mai cerea biletul. Comărnicenii, mai colţoşi de fel, dacă erau şi niţel abţiguiţi, refuzau s-o mai dea chiar şi pe aceasta. Am asistat la o scenă în care, intraţi în conflict cu naşul, aceştia l-au apucat de pulpanele mantalei şi au tras de ea până când au sfâşiat-o. Astfel de incidente erau însă destul de rare. Se stabilise chiar o înţelegere tacită: naşul venea cu chipiul plin de moned direct la pasagerii clandestini şi le cerea să-i schimbe mărunţişul în bancnote, deoarece în tren se urcase controlul civil (un funcţionar mai important din structura CFR) şi trebuia să-i dea şi acestuia partea sa (aceştia se lăsau, la rândul lor, corupţi). Nu se putea însă corupe controlul făcut cu poliţia feroviară. Trenul era oprit între staţii şi toţi pasagerii fără bilet erau debarcaţi. Îmi amintesc cum odată, supăraţi că sunt lăsaţi să meargă pe jos câţiva kilometri, comărnicenii s-au răzbunat bombardând trenul cu bolovanii de pe rambleul căii ferate, timp în care poliţiştii feroviari se străduiau să se ascundă pe sub canapele pentru a se feri din calea proiectilelor ce pătrundeau prin geamuri. 
Aveam un prieten care a făcut naveta ani de zile într-un mod foarte original, ajutat şi de pardesiul său bluemarin dintr-o stofă asemănătoare cu aceea din care era făcută uniforma CFR-iştilor. Când trecea naşul pe lângă el, spunea pe un ton flegmatic, plictisit: „Legitimaţie!”, iar statura lui impunătoare şi figura arogantă îl făceau de fiecare dată pe controlor să treacă mai departe fără a se gândi măcar să i-o ceară. Amicul meu avea câteva tovarăşe de navetă, cameriste pe la hotelurile din Sinaia, cu care se întreţinea în timpul drumului. Speriate de stilul lui, acestea l-au anunţat că nu-l mai însoţesc, deoarece naşul, speriat de alura lui de şef, nu le mai ia banii şi le amendează. Când mergea cu trenul accelerat, aplica o altă tactică: se instala cu mare îndrăzneală în vagonul – restaurant, punea în faţă un pahar gol din plastic, citea ziarul şi controlorul trecea fără să-l deranjeze. Cel mai frumos a fost odată când, la Breaza s-au urcat din ambele capete ale trenului mai mulţi controlori civili însoţiţi de militari din poliţia feroviară. El era instalat la clasa I, unde deşi ar fi trebuit să fie un confort sporit, aspectul vagonului era dezgustător, cu stofa canapelelor ruptă şi pătată, iar pe jos plin de coji de seminţe şi gunoaie. Văzând că pe la ambele capete intraseră controlori, s-a ridicat, şi-a luat mapa din plasa de bagaje şi fără să se piardă cu firea a început să le făcă morală echipelor de controlori, în timp ce se îndrepta către uşa trenului. „Ne cereţi nouă biletul, dar la ăştia care vând seminţe şi umplu trenul de gunoaie de ce nu-l cereţi? Pentru că vă luaţi dreptul de la ei?” Şi dând din gură cu invective, a trecut pe lângă controlori, trenul a oprit la Câmpina, iar el a coborât liniştit. 
Am avut parte şi de o întâmplare care se putea termina tragic, când obosit fiind, am adormit şi m-am trezit tocmai în momentul în care trenul, pus în mişcare, părăsea gara Câmpina. Buimac de somn, am fugit la uşă, am sărit şi am căzut între gardul ce mărginea peronul şi linia ferată. Văzând incidentul, mecanicul a pus o frână puternică şi a oprit trenul, crezând că m-a făcut praf; bănuind că urma să-i dau socoteală, m-am cules de jos şi am rupt-o la fugă cât m-au ţinut picioarele.
Timpul acesta petrecut timp de 43 de ani între staţii şi-a lăsat puternic amprenta şi m-a obosit. Le-am spus copiilor mei să-mi pună pe cruce ca epitaf un singur cuvânt - „Navetist”, ca o sentinţă implacabilă ce va marca un ultim drum fără de-ntoarcere.
Alin CIUPALĂ

SanConfind, co-organizator al unui interesant simpozion medical desfășurat la Bușteni

La Hotelul Alexandros din Bușteni, în perioada 11-12 februarie 2017, a avut loc un interesant simpozion dedicat imagisticii medicale, ai cărui organizatori au fost Centrul Medical SanConfind din Poiana Câmpina și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Au participat peste 60 de medici din București, Prahova și multe alte județe din țară, medici specialiști în imagistică medicală, recuperare medicală, reumatologie, medicină nucleară și explorări funcționale.
În afară de cursul principal („Rezonanța magnetică și ecografie în patologia articulației genunchiului”), acreditat de către Colegiul Medicilor din România cu 11 credite EMC (educație medicală continuă), au avut loc și alte prelegeri interesante cu diverse tematici din imagistica medicală.  


Cei cinci lectori ai cursului au fost medicii Gabriela Toma (Departamentul Imagistică Medicală SanConfind), Sorin Ghiea (Imagistică Medicală SanConfind), Dragoș Cuzino (șef de lucrări dr., de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central din București, președintele Societății de Imagistică Musculo-Scheletală din România),  Emi Preda (șef de lucrări dr., de la Institutul Clinic Fundeni București), precum și conf. univ. dr Vladimir Ene (Affidea București, Spitalul de urgență Sf. Ioan), medic cu experiență de peste 25 ani în investigațiile CT și IRM, cel care a introdus pentru prima dată în țară investigația pe aparate IRM 3Tesla și a implementat tehnici noi de investigare (enteroRM si enteroCT). La începutul întâlnirii, ing. Ioan Simion, administratorul companiei medicale care administrează Spitalul SanConfind, a prezentat proiectul SanConfind, cu toate realizările sale, dar și cu toate devenirile sale viitoare, având în vedere că Spitalul SanConfind este într-o continuă extindere. 
„”Pentru că nu au putut fi înscriși toți medicii care ar fi vrut să participe la această manifestare, s-a decis organizarea unui al doilea seminar de imagistică medicală în a doua jumătate a acestui an. Mulțumim gazdelor, celor de la Hotelul Alexandros, pentru că ne-au asigurat condiții excelente de cazare și de desfășurare a acestui eveniment care a primit aprecieri unanime”, ne-a declarat Iuliana Barbu, reprezentant al Departamentului Marketing al Centrului Medical SanConfind.  

07 februarie 2017

#RO_MÂNIA. Sute de mii de români au ieşit în stradă să protesteze împotriva minciunii politice

Câmpinenii au luat parte 
atât la protestele din capitală, 
cât şi la cele desfăşurate în diaspora

De la începutul acestei luni, România a fost zguduită de ample mitinguri populare de protest împotriva ordonanțelor prin care guvernul actual condus de Sorin Grindeanu impunea grațierea unor pedepse și modifica prevederi importante din Codul penal, modificări cu dedicație, făcute în favoarea președintelui PSD, Liviu Dragnea, dar și în favoarea multor politicieni din diverse partide, condamnați sau cercetați penal pentru fapte de corupție și nu numai. Revoltele populației au întrecut cu mult (și ca intensitate, și ca arie de desfășurare), protestele de stradă din întreaga perioadă postdecembristă. Și la Câmpina au ieșit câteva zeci de oameni. Nu au fost mulți, dar important este că și orașul nostru s-a înscris printre cele cu cetățeni care au arătat că le pasă de viitorul țării și, din această pricină, nu mai pot sta în casă.  


După alegeri legitime, o guvernare nelegitimă
Votul popular a decis, pe 11 decembrie 2016, câștigarea puterii pentru următorii patru ani de către Alianța PSD – ALDE.  Dar susținerea ideii că această legitimare populară îi înrădăcinează la putere pentru întreg mandatul nu prea ține, la o analiză mai atentă. Pentru că ideea aceasta nu are temei; nici moral, nici legal. Dacă noii guvernanți și-au bătut joc de popor – de alegătorii care i-au votat (nemaivorbind de cei care nu i-au votat), dar și de cei care nu au putut vota, dacă noii guvernanți au acționat noaptea, „ca hoții” – în opinia a zeci de mii de protestatari, încercând să treacă legi nedrepte și care afectează imaginea și viitorul României în întreaga lume, atunci se poate afirma fără îndoială o altă idee, cu adevărat de bun-simț. Chiar dacă alegerile au fost libere și democratice, iar guvernanții au avut legitimitate la începutul mandatului, după OUG nr. 13 din seara de 31 ianuarie, ei nu mai sunt legitimi, pentru că au încălcat legea și, odată cu ea, și legitimitatea cu care fuseseră învestiți prin votul popular favorabil lor într-o zdrobitoare majoritate. 
Așa cum nici un hoț prins asupra faptului nu mai poate fi prezumat de bună-credință atunci când a acționat asupra păgubitului.





Scurtă cronologie a evenimentelor
30 ianuarie 2017. Ministerul Justiției a organizat un simulacru de dezbatere publică (într-o sală cu 50 de locuri din incinta ministerului), în legătură cu proiectele de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse și pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. La finalul dezbaterii, ministrul justiției a susținut că varianta inițială a actelor normative va fi modificată, urmând a se stabili dacă vor fi adoptate de Guvern sau dacă discuțiile se vor muta în Parlament.
31 ianuarie 2017. În jurul orei 21.00, ministrul Justiției, Florin Iordache, a anunțat că a fost adoptată prin ordonanță de urgență modificarea codurilor penale. Totodată, a fost adoptat și proiectul grațierii unor pedepse. Mișcarea a fost primită cu revoltă de români. În ciuda orei târzii, peste 15.000 de oameni s-au strâns în fața Guvernului, cerând demisia acestuia. Jurnaliștii care au participat la conferința de presă în care ministrul Justiției a anunțat modificările la legislația penală au fost blocați în Guvern „pentru siguranța lor”. Protestatarii revoltați au forțat gardurile puse de forțele de ordine de jur împrejurul Guvernului. Jandarmii au intervenit pentru a calma oamenii care au aruncat spre forțele de ordine cu bulgări de zăpadă.
Protestele din Piața Victoriei, în fața sediului Guvernului, au continuat în fiecare seară, de atunci încoace, cu participări masive de zeci și sute de mii de demonstranți, printre care s-au aflat şi foarte mulţân câmpineni, cărora li s-au alăturat, protestând în multe oraşe din Europa, câmpinenii din diaspora aflaţi în Franţa, Belgia, Olanda, Marea Britanie, Germania, Scoţia, Spania, Italia ş.a.

Câmpineni care au protestat peste hotare
5 februarie 2017. Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru abrogarea OUG privind modificarea Codurilor penale. Cu toate acestea, protestele au continuat pentru a șasea zi sub hashtag-ul #Ro_mânia. În toată țara, o jumătate de milion de oameni s-au aflat în stradă, 250.000 doar la București, în fața sediului Guvernului României. Unele televiziuni au umflat puțin cifra participanților, dar oricum au fost cele mai mari mișcări sociale de la Revoluția din Decembrie și până în prezent. 

Comunicate de presă și de protest semnate de liberali şi USR-işti câmpineni
„Ceea ce șocheazã în aceste zile la regimul PSD - ALDE este totala indiferențã fațã de vocea cetãțeanului, o atitudine nedemocraticã ce demonstreazã clar ruptura totalã între alegãtori și putere. Ceea ce au fãcut guvernantii, fãrã niciun proces de conștiințã, fãrã niciun regret, în noaptea de 31 ianuarie/ 1 februarie 2017, pot face oricând, cu orice lege, nu doar în justiție. Acesta este un mare pericol, care nu poate fi trecut cu vederea! Ceea ce nu înțeleg vremelnicii "proprietari" de Putere este cã în anul de grație 2017 nu mai poți șubrezi statul de drept cu ordonanțe șmecherești date la miezul nopții și nici nu mai poți deturna un protest pașnic, pentru cã se vede, iar toate acestea în numele votului democratic care te-a adus la Putere. Rãspunsul liberalilor câmpineni fațã de cinismul guvernanților este unul simplu, dar ferm: cerem abrogarea ordonanțelor pe justiție și demisia guvernului Dragnea - Grindeanu, cu tot cu ministrul "Altã întrebare" Florin Iordache. Susținem necondiționat revolta cetãțenilor României, care își demonstreazã pașnic nemulțumirea fațã de abuzurile guvernului”, este comunicatul PNL Câmpina, semnat de un grup de liberali: Enache Dragomir; Monica Clinciu; Rodica Papuc; Marian Nistor; Corina Topalã; Bogdan Cord; Liviu Briciu; Dan Nica; Florin Frãțilã; Adrian Dochia; Cosmin Raț și Doru Trifan. 
Înaintea lor, conducerea organizației USR Câmpina făcuse cunoscut un alt comunicat de presă: ”USR Câmpina solicită public abrogarea Ordonanței ”de urgență” care, printre alte modificări aduse Codului penal, dezincriminează abuzul în serviciu, ducând astfel la închiderea unui număr mare de dosare penale și la pierderea unui miliard de euro, prejudiciu adus României de către demnitari sau funcționari publici. De asemenea, ne manifestăm sprijinul pentru sutele de mii de oameni care protestează pașnic în toată țara, inclusiv în Câmpina, împotriva subminării statului de drept din Marțea Neagră 2017, de către ”monstruoasa coaliție” PSD-ALDE. De altfel, în aceste zile, pe lângă depunerea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Grindeanu - Dragnea, parlamentarii Uniunii Salvați România protestează non-stop în clădirea Palatului Parlamentului, în sala de ședințe a Camerei Deputaților. Nu în ultimul rând, așteptăm la nivel local o poziție oficială pe acest subiect din partea filialelor câmpinene ale partidelor reprezentate în Consiliul Local – PNL, PSD, PMP, ALDE. Credem că este de mare interes pentru cetățenii orașului să cunoască punctele de vedere ale conducerii și membrilor acestor partide, mai ales din partea celor care ar putea beneficia de prevederile acestei Ordonanțe ”de urgență”. Suntem curioși dacă în filialele câmpinene ale partidelor aflate la guvernare – PSD și ALDE – mai există oameni cu minimă decență și onoare care să își manifeste dezaprobarea față de abuzul de putere săvârșit în aceste zile. De altfel, susținerea fermă a unor principii ar trebui sa contribuie la corecta informare a câmpinenilor cu privire la onestitatea politicienilor care conduc sau influențează destinele orașului".