30 august 2016

A fost aprobat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Câmpinei

Consilierii municipali au aprobat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Câmpinei, care ar putea îmbunătăți simțitor nivelul de trai al locuitorilor acestui oraș. Într-o redactare inițială, el a fost supus dezbaterii publice în luna iunie 2016, dar a suferit modificări ulterioare în câteva puncte esențiale (relocarea pistelor de biciclete în nordul municipiului – zona locuințelor ANL,  achiziționarea unor autobuze ecologice printr-un program cu fonduri europene etc). Prima sa redactare a fost realizată de către firma Sigma Mobility Engineering. Planul este complementar Planului Urbanistic General, deoarece vine să clarifice problemele existente de mediu și de transport al bunurilor și persoanelor de pe aria municipiului nostru, precum și să promoveze măsuri de utilizare eficientă a energiei în mediul urban câmpinean. În ultima vreme, tot mai mult, UE solicită aplicarea unor măsuri de utilizare eficientă a energiei în mediul urban, care să contribuie la combaterea schimbărilor climatice.  Numărul accidentelor rutiere mortale în Uniunea Europeană rămâne foarte ridicat (26.000 de evenimente în 2013). Aproximativ 38% dintre accidentele rutiere mortale din Europa se concentrează în zonele urbane, unde participanții la trafic vulnerabili, precum pietonii și bicicliștii, sunt expuși în mod special. 


În ultimul deceniu, numărul pietonilor decedați în urma accidentelor rutiere a scăzut cu numai 39%, comparativ cu 49% - în cazul conducătorilor auto, progresele în reducerea numărului de accidente rutiere în zonele urbane situându-se sub medie. Indicatorul exprimat prin numărul de victime raportat la un milion de locuitori situează România pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cu o valoare de 92 de victime la 1 milion de locuitori, în anul 2013, în condițiile în care valoarea medie la nivelul Uniunii Europene în același an a fost de 52 de victime. PMUD al Câmpinei  este realizat după standardele UE. El constată problemele de trafic și mobilitate din municipiu, dar propune și soluții: - realizarea unei rețele de piste pentru biciclete; - realizarea unei centuri ocolitoare care să preia traficul greu;  - realizarea de perdele verzi care să minimalizeze impactul negativ al poluării ca urmare a unui sistem de transport supraaglomerat; - amenajarea de stații de transport public și a unui terminal de transport public; - crearea mai multor parcări de reședință și a unei parcări colective; - campanii pentru conștientizarea ideii de car-pooling (partajarea mașinii); - înființarea unui servciu de transport public în cadrul Primăriei; - achiziționarea de autobuze ecologice; - implementarea unui sistem de informare a călătorilor. În ultimele luni, după ce a fost supus dezbaterii publice, PMUD a fost dezbătut punctual de către factorii de decizie din Primăria Câmpina  Planul este strategic conceput pentru a satisface nevoia de mobilitate a cetățenilor și a companiilor din municipiul câmpinean și din împrejurimile acestuia, în vederea creșterii calității vieții. PMUD ia în considerare principiile de integrare, participare și evaluare, are un profund caracter strategic, definește priorități, prevede scenarii viitoare de evoluție și identifică măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor. Implementarea tuturor măsurilor prevăzute de acest PMUD ar costa în total aproximativ 21,4 milioane de euro, dar peste 18 milioane de euro ar putea veni ca finanțare de la UE, prin Programul POR 2014-2020, ceea ce înseamnă o contribuție de la bugetul local de doar 3 milioane de euro.  În Câmpina sunt 12.917 autovehicule, dintre care 11.102 sunt autoturisme, ceea ce înseamnă o medie de aproape 300 de mașini la 1000 de locuitori. O cifră impresionantă, pe care realizatorii Planului de mobilitate durabilă au mai întâlnit-o doar în municipiile reședință de județ. Încă din luna iulie 2016, primarul Horia Tiseanu a evidențiat faptul că este nevoie de regândirea sistemului public de transport în Câmpina, care se face acum cu o firmă privată. Edilul câmpinean a anunțat public că va susține înființarea unui serviciu public de transport care să îmbunătățească și să ecologizeze transportul public de persoane de pe raza municipiului Câmpina.
PMUD aprobat de consilierii municipali are ca țintă principală îmbunătățirea accesibilității localității, diversificarea și utilizarea sustenabilă a mijloacelor de transport (auto, velo, pietonal și feroviar) din punct de vedere social, economic și de mediu, precum și buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate și transport. Planul de mobilitate urbană se adresează tuturor formelor de mobilitate și transport, incluzând transportul public și privat, de marfă și pasageri, motorizat și nemotorizat, în mișcare sau în staționare. PMUD a fost analizat și avizat de Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a municipiului Câmpina, precum și de Comisia Municipală pentru Siguranța Circulației. Având în vedere complementaritatea prevederilor din cadrul PUG și PMUD, a faptului că PUG al Câmpinei a fost aprobat prin HCL 62/29.04.2010, iar valabilitatea acestuia expiră în 29.04.2020, inițiatorii proiectului de hotărâre privind aprobarea PMUD al Câmpinei (membrii Comisiei de Urbanism din Consiliul Local), au solicitat ca valabilitatea Planului de Mobilitate Urbană Durabila al municipiului să fie de cinci ani de la data aprobării în Consiliul Local Câmpina.

Editorial. MORALA UNUI EȘEC

Prin luna martie scriam aici despre previzibilul eșec al subscripției publice pentru achiziționarea Cumințeniei Pămîntului,  capodopera lui Brâncuși. Acum eșecul e ca și sigur, suma adunată fiind infimă. Atunci incriminam intruziunea politicului (vezi aici: http://ziaruloglinda.blogspot.ro/2016/03/editorial-necumintenia-locului.html), acum încerc să deslușesc ce spune această situație despre prezentul nostru spiritual, ca societate.Lucrul evident pe care îl ilustrează acest eșec (instrumentat de mass media și de unii intelectuali sofisticați) este dez-unirea noastră patologică. Imposibilitatea de a ne coagula în jurul unui „interes național” de orice fel. A mai apărut și acest clip de „promovare”, al unei agenții dornică de afirmare cu orice preț, mostră el însuși de inadecvare, prost gust și incultură, prilej pentru mulți de a ataca din nou guvernul. Cînd s-a deslușit că respectivul clip nu are legătură cu Ministerul Culturii, s-a făcut tăcere. Mi se confirmă ceea ce scriam în articolul amintit: incultura naște monștri. Mi se pare vădită inadecvarea dintre modernitatea esențială a lui Brâncuși și provincialismul cocoșist al culturii române comune de azi. Obsedată de „dacisme” funambulești. Refuzul celor peste 200 de opere pe care sculptorul voia să le doneze statului român (apropo: a calculat cineva care ar fi valoarea lor azi?) se perpetuează într-un izolaționism stupid și arogant. Anul Brâncuși e ratat (eu nu am auzit de vreun mare congres internațional la București, cu reflectare adecvată în presa internațională. Nici de vreo retrospectivă expozițională amplă. el nu a devenit, cum se spune cu un termen snob „iconic” pentru o populație mult mai iubitoare de Hagi). Le arăt elevilor mei celebra engramă de pe Poarta Sărutului. Ei cunosc, paradoxal, semnul Yin și Yang, dar nu s-au arătat capabili să perceapă apropierea dintre cele două simboluri. Eu leg cultura nu atît de opere din diverse arte, cît de un anume simț al generozității comunitare. Acesta era Binele pe care ni l-ar fi indus subscripția pentru Cumințenie… nu „piatra” cum îi spun unii.Iar faptul că această generozitate comunitară s-ar fi exercitat întru o faptă culturală, i-ar fi sporit semnificația. În răstimp, dl. Nicolae Noica a publicat o carte foarte interesantă despre cum s-a construit Ateneul Român în marea epocă a întemeierii noastre culturale. Vedem acolo că povestea lui „dați un leu pentru Ateneu” nu a fost o cerșeală, Statul a organizat o loterie la care niște cetățeni au cîștigat bani frumoși. 


Apropo: Loteria română, această capră de muls pentru toate mînăriile politice, nu putea fi obligată să dea cîteva milioane din cîștigurile ei fabuloase? Sunt aproape convins că, pînă la urmă, sculptura va fi cumpărată din bugetul statului. Cenușa eșecului de a ne exprima solidaritatea va rămîne. Nu am văzut mobilizări publice, gen salvați….nu știu ce”, tineri echipați cu tricouri reprezentînd Cumințenia,  concerte cu sume donate pentru achiziționare șamd. Nu e cool. Brâncuși nu e cool, deloc. De ce să ne agităm noi pentru o sculptură pe care nu o înțeleg decît un număr insignifiant de „elitiști” detestabili, care, în plus, tot o țin gaia mațu cu plagiatele din gașca lui Ponta, ca și cum asta ar interesa în vreun fel massele largi populare! O mică poveste: eram într-un mare muzeu occidental, cu puzderie de sculpturi renascentiste. Mulțime de nuduri de bărbați și femei, extrem de explicite și detaliate anatomic. Erau foarte mulți copii, în orele petrecute acolo am văzut probabil mii, de la cei de școală primar la adolescenți. Care treceau în liniște prin fața statuilor și ascultau explicațiile ghizilor sau profesorilor. M-am gîndit atunci  ce s-ar fi întîmplat dacă i-aș fi dus acolo pe elevii noștri, ce hăhăială, ce remarci în limbaj verde ar fi fost la vederea acelor splendide anatomii. Mi-am amintit cînd i-am dus într-un muzeu de pictură clasică, peisaje, portrete, panoplii, artă orientală etc. Au fost mai mult decît plictisiți. Eșecul sistemului nostru educativ se vede perfect nu în procentele de promovabilitate la Bac, ci în acest dispreț general – care nu are legătură cu nivelul de studii – pentru ceea ce numim global „cultură generală”. A stîrnit multă rumoare discursul ținut de istoricul Ioan-Aurel Pop, rectorul UBB-Cluj, săptămîna asta la Congresul istoricilor (cred că voi reveni) în care acuză „generația FB” de incultură crasă. S-au revoltat mulți, inclusiv Mircea Cărtărescu. Din păcate, istoricul nostru are dreptate, cu mențiunea că nu tinerii sunt vinovați de negura din mintea lor. Din această negură arta în genere apare ca un parazitism dăunător, fără nicio utilitate publică. Lipsa educației umaniste naște monștri, o repet într-un fel sau altul aproape în fiecare material pe care-l scriu aici. Povestea Cumințeniei Pămîntului, ne arată, încă odată, că Brâncuși este incompatibil cu România de azi. 
Christian CRĂCIUN

S-a redeschis adăpostul câinilor fără stăpân

Zilele trecute, s-a redeschis Adăpostul câinilor fără stăpân de la marginea orașului, închis la sfârșitul lunii trecute, în urma neregulilor găsite în acest azil chinologic la un control inopinat al Direcției Sanitar-Veterinare Prahova. Cu o zi înainte, directorul DSV Prahova, forul care verifică felul cum se gestionează problema câinilor comunitari pe întreg județul, emisese o ordonanță privind reluarea activității acestei unități, în urma unor verificări recente și a unei note constatatoare a doi medici veterinari, consilieri în cadrul DSV Prahova, care atesta că totul este în ordine acum și că fuseseră îndeplinite toate condițiile pentru buna desfășurare a activității azilului administrat de Alextib Construct SRL, cu sediul social în Telega. 


”Pe 26 august, unitatea noastră s-a redeschis, după ce am remediat toate neregulile și am îndeplinit toate condițiile impuse de inspectorii DSV. Întrucât precedentul medic veterinar ne părăsise, am rezolvat, de asemenea, problema noastră cea mai arzătoare: găsirea unui medic veterinar cu care să încheiem un contract de prestări-servicii. Prin urmare, ne continuăm activitatea de prindere a câinilor fără stăpân, asigurându-i pe locuitorii orașului că vom gestiona cum se cuvine această problemă. Toată activitatea noastră urmează a se desfășura conform legislației în vigoare”, ne-a declarat Alexandrul Chirobocea, patronul firmei care administrează Adăpostul câinilor fără stăpân din Câmpina.

Consilierii PNL-PMP ar dori cumpărarea de către municipalitate a unor imobile ale Rafinăriei

La ultima ședință a Consiliului Local, aleșii câmpinenilor au pus în discuție un acord de principu  privind cumpărarea de către municipalitate a unor imobile (terenuri și construcții), în suprafață totală de 2.755 m.p., respectiv 1.135 m.p., situate în Câmpina, Calea Doftanei, nr.l5. Imobilele respective sunt proprietatea S.C. Rafinăria ”Steaua Română” și sunt situate chiar în incinta Rafinăriei, în vecinătatea stației Răcitor (spre Breaza). 


Inițiatorul proiectului de hotărâre care propunea acest acord de principiu, viceprimarul Adrian Pițigoi, le-a explicat colegilor că promovarea proiectului de hotărâre era necesară pentru modernizarea zonei prin implementarea de proiecte europene cu fonduri nerambursabile, în scopul amenajării de noi zone de agrement și recreere pentru populație. Vechea stație ar putea fi extinsă, iar pasagerii ar  aștepta mult mai confortabil microbuzele care îi transportă acasă. Amenajarea respectivă avea ca scop, așadar, îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor, principalul rezultat preconizat fiind acela de a crește suprafețele verzi, de a reduce nivelul de poluare, de a îmbunătăți aspectul estetic al  localității. Acordul de principiu nu a trecut, deoarece consilierii PSD s-au opus, fără să explice de ce. 

Consiliul Local Câmpina a ajuns executat silit

Am trăit s-o vedem și pe asta! Executorul judecătoresc Ioan Mușat a trimis Consiliului Local Câmpina o somație imobiliară prin care pune în vedere legislativului municipal că, în termen de o zi de la primirea respectivei somații, trebuie să se conformeze întru totul titlului executoriu, în sensul de a achita creditoriului urmăritor (firma de pază Rotw Guard Security), suma de 118.276,38 lei, sumă compusă din 110.312,63 lei reprezentând debit și cheltuieli de judecată conform titlului executor, precum și 7.963,75 lei cheltuieli de executare silită. 


Suma reprezintă o datorie pe care fosta Companie Publică de Gospodărie Comunală (predecesoarea sucursalei câmpinene a Hidro Prahova SA), a avut-o la societatea Rotw Guard Security, prin neplata serviciilor pe care firma de pază amintită ceva mai devreme le-a prestat, o bună perioadă de timp, în beneficiul Companiei de Apă de altădată. Întrucât CPGC era în subordinea Consiliului Local, după falimentul Companiei de Apă, miniparlamentul câmpinean a putut fi executat silit. Executorul Ioan Mușat are experiență în executarea silită a consiliilor și administrațiilor publice locale, el fiind cel care a executat silit și Consiliul Local Bănești, după ce forul deliberativ al comunei refuza să-l repună în drepturi pe fostul viceprimar al localității, Adrian Ungureanu. 

Programul complet al Serbărilor Toamnei, ediția 2016

Anul acesta, ”Serbările Toamnei” (denumirea oficială a Zilelor Câmpinei, sărbătoarea populară dedicată tuturor locuitorilor orașului), vor avea loc pe 17-18 septembrie, iar tematica evenimentului va fi reprezentată de viața și opera pictorului Nicolae Grigorescu. Desigur, numai o parte din eveniment va purta amprenta ”pictorului național” (artiștii invitați vor picta și își vor expune lucrările în pasajul pietonal de la Ceas și în Parcul Milia, iar la Casa de Cultură va avea loc un simpozion pe tema ”Pictura câmpineană de la Grigorescu și până în zilele noastre”), întrucât nu vom scăpa nici anul acesta de terasele-berării-fumurii din Centrul Civic, pe ale căror grătare vor sfârâi iarăși tradiționalii ”mici”, obișnuiții cârnați și nelipsitele fleici și pastrame, fumurile rezultate din prepararea acestor produse, ridicate spre etajele superioare ale blocurilor învecinate, urmând a-i umple de respect pe locuitorii acestora. Se înțelege, de mult respect pentru organizatorii evenimentului și reprezentanții Primăriei finanțatoare a festivalului. Desigur, la astfel de evenimente nu poți mulțumi niciodată pe toată lumea. Cu toate acestea, Comisia de Cultură din cadrul Consiliului Local și-a propus şi a cerut organizatorilor din administraţia locală, încă de anul acesta şi mai ales pe viitor, să mai estompeze din atmosfera de bâlci a festivalului, președintele comisiei amintite, liberalul Florin Frățilă, exprimându-și public dorința de a accentua mult mai puternic latura cultural-artistică a evenimentului. După desfășurarea selecției de oferte, a fost aleasă firma care se va ocupa cu organizarea ediției din acest an a Festivalului ”Serbările Toamnei”. De aceea, suntem în măsură acum să vă prezentăm desfășurătorul festivalului. 


Festivalul va fi deschis sâmbătă, ora 11.00, cu o defilare care va începe din fața Hotelului Muntenia și se va termina în fața scenei de spectacole amplasate, ca de obicei, la intersecția Bulevardului Carol I cu Calea Doftanei. Participă la defilare reprezentanții Primăriei și ai Consiliului Local, persoane oficiale din conducerea județului, o mulțime de invitați (printre care pictori îmbrăcați în costume de la începutul secolului XX), reprezentanți ai localităților înfrățite cu Câmpina. Nu vor lipsi din peisaj mașinile de epocă, o fanfară militară și membrii Asociației ”Tradiția militară”, care vor încerca, prin acțiunile lor, să marcheze centenarul scurs de la intrarea României în Primul Război Mondial, precum și comemorarea celor 455 de câmpineni eroi ai acestui război. 
Ulterior, pictorii vor ocupa un cort în zona ”Ceas” și alte locații unde își vor expune picturile realizate în cele două zile ale festivalului. La finalul evenimentului, lucrările vor rămâne municipalității. 
La 11.30, vor rosti alocuțiuni primarul și câțiva invitați de marcă, după care va urma premierea elevilor cu rezultate deosebite la olimpiadele școlare naționale, dar și a elevilor sportivi, campioni sau vicecampioni naționali sau internaționali. Tot pe scena de spectacole, în intervalul orar 12.00 – 18.00, va avea loc un program artistic susținut de artiști amatori din Câmpina. 
Tot în aceeași zi, la Casa de Cultură ”Geo Bogza”, începând de la ora 12.30,  vor avea loc două manifestări: o expoziție retrospectivă de pictură și sculptură a artiștilor câmpineni și simpozionul ”Pictura câmpineană de la Nicolae Grigorescu până în prezent”. Membri ai Asociației ”Tradiția militară” vor da onorul la intrare și vor face demonstrații de instrucție de front.  Seara, de la ora 19.00, pe scena de spectacole vor performa Adriana Deas, Veta Biriș, Ruby, Keo & Skizzo Skillz & Misty.


A doua zi a festivalului va fi dedicată în întregime programelor artistice prezentate pe scena de spectacole. Astfel, de la 11.00 până la 17.00, spectatorii vor putea privi un program artistic susținut de artiștii amatori din Câmpina. Seara, vor avea loc spectacolele profesioniștilor Georgiana Crăciun, Elisabeta Turcu, Alina Eremia. Cel care va încheia festivalul va fi și cel mai așteptat artist, Ștefan Bănică Jr., care revine la Câmpina ca sa ne încânte încă o dată.  
De reţinut că tot la solicitarea Comisie de Cultură, având în vedere tematica din acest an a serbărilor oraşului - viaţa şi opera pictorului Nicolae Grigorescu -, ar putea fi inaugurată, la Casa Căsătoriilor, şi expoziţia de schiţe semnate de Grigorescu, lucrări intrate recent în patrimoniul cultural local. Decizia deschiderii expoziţiei le aparţine specialiştilor în conservarea operelor de artă, care susţin că momentan schiţele nu sunt pregătite îndeajuns pentru a putea fi expuse.

Mihail Rujoiu, poet: „Întâlnirile dintre oameni nu sunt întâmplătoare!”

Mihail Rujoiu s-a născut în comuna Băneşti la data de 20 ianuarie 1969. Este cunoscut de câmpineni mai mult din mediul virtual, acolo unde primeşte multe aprecieri din partea oamenilor pe care-i atinge cu sensibilitatea versurilor sale de dragoste.
Munca în minerit, la Filipeştii de Pădure, l-a costat sănătatea, astfel că din anul 2002 a trecut prin 13 operaţii chirugicale şi a rămas fără ambele picioare. Credinţa în Dumnezeu şi bucuria de a scrie au rămas intacte, la fel cum au rămas şi visurile sale, între care şi acela de a-şi vedea publicate sutele de poezii care nu au trecut încă prin lumina tiparului. 



- Încă din copilărie începem să ne descoperim talentele şi să le valorificăm. D-voastră când v-aţi descoperit talentul de a scrie?
- Am început să scriu în anii copilăriei, mai precis la vârsta de 14 ani, când am descoperit mirajul poeziei. În timp, am simţit că este parte din existenţa mea şi s-a transformat într-o mare pasiune. Scriam pe caiete şi foi volante neştiind că, mai târziu, versurile vor vedea lumina tiparului şi vor fi publicate în mai multe volume.
- De ce aţi ales poezia?
- Dintre toate genurile literare cred că poezia mi se potriveşte cel mai bine. Prin versurile mele pot întruchipa orice stare de fericire sau de durere, orice sentiment personal. Alt gen literar nu are un registru artistic atât de puternic. 
- Când aţi citit prima dată în public propriile poeme?
- Cred că primele rime le-am citit în cadrul Cenaclului Literar „Generaţia Nova”, la Casa Tineretului din Câmpina, în anul 1985 . Am participat la acest cenaclu până în anul 1989, când am plecat în armată.
- Vă mai aduceţi aminte ce anume v-a inspirat să scrieţi prima poezie?
- Prima poezie am scris-o la o vârstă fragedă, mai mult din întâmplare. S-a născut în urma unui vis, într-o noapte de vară şi suna cam aşa: „Se vor naşte vise calde/ Amintiri rostogolind/ Peste lume adunate/ Aud stelele vorbind...”. Din acel moment, am scris continuu, căutând să-mi perfecţionez calitatea versurilor. 
- Aţi lucrat în mină. Aveaţi timp să scrieţi în perioada aceea?
- Munca în mină nu era uşoară... Nu regret, am practicat-o cu mare drag! Îmi aduc aminte cum, la sfârşitul orelor de program, poezia era singurul lucru care reuşea să mă relaxaze într-un mod foarte plăcut.
- Când aţi publicat primele versuri?
- Primele versuri le-am publicat în anul 2012, la Editura „Buratino” din Ploieşti. Volumul se numeşte „Din fum de ţigară...” şi cuprinde poezii de dragoste, speranţă şi durere. Le-am scris între anii 1986-2011. Aceasta este cartea cu care am debutat în lumea poeziei româneşti. 
- Sunteţi, de asemenea, un poet al copiilor, multe dintre poezii fiindu-le dedicate. Ce v-a determinat să aşterneţi pe hârtie cuvinte pentru cei mici?
- Poezia pentru cei mici este foarte diferită... Odată cu naşterea copiilor mei am început să descopăr copilul din mine. A fost un semn pe care l-am înţeles, l-am valorificat şi aşa au luat naştere cele două volume, „Zâmbete de petale” şi „Poezii pentru copii de grădiniţă”. Acestea au fost editate tot la Editura „Buratino”, în anul 2012. Cele două cărţi găzduiesc rime prin care am încercat să zugrăvesc, cât am putut de mult, zâmbetul pe care trebuie să-l aibă fiecare copil din această lume. 
- Câte volume aţi publicat până în prezent?
- Am reuşit să le ofer iubitorilor de poezie creaţiile mele începând cu anul 2012. Astfel în 2012, volumul de debut „Din fum de ţigară...”; volumele de poezii pentru copii „Zâmbete de petale” şi „Poezii pentru copii de grădiniţă”; în 2014 – „Lacrimi şi flori”; în 2015 – „Aripi frânte în cenuşă”. Am publicat în mai multe reviste: „Cervantes”, „Dor de dor”, „Amprentele sufletului”, dar şi în diverse antologii precum „Un zâmbet penru fiecare copil” (poezii de iarnă, cântece şi colinde); „Călător prin anotimpuri”; „De drag, de jale şi de dor”; „Cu patria în suflet”; „Parfumul clipei - Iubind poezia cântecului de dragoste (vol. I) - Vara clipelor sentimentale (vol. II + CD)”.


- Ce vă inspiră?
- Mă inspiră tot ceea ce mă înconjoară, fiecare anotimp în parte, oameni, întâmplari, vise, nostalgii, amintiri din trecut, bune şi rele, iar toate acestea se transformă, în timp, în creaţii literare. 
- Poezia „Te iubesc” constituie versurile unei melodii compuse şi interpretate de scriitorul Dan Lucian Corb, care are mii de aprecieri pe YouTube. Vă aşteptaţi la acest succes?
- Pentru mine colaborarea cu scriitorul şi cantautorul Dan Lucian Corb a fost o nouă provocare de a intra pe piaţa muzicală. A compus mai multe cântece pe versurile mele. Acestea se găsesc pe YouTube. Am avut deosebita surpriză să văd cum acele melodii au fost şi sunt ascultate de foarte multă lume. 
- Care este cel mai mare critic al dumneavoastră?
- Cel mai mare critic sunt eu, apoi cititorii mei, cărora sper din tot sufletul să le pot satisface cât de mult posibil setea de versuri, la cel mai înalt nivel.
- Din 2002 vă luptaţi cu o mare problemă de sănătate, ceea ce vă face un exemplu pentru cei din jur. De unde această forţă interioară?
- Această forţă interioară cred că vine de la persoanele care mi-au stat alături la bine, dar mai ales la greu şi care m-au ajutat să trec peste obstacolele pe care viaţa mi le-a pus în cale şi în special peste această boală, care m-a măcinat şi continuă să mă macine. Având lângă mine astfel de oameni, am credinţa că totul va fi bine.
- Ce nu trebuie să-i lipsească unui om în desăvârşirea construcţiei sale spirituale?
- Credinţa în Dumnezeu, în iubire, în forţa bineului. 
- Sunteţi jucător de baschet în cadrul Motivation România, un sport solicitant şi spectaculos. Ce satisfacţii vă aduce participarea la aceste competiţii?
- Sunt membru al Fundaţiei Motivation România din Ploieşti din anul 2013 şi particip constant la diferite activităţi, dar cel mai mult la meciurile de baschet ce se desfăşoară în toată ţara, alături de alte persoane cu dizabilităţi. Aceste întâlniri ne oferă o mai bună comunicare, dar şi încredere să mergem mai departe, chiar dacă ne este foarte greu. Cei care ne privesc, oameni normali, văd în noi o voinţă de fier de a trece mai departe, dar primesc şi o lecţie, aceea de a ne susţine unii pe alţii la greu. Întâlnirile dintre oameni, pe acest pământ, nu sunt întâmplătoare!
- Dacă v-aţi putea vedea sufletul în oglindă, cum l-aţi zugrăvi în cuvinte?
- Curat, sincer, plin de dragoste şi de speranţa că va primi înapoi măcar pe jumătate din cât a oferit.
Andreea Ştefan

Vindecări spectaculoase la Cabinetul de Acupunctură de la SanConfind

La Cabinetul de Acupunctură de la Centrul Medical SanConfind vin zilnic zeci de pacienți să-și găsească vindecarea sau măcar alinarea suferințelor. Medicina tradițională chineză este parte din cultura milenară chineză și are la loc de cinste metodele de acupunctură (pe lângă altele, cum ar fi tehnici respiratorii şi fizice care se adresează conştient meridianelor energetice ale corpului uman, fitoterapia, tehnici speciale de automasaj, terapie prin vacuum masaj etc). Inițiatorii proiectului SanConfind s-au gândit că ar fi mult mai benefic pentru un pacient al Bazei de Tratament și  Recuperare Medicală dacă acesta ar avea parte de o îngrijire care să îmbine tratamentele de recuperare ale medicinei europene cu cele ale medicinei chineze, ale cărei origini se pierd în negura ultimelor patru milenii ale omenirii. Iar dacă acupunctura a reușit să vindece zeci de milioane de chinezi, de-a lungul istoriei celui mai numeros popor de pe planetă, ne putem gândi că cele peste 1400 de milioane de chinezi care trăiesc azi pe fața pământului există și datorită puterii vindecătoare a renumitei acupuncturi chinezești. Căci războaie pustiitoare, calamități naturale devastatoare, epidemii nimicitoare, ocupații străine pline de cruzimi fără seamăn și de genociduri apocaliptice, toate acestea au lovit adesea China în istoria ei multimilenară. În zilele noastre, în Europa, medicina chineză este tot mai răspândită și mai apreciată, iar astăzi, grație conducerii companiei care administrează Spitalul SanConfind, medicina chineză este prezentă și în zona Câmpina. Și nu vorbim doar despre o simplă prezență, căci la Poiana Câmpina acupunctura este practicată la cel mai înalt grad de competență, cu pasiune și multă pricepere, de către specialistul Qu Zong-Feng, care a venit de la o mare companie medicală chineză special pentru SanConfind. 


Dintre multele cazuri de vindecare aproape miraculoase cu care specialistul din țara lui Confucius se poate mândri, vă prezentăm în continuare unul  care ni s-a părut cu totul special.  În urmă cu doi ani, la cabinet s-a prezentat un pacient dintr-o comună de lângă Câmpina (care, din motive lesne de înțeles, ne-a rugat să nu-i publicăm numele), un bărbat trecut puțin de floarea vârstei, care suferise un accident vascular cerebral. A ajuns la SanConfind în cărucior, având o pareză facială și partea dreaptă a corpului paralizată, cu pempărși și simțurile grav afectate, într-o stare de semiinconștiență, cu pierderi necontrolate de salivă. A fost în stare vegetativă câteva luni, iar primii medici care l-au tratat la Ploiești nu-i dădeau multe șanse de viață. La SanConfind, a urmat un tratament riguros, reușind să vină la 100 de ședințe de acupunctură, pe care însă nu le-a făcut continuu, ci în serii distanțate în timp. Deja după primele 20 de ședințe se simțea mai bine, de vreme ce a renunțat la pempărși, fiindcă se putea duce singur la toaletă. La sfatul specialistului chinez, care l-a convins că boala sa poate recidiva dacă nu urmează un tratament de prevenție continuu, omul nostru a revenit de câteva ori, până a ajuns să facă încă 80 de ședințe, în serii de câte 10. Astăzi, merge în baston, iar pareza facială este greu sesizabilă. Mâna afectată o folosește mai greu decât piciorul, dar și în această direcție face progrese vizibile. Pentru o informare corectă, trebuie să precizăm că, la domiciliul său, el urmează, de asemenea, aproape zilnic un tratament de kinetoterapie. Fericitul pacient (aproape distrus acum doi ani), are convingerea că tratamentul preventiv este absolut necesar și nu trebuie abandonat, mai ales că, în general, pentru sănătatea sa omul face orice sacrificiu, iar costurile serviciilor medicale SanConfind sunt rezonabile, la o calitate incontestabilă. Și mai este recunoscător specialistului chinez de la SanConfind și medicinei tradiționale chineze, ”cu ajutorul căreia simt că m-am născut a doua oară”, după cum singur ne-a mărturisit pacientul căruia miraculoasele efecte ale acupuncturii i-au dat iarăși sens vieții. 
Mai menționăm că numărul de ace nu este limitat, așa că, la solicitarea pacientului și aprecierea specialistului chinez, există posibilitatea aplicării acelor stimulate electric în mai multe zone ale corpului, putându-se trata astfel mai multe afecțiuni. Au fost cazuri în care de acupunctura practicată la Poiana Câmpina au beneficiat și cei care nu se așteptau la așa ceva. Adică atunci când chiar însoțitorii pacienților au beneficiat, la cerere, de ședințe de acupunctură. Demn de relatat este cazul soției unui alt pacient, venit tot în cărucior, din cauza unei grave afecțiuni a coloanei vertebrale. Soția sa, după 20 de ședințe de acupunctură, a reușit să slăbească patru-cinci kilograme. Prețul unei ședințe de acupunctură este de 50 de lei, dar pacienții pot beneficia de o reducere de 15% dacă suma totală datorată pentru întreaga serie de ședințe de acupunctură (minimum cinci), este plătită integral la începutul tratamentului.     

Asociația Profesională a Angajaților din Pază caută un reprezentant zonal în Prahova

Asociația Profesională a Angajaților din Pază caută un reprezentant zonal în Prahova. Asociația este o organizație nonguvernamentală înființată în 2013, cu sucursale în mai multe județe din țară și sute de membri cotizanți. Deși APAP ar putea să pară, la prima vedere, o organizație sindicală, ea nu este  decât un ong la nivel național, care are în structura sa un Departament Juridic ce acordă asistență juridică membrilor asociației, activitate ce ar putea să inducă în mod fals ideea unui militantism sindical, întrucât, se știe, orice sindicat poate acorda membrilor săi, la cerere, asistență și reprezentare în fața instanțelor de judecată.  De fapt, în Statutul APAP este stipulat clar că asociația este o organizaţie neguvernamentală şi non-profit care activează în beneficiul membrilor ei, promovând incluziunea pe piaţa muncii şi combaterea oricărei forme de discriminare sau abuz la locul de muncă. APAP îşi ghidează activitatea după principii europene ce respectă şi susţin egalitatea de şanse şi gen, demnitatea umană, libertatea şi democraţia.


Cu credință în rolul de catalizator al schimbării pe care societatea civilă trebuie să şi-l asume în viaţa publică, APAP își propune să fie cât mai activă în apărarea drepturilor persoanelor angajate în pază aflate în situaţii vulnerabile, în dezvoltarea unei societăţi bazată pe echitate şi respect, construită pe fundamentul solid al dialogului social. Prin intermediul multor proiecte derulate în domenii multiple (social, cultural, sportiv),  asociația își propune să dezvolte acţiuni concrete, destinate persoanelor angajate în pază, acțiuni focalizate pe incluziune pe piaţa muncii, valorizarea resurselor umane și acordarea de asistenţă juridică, dar și psihologică. ”APAP a luat ființă la inițiativa a peste 150 de angajați ai firmelor din pază. Scopul primordial al APAP este să promoveze și să protejeze interesele profesionale comune ale membrilor ei, să le asigure angajaților din pază - membri un alt statut social și să îi ajute să devină mai profitabili și mai de succes. Totodată, asociația noastră oferă consiliere și sprijin pentru găsirea unui loc de muncă, oferă facilități pentru obținerea atestatului de agent de securitate, dar și de agent gardă de corp (bodyguard), ajută la reintegrarea sociala a persoanelor defavorizate.  Avem peste 30 de parteneriate cu asociații partenere, am organizat aproape 20 de evenimente naționale, oferim servicii de evaluare de risc, cursuri de perfecționare etc. Societăţile de pază, în general, şi agenţii de securitate, în special, contribuie la securizarea locurilor publice şi la asigurarea unei societăţi mai sigure. Dar această contribuţie a sectorului nu este apreciată întotdeauna la justa sa valoare, această subevaluare reflectându-se prin ignorare şi lipsă de recunoaştere a muncii realizate de agenţii de securitate, astfel că ei pot avea sentimente negative asupra imaginii sectorului şi a identităţii profesionale proprii. Luptăm pentru o schimbare de percepţie a societăţii civile, pentru o recunoaştere a prestigiului oferit de această profesie, pentru ca sectorul securităţii private să nu mai fie unul subevaluat. În prezent, căutăm un reprezentant APAP pentru zona Prahova”, ne-a declarat Mihai Constantinescu, președintele și reprezentantul legal al asociației.

Meciuri-şcoală pentru micii fotbalişti de la CS Câmpina

Duminică, 28 august, începând cu ora 9.00, Clubul Sportiv Câmpina a organizat două meciuri-şcoală pentru micii fotbalişti de la grupele de copii şi juniori antrenate de Roberto Opaţchi. După nici două luni de la începerea activităţii la secţia de fotbal, antrenorul câmpinean a reuşit să strângă în jurul său două grupe de copii cu vârste cuprinse între 6 şi 12 ani, pe care îi iniţiază în tainele sportului rege cu pasiune şi profesionalism.


Programul de antrenament al micilor aspiranţi la statutul de fotbalist se desfăşoară în două şi uneori chiar trei şedinţe pe săptămână, pe categorii de vârstă, la terenul sintetic de lângă Căminele Petrol. Şi cum orice stadiu de pregătire trebuie să cuprindă şi meciuri de verificare a cunoştiţelor acumulate, CS Câmpina a organizat la sfârşitul săptămânii trecute primele meciuri-şcoală, în care piticii lui Opaţchi s-au confruntat cu adversari pe măsură de la un club sportiv din Comarnic. La grupa mare, CS Câmpina a obţinut un spectaculos rezultat de egalitate (4-4), cu goluri frumoase şi bucurie maximă pentru copii şi părinţi, în timp ce grupa mică a pierdut cu 1-3, spre dezamăgirea puştilor câmpineni.


La finalul meciurilor, antrenorul Roberto Opaţchi s-a declarat foarte mulţumit de prestaţia elevilor săi, remarcând talentul şi plăcerea de a juca fotbal a unora şi emoţia debutului într-o confruntare „oficială” din partea altora.

Ultima zi de înscriere online pentru Câmpina Open MTB - Race for autism

Sâmbătă, 3 septembrie 2016, are loc cea de-a cincea ediție a competiției de mountain biking Câmpina Open MTB – Race for autism. Fondurile strânse din taxele de participare vor fi utilizate de Fundația Romanian Angel Appeal și Asociația Glasul Autismului pentru proicete dedicate copiilor cu autism. 
Competiția are anul acesta un nou traseu pentru adulți și juniori. Un parcurs de 21,5 km (tura scurtă) şi 43 km (tura dublă), la fel de frumos și de spectaculos ca cele de la edițiile anterioare.
Concurenții interesați pot afla informații despre noul traseu pentru adulţi, precum si despre traseul pentru copii, online pe http://2016.campina-mtb.ro/traseu/
Până în prezent s-au înscris 270 de participanți ce vor lua startul de pe platoul Muscel din Câmpina.
Înscrierile vor rămâne deschise online, pe pagina http://2016.campina-mtb.ro/inscrieri/, până la data de 1 septembrie, fiind așteptați la linia de start peste 650 de cicliști profesioniști sau amatori precum şi copii cu vârsta peste 6 ani. 


Cu fondurile strânse la ediția din 2015 s-au realizat următoarele:
- curs de comunicare prin pictograme pentru părinți și profesioniști din centrul de zi Sfânta Filofteia;
- tabără de 4 zile pentru 10 familii (copiii din centru și părinții acestora) care a inclus drumeţii, piscină, echitație şi vizită la grădina zoologică;
- campanie de susținere a cauzei autismului organizată sub forma unui concurs de desene în trei școli din Câmpina în cadrul căruia au fost implicați 157 de copii și 14 cadre didactice. Desenele au fost expuse la Primărie în luna aprilie timp de două săptămâni, iar cele mai bune au fost premiate.
Evenimentul din acest an nu ar fi fost posibil fără susținerea companiilor și sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Câmpina, Primăriei Cornu, Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, precum și al Poliției Rutiere, Locale și al Jandarmeriei. 

Sponsorii principali sunt şi în acest an OMV Petrom și Lemet. Susținători ai competiţiei din acest an sunt: Isostar, Bergenbier, Aqua Carpatica, Algida, Sport Guru, Rexona, Edenland, BikeXpert, Shimano, Ideal, AMBIKE - Ambulanța de biciclete, Soceram, Mystery Rooms Escape Bucureşti, Regina Maria – Rețeaua Privată de Sănătate, Diverta, Fablab, Filsam, Hotel Seva, Floricon, Camelbak, BGS, Hervis și Cora. Parteneri media sunt în 2016: Freerider.ro, Zelist Monitor, Bike fm, Ziarul Oglinda de Azi, PHalert, Cesavezi.ro, Câmpina online TV.
Alături de noi vor fi şi peste 100 de voluntari, printre care voluntarii Asociaţiei Pro Câmpina, Bicicliștianonimi, Radioclubul Municipal Campina, angajați OMV Petrom și oameni inimoşi care ne ajută în acest an să punem în mişcare evenimentul!
Nu rataţi înscrierea la una dintre cele mai frumoase competiţii ale sfârşitului de vară! 
Contact: Răzvan Rădulescu (tel: 0731 137 516)

Fundația Romanian Angel Appeal (RAA) activează încă din 1991, în beneficiul copiilor și tinerilor afectați de boli cronice și la risc de excludere socială.
Activitățile Fundatiei Romanian Angel Appeal cuprind furnizarea de servicii medicale, psihologice și sociale, dezvoltarea de cursuri de instruire, studii și cercetări, campanii și programe de advocacy, în colaborare cu autorități guvernamentale, companii, organizații neguvernamentale și persoane fizice. De 8 ani, Fundația RAA a devenit o importantă voce în sprijinul copiilor și persoanelor cu autism.Mai multe despre Fundația Romanian Angel Appeal, pe www.raa.ro
Asociatia Glasul Autismului a fost înfințată de părinți ai copiilor cu tulburări din spectrul autist din Câmpina cu scopul de a susține servicii pentru integrarea acestor în comunitate și de a promova cauza și drepturile persoanelor cu TSA. Printre activitățile asociației se numără organizarea de manifestații publice și organizarea oricărui tip de acțiunecare poateîmbunătăți percepția publică cu privire la autism.

26 august 2016

Dezinsecţie la Câmpina începând cu 30 august

Floricon Salub va efectua în perioada următoare, începând cu data de 30 august, în funcţie de condiţiile meteorologice, acţiuni de dezinsecţie, în vederea combaterii ţânţarilor care pot răspândi virusul West Nile.


Tratamentele se vor efectua pe domeniul public al municipiului Câmpina, în intervalul orar 22:00-06:00, vizate fiind spaţiile verzi, zona parcurilor, lacurilor, colecţiilor stagnante de apă sau cu umiditate crescută.
Tratamentele aplicate se vor desfăşura respectând prevederile legale privind protecţia mediului , a sănătăţii şi a securităţii populaţiei.


23 august 2016

Ioan Radu – un elev câmpinean de nota 10

Câmpina a avut, are și va avea mereu elevi de toată isprava, cu care toată suflarea orașului se poate mândri. Elevi participanți și premianți ai olimpiadelor naționale la numeroase materii, elevi care au luat bacalaureatul cu 10 sau au intrat la facultăți dintre cele mai dificile cu medii foarte mari, elevi care au fost primii la admiterea în licee. 
Printre ultimii amintiți, la loc de cinste, se situează Ioan Radu,  care a intrat primul la Colegiul Național ”Nicolae Grigorescu”, obținînd nota 10 la ultimul examen de Evaluare Națională. Nemaivorbind că a terminat clasele V-VIII ca șef de promoție, tot cu media 10. Probabil, notele de 9 primite de Ioan până în prezent, de-a lungul anilor de școală, sunt mai rare decât eclipsele totale de soare. Iar dacă mai suportați un final de laudatio, chiar dacă suntem siguri că  vă sunt de ajuns rezultatele sale școlare prezentate mai sus (convingătoare în mod absolut în legătură cu dragostea de carte a acestui elev răsărit atît de frumos pe firmamentul învățământului câmpinean), nu putem să nu amintim despre rezultatele sale extrașcolare, de la concursurile naționale la care a participat ca reprezentant al școlii generale de pe lângă Colegiul Național ”Nicolae Grigorescu”: premiul I la etapa națională a Concursului de  Geografie „Terra”  -  în clasele a V-a, a VI-a și a VII-a, precum și premiul III la etapa națională a Olimpiadei de Geografie - în clasa a VIII-a. 


Ioan este un ”Scorpion”, zodie recunoscută ca fiind generatoare de oameni deosebiți, fiind născut pe 5 noiembrie 2001 în Câmpina. A fost singur la părinți, dar asta nu i-a făcut pe cei care i-au dat viață să-l răsfețe. Din clasa I a învățat la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”. Nu își aduce aminte de prima întâmplare din copilaria sa care l-a făcut să se simtă important (așa cum Marin Preda mărturisea în scrierile sale că s-a simțit important atunci când, copil fiind, nu voia să dea drumul unei pâini din brațele sale, iar tatăl său și câțiva musafiri din casa părintească, dupa ce i-au cerut-o, l-au lăsat în pace, spunând: ”lasă-l, mă, dacă așa vrea el...). De fapt, nu-și aduce aminte nici de următoarele întâmplări care l-au făcut să se simtă important. Pentru că Ioan, fire modestă, s-a simțit întotdeauna ca un copil normal, un copil care a căpătat de timpuriu drag de învățătură. ”De mic copil, părinții m-au încurajat să citesc. Așa am prins o pasiune pentru lectură, pasiune pe care o am și în prezent. Aceasta m-a ajutat să fiu conștiincios și să învăț cu plăcere la toate materiile. De fapt, învăț cu plăcere la toate materiile, însă cel mai mult mă captivează istoria și geografia, prin faptul că prezintă felii din viața acestei planete și a locuitorilor săi, nemaivorbind că prezintă, de asemenea, o mulțime de lucruri reale, concrete, frumoase și foarte interesante. De asemenea, ele constituie o mare parte din lectura mea”, ne mărturisește interlocutorul nostru. Deși în clasele I-IV a învățat tot la C.N.”N.Grigorescu”, abia în clasa a V-a a simțit că este cu adevărat bun la învățătură, deoarece concurența a fost mai mare, fiind coleg cu elevi veniți de la alte școli. 
Primul său gând după această revelație a fost să-și urmeze drumul pe care simțea că trebuie să o apuce, necoborând deloc stacheta calității instruirii sale, pentru ca rezultatele de excepție să continue. Nu îi plac miliardarii semianalfabeți și, de aceea, își dă toată silința să învețe bine, deoarece ”pentru a fi un om complet, cu o cultură generală vastă, trebuie să studiezi foarte mult”, ne mai spune Ioan, care ține să sublinieze și faptul că banii nu aduc fericirea. L-am mai întrebat pe elevul de nota 10 ce crede despre sistemul românesc de învățământ, care este în cădere liberă, și iată ce ne-a răspuns: ”Criza învățământului românesc este urmarea unor politici falimentare ale administrației centrale, ale guvernanților pe care i-am avut după Revoluție, care nu au oferit facilitățile necesare, dar ea a fost posibilă și din cauza părinților care, în mare parte, nu mai supraveghează și nu mai dau atenție copiilor proprii, iar aceștia devin indiferenți în ceea ce privește școala. Cred că profesorii ar câștiga mai mult respect din partea elevilor dacă s-ar apropia de ei ca niște frați sau prieteni mai mari, neîncercând să se impună - unii dintre ei, nu toți -, ca niste învățați autoritari, ca niște autorități ale școlii care nu trebuie contrazise. Și afirm acest lucru din proprie experiență, având ambele tipuri de profesori în cei patru ani de gimnaziu. Se poate observa că am dreptate prin rezultatele la acea materie a elevilor, precum și prin atitudinea acestora față de profesori.” 
Acum, la rece, Ioan crede că a fost primul la admiterea în liceu datorita muncii depuse și a susținerii părinților în toți acești opt ani de școală. O amintire deosebită are de la  participarea la etapa națională a Olimpiadei de Geografie 2016, care a avut loc la Sibiu, timp de o săptămână. ”A fost o experiență foarte frumoasă, cu excursii, diferite activități-surpriză și multe altele. Am obținut premiul al III-lea după ce am dat două probe: teoretică și practică. Sper să particip și la ediția viitoare, care va avea loc la Oradea. Dar cred că cea mai multă emoție mi-a produs primirea scrisorii de felicitare din partea președintelui României, dl. Klaus Iohannis. A fost un moment unic și o surpriză extrem de plăcută primirea scrisorii în care domnul președinte Iohannis m-a felicitat pentru nota obținută la Evaluarea Națională. Nu se întâmplă prea des să te felicite președintele țării.” 
Modest și pragmatic, Ioan Radu a încheiat simplu, dar nu fără sevă, dialogul nostru: ”Peste 20 de ani, mă văd ca un om hotărât, tenace, modest. Mi-aș dori să am un serviciu stabil, care să îmi placă, precum și o familie frumoasă.” Zboară, Ioane, zboară... spre zările cele mai luminoase... Dar nu uita orașul de unde ai plecat...  (A.N.)

Editorial. PERMISUL DE CONDUCERE

O vorbă a matematicianului, filosofului și teologului Pascal spune că, dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, altfel ar fi decurs istoria lumii. E un fel de a observa că elemente insignifiante pot avea, uneori, urmări hiperbolice în istorie, ridicări sau prăbușiri de imperii. 
Săptămîna ce-a trecut ne oferă exemplul unei astfel de întîmplări cu efect de avalanșă, fîlfîitul de aripă care declanșează avalanșa. Dl. Tăriceanu, al doilea om din stat, a intrat la serviciul de permise auto, ignorînd o coadă enormă, pentru a-și rezolva problema. Un simplu fapt divers, un „nas al Cleopatrei”. Gest care va avea urmări greu de anticipat. În fața revoltei firești a oamenilor, nu numai că nu și-a cerut scuze, ci a început să ne explice cu morgă („atitudine arogantă, orgolioasă, trufașă” cf. DEX) că el, ca înalt demnitar, se ocupă cu treburile importante ale Statului și nu are timp să stea la coadă cu prostimea. Ca într-un ciob de oglindă se vede în această măruntă întîmplare întregul complex social al României de azi. Președintele Senatului ar fi trebuit să răspundă mai întîi de ce era acea coadă enormă la o instituție de stat, de ce nu funcționează sistemul informatic, de ce nu sunt suficiente ghișee șamd. Exact asta era treaba lui. 


Coada era o instituție fundamentală a României ceaușiste, despre care s-au scris studii și cărți. Ea reprezintă, sociologic și simbolic, pe de o parte statul impotent organizatoric, incapabil să-și ordoneze eficient instituțiile, pe de altă parte statul abuziv care-și umilește cetățenii pentru a-și arăta puterea. Nu numai că nu poate să se organizeze instituțional, ci, în bună măsură, nu vrea ca lucrurile să meargă ca unse, induce voluntar haosul,  pentru a-și ține ocupați cetățenii și a-i intimida cu puterea lui. Asta este funcția ascunsă a „cozii”. Care, paradoxal, continuă și în zilele noastre în toate locurile administrației sau spitalelor (a dispărut doar din comerț, nu mai sunt cozi la pîine și carne). 
Dl. Tăriceanu este un reprezentant de vîrf al acestei funeste continuități. Domnia sa are dezavantajul unei prezențe fizice impunătoare, elegant, voce baritonală, spune convingător banalități care nu comunică nimic. Pare, telespectatorului obișnuit și neatent la folosirea corectă a lui pe care, un om important. Cînd îl văd, îmi vine în minte expresia eminesciană „drapîndu-și nula”, e o nulitate extrem de atractiv ambalată. Tocmai această prezență elocventă îl face mai pernicios. De la povestea cu bilețelul de pe cînd era prim ministru (într-o țară cu democrație autentică ar fi fost suficient pentru a-l scoate definitiv din politică), la participarea vehementă la încercarea de lovitură de stat legală de acum patru veri și pînă la recenta sa cruciadă împotriva justiției, a dovedit în numeroase împrejurări că se încadrează perfect în seria nesfîșită de dăunători politici care asezonează seceta noastră de oameni de stat de un sfert de veac. E doar un parazit cu ștaif. Asta nu înseamnă că nu va fi ales cu elogii de aceiași oameni acum revoltați că le-a luat-o înainte la coada de permise auto. 
Problema este că nu există niciun serviciu care să elibereze permise de conducere a unei țări. Deși este cea mai periculoasă dintre funcții, ea poate fi ocupată practic de către oricine. Fără examen, fără control al aptitudinilor, cunoștințelor, capacităților morale sau intelectuale etc. Iar „calitățile” de a intra în această lume impun tocmai ne-simțirea (cu cratimă!) ca însușire tutelară. 
Politica nu e pentru sufletele sensibile și conștiințele frămîntate. Nici măcar pentru cele cu o doză minimă de bun  simț. Votul nu validează calități umane, ci cu totul alte însușiri, care nouă, oamenilor de rînd, întîrziați în preceptele moralei clasice, ne pot părea de-a dreptul defecte. Tupeul, carierismul, carisma folosită demagogic, ambiția nemăsurată etc. Problema este că, odată intrați în Areopag, oamenilor acestora li se pare că au dobîndit nu numai tot felul de imunități și privilegii, ci și un fel de substanță zeiască; nu se mai consideră în rînd cu gloata, sunt infailibili și plutesc îngerește deasupra gloatelor. De la băgatul în față la moaște și parastase, pînă la obsesia girofarului, mașinii de serviciu cu care se duce nevasta la piață (pardon, servitoarea) și a concediilor în cele mai exotice locuri. De aici și obsesia diplomelor, care să mascheze lipsa unei culturi autentice. 
Acum, de exemplu, citim că dna. Liliana Mincă, absolventă de liceu industrial, muncitoare, apoi dactilografă, a săltat brusc, în cîțiva ani, terminînd două masterate, plus un doctorat în științe militare și informații. Și este lector universitar. Se tot discută despre reforma învățămîntului românesc! Vă dați seama că, dincolo de orice strategii și scheme pompoase, trebuie început de la astfel de cazuri? Cum să nu fie frustrați oamenii ăștia, cînd noi lăudăm un biet laureat la Olimpiada de Fizică, fără să băgăm de seamă că avem în parlament oameni cu capacități care i-ar da de rușine pe alde Hasdeu sau Iorga sau Eliade! Cum să aștepte ei la rînd un amărît de permis de conducere auto! Pentru că cel de conducere de țară îl au acasă, în seiful cu bijuterii…
Christian CRĂCIUN

Reabilitarea termică a blocurilor, un subiect important pe ordinea de zi a Consiliului Local Câmpina

Conform proiectului de hotărâre, reabilitarea termică a unui apartament va fi suportată,  în cea mai mare parte, din fonduri europene, guvernamentale şi locale 

Joi, 25 august, pe ordinea de zi a Consiliului Local va figura şi proiectul de hotărâre privind nivelul contribuţiei proprii a municipiului Câmpina la Programul Operaţional Regional 2014 – 2020 – Axa Prioritară 3, în vederea sprijinirii eficienţei energetice în infrastructurile publice şi în sectorul locuinţelor (reabilitarea termică a blocurilor), program finanţat în cea mai mare parte din fonduri publice, europene, guvernamentale şi locale. 
Promovarea proiectului de hotărâre a fost necesară pentru stabilirea ratelor de cofinanţare aplicabile cheltuielilor eligibile, respectiv 60% ce provin de la Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul de stat şi 40% din resursele solicitanţilor (administraţiile publice locale) şi ale asociaţiilor de proprietari. 
Conform ghidului de finanţare publicat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru apartamentele cu destinaţie de locuinţe aparţinând persoanelor juridice şi apartamentele cu destinaţii de spaţii comerciale sau spaţii cu altă destinaţie decât locuinţă aparţinând persoanelor fizice sau juridice, contribuţia asociaţiilor de proprietari la cheltuielile eligibile sau neeligibile este de 100%. 


În cazul apartamentelor cu destinaţie de locuinţă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, contribuţia asociaţiei de proprietari este de 25% din valoarea cheltuielilor eligibile şi neeligibile aferente.
În cazul proprietarilor de apartament care beneficiază de ajutoare de natură socială, cota de participare proprie obligatorie este de 3,5% din valoarea cheltuielilor aferente, ce revine respectivilor proprietari, proporţional cu cota parte indiviză de proprietate pentru persoanele cu handicap sau familii cu persoane cu handicap aflate în întreţinere, pentru veteranii de război şi soţi/ soţii supravieţuitori ai/ale acestora. Diferenţa până la 25% din valoarea acestor cheltuieli va fi suportată de solicitant (administraţia publică locală) şi nu va mai fi recuperată de la asociaţia de proprietari.
Pentru persoanele singure/ familii care în ultimele trei luni, anterioare efectuării anchetei sociale de către autoritatea administraţiei publice locale, au realizat venituri medii nete lunare pe persoană singură/ membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie şi pentru pensionari, indiferent de statutul acestora, ale căror venituri medii nete lunare pe persoană singură/ membru de familie sunt sub câştigul salarial mediu net pe economie, cota de participare va fi cuprinsă între 3,5% şi 25% şi se va realiza printr-o hotărâre ulterioară a Consiliului Local. 
Conform legislaţiei în vigoare, Consiliul Local are obligaţia să stabilească nivelul contribuţiei proprii a municipiului Câmpina (propus în proiectul de hotărâre la un cuantum de 15% din valoarea lucrărilor de intervenţie), să instituie taxa de reabilitare termică în sarcina proprietarilor în vederea recuperării sumelor avansate de către municipiul Câmpina, pentru asigurarea cotei de 25% din valoarea lucrărilor şi să stabilească termenul maxim de recuperare a acestor sume (propus la o perioadă de zece ani, cu începere de la data de 1 a lunii următoare încheierii procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de reabilitare).
Printre prevederile hotărârii de consiliu ce urmează a fi aprobate mai figurează şi un articol care subliniază că neachitarea la termenele stabilite a sumelor datorate administraţiei publice locale va atrage după sine impunerea din oficiu a taxei de reabilitare termică şi chiar executarea silită, conform prevederilor legale.
Aşadar, odată votată această hotărâre, valoarea completă a reabilitării termice a unui apartament va fi suportată în proporţie de 60% din fonduri europene şi guvernamentale şi 40% din fonduri bugetare locale, urmând ca 25% (sau mai puţin, funcţie de statutul social al proprietarului – a se vedea prevederile ghidului de finanţare enunţate mai sus) din cei 40% să fie recuperaţi eşalonat de la proprietari în termen de 10 ani. 

Recital de pian La Casa de Cultură

Societatea Filarmonică şi Casa de Cultură “Geo Bogza” din Câmpina vă invită vineri, 26 august, ora 12.00, în Sala Mare a Casei de Cultură, la un RECITAL DE PIAN oferit de Cătălin Răducanu şi Fabiola Ioniţă, absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti. 



În program: Fr. Chopin 24 preludii op 28 şi S. Prokofiev Sonata a VI-a în La major op 82. 
Intrarea este liberă!

Pregătiţi-vă pentru un weekend dulce la Brebu!

La sfârşitul acestei săptămâni, mai exact în zilele de 27 şi 28 august, administraţia locală a comunei Brebu organizează Festivalul Dulceţii, ajuns acum la cea de-a VI-a ediţie. Locul de desfăşurare a evenimentului este, ca şi în anii anteriori, frumoasa livadă de meri aflată între sediul Primăriei Brebu şi Biserica Domnească, acolo unde sâmbătă dimineaţă se va face deschiderea oficială. 
Marcă înregistrată a comunei Brebu şi unul dintre cele mai frumoase târguri organizate în judeţul Prahova, Festivalul Dulceţii atrage de la an la an tot mai mulţi vizitatori, încântaţi de varietatea ofertei. 


Simple sau în diverse combinaţii pe care cu greu ţi le poţi imagina, fructele şi legumele îşi împletesc aromele în borcane dichisite, decorate  cu mult bun  gust de către producătorii locali ori de firmele ce iau parte an de an la acest eveniment şi care duc tradiţia mai departe prin calitatea produselor. Tot aici veţi putea savura dulceaţa din fructe de soc, făcută după reţete moştenite din moşi strămoşi, specifică comunei Brebu. În afară de dulcețuri, vizitatorii  vor mai găsi aici şi alte produse: sucuri naturale, siropuri, șerbeturi, vinuri, fructe, prăjituri ori diverse produse apicole.

Mareșalul Averescu a fost omagiat în parcul care-i poartă numele

În comuna Poiana Câmpina, sâmbătă, 20 august 2016, la ora 10.00, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor din Câmpina a depus o coroană de flori la monumentul mareşalului Alexandru Averescu, din parcul cu același nume, situat pe drumul care duce la Gara Câmpina. Au fost prezenți membri ai asociaţiei și iubitori ai istoriei locale. Colonelul (rtr) Marian Dulă, preşedintele Subfilialei Câmpina a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, a informat asistenţa despre opera maestrului Ioan Bolborea, realizatorul bustului mareşalului Averescu, ca și despre  istoricul amplasării operei în această locație. Statuia a fost comandată, în anul 2011, de către omul de afaceri Radu Călin, fostul patron al Stadionului “Poiana Câmpina” şi al echipei de fotbal Fortuna Poiana Câmpina din Liga a III-a. 


Acesta a donat-o ulterior comunei. Lt. cdor (rez) Constantin Gînjoaie a evocat personalitatea complexă a mareşalului şi faptele sale de arme. Parcul Averescu a fost inaugurat de Ziua Armatei, în octombrie 2013, pe locul unui teren viran, un spaţiu verde de mari dimensiuni, dar cu vegetaţie sălbatică. Menţionăm că Alexandru Averescu, general şi comandant al Armatei a II-a în Primul Război Mondial, artizanul victoriei de la Mărăşeşti, a fost ridicat la rangul onorific de mareşal în 1930. A fost primul militar român de carieră ridicat la acest grad suprem, ulterior, în acelaşi an, fiind ridicat la rangul onorific de mareşal şi celălalt mare general al Armatei Române din prima conflagraţie mondială: Constantin Prezan (şeful Marelui Cartier General). Cel de-al treilea mareşal al Armatei Române, mareşal activ, în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, adică nu ridicat la acest rang în mod onorific, a fost Ion Antonescu. Ne-am referit mai sus la cei trei militari de carieră ridicaţi (onorific sau în plin război), la acest suprem rang militar, iar nu la regii României, care, cu excepţia lui Carol I, au fost toţi, prin lege, comandanţi şi mareşali ai Armatei Române, dar, evident, mai mult simbolici. Am mai adăuga faptul că a existat și un al şaptelea mareşal al Armatei Române, regele Alexandru al Iugoslaviei, numit onorific în acest rang, în 1933, în virtutea relaţiilor de prietenie româno-iugoslave. 

Dublă sărbătoare la Câmpina: „Ziua Limbii Române” şi „100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial”

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte la 31 august, la aceeaşi dată cu o sărbătoare similară, celebrată din 1990 în Republica Moldova şi intitulată „Limba Noastră”.
La Câmpina, însă, armonioasa limbă română a fost sărbătorită cu câteva zile mai înainte, în cadrul unei manifestări care a inclus şi marcarea a 100 de ani de la intrea României în Primul Război Mondial, dar şi premierea câştigătorilor ediţiei a VII-a a Concursului Naţional de Literatură „Geo Bogza”. Organizatorii acţiunii au fost: Consiliul Local Câmpina, Primăria Câmpina, Casa Municipala de Cultura „Geo Bogza”, Societatea Scriitorilor Prahoveni şi Asociaţia „Cultul Eroilor”  Câmpina.


Evenimentele au avut loc sâmbătă, 20 august, începând cu ora 11.00, în Sala „Constantin Radu” din incinta Casei de Cultură.  Şi la această ediţie participarea a fost numeroasă, fiind prezenţi zeci de creatori şi iubitori de literatură, cărora li s-au alăturat câţiva reprezentanţi ai Consiliului Local: Florin Severius Frăţilă,  Adrian Dochia, Andrei Duran (membri în Comsia de Cultură) şi Marian Dulă (preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor”).

„100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial”
În cadrul acestui simpozion istoric a fost lansat volumul de folcloristică „Tinereţea, cătănia, războiul. Pagini din istoria neamului”, semnat de regretatul om de cultură Gherasim Rusu Togan. Momentul a fost susţinut de col. (r) Marian Dulă şi completat de conferinţa istoricului Alin Ciupală, care a vorbit despre „Contribuţia câmpinenilor la efortul de război şi jertfele lor pe fronturi întru apărarea patriei”. 
De asemenea, a fost prezentată o expoziţie de decoraţii şi însemne militare aparţinând târgovişteanului Mihai Tinel. 


„În vara aceasta se împlinesc 100 de ani de la intrarea României în Războiul de Întregire Naţională. Câmpina a dat un număr mare de jertfe, atât pe frontul de pe valea superioara a Prahovei, cât şi pe cel din Moldova. Dintre aceştia, pentru 242 de eroi identitatea este cunoscută, iar 211 sunt neidentificaţi. În Câmpina se găsesc câteva monumente comemorative de război închinate eroilor din Primul Război Mondial: Troiţa din cartierul Slobozia, Parcela de Onoare a Eroilor Evrei şi Monumentul Războiului de Întregire Naţională (statuia militarului în ţinuta de campanie). Tinerii câmpineni, dar şi vârstnicii, au cinstit memoria înaintasilor noştri, care şi-au dat viaţa pe câmpurile de bătălie, atât de Ziua Eroilor, cât şi cu alte prilejuri. Astfel, înainte de acţiunea de la Casa de Cultură, un grup numeros de membri ai Asociaţiei „Cultul Eroilor” a depus o coroană de flori la monumentul Mareşalului Alexandru Averescu aflat la Poiana Câmpina. Mareşalul a avut o mare contribuţie la câştigarea unor bătălii importante în vara anului 1917” - a declarat col. (r) Marian Dulă.

Ziua Limbii Române
În prima parte a evenimentului au fost premiaţi câştigătorii Concursului Naţional de Literatură „Geo Bogza”, care are deja o tradiţie în lumea literară şi care a adunat concurenţi din numeroase zone ale ţării: Suceava, Vaslui, Galaţi, Târgovişte, Ploieşti, Bucureşti, Braşov, Bălan (Harghita), Alba Iulia, Vălenii de Munte, Brazi şi Cornu (Prahova), Pucioasa (Dâmboviţa), Cimişlia (Republica Moldova). În urma evaluării lucrărilor admise în concurs, juriul a stabilit acordarea următoarelor premii: Marele premiu şi trofeul ”Geo Bogza” – Pîrghie Cosmin – Vicovu de Jos (Suceava); Premiul I – Beldeanu Diana Andreea - Suceava; Premiul II - Stan Roxana Elena – Pucioasa (Dâmboviţa); Premiul III – Calancia Raluca Cosmina – Suceava; Premiul III – Drăgan Cornelius - Vaslui; Premiul „Julia Hasdeu” şi al publicaţiei „Revista Noua” – Neguţu Gheorghe Marian - Ploieşti; Premiul „Al. Tudor-Miu” şi al Bibliotecii Municipale „Dr. C. I. Istrati” - Stan Andrada - Târgovişte; Premiul „Gherasim Rusu Togan” şi al revistei „Urmuz” – Tudorie Ioana Andrada (Bucureşti). 


În cea de-a doua parte a manifestării, cuvintele, rimele, versurile au fost, timp de aproape patru ore, cele care au făcut deliciul publicului la ceea ce s-a numit Maratonul Poeziei. Poeţi din Breaza, Bucureşti, Câmpina, Comarnic, Floreşti, Galaţi, Ploieşti, Râmnicu Sărat, Sinaia, Târgovişte, Vaslui, invitaţi ai Societăţii Scriitorilor Prahoveni, au citit şi recitat, rând pe rând, spre încântarea celor prezenţi. 
În marea lor majoritate, poeţii au fost recompensaţi cu câte o diplomă de „Poet Maratonist” înmânată de către scriitorul Florin Dochia, preşedintele Societăţii Scriitorilor Prahoveni, asociaţie culturală cu sediul în Câmpina. În calitatea sa de organizator şi moderator, Florin Dochia ne-a declarat: „Poezia este o sărbătoarea a limbii române, astfel că seria de recitaluri ale poeţilor prezenţi este cum nu se poate mai potrivită într-o astfel de zi. Mă bucur că prietenii mei din atâtea localităţi ale patriei au venit la Câmpina. Felicit Comisia de Cultură a Consiliului Local, Primăria, Casa Municipală de Cultură şi Biblioteca Municipală pentru implicarea în organizarea acestei întâlniri faste. De asemenea, felicit câştigătorii premiilor concursului de literatură „Geo Bogza”, o manifestare care, împreună cu publicaţia literară «Revista Nouă»,, păstrează, încă, oraşul Câmpina pe harta centrelor culturale semnificative din România. Societatea Scriitorilor Prahoveni, al cărui membru activ sunt, va acorda întotdeauna tot sprijinul unor astfel de iniţiative lăudabile.”
Andreea Ştefan

Pentru însoțitorii pacienților spitalului, a fost dată în folosință Cafeteria SanConfind

La ultimul etaj al clădirii Spitalului SanConfind, s-a deschis recent o cafeterie capabilă să satisfacă cele mai rafinate și mai diversificate gusturi. Prețurile accesibile ale numeroaselor produse oferite, curățenia de farmacie a incintei, decorațiunile și amenajările interioare realizate simplu, dar cu bun-gust, atmosfera de refugiu nesperat și binefăcător, muzica soft și lumina caldă ce inundă discret Cafeteria SanConfind, ale cărei ferestre deschid o panoramă interesantă spre o bună parte a comunei Poiana Câmpina,  toate la un loc creează o ambianță plăcută pentru consumatorii care calcă pragul acestei unități. În marea lor majoritate, ei sunt însoțitorii pacienților care vin la Centrul Medical SanConfind pentru diverse consultații la cabinetele de specialitate, investigații complexe de imagistică sau tratamente de balneologie și recuperare medicală. Conducerea spitalului a venit în întâmpinarea acestor însoțitori, încercând să le facă timpii de așteptare cât mai folositori și cât mai repede trecători. 


Astfel, în timp ce rudele sau prietenii pe care i-au însoțit beneficiază de serviciile medicale SanConfind, clienții Cafeteriei pot alege între sendvișuri de toate felurile, produse de patiserie într-o gamă extrem de generoasă, care mai de care mai îmbietoare, diverse iaurturi și sucuri, ceaiuri cu felurite arome, o cafea bună-bună, ape minerale răcoritoare (carbogazoase sau plate). Ultimele amintite sunt cele mai solicitate după ce persoanele cu glicemia în regulă se dedulcesc cu renumitele prăjituri Delice, un răsfăț absolut pentru papilele gustative cele mai pretențioase. Doritorii vin în număr din ce în ce mai mare la Cafeteria SanConfind, pe măsură ce aceasta devine tot mai cunoscută și mai apreciată.  

Laboratorul SanConfind eliberează rapid analize complexe

După deschiderea, la ”Casa cu lei” (lângă Liceul Forestier), a punctului pentru recoltarea probelor biologice de laborator, Laboratorul de analize medicale SanConfind, situat la etajul al doilea al spitalului, lucrează ”la foc continuu”. În cadrul Laboratorului lucrează Magdalena Lupu - medic specialist medicină de laborator și Beatrice Comăniță - chimist principal. Zilnic, zeci de pacienți se prezintă la centrul de recoltare, solicitând diverse analize. 


Cu o aparatură de ultimă generație,  Laboratorul SanConfind realizează analize medicale de sânge și de alte probe biologice dintre cele mai diverse, într-un timp cât mai scurt. Programul de recoltare pentru probele de laborator este de luni până vineri, între orele 7.00 și 11.00. Pentru analizele uzuale, la cererea pacienților și fără costuri suplimentare, buletinele de analize pot fi eliberate în aceeași zi în care s-a realizat recoltarea probelor, până la ora 15.00.  Cele mai multe rezultate se eliberează a doua zi, dar timpii de așteptare pentru analizele mai complexe pot ajunge până la maximum cinci zile. Pacientul știe cât trebuie să aștepte pentru rezultat, deoarece cu ajutorul unui soft performant, este afișat automat timpul de realizare a analizei respective pe cererea eliberată de sistemul informatic al laboratorului. Pentru pacienții ale căror vene sunt mai dificil de localizat, există în dotarea centrului de recoltare un aparat care depistează cu acuratețe zonele optime pentru puncția vaselor de sânge. Există și taxe de urgență pentru analize din domeniul imunologiei (markeri tumorali, hormoni de fertilitate și tiroidieni), prețul acestor taxe depășind cu 25% valoarea obișnuită a analizei (în regim normal). 
În curând, pacienții Laboratorului de analize medicale își vor putea vizualiza pe site-ul SanConfind, într-un mod securizat (în deplină siguranță a confidențialității rezultatelor), analizele solicitate, accesul fiindu-le permis prin introducerea datelor personale (din buletinul de analiză și cartea de identitate). 
Programări și relații suplimentare la telefon 0372.327.430 (pentru Laborator), și la telefon 0372.327.440 (pentru punctul de recoltare a probelor biologice).

17 august 2016

Viaţa şi opera pictorului Nicolae Grigorescu, tematica celei de-a IX-a ediţii a Serbărilor Toamnei desfăşurate pe 17-18 septembrie

Comisia de Cultură a Consiliului Local le-a cerut organizatorilor să renunţe la formatul de bâlci din centrul civic şi să dea mai mult credit artiştilor câmpineni de valoare


Municipalitatea a stabilit recent data desfășurării Festivalului ”Serbările Toamnei”, prima ediție a evenimentului datând din anul 2008. Așadar, cea de-a noua ediție a sărbătorii populare a Câmpinei va avea loc, anul acesta, în perioada 17-18 septembrie, iar tematica evenimentului va fi viața și opera pictorului național Nicolae Grigorescu. 
Deși puțin cunoscut în Occident, unde lucrările sale nu se vând așa bine ca cele ale unor pictori contemporani din ”noul val”, artistul reprezintă una dintre cele trei mari personalități ale culturii și științei noastre ce au fost adoptate de către acest orășel, la finele secolului al XIX-lea, celelalte două fiind dr. Constantin Istrati  și marele savant B.P. Hasdeu. Cele nouă ediții ale festivalului au avut tematici diverse: ”lumea lui Caragiale”, ”Câmpina – oraș al florilor”, ”Câmpina – oraș al artelor”, ”Câmpina medievală” etc. Nicolae Grigorescu și prin născare era gata-gata să fie prahovean, căci s-a născut în comuna Pitaru din judeţul Dâmboviţa, ultimii 17 ani trăindu-i la Câmpina. Grigorescu rămâne incontestabil primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian. El a devenit un simbol pentru tinerele generaţii de artişti de acum un veac, generații care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice şi să aducă la lumină valorile spiritualităţii româneşti. 


Dată fiind tematica aleasă de Comisia de cultură a Consiliului Local, condusă de jurnalistul Florin Frățilă, vor fi invitați mulți pictori, din Câmpina, dar și din afara ei, ca să participe la sărbătoarea orașului. Comisia a cerut organizatorilor să dea mai mult credit artiştilor câmpineni de valoare. Probabil, vor veni și delegații din partea orașelor înfrățite cu Câmpina. După defilarea de început, artiștii invitați vor picta și își vor expune lucrările în pasajul pietonal de la Ceas și în Parcul Milia. În prima zi a festivalului, la prânz, la Casa de Cultură va avea loc un simpozion pe tema ”pictura câmpineană de la Grigorescu și până în zilele noastre”. Cu siguranță nu va lipsi din peisaj pensula uriașă cu care Câmpina a intrat în Cartea Recordurilor în anul 2009. Cu această pensulă gigant (are 4 metri și cântărește 30 kg), pictorul local Mihai Boroiu a pictat pe un șevalet litera C (de la Câmpina), determinând intrarea municipiului în Cartea Recordurilor. 
Deși consilierul Florin Frățilă consideră că „ar trebui să schimbăm formatul acestei manifestări şi să nu mai îngăduim cu atâta largheţe atmosfera de bâlci, cu grătare fumegând, tarabe  cu lenjerie intimă, ciorapi, căciuli de astrahan, gablonţuri şi tiribombe în centrul civic”, ele se pare că nu vor lipsi, cel puțin în ediția de anul acesta. În următoarele zile, Primăria Câmpina şi Casa Tineretului vor organiza o selecție de oferte, iar firma câștigătoare a acesteia va fi desemnată să se ocupe cu organizarea ediției din acest an a  Festivalului ”Serbările Toamnei”. După consumarea acestei etape, vom cunoaște și ce artiști și formații artistice vor evolua pe scena festivalului.  

Editorial. DESPRE RESPECT, CU TRISTEȚE…

Cu voie proprie și prin concursul împrejurărilor se face că nu am urmărit nici măcar o secvență din ceremoniile legate de funeraliile Reginei Ana a României. În schimb, am fost mult mai atent la „termometrul” opiniei publice de pe FB și presa scrisă. Și asupra acestora îmi permit cîteva reflecții. Căci tristul eveniment a dezvăluit încă odată abisul de răutate, orgoliu stupid, incultură, violență și prostie francă în care se afundă o societate destructurată, decerebralizată și urînd valorile. 
S-a discutat la nesfîrșit despre titulatura acordată Reginei, s-a aruncat de ambele părți cu „argumente” ca și cum s-ar fi aruncat cu grenade, rîvnind distrugerea adversarilor șamd. Sigur că au existat și poziții de bun simț, nuanțate și civilizate, dar ele, cum se întîmplă de obicei, au fost acoperite de gălăgia celor care nu pot să tacă. Ceea ce a lipsit, a fost decența, tăcerea impusă dinaintea oricărei întîlniri cu finitudinea. 
Încerc o paralelă, în planul istoriei literare unii îi reproșează lui Eminescu encomiastica excesivă și ditirambică cu care este prezentat, ca și cum bietul poet ar fi el vinovat de asta. Prin analogie, criticii regalității s-au arătat deranjați de excesul mediatic al prezentării tristului eveniment. Ca și cum Regina ar fi impus televiziunilor excesul și tonul. S-a uitat, cred, un lucru esențial, indiferent că o numim: regină (cîtă subtilitate hermeneutică s-a folosit în argumentarea pro sau contra folosirii acestui titlu!) sau principesa Ana de Bourbon Parma, Domnia SA a fost, prin hazardul istoriei, un personaj important al epocii actuale a României. A cărui dispariție s-ar fi cuvenit respectată cu o minimă înclinare a capului și un moment de tăcere interioară. Și a mai fost și un simbol. Aici valul de „negaționiști” sigur va fi tresărind, pentru că „open mindurile” de azi nu mai acceptă simbolul ca realitate socială. Cineva scria că este „non-conformist” și ca atare nu poate accepta torentul celor care ar fi acoperit-o cu elogii pe ilustra maiestate. Fără să bage de seamă (e un fenomen sociologic aici, de mult explicat, conform căruia cea mai radicală atitudine de negare ajunge rapid să fie „trend”, deci conformismul cel mai cuminte) că pică astfel într-un cor majoritar cît se poate de explicit. Abia „ceilalți”, cei puțini, sunt non-conformiștii autentici de azi. 


Deși credeam că nu mă mai poate surprinde nimic în spectacolul agresivității publice românești, îmi mărturisesc surprinderea față de inflamarea spiritului public împotriva unei persoane discrete, neimplicată în luptele politice sau în jocurile de putere interne. Sigur, înțeleg eu că bătaia este în altă parte, spre atitudinile casei regale din ultimii ani, față de care și eu am mari rezerve. Însă, dacă e așa, nu prilejul unei înmormîntări era cel mai bun pentru declanșarea războiului mediatic. În subconștientul public puterea simbolică se face, totuși, simțită. E o explicație mult mai complexă decît se poate dezvolta aici. Nu este nicio contradicție între a nu fi regalist și a respecta instituția regalității (nu mai vorbesc de respectarea persoanelor). Idealist incurabil, îmi închipuisem la un moment dat că dispariția Reginei va putea însemna un fel de paradoxală răsturnare a opiniei publice, așa cum s-a întîmplat acum două decenii la dispariția Seniorului Corneliu Coposu, un moment de coagulare națională spre un obiectiv remarcabil. Inginerii sociali au avut grijă să transforme, dimpotrivă, momentul într-unul de sporire a vrajbei noastre. Calitatea educației publice s-a văzut perfect cu această ocazie. Un bărbat tînăr mi-a livrat în cîteva minute toate argumentele anti-regaliste din Scânteia anilor 50-80, cum au furat regii bogățiile țării, cum îi băteau pe țărani etc. N-aș fi crezut că asemenea teze sunt astăzi crezute. Uite că ele funcționează, și încă puternic, în mentalul colectiv. Aș fi putut pune titlul acestor însemnări întristate sentimentul doliului la românii de azi. Românul de azi este o specie care nu are foarte multe legături cu cel de ieri, alaltăieri, deși unii (mai ales cînd e vorba de defecte) ni-l prezintă ca o linie genetică puternică. Altfel spus, tot ce e rău ar avea rădăcini foarte noduroase și adînci în adîncul sufletului național. Nu cred în această explicație, excesiv de simplificatoare. Mă oripilează lipsa de măsură, care în fața morții se percepe și mai acut, excesul  în oricare dintre atitudini. Un singur îndemn ar fi fost de făcut: reculege-te, popor român! Timp de analize și de confruntări avem de aici încolo berechet. Un doliu se respectă și atît. Știu că trăim într-o societate a spectacolului, și încă a specracolului excesiv, a kitschului gros și sclipicios, în care ceea ce nu este strident și strivitor prin cantitate nu există. Dar parcă tot aș fi dorit ca, de această dată, date fiind istoria, personajele și împrejurările, acest exces să lipsească. Acest trist eveniment ne-a pus în față, ca popor, așa cum este o lege a istoriei, o oglindă. Și, din păcate, această oglindă ne întoarce un chip desfigurat, schimonosit de ură, un coșmar al lui Goya. În care continuăm să trăim agitați!
Christian CRĂCIUN

Nu-s trotuare ca la noi și nici stâlpi ca la Băicoi

La Băicoi, se știe, acum mulți ani, administrația orașului a urmărit așa de bine lucrările unei investiții publice, de modernizare a sistemului de iluminat public local, încât doreii care au executat lucrarea au reușit să amplaseze stâlpii de iluminat pe carosabil, la distanță bună de trotuar. Diriguitorii municipalității câmpinene, probabil în goană după senzațional și dornică să bată la porțile închise ale Cărții Recordurilor, au lungit trotuarele bulevardului central în două intersecții (intersecțiile străzilor secundare Maramureș și Henri Coandă cu Bulevardul Carol I), pentru a crea câteva locuri de parcare. Maramureș și Henri Coandă sunt străzi cu sens unic, iar la intersecția lor cu Bulevardul Carol I, de multă vreme, șoferii își parchează mașinile pe trecerea de pietoni, spre axul străzilor secundare. Indiferent cât de multe amenzi s-ar da, șoferii tot în fața trecerii de pietoni își lasă mașinile. 


Deci problema exista de mult timp, Primăria a avut intenții bune, toate bune și întemeiate, numai că privind aceste prelungiri de trotuare te lovește brusc râsul. Sigur că dacă ar fi fost ultimele locuri de parcare ce s-ar fi putut amenaja în orășelul nostru (atât de amărât din cauza lipsei locurilor unde s-ar putea odihni caii-putere de sub capotele mașinilor), tot mai era o treabă de înțeles. Dar așa, mare brânză nu s-a făcut, fiindcă șoferii au început să parcheze și dincolo de ”limbile de asfalt” realizate de cele mai inventive creiere din Primărie. Nu cred că este nevoie, zic, să facem demersurile înregistrării invenției la OSIM, că sigur n-o să ne ia nimeni înainte. Căci investiția și-a atins scopul (a creat câteva locuri de parcare), dar a atins și absurdul, ridicolul și penibilul unei situații care nu trebuia să existe, pentru că iese din tipare și intră în anale. În analele Câmpinei, dar nu în cele serioase, ci în cele care stârnesc nedumerirea și chiar râsul. 


Pe forumuri deja au apărut postări care compară alungirile de trotuare cu niște dane portuare, mai ales că în colțurile limbilor de asfalt se adună rapid apă după fiecare ploaie. De aceea mă-ntorc și zic: nu-s trotuare ca la noi și nici stâlpi ca la Băicoi. Alo, cei de la Guinness World Records, mai treceți, domnilor, pe la Câmpina, dacă vreți să mai scrieți ceva și n-aveți subiecte…