22 iunie 2016

Clubul Sportiv Câmpina prinde formă

Secţiile de fotbal şi înot funcţionează din plin

Clubul Sportiv Câmpina, înființat în septembrie 2015, prin HCL nr. 90/2015, este noul club sportiv al municipiului. Din februarie 2016, CSC are un președinte, în persoana profesorului de educaţie fizică Adrian Stoican, un tânăr licenţiat la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, care a cîștigat prin concurs ocuparea primei funcții din cadrul clubului. Deși organigrama clubului nu s-a ocupat (e vorba nu numai de personalul auxiliar), Adrian Stoican și cei doi antrenori de la secțiile Fotbal și Înot au trecut la treabă, stând de vorbă cu o mulțime de părinți și de elevi din școlile câmpinene pentru a face cunoscută nu doar existența CSC, ci și misiunea sa. Fiind vorba despre o misiune generoasă, ea nu se poate exprima în câteva cuvinte, ci doar în câteva propoziții. Acestea sunt următoarele: Educarea cetăţenilor prin mijloace specifice sportului în spiritul fair-play-ului, competiţiei, pentru o dezvoltare armonioasă din punct de vedere fizic, psihic şi creşterea calităţii vieţii, dezvoltarea performanţei sportive; selecţia, pregătirea şi sprijinirea în vederea participării la competiţii de nivel local, naţional şi internaţional a sportivilor; crearea unor baze sportive, la standarde internaţionale, care să permită dezvoltarea sportului de performanţă; promovarea şi dezvoltarea sportului prin activităţi de cercetare, dezvoltare, inovare. 
În ultima şedinţă de Consiliu Local din mandatul trecut, legislativul câmpinean a hotărât, cu unanimitate de voturi accesul gratuit al tuturor sportivilor clubului în sălile, terenurile de sport şi  la Bazinul Didactic de Înot, care aparţin toate proprietăţii publice a oraşului. Astfel, începând de la 1 iunie 2016 (în cazul sălilor şi terenurilor de sport), şi respectiv de la 1 august 2016 (în cazul Bazinului Didactic de Înot), CS Câmpina îşi poate desfăşura activităţile specifice secţiilor sportive înfiinţate în instituţiile de învăţământ ce gestionează săli ori terenuri de sport, în afara orelor de curs, în baza unui program stabilit împreună cu reprezentanţii conducerilor unităţilor şcolare. În luna octombrie 2016, Clubul Sportiv Câmpina a primit din partea ministerului de resort Certificatul de Identitate Sportivă, cea mai importantă autorizaţie în domeniu, documentul în baza căruia clubul poate să funcţioneze în parametri legali. Astfel, primirea CIS-ului este dovada incontestabilă a lucrului bine făcut în elaborarea documentelor de constituire aprobate de Consiliul Local Câmpina. Până în prezent au fost înființate două secții: Fotbal și Înot. 

Secția Fotbal a CSC
Contractul de angajare al președintelui CSC a început cu 1 martie 2015, iar imediat după acest moment, profesorul Stoican a început o riguroasă și minuțioasă activitate de selectare și recrutare a celor mai tinere talente fotbalistice ale municipiului. După activarea secției Fotbal (prima structură funcțională a clubului), pe 15 mai 2016, condusă de Roberto Opatchi (antrenor cu state vechi, care a antrenat echipe din Bănești, Cornu, Câmpina), s-a realizat afilierea la Asociația Județeană de Fotbal Prahova. 


Apoi, Stoican și Opatchi au vizitat școlile orașului, în intenția de a populariza CSC și scopurile acestuia. ”După înființarea secției Fotbal, am reușit să încheiem o colaborare cu Clubul de Fotbal HM Junior, condus de antrenorul Mircea Hagianu. Astfel am preluat lotul lor de jucători de nivel juniori A (16 – 18 ani), semnând totodată un contract de colaborare cu acest club, pe o perioadă de doi ani, prin care HM Junior se angajează să ne predea nouă toți juniorii lor de nivel A în schimbul folosirii gratuite a terenului de fotbal cu gazon sintetic din incinta Căminelor Petrol”, ne spune Adrian Stoican. ”Tot în cadrul secției Fotbal, am deschis liste de înscriere pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani. Am fost prin școlile câmpinene pentru a face cunoscută oferta clubului nostru, după care au venit și primele rezultate. Astfel, în prima săptămână din campania noastră de prezentare a CSC publicului câmpinean am reușit să înscriem 15 copii”, ne mai declară președintele clubului. 


La sfârșitul campaniei de selecție, copiii vor fi împărțiți pe categorii de vârstă și de valoare. Dorința conducerii clubului este să readucă iar copiii pe stadioane și în sălile de sport sau în bazinele de înot. Să-i determine pe tineri să renunțe de a mai sta țintuiți ore în șir în fața calculatorului și să-i facă să aleagă mișcarea în aer liber, asigurându-le astfel o creștere sănătoasă, dar și o creștere spre performanțe sportive superioare. Cei mai mulți dintre copii vor rămâne la nivelul de practicanți ai sportului de masă (ceea ce este un lucru pozitiv), dar or fi și câțiva care vor reuși să urce treptele înaltelor performanțe sportive. Mai simplu spus, scopul CSC este tocmai promovarea sportului de masă și pregătirea pentru sportul de performanță (unde este cazul). ”Secția Fotbal are în pregătire pentru acest an mai multe activități. Pentru formarea de grupe cu copiii înscriși, în funcție de solicitări și cerințe, va trebui să mai angajăm încă un antrenor la această secție. 

Secția Înot
Secția Înot și-a început activitatea pe 1 iunie 2016, în coordonarea antrenoarei Carmen Herea (fostă campioană europeană de înot). Carmen Herea este originară din Ploiești și actualmente locuiește în capitala județului, dar va încerca să se mute în municipiul nostru pentru a se dedica mai bine activităților pe care le coordonează în cadrul CSC Câmpina. Și în cadrul acestei secții s-a desfășurat o campanie de selecție, asemănătoare celei de la secția Fotbal. Rezultatele au fost încurajatoare, deoarece, chiar fără să se anunțe oficial această campanie, doar pe baza unor zvonuri, la Bazinul de Înot Didactic se înscriseseră 12 copii. ”Până în prezent, sunt înscriși la înot 30 de copii care își vor desfășura activitatea după un program la fel de riguros ca cel la care sunt angrenați copiii de la Fotbal. 


Pentru a nu-i deranja pe sportivii celorlalte cluburi profesioniste de înot, vom folosi la maximum perioadele in care acest bazin este liber. Deocamdată, secția noastră de înot își desfășoară activitatea pe un singur culoar al bazinului de înot, în intervalul de timp 14.00 – 17.00, de luni până vineri. La sfârșitul perioadei se selecție pentru înot (care va dura două luni), micii sportivi vor fi împărțiți și ei pe grupe de vârstă și valorice. Până la finalul anului intenționăm să activăm și celelalte trei secții din organigrama clubului: handbal, baschet și atletism. Avem încredere că țelurile CSC vor fi înțelese și împărtățite de cât mai mulți părinți, sătui să-și vadă copiii toată ziua în fața calculatorului, părinți care vor fi de acord să-i înscrie pe cei mici la CSC, mai ales că beneficiază de atâtea gratuități. CSC poate fi considerat o adevărată oază de sănătate și, de ce nu?, un posibil rezervor de talente în care se pot forma viitorii sportivi de performanță ai României. 

Prima activitate
De Ziua Copilului, pe 1 iunie, a avut loc prima activitate oficială a CSC de la înființarea sa. Evenimentul a constat într-un campionat interșcolar de minifotbal, probe de atletism și multe jocuri de mișcare. Concursurile s-au desfășurat la Baza Sportivă Petrol, iar activitățile copiilor au fost coordonate de proaspeții antrenori ai clubului.

CSC prin ochii unui copil
Iată cum vede o fetiță de clasa a VI-a, Alexandra Moraru, menirea CSC și cum își îndeamnă colegii de joacă să nu mai stea în casă: ”Oraşul Câmpina are un nou club sportiv a cărui menire este să readucă la viaţă iubirea pentru sport a tinerilor care acum se plimbă pe străzi cu telefonul în mână, în loc să se plimbe, de exemplu, cu bicicletele. Deja au apărut evenimente sportive care, cu siguranţă, vor trezi interesul copiilor de a se înscrie în CSC. Cu cât oamenii vor dori să participle la aceste activităti, cu atât mai mult vor avea ocazia să înveţe cât de important este sportul în viaţa noastră. O alimentaţie sănătoasă plus o oră şi jumătate petrecută pe terenul de sport al Clubului Sportiv Câmpina vin la pachet cu viaţă mai bună şi sănătate din plin. Aşa că, dacă acum există posibilitatea să beneficiaţi de aceste cursuri gratis, cu unii dintre cei mai buni antrenori, nu pierdeţi această ocazie!”

Antrenamentele din cadrul Clubului Sportiv Câmpina sunt gratuite la toate secțiile, după un program bine stabilit, în funcție de gradul de ocupare a capacităților existente (personal, logistică etc).  

Editorial. PORNIND DE LA UN ACCIDENT…

Îngrozitorul accident al autocarului (supra)încărcat cu copii ne dă încă o dureroasă dovadă că în România lucrul cel mai ieftin este viața omului. Niciodată nu încercăm să gîndim în perspectiva prevenirii răului. Haideți să explicăm accidentul de zilele trecute într-un context mai larg. Ca bătrîn navetist și om călătorind relativ mult, am fost intrigat de ce nu există mai nicăieri un orar al curselor locale. Puteți verifica în Câmpina sau Ploiești Nord, ca să nu mai vorbesc în stațiile de pe traseu. Mi se părea o chestiune de civilizație elementară și care nu presupune cine știe ce cheltuieli, simplu de fixat legal (cînd se acordă licența, să fie stipulat direct obligativitatea afișării respectivelor orare) și nu înțelegeam de ce nu se face. Pînă cînd cineva mai abil mi-a explicat: firma are licență, de exemplu, pentru 10 curse pe zi pe traseul X, dar ea pune 15. Plătește impozitele pentru 10, cînd autoritățile mai fac cîte un control mai dă și cîte o amendă, dar per total iese în cîștig. Toată lumea știe sistemul, dar se închid ochii. Nu clientul este pe primul loc, ci interesele comerciale. Sigur că este normal să nu permiți circulația unui autobuz cu persoane în picioare. Dar la fel de civilizat ar fi ca, dacă sunt persoane în plus, firma să asigure autobuz suplimentar. Simplu, dar nu se poate. Sunt trasee pe care se circulă în condiții subumane. „Se poate și așa”, celebrul slogan etnic, etern îngăduitor de catastrofe. 


Alt exemplu: acum cîteva decenii, cînd a început lărgirea la două benzi pe sens a multor drumuri naționale, s-au tăiat copacii care tradițional mărgineau drumul, pe motiv că sunt pericol de accidente. Acum, aberație, construim parapete de beton între sensuri. Dacă printre pomi mai aveai o șansă să te strecori, aruncat în parapet nu mai ai niciuna. Praf te faci. Nu spun că sunt groaznic de urîte, că obturează vederea șoferului și costă enorm, dar ceea ce afirmă legiuitorul – că ar limita accidentele – este un nonsens. Vreți limitarea accidentelor? Se poate face, fără cheltuieli, prin înăsprirea legilor. Avem, de exemplu, demenții care circulă cu 200 km/h. Primesc o pedeapsă cu totul nesemnificativă. Dacă intră într-o cisternă cu benzină sau într-un autocar cu copii? Omul ar trebui să facă pușcărie grea ca amenințare la siguranța publică. Asta cred eu că înseamnă a gîndi preventiv. Deci: pușcărie, amendă grea, nu ca cea prezentă, confiscarea mașinii și –da!- interzicerea de a mai primi permis pe 10-15 ani. Sau pe viață. Cu cît ar scădea accidentele dacă s-ar aplica astfel de măsuri? 
Mă restrîng acum spre cazul accidentului din  Brașov. El stă sub aceeași stea funestă a lui „nu avem bani”. În schimb, ne acoperim cu hîrtii. Nu au fost bani pentru un autocar cu număr suficient de locuri, pentru o noapte de cazare în plus (700 km nu se pot face, în mod normal, într-o singură zi pe șoselele noastre) etc. Cînd e vorba de vieți, nu sunt niciodată destui bani. Nu mă interesează grevele politice care cer mărirea salariilor în învățămînt. Mă interesează distribuirea inteligentă a banilor care sunt. 
Și certitudinea că, dacă îți lași copilul să plece într-o excursie, în tabără sau mai știu eu în care acțiune, nu stai cu inima în gît pînă cînd se întoarce zdravăn și fără vreo infecție de nu știu ce grad. E cinic ce spun, dar plîngem degeaba. Așa cum am plîns degeaba după morții de la Colectiv. Ar trebui să facem în așa fel încît să prevenim astfel de motive de jale în viitor. E singurul mod de a celebra victimele atîtor accidente, de orice fel, ivite din nepăsare și nesimțire. Ca profesor, dacă vrei să faci o excursie cu copiii, trebuie să alcătuiești un ditamai dosarul, ai de luat atîtea semnături pe atîtea aprobări, că mai bine îți vezi de altele. Dar nu hîrtiile ne feresc de accidente. Ci responsabilitatea. Adică acel ingredient care lipsește dramatic din sosul etno-social: de la politicieni la zugrav, de la medici la instalator, de la profesori la șofer. Dacă am avea cultul respectării „procedurilor” (cuvînt antipatic dar chiar necesar), legilor scrise și nescrise, regulamentelor (făcute inteligent), ar fi mult mai puține accidente. Iar cultul acesta se obține (horribile dictu) prin pedepse aspre. Cîtă vreme disciplina este singura materie lipsă din școala românească, deci nu creștem tinerii în cultul absolut al respectării regulilor, cîtă vreme confundăm libertatea cu debandada și cu „fiecare face ce vrea!”, oricînd e posibil un dezastru. Accidentele astea, din ce în ce mai dese, sunt ca o incizie în sufletul național: ne jelim spectaculos, dar nu facem nimic să gîndim preventiv. Ca în cazul copilului căzut în gaura de canal pe care nimeni n-o acoperise sau a celui desfigurat de cîinii pe care nimeni nu-i elimină de pe străzi. Vreți o definiție politică? Cuplați alegerile de acum două săptămîni cu acest accident, scrieți pe folder iresponsabilitate, și aveți cea mai bună definiție a României ultimelor decenii!
Christian CRĂCIUN

Cabinetul Dermatovenerologie de la Policlinica SanConfind se va deschide pe 4 iulie 2016

Policlinica SanConfind (Ambulatoriul de specialitate al Spitalului SanConfind), se va îmbogăți, peste două săptămâni, cu o nouă structură: Cabinetul Dermatovenerologie. Pregătirile pentru amenajarea acestui spațiu medical cu tot ce trebuie sunt aproape de finalizare.  Consultațiile vor fi acordate de către un competent medic specialist, doctorul Răzvan Bucur, originar din Câmpina, care, după ce a lucrat mai mulți ani în Ardeal, s-a întors acasă, pe meleagurile natale, pentru a vindeca și îngriji cu toată priceperea și experiența acumulate oamenii din mijlocul cărora s-a ridicat.


- Vă rog să vă prezentați în câteva cuvinte cititorilor.
- Mă numesc Răzvan Bucur,  am 35 de ani și sunt medic specialist dermatolog. De origine, sunt câmpinean. Am studiat și m-am perfecționat la Universitatea din Cluj-Napoca. De cinci ani m-am reîntors pe plaiurile natale și încerc, prin meseria mea, să vin în întâmpinarea problemelor dermatologice ale locuitorilor de pe Valea Prahovei.
- Vorbiți-ne despre cele mai răspândite afecțiuni ale pielii. Sunt provocate de viruși, de infecții? 
- Cele mai răspândite boli de piele sunt cele care ”deschid” ușa cabinetului medical în aceeași zi în care apar. Nu toate bolile de piele au origine infecțioasă. Majoritatea lor nu sunt contagioase, dar chiar și la cele contagioase nu putem vorbi de un grad ridicat de transmitere de la om la om. Aici s-ar cuveni o nuanțare: leziunile de pe piele, destul de rar, trec de la individ la individ.
- Care sunt cele mai noi și mai periculoase boli din domeniul dermatologiei ? 
- Bolile noi nu sunt neapărat și cele mai periculoase. Și aici avem o nuanțare... de exemplu, psoriazisul (o boală veche și cunoscută), în dermatologia modernă nu mai este considerată ca strict limitată la piele. Studiile actuale au demonstrat că este o boală multisistemică, și care, pe lângă organul cutanat, afectează și articulații, sistemul cardio-vascular, sistem nervos etc. Simplificând însă răspunsul la întrebare, aș putea spune următoarele: melanomul (cancer de piele), reacțiile alergice majore, anumite dermatoze buloase, vasculitele sistemice rămân afecțiuni ce pot pune în pericol viața pacientului.
- Ce măsuri de prim ajutor trebuie să luăm, înainte de a ajunge la medicul dermatolog, atunci când obsevăm simptomele tipice ale afecțiunilor cronice inflamatorii la nivelul pielii? Cu ce să ne dăm sau să nu ne dăm?
- Primul ajutor și-l dă pacientul singur dacă se duce urgent la dermatolog. Iar acest lucru trebuie să se întâmple, deoarece un prurit (mâncărime) poate să fie dat de un psoriazis, de o alergie, de o zona zoster sau chiar de o infecție fungică. Pe măsură ce pacientul încearcă diverse produse de uz local (creme, pomezi, unguente) din diverse surse (prieteni, familie, vecini, farmacie), leziunile se modifică și apoi devin greu de recunoscut și interpretat. Cu alte cuvinte, nu mai seamănă cu ce ar trebui să semene, îngreunează diagnosticul și inclusiv tratamentul adecvat.
- Se spune că pielea este cel mai mare organ al omului. 
- Da, este cel mai mare, deoarece este interfața noastră cu mediul extern și acoperă o suprafață întinsă, cam 1,6 - 2 metri pătrați. Pielea cântărește între 12 % și 15 % din greutatea corporală. Are funcții multiple: barieră de protecție a corpului , sinteză de vitamina D, termoreglare, funcție imunitară. Este formată din mai multe straturi cu roluri bine definite. 
- Cu ce se ocupă venerologia și de ce este o atât de strânsă legătură între dermatologie și venerologie?
- Venerologia este partea dermatologiei care se ocupă cu tot ce înseamnă infecții cu transmitere sexuală (ITS). Este o parte din dermatologie, dar se află la o interfață și cu alte specialități (ginecologie, urologie, boli infecțioase, medicina de laborator). Se asociază în mod direct ca parte a dermatologiei, deoarece la început majoritatea ITS erau la vedere , cu semne și simptome la exterior - pe piele și mucoase.
- Virusul HIV aș zice că nu ține de venerologie.
- Într-adevăr, infecția HIV ține de specialitatea Boli infecțioase. Uneori, noi, dermatologii ridicăm suspiciunea unei astfel de infecții prin simptome și leziuni specifice la nivelul pielii (pacientul vine la dermatolog pentru leziuni cutanate întâlnite în infecția HIV). Contagiozitatea se face prin lichide patologice - sângele în primul rând, dar și prin contact sexual neprotejat (lichide seminale).
- Incidența bolilor venerice a scăzut în ultimele decenii?
- Incidența bolilor venerice în România nu a scăzut - doar a devenit subevaluată. Există în continuare sifilis, gonoree și chlamidia. Există o creștere a rezistenței la antibiotice a gonoreei (nu doar în România, ci în lumea întreagă). Ele pot fi tratate prin antibiotice și măsuri specifice (vezi bolile virale tip HPV). Prevenția tine de conduita fiecăruia și de protecția oferită de prezervativ. De asemenea, prevenția mai ține și de funcționarea Programului național de tratare și prevenire a bolilor cu transmitere sexuală, program care este din ce în ce mai greu de realizat și finanțat.
- Cum se protejau oamenii de bolile venerice și cum erau acestea tratate în antichitate și evul mediu? Când se poate vorbi despre începuturile tratamentelor medicale eficiente ale bolilor venerice? 
- Bolile venerice se împart din punct de vedere temporal în două categorii: înainte și după penicilină. Practic, invenția lui Fleming reprezintă momentul 0 de la care ITS au devenit vindecabile. Până atunci, doar o viață sexuală abstinentă sau monogamă putea proteja cu adevărat. Înainte de penicilină au existat diverse forme de tratament puțin eficiente: infiltrații cu oțet pe uretră (pentru gonoree), administrare de săruri de mercur (pentru sifilis), diverse remedii botanice , decocturi, descântece, vrăji, ritualuri. După penicilină, în era antibioticelor și a măsurilor medicale moderne, tratamentul a devenit mai țintit, mai eficient și mai puțin traumatizant pentru pacient.
- Prin ce se distinge Cabinetul Dermatovenerologie de la Centrul Medical SanConfind din punct de vedere al dotărilor cu echipamente medicale?
- Cabinetul se distinge, în primul rând, printr-o mare disponibilitate a personalului de a ajuta pacientul care vine cu o problemă de piele. Pentru a realiza acest lucru cât mai eficient avem la dispoziție dotări remarcabile: un dermatoscop pentru analiza alunițelor și a altor boli dermatologice, o lampă Wood pentru diagnosticul micozelor, electrocauter pentru rezolvarea micilor tumorete cutanate, crioterapie cu azot lichid pentru negi și keratoze actinice, o sală de mici intervenții chirurgicale pentru cancerele de piele, un laborator care să ne ajute pentru un diagnostic precis și sigur. Într-un viitor apropiat, vom putea oferi și partea de dermatologie cosmetică și regenerativă (epilare definitivă, tratamente locale în acnee, microdermabraziune, injecții cu toxină botulinică și acid hialuronic). 

PSD Prahova a decis dizolvarea conducerii PSD Câmpina

Chiar dacă a obținut un rezultat bun la recentele alegeri locale (unii spun că ar fi chiar un rezultat foarte bun, deoarece șapte mandate de consilieri municipali nu au mai obținut social-democrații câmpineni nici în vremurile bune, adică după alegerile locale din anul 2000), conducerea organizației municipale a PSD a fost dizolvată, săptămâna trecută, de către conducerea filialei prahovene a ”partidului celor trei trandafiri”. Pe principiul ”peștele mare îl înghite pe cel mic”, conducerea PSD Prahova a dat de pământ cu vechea conducere a PSD Câmpina, în frunte cu președintele ei, viceprimarul (încă în funcție) Ion Dragomir.  Cum s-a ajuns aici, în situația ca Ion Dragomir să fie mazilit în ciuda rezultatelor electorale obținute de către organizația partinică pe care a condus-o atâția ani, este greu de înțeles de către mulți dintre cunoscătorii eșichierului politic câmpinean. 


Ion Dragomir, se știa, nu avea o relație cordială cu liderul județean al partidului, Bogdan Toader, însă, în ciuda acestui fapt, calitățile sale de bun organizator (în managementul său politic l-a ajutat și managementul economic practicat mulți ani din poziția de director al Neptun SA), precum și rezultatele obținute la scrutinul din 5 iunie, îl recomandau, dacă nu pentru încă un mandat de viceprimar (Horia Tiseanu, primarul ales, nu îl dorea sub niciun chip), măcar pentru încă un mandat în fruntea PSD Câmpina. 
După francezi, când un lucru este greu de pătruns, pentru a-i dezlega enigma trebuie căutată femeia care se află în spatele misterului. ”Cherchez la femme”, spune, de secole, francezul, iar noi, filofrancezi și francofoni de mare profunzime, am căutat-o și am găsit-o. Este vorba despre doamna Mihaela Voicilă, vicepreședinte al PSD Prahova. Iscusită într-ale coptului, așa cum a reușit să coacă mulți ani pâinea din brutăriile firmei sale, așa spun gurile rele că i-ar fi copt-o și lui Ion Dragomir, pe care l-ar fi acuzat în fața conducerii de la Ploiești că nu l-a spriijinit deloc pe candidatul PSD la alegerile pentru câștigarea Primăriei Câmpina, chestorul (rez.) Constantin Cândea. Nu știm cât este de fondată acuzația, dar cu tot sprijinul național al partidului, ba chiar și cu sprijinul internațional al Partidului Socialiștilor Europeni, candidatul PSD Constantin Cândea (desemnat pe ultima sută de metri), avea șanse mici să-l învingă pe primarul în funcție, Horia Tiseanu, mai ales în condițiile unui singur tur de scrutin. 
Lovit din toate părțile, din exteriorul organizației PSD Câmpina, dar și din interiorul ei, Ion Dragomir a fost nevoit să cedeze șefia partidului și să se recunoască înfrânt. Mihaela Voicilă a fost desemnată președinte interimar al PSD  Câmpina (până la noi alegeri statutare), iar împreună cu ea, a fost desemnat și un nou Birou de conducere (interimar) al organizației. Schimbarea de putere s-a făcut fără circ, pașnic, aproape în tăcere. Rămâne de văzut în ce alianțe politice va decide noul lider local să-și angajeze partidul.

Viitorul viceprimar al Câmpinei se pare că va fi Adrian Pițigoi

În prima ședință a noilor aleși locali, care se vor întruni la finele acestei luni, vor începe oficial mandatele consilierilor municipali aleși la scrutinul din 5 iunie 2016 (după ce fiecare dintre aceștia va depune jurământul) și va fi ales viitorul viceprimar al Câmpinei. Este o formalitate învestirea în funcție a fiecărui consilier, după ce mandatele acestora au fost validate de BEC. De mare interes este cine va fi viitorul viceprimar al Câmpinei. PNL Câmpina, condus de primarul ales, Horia Tiseanu, va face, după toate probabilitățile, o alianță cu PMP Câmpina, condus de Adrian Pițigoi, pentru obținerea unei majorități în legislativul municipal. 


Cei opt consilieri liberali și cei doi consilieri ai Mișcării Populare vor forma o majoritate de 10 voturi, suficientă pentru trecerea proiectelor de hotărâre inițiate de reprezentanții celor două partide, nu și proiectele ce privesc administrarea domeniului public și privat al Câmpinei, unde este necesară o majoritate calificată de 2/3 din numărul consilierilor în funcție. Prima consecință, dar și condiție  a acestei alianțe majoritare este că Adrian Pițigoi va fi viitorul viceprimar al orașului. Opoziția va fi formată din PSD Câmpina (șapte consilieri) și ALDE (doi consilieri). Situația în legislativul municipal câmpinean este taman invers decât cea din legislativul județean, unde majoritatea este formată din PSD (15 mandate) și ALDE (cinci mandate), în opoziție ajungând PNL (14 mandate) și PMP (trei mandate). Primăria Ploiești, ca și Primăria Câmpina, a fost câștigată de PNL (prin Adrian Dobre). 

Administrația Tiseanu bifează un nou parc pentru copii

Săptămâna trecută, în prezența primarului Horia Tiseanu și a unor reprezentanți ai Consiliului Local și ai executivului municipal, a fost dat în folosință Parcul Durbac, situat în cartierul Câmpinița, în apropierea magazinului Recaș. 


Acest loc nu mai fusese reamenajat de câteva decenii, dar chiar și în vremurile sale bune din perioada comunistă, imediat după prima sa inaugurare, el nu arăta mai bine decât acum. Dotările sale actuale și moderne (nu doar în mobilier stradal, ci și în aparate pentru dezvoltarea musculaturii), au atras numeroși tineri de toate vârstele: copii preșcolari însoțiți de părinți și bunici, școlari, elevi de liceu. 


Parcul nu se întinde pe o suprafață prea generoasă, dar tocmai pentru că are fixate, aproape unele lângă altele, foarte multe bănci, aparate fitness, leagăne și instalații de joacă, tobogane de plastic și mese de șah, lucrul acesta îl face deosebit de atractiv. Atâtea aparate de fitness și pentru dezvoltarea mușchilor abdominali și dorsali nu întâlnim nici în parcuri mult mai mari (Parcul Curiacul, cel de lângă Lacul Bisericii). 


Pensionarii vor vizita și ei, cu siguranță, Parcul Durbac, atrași de mesele de șah întocmai cum sunt atrase albinele de miere. Un alt punct forte al parcului îl reprezintă faptul că în jurul fiecărei instalații  de joacă s-a pus covor cauciucat pentru protecția celor mici în caz de căzături. Vegetația destul de bogată face ca o bună parte din suprafața locului să fie umbrită în timpul zilei, ceea ce, pe vreme de caniculă, constituie un mare avantaj. Sistemul de iluminat oferă și el o iluminație a giorno pe tot parcursul nopții. Singurul punct slab al parcului (situație întâlnită și în celelalte parcuri câmpinene) îl constituie lipsa toaletelor ecologice. Nici în parcurile din Ploiești nu prea întâlnești astfel de latrine publice (marcă mai mult a modernității decât a împăratului roman Vespasian), dar oare este corect așa? 

Ne-a părăsit recent unul dintre cei mai buni medici din vechea gardă a Spitalului Municipal: Dr. Gabriela Marin

În urmă cu câteva decenii, doctoriţa Gabriela Marin se bucura de o mare popularitate în oraşul nostru, fiind o excelentă profesionistă, şefă a secţiei Boli Interne a Spitalului Municipal Câmpina. Pacienţii şi colegii deopotrivă apreciau că este cel mai bun medic internist pe care l-a avut oraşul în acea perioadă. 
Gabriela Marin făcea parte dintr-o generaţie de doctori importanţi, care au făcut din spitalul câmpinean o unitate de elită şi amintesc, la întâmplare, doar pe câţiva dintre colegii d-sale: dr. Titi Răduţă, dr. Dumitriu, dr. Tuţică, dr. Cuţu, dr. Ţolescu, dr. Romaşcanu, dr. Minciu. Toţi au plecat dintre noi, fiind înlocuiţi de o nouă generaţie. Din vechea gardă, mai supravieţuiesc azi soţii Virgil şi Ileana Mircea, trecuţi acum de 90 de ani.
Doamna dr. Marin s-a remarcat şi prin faptul că îşi trata bolnavii cu o aleasă delicateţe. Avea o mare bunătate sufletească şi simpla ei apropiere dădea bolnavului o stare de bine. Privind-o, nu puteai să crezi că o fiinţă atât de delicată, minionă, cu aspectul unei veşnic tinere domnişoare, a putut salva vieţile atâtor câmpineni, care toată viaţa au înconjurat-o cu recunoştinţă şi respect.


Gabriela Marin se trăgea dintr-o familie boierească, moştenind de la ai săi o vie şi o cramă în comuna Mălăieşti. Când era tânără, într-o excursie prin munţi, l-a cunoscut pe avocatul Mircea Marin, un bărbat chipeş şi cuceritor. La scurt timp după ce s-au căsătorit, doctoriţa s-a trezit cu bărbatul în închisoare, acesta făcând mai mult de 15 ani de detenţie în lagărele de prizonieri din Siberia şi în gulagul românesc. Nu l-a părăsit niciodată, ba mai mult, i-a ajutat familia în toată perioada detenţiei. A fost alături de el, stând umăr la umăr şi la un proces public înscenat de securitatea câmpineană şi judecat la Casa de Cultură din Câmpina prin anii ’70. Şubrezit de suferinţele tinereţii, când acesta a căzut la pat, l-a îngrijit cu un devotament exemplar. 
Dr. Marin avea o pensie mică şi până acum câţiva ani încă mai oferea consultaţii. Pleca la bolnavi într-o Dacie arhaică, de la volanul căreia abia se zărea. Se gârbovise de vârstă, dar îşi păstrase vioiciunea şi omenia cu care îşi trata pacienţii care o mai solicitau. Ajunsă nonagenară şi atinsă de bolile bătrâneţii, a zăcut mult timp la pat, fiind vizitată frecvent de prieteni şi de nepoţii  din partea soţului, veniţi din Canada şi America. După o îndelungată suferinţă, doctoriţa Gabriela Marin a plecat recent dintre noi către locul luminos din rai pe care şi l-a asigurat trăind o viaţă în slujba semenilor ei. 
Alin CIUPALĂ

La sfârşitul săptămânii, sunteţi invitaţi la Hora Prahoveană

Duminică, 26 iunie,  începând cu ora 11,00, la Fântâna cu Cireşi se va desfăşura a XXII-a ediţie a Festivalului Folcloric „Hora Prahoveană”, o sărbătoare devenită tradiţie, organizată de Primăria şi Consiliul Local Câmpina împreună cu Casa de Cultură „Geo Bogza”. 


În program:
 - spectacol de cântece şi dansuri populare ale formaţiilor din Câmpina: ansamblul folcloric „Ghiocelul” al Casei Municipale de Cultură „Geo Bogza”, ansamblul folcloric „Ciobănaşul”- şcoala „I.Câmpineanu, ansamblul folcloric „Brăduleţul” – Liceul Forestier, ansamblul folcloric al Şcolii Centrale,ansamblurile folclorice din Băneşti, Brebu, Boldeşti – Scăieni, Fanfara Consiliului Judeţean Prahova.
- spectacol de cântece şi dansuri populare susţinute de interpreţi şi formaţii artistice  din Cimişlia (Republica Moldova), Kumanovo (Macedonia), Silivri (Turcia).
- concertul artiştilor invitaţi: Ileana Ciuculete, Nicolae Datcu

3200 de câmpineni vor primi ajutoare alimentare de la UE

Serviciul de Asistenţă Socială începe de miercuri, 22 iunie,  distribuirea ajutoarelor alimentare, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.799/2014, privind implementarea Programului Operaţional Ajutoarea Persoanelor Defavorizate.
Distribuirea se va face la Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”, corp A, situat în  b-dul N.Bălcescu, nr.45 (fosta Cantină), conform unui grafic de distribuţie,  pe categorii de beneficiari.  Prima tranşă cu alimente va fi livrată către Municipiul Câmpina în zilele de 17 şi 21 iunie 2016. De aceste alimente vor beneficia persoanele care au dreptul la venit minim garantat şi familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei. Direcţia Poliţiei Locale va aduce la cunoştinţa beneficiarilor Programului Operaţional, individual, data la care sunt programaţi să ridice produsele alimentare. Ceilalţi beneficiari, în funcţie de graficul de livrare a următoarelor tranşe de alimente, vor fi programaţi în perioada imediat următoare.


Toate persoanele beneficiare vor primi câte 2 cutii cu conţinut identic. Fiecare cutie cuprinde: 1 kg făină, 2 kg mălai, 1 pungă paste făinoase, 2 l ulei, 1 kg zahăr, 1 conservă carne de vită, 1 conservă pateu de ficat, 1 kg orez, 1 conservă pastă de tomate, 1 pungă de fasole boabe.
Potrivit legii, categoriile de persoane la care vor ajunge aceste produse alimentare  sunt: famiile şi persoanele singure, cărora le este stabilit dreptul la un venit minim garantat;  familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei; şomerii cu o indemnizaţie lunară de până la 450 de lei şi şomerii înregistraţi care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj; pensionarii din sistemul public de pensii, cu o pensie de sub 450 lei/lună; pensionarii sistemului public de pensii beneficiare ai indeminizaţiei sociale, al căror venit se află sub 450 de lei/lună; persoanele cu handicap grav şi accentuat, neinstituţionalizate, adulţi şi copii; persoanele beneficiare ale prevederii Legii nr.49/1991, privind acordarea de idemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelelor de război, ale căror venituri sunt sub 450 lei/lună.
 Moştenitorii beneficiarilor, care au decedat până la data distribuţiei ajutoarelor alimentare, nu pot primi ajutoarele la care au avut dreptul beneficiarii respectivi până la deces.
Pentru a ridica produsele alimentare menţionate anterior şi pentru ca acest sistem de distribuire să funcţioneze corespunzător, beneficiarii sunt rugaţi să se prezinte în perioada în care sunt planificaţi. De asemenea,  ei  trebuie să deţină, în mod obligatoriu, invitaţia, buletinul sau cartea de identitate. 
La nivelul municipiului sunt înregistrate 3.200 de persoane cărora le sunt destinate aceste ajutoare.

Încă o promoţie de asistenţi de farmacie a absolvit cursurile Şcolii Postliceale Sanitare „Louis Pasteur”

Săptămâna trecută, joi 16 iunie, Asociaţia AMUS France – Roumanie – Şcoala Postliceală Sanitară „Louis Pasteur” a organizat în cadru festiv ceremonia de absolvire a celei de-a patra promoţii de asistenţi de farmacie, specialitate înfiinţată în anul 2010 şi acreditată ulterior de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.


După trei ani petrecuţi împreună, înainte de înmânarea diplomelor ce atestă certificarea viitorilor asistenţi, absolvenţii, profesorii şi administraţia şcolii şi-au reamintit cu plăcere şi emoţie frumoase momente petrecute pe drumul cunoaşterii acestei nobile meserii. Nu puţini au fost aceia care şi-ar fi dorit ca ziua despărţirii să nu fi sosit atât de repede şi printre ei am remarcat atât elevi, cât şi profesori ori conducători ai instituţiei.


În cuvântul său de deschidere a festivităţilor de absolvire, Elena Murariu – preşedintele Asociaţiei AMUS France – Roumanie, nu şi-a putut ascunde emoţiile, bucuria, dar şi regretul de a semna diplomele de absolvire pentru o nouă generaţie de asistenţi de farmacie: 


„Vă mărturisesc că am semnat cu emoţie diplomele voastre de absolvire. Nu îmi vine să cred că au trecut atât de repede aceşti ani în care am muncit împreună. Pentru mine sunteţi o generaţie aparte, pentru că am văzut în voi oameni care au muncit cu seriozitate şi îşi doresc să fie buni profesionişti în viitoarea carieră. Sufletul meu se bucură pentru voi, dar am şi un sentiment de regret, pentru că a sosit ziua despărţirii. Vă mulţumesc atât vouă, cât şi profesorilor voştri, pentru tot efortul depus şi în numele întregului colectiv de conducere al şcolii vă doresc multe realizări în carieră. Suntem mândri de voi!”

22 iunie 1941. România intră în războiul pentru reîntregirea vechilor hotare

Stresaţi de vitregia vremurilor pe care le trăim, neglijăm să dăm atenţie şi să cinstim evenimente care au adus glorie istoriei naţionale. Ne aflăm azi în faţa unei importante aniversări: 75 de ani de la data de 22 iunie 1941, când România a început lunga bătălie împotriva Imperiului Bolşevic pentru eliberarea provinciilor istorice Bucovina şi Basarabia, ocupate samavolnic de Stalin prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Este regretabil că nu putem avea percepţia corectă a acestui măreţ moment din istoria noastră, când toată suflarea românească era de acord cu acest război drept, care spăla ruşinea cedării celor două mari provincii din trupul Moldovei, fără luptă, în 1940. Războiul sfânt, cum a fost intitulat de cronicarii timpului, a început pe 22 iunie, la ora 3 dimineaţa, când armata română şi aliata ei, armata germană, au pornit ofensiva din nord, de la Carpaţi, până la mare. Cântecul de luptă al ostaşilor noştri avea următorul refren: „Românii sunt iarăşi la Prut,/ Războiul cel sfânt a-nceput!”

22 iunie 1941, ziua declanşării războiului sfânt,
când românii din întreaga ţară s-au rugat
pentru victoria armatei române.
Fotograf: Willy Pragher (1908 - 1992) 
În acea zi, şeful statului, generalul Antonescu, a lansat Proclamaţia către Ţară, din care spicuim: 
„ROMÂNI,
În faţa Dumnezeului strămoşilor noştri, în faţa istoriei şi a veşniciei româneşti, mi-am luat azi răspunderea de a smulge prin onoare dreaptă ceea ce ne-a fost cotropit prin silnică umilire şi trădare. În numele credinţei creştine, al drepturilor româneşti şi pentru viitorul nostru (...)
ROMÂNI
Vă chem la luptă
La luptă sfântă în contra prăvălitorilor civilizaţiei şi bisericii, ai dreptăţii propriilor noastre drepturi. La luptă sfântă pentru Neam şi pentru Rege. 
ROMÂNI
În viaţa oamenilor, ca şi a naţiunilor, vin ceasuri de deznădejde peste ceasuri de furtună. (...) Dumnezeu ne-a dat ani grei de încercare cruntă. Cu gândul ţintă la drepturile neamului, să pornim la luptă.
ROMÂNI,
Pentru Rege, pentru Ţară, ca să răzbunăm nedreptatea, ca să cinstim numele de români, cu Dumnezeu înainte! Războiul sfânt a început!” (22 iunie 1941)
A fost făcut public atunci şi ordinul către armată al generalului Antonescu: „Ostaşi, v-am făgăduit din prima zi a noii domnii (e vorba de domnia regelui Mihai I – n.m.) să vă duc la biruinţă, să şterg pata de dezonoare din cartea neamului şi umbra de umilire de pe fruntea şi epoleţii voştri. Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul, zdrobiţi vrăjmaşul din Răsărit şi Miazănoapte. Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voievodali ai Bucovinei. Ostaşi, să luptaţi pentru gloria neamului, să luptaţi pentru dezrobirea fraţilor noştri, a Basarabia şi Bucovinei, pentru cinstirea Bisericilor, a vieţii şi căminelor batjocorite de păgânii cotropitori. Să luptaţi pentru a ne răzbuna umilirea şi nedreptatea. V’o cere Neamul, Regele şi Generalul vostru. Ostaşi, izbânda va fi a noastră. La luptă cu Dumnezeu înainte!” (22 iunie 1941)
Şeful statului a dat mai apoi şi o proclamaţie adresată basarabenilor şi bucovinenilor: „Basarabeni, bucovineni, ne întoarcem răzbunători în glia moldovenească a lui Ştefan cel Mare, reaşezând de-a pururi temeliile Neamului românesc. Anul zbuciumat de umilire şi nedreptate, de cotropire şi vrajbă, a luat sfârşit. Aţi simţit prin propria voastră suferinţă, prin sărăcia şi umilirea în care aţi trăit, ce înseamnă comunismul. Trecutul s-a stins, să întemeiem viitorul. Trebuie să ştergem toate urmele prădătorilor şi să distrugem toate uneltele lor. Românii vor fi cu adevărat stăpâni în ţara lor, iar ţăranii vor simţi cu adevărat bucuria muncii şi rodul pământului lor. Basarabeni şi bucovineni, meritaţi-vă morţii, meritaţi-vă Patria! Trăiască România! Trăiască Regele nostru, Mihai I!” ( 19 iulie 1941).
Desfăşurarea războiului nu a fost uşoară. Pe frontul întins din munţii Bucovinei până la gurile Nistrului s-au dat lupte grele. În primele trei zile, armata terestră a respins acţiunile inamicului de a opri ofensiva trupelor aliate româno-germane. S-a remarcat atunci şi aviaţia militară, care a distrus în total 400 avioane inamice. Aviaţia militară română avea în dotare avioane bune fabricate în uzinele I.A.R. Braşov. S-a remarcat în focul luptelor locotenentul aviator Agarici Horia, care luptând singur cu o escadrilă inamică, la data de 25 iunie 1941, a doborât singur trei avioane. Flota de război, în faţa portului Constanţa, a scufundat distrugătorul Moscova şi a avariat grav alte vase de război inamice. 
La 17 iulie 1941, cheia strategică a Basarabiei era în stăpânirea armatei române, care ocupase Hotinul, Orheiul, Soroca şi Chişinăul. Pe 25 iulie, eram stăpâni din Carpaţi până la mare pe vechile hotare străbune. Trupele germano-române au înaintat adânc, dincolo de Nistru. Zona de întărire betonată, la care bolşevicii au lucrat zece ani şi a costat miliarde de ruble, s-a prăbuşit.  Toate cazematele puternic armate cu tunuri şi mitraliere erau în curs de distrugere. La 23 august 1941, trupele aliate erau la 15 km de Odessa. Ultima poziţie fortificată în faţa Odessei, sprijinită pe satele Gniliacovo, Dalnik şi Tatarca, a fost distrusă de artileria română. La 16 octombrie 1941, trupele noastre blindate ocupă până seara oraşul şi portul Odessa. Astfel a luat sfârşit cea mai grea bătălie din istoria românilor şi s-a dobândit o victorie care a impresionat puternic cercurile militare şi politice din Europa.
În retragere, trupele boşevice au făcut cumplite grozăvii. Au fost găsiţi prizonieri români schingiuiţi. Bolşevicii distrug şi pârjolesc câmpiile Basarabiei şi se dedau la atrocităţi cumplite. Soldaţii noştri au găsit un ofiţer german răstignit în crângul din marginea satului Beiscova; avea ochii scoşi şi unghiile smulse. Pe braţul stâng i se săpase secera şi ciocanul. Au fost găsiţi şi şase soldaţi români mutilaţi, cu nasurile tăiate. Generalul Gh. A. Dabija, în articolul „Rusia veşnic trădătoare”, sublinia că bolşevicii erau pregătiţi să declanşeze ei atacul asupra Europei. Acesta arată că la 1 septembrie 1939, Uniunea Sovietică avea pe frontiera de vest 44 de divizii de trăgători, 3 brigade blindate, iar la 1 mai 1941, avea pe această frontieră 118 divizii trăgători, 40 brigade blindate şi motorizate, iar o armată de 600.000 de oameni aştepta ordinul de atac în vara anului 1941. 
Presa timpului a susţinut din primele zile campania armatei române. Ziarul „Curentul” din 7 septembrie 1941 publică mesajul regelui şi proclamaţia mareşalului Antonescu către ţară. „Români, să nu uitaţi, eram atunci la un pas de cotropirea de către duşmanii din afară. Azi, români, puteţi să vă daţi seama cu toţii că Ţara noastră nu mai este singură, că am putut salva prin această alianţă nu numai fiinţa teritoriului nostru sfânt pe care îl ameninţau hoardele comuniste, dar am putut să dezrobesc pământuri româneşti prin lupta de la răsărit, spălându-ne dezonoarea prin sângele ostaşilor noştri”. Directorul ziarului „Curentul”, Pamfil Şeicaru, în articolul „După un an”, scria: „Un militar nu poate să se lepede de disciplinele, de metodele de cercetare geopolitice, de aceea pentru generalul I. Antonescu problema românească îşi avea tema de bază a rezolvării la est. Cât timp nu se va destrăma colosul de la răsărit, cât timp nu se va prăbuşi Uniunea Sovietică, nu poate exista pace pentru România”.
Alexandru Hodoş, în articolul „Un început de Domnie”, ne spune: „De când s’a suit pe Tronul înaintaşilor Săi, Regele Mihai n-a cunoscut liniştea şi tihna, a zărit numai învolburări de primejdii, încleştări de luptă, capcane deschise. (..) Regele Mihai a ridicat monarhia la vechea ei strălucire, a restabilit linia de continuitate a tradiţiei dinastice şi a salvat prestigiul Coroanei” .
Ziarul „Viaţa”, din 7 septembrie 1941 (director Liviu Rebreanu) îl omagia pe rege în articolul „Un an de domnie”: „Majestatea Sa Regele Mihai I a crescut în mijlocul nostru, a alergat copil pe plaiurile ţării noastre, a fost în cea mai strânsă legătură cu specificul nostru naţional. El era încă de mult pentru poporul nostru simbolul unor aspiraţii naţionaliste (...) Era nădejdea noastră şi îmbărbătarea noastră. De aceea când îl vedem pe front, în mijlocul soldaţilor şi a primejdiilor, liniştit aşa cum era străbunul Său la Plevna, de o seninătate care dă armatelor şi ţării încredere şi bărbăţie, inimile noastre sunt adânc mişcate de recunoscătoare dragoste. Să ne trăieşti, Majestate!” 
În ziarul „Curentul” din 8 septembrie 1942, în pragul celui de-al treilea an de domnie a Regelui Mihai, în editorial se spune: „Azi se împlinesc doi ani de domnie a majestăţii sale regele Mihai I. Împrejurările suirii Sale pe tronul ţării încrâncenate ca toate istoria română au arătat încă o dată că o Providenţă a asigurat întotdeauna fericita continuitate a celei mai înalte instituţii pe care se reazămă România modernă: MONARHIA. Puţini la număr, dar grei de fapte, anii de domnie ai Majestăţii Sale Regelui Mihai I cântăresc greu în talerul judecăţii istoriei înălţând sus, în slavă, numele Suveranului, sub a cărui domnie s-au împlinit destine urzite din speranţele noastre, ale tuturor. În acest scurt răstimp, două dintre perlele cele mai de preţ, frumoasele provincii româneşti Bucovina şi Basarabia, răpite de bolşevici, s-au întors în stema din care fuseseră furate. Destinele României Regelui Mihai I se făuresc în focul luptelor pe care bravii noştri soldaţi le poartă în răsărit. Pe drumul acesta, drumul onoarei şi al reîntregirii, păşesc victorioase oştirile M.S. Regelui Mihai I şi ale Mareşalului Antonescu, cu paşi care vor rămâne în istorie. În pragul celui de-al treilea an de domnie, care începe sub bunii auguri ai unor noi şi strălucite victorii, dorim din toată inima Majesăţii Sale Regelui Mihai I să-şi poarte oştile glorioase la marea biruinţă a dreptăţii româneşti”.
În acelaşi ziar este reprodusă în întregime proclamaţia Mareşalul Antonescu către ţară, în care, între altele, afirmă: „Luptăm alături de cea mai puternică Armată din lume şi ne rezemăm pe puterile Axei, lângă care am început războiul pentru dezrobirea pământului şi pentru civilizaţie. Acest război este propriul nostru război, fiindcă patru milioane de locuitori ai Regatului şi pământurile bătrânei noastre Moldove ne fuseseră cotropite de năvala sovietică. Acest război este tot ceea ce a fost mai aprig vreodată pentru neamul nostru şi pentru toate popoarele. De rezultatul acestui război depinde soarta civilizaţiei”.
Este de remarcat că şi locuitorii Câmpinei şi cei din împrejurimi au participat cu mare entuziasm la acest război. Mulţi tineri câmpineni s-au înrolat atunci voluntari. Îmi vin în minte doar câteva nume: avocatul Mircea Marin, fiul al Bucovinei, s-a înrolat voluntar de două ori; doctorul Titi Răduţă, atunci student la medicină, a plecat de asemenea voluntar pe front. Am avut şi dascăli care au plecat de la catedră ca să lupte în războiul sfânt: învăţătorul Măiţă Dragomir, comandant de pluton de mitraliere, care a făcut strălucite fapte de vitejie pe frontul din Crimeea; învăţătorul Răvoianu, strălucit ofiţer pe frontul de răsărit; învăţătorul Goran din Măgureni, comandat de companie, care a ajuns până la Stalingrad. Au fost şi tineri soldaţi care din armată au plecat direct pe front, stând sub arme vreme de şapte ani: şoferul Petre Cosmineanu din Meliceşti, Nelu Cercel din Telega – operator radio în linia întâi; câmpinenii Enache Gheorghe (care a făcut tot războiul în aviaţie), ofiţerul Mureşan şi Petre Purje se numără printre veteranii care au supravieţuit până în zilele noastre marelui război. Sunt sute de câmpineni şi prahoveni care au luptat vitejeşte în acest război. Cinste lor, eroi ai neamului românesc! 
Alin CIUPALĂ

16 iunie 2016

Câştigătorii Concursului de Teatru au fost premiaţi

Miercuri, 15 iunie, a avut loc festivitatea de premiere a Concursului de Teatru pentru elevi care s-a desfăşurat săptămâna trecută. Competiția,  ajunsă la cea de-a şaptea ediție, este organizată în fiecare an de către Primăria şi Consiliul Local Câmpina, cu ajutorul Bibliotecii Municipale „Dr. C.I.Istrati”.
Anul acesta, numarul participanţilor a fost unul record. Nu mai puţin de 208 elevi au demonstrat, prin reprezentaţiile lor, faptul că numărul celor care sunt atraşi de această formă de cultură este în continuă creştere. La festivitate au fost prezenți toți concurenții însoțiți de profesori şi de părinți. 




Din partea Consiliului Local a participat Florin Frățilă, care a înmânat diplomele și premiile împreună cu cei cinci membri ai juriului. Câștigătorii au urcat pe scenă şi au interpretat piesele înscrise în concurs.
Iată lista completă a câştigătorilor::

CICLUL PRIMAR – SECȚIUNEA CEA MAI BUNĂ TRUPĂ

Premiul I: TRUPA TRUPA KIDSTAR – Şcoala Centrală (coordonator prof.înv.primar Șerban Magdalena). Spectacol: „Bubico” (adaptare, regie, scenografie Șerban Magdalena): Chiriacopol Ștefan, Dobrea Iulia Raluca, Buzățoiu Yanis
Premiul II: TRUPA PINOCCHIO -  Școala B.P. Hasdeu (coordonator  prof. Săbăngeanu Adina și prof. Dinu Gabriela). Spectacol: „Albă ca Zăpada” (regie: Săbăngeanu Adina și Dinu Gabriela): Vasile Alexia, Oprea Miruna, Samoilă Sara, Vlădilă Ana, Dimancea Andrei, Perchik Eitan, Bădulescu Patricia, Brezeanu Roberta, Solomon Miruna, Sandu Natașa, Sîrbu Darius, Antonache Andreas, Stângescu Daniel, Berza Ștefan, Nedelcu Vlad, Manole Fabian, Toma Matei, Nichifor Luca, Ungureanu Raul, Toma David, Crețu Antonia, Costea Albert, Pârvu Maya
Premiul III: TRUPA ȘTRUMFII ȘCOLARI – Școala B.P. Hasdeu (clasa pregătitoare B- coordonator prof. Ghinea Maria ). Spectacol: „Recreația mare” “(text adaptat Ghinea Maria): Chiriac Victor, Nae Maria, Șendroiu Vlad, Șupială Ștefan, Toma Dragoș





CICLUL PRIMAR  - SECȚIUNEA MONOLOG

PREMIUL I se acordă ex aequoBUCUR COSMIN IOAN – Şcoala Centrală (coordonator prof.înv.primar Șerban Magdalena). Spectacol: „Ăsta-s eu” și GĂMAN EDUARD IONUȚ – Colegiul Național Nicolae Grigorescu (coordonator prof. Briciu Ileana). Spectacol: „O noapte furtunoasă”
PREMIUL II se acordă ex aequo: ENACHE BIANCA – Școala B.P. Hasdeu (clasa pregătitoare B - coordonator prof. Ghinea Maria). Spectacol: „O fetiță răsfățată” (text adaptat Ghinea Maria) şi DOBRESCU ANTONIA - Şcoala Centrală (coordonator prof. înv. primar Iordache Laura). Spectacol: „Umbrela” (adaptare după Octav Pancu Iași, regie și scenografie Iordache Laura).
PREMIUL III: DRAGOMIR DARIA - Școala „Ion Câmpineanu” (coordonator prof. Stoica Simona). Spectacol: „Păcală în satul lui” (de Ion Lilă, / prof.Stoica Simona). 
CEL MAI BUN ACTOR: CHIRIACOPOL ȘTEFAN -  Şcoala Centrală (coordonator prof.înv.primar Șerban Magdalena). Spectacol: „Bubico”.
CEA MAI BUNĂ ACTRIȚĂ: DOBREA IULIA RALUCA - Şcoala Centrală (coordonator prof.înv.primar Șerban Magdalena). Spectacol: „Bubico”.


CICLUL GIMNAZIAL  - SECȚIUNEA CEA MAI BUNĂ TRUPĂ

PREMIUL I se acordă ex aequo: TRUPA AMICII -  Şcoala „Al.I. Cuza” (coordonator prof. Marinache Diana). Spectacol: „Cântăreața cheală - fragment” (adaptare realizată de prof.Marinache Diana): Botea Diana (doamna X), Pârvan Teodora (doamna Y), Manta Andrei (Boby Watson 1), Pascu Bogdan (Boby Watson 2), Corul  şi  TRUPA INIMOȘII - Şcoala „B.P. Hasdeu” (coordonatori: prof. Mușa Aurelia, prof. Baicu Luminița, prof. Enescu Cristina). Spectacol: „Noi și zmeul” (dramatizare de A. Mușa, după un text de Marin Sorescu): Chirnoagă Iustin Andrei, Ivan Darius Marian.
PREMIUL II: TRUPA BAMBINII - Școala „Ion Câmpineanu” (coordonator prof. Soroiu Nadia). Spectacol: „Căldură mare”: Dumitrescu Alexandru(domnul), Bratosin Radu (feciorul), Dima Vlad (naratorul), Petrescu Radu (băiatul), Topală Eduard (polițistul), Davidescu Carolina (bătrâna), Dragomir Gabriel (figurant).
PREMIUL III: TRUPA MICII COMEDIANȚI - Şcoala „Al.I. Cuza” (coordonatori: prof. Marinache Diana și bibliotecar Miroiu Anda). Spectacol: „Din lumea lui Creangă” (scenetă prof.Marinache Diana): Tudor Adian (Nică), Stanciu Ramona (mama), Dumitrescu Sara (sora), Pascu Claudia (mătușa), Diniță Raoul (moșneagul), Diaconescu Paul (povestitor), Onofrei Ștefan (leneșul), Pădineanu Bogdan(țăranul 1), Marin Alexandru (țăranul 2), Toboc Ingrid (cucoana)
PREMIUL SPECIAL PENTRU INTERPRETAREA UNEI PIESE ÎNTR-O ALTĂ LIMBĂ: TRUPA LES COMÉDIENS - Şcoala „Al.I. Cuza” (coordonator prof. Gavrilă Irina).  Spectacol: „Le style enfantin” (scenetă Jean Tardieu): Botea Maria-Diana, Bunea Maria – Teodora, Pascu Marian Bogdan, Pîrvan Teodora-Maria


CICLUL GIMNAZIAL - SECȚIUNEA MONOLOG

PREMIUL I: CRĂCIUN SARAH MARIA – Şcoala Centrală (coordonator: prof. Arman Laura Andreea). Spectacol: „Discursul unui nebun” (de Irimia Stefan, adaptare)
PREMIUL II: MARIN CLAUDIU  - Şcoala Gimnazială nr.3 (coordonatori : bibliotecar Miroiu Anda, prof. Vasile Raluca). Spectacol: „Calul lui Guță” (Ion Pribeagul)
PREMIUL III: TOMA ALEXANDRU - Şcoala „B.P. Hasdeu” (coordonator: prof. Baicu Luminița). Spectacol: „Hai să cultivăm cultura!” (regie: Baicu Luminița)
PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNĂ ACTRIȚĂ: CRĂCIUN SARAH MARIA - Şcoala Centrală (coordonator: prof.Arman Laura Andreea ). Spectacol: „Discursul unui nebun” 
PREMIUL CEL MAI BUN ACTOR: nu se acordă


CICLUL LICEAL - SECȚIUNEA CEA MAI BUNĂ TRUPĂ

PREMIUL I: TRUPA RUBIANA - Colegiul Național „Nicolae Grigorescu” (clasa a X-a F, coordonator.prof. Mischie Luminiţa). Spectacol: „Jocul ielelor”(regie: Corbu Ana): Popescu Cristina, Gâlcă George, Popescu Elisabeta, Corbu Ana
PREMIUL II: TRUPA TOMIS - Liceul Tehnologic Energetic (coord.prof.Petrescu Alina și bibl. Mocanu Silviana). Spectacol: „Jocul de-a vacanţa” (adaptare după romanul omonim al lui Mihail Sebastian): Iordache Ştefania, Tamaş Crisanda Aurelia, Marin Maria Elena Eugenia, Stanciu Andreea, Oprea Carmen Teodora
PREMIUL III: TRUPA DINCOLO DE SPECTACOL – Centrul de plasament „Sf.Filofteia”  (coordonatori prof. Dumitrescu Petre și prof. Calotă Ovidiu). Spectacol: „Liftul”: Pădeanu Liliana, Constantin Laurențiu, Ivașcu Adina


CICLUL LICEAL - SECȚIUNEA MONOLOG

PREMIUL I: CIUBUCIU  NICOLETA  CARMEN - Colegiul Național „Nicolae Grigorescu” (clasa a X-a F, coordonator.prof. Mischie Luminiţa). Spectacol: „Începem” (I.L. Caragiale, Ciubuciu Nicoleta Carmen)
PREMIUL II: GHINEA GEORGIANA - Colegiul Tehnic „C-tin Istrati” (coordonator prof. Corina Cernica ).Spectacol: „Victoria Lipan” (M. Sadoveanu)
PREMIUL III: SÎRCĂ SABIN - Colegiul Tehnic „C-tin Istrati” (coordonator prof. Stănescu Maria). Spectacol: „Telefonul” (V.Helmis)
PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN REGIZOR: CORBU ANA - Colegiul Național „N. Grigorescu” (clasa a X-a F, coordonator.prof. Mischie Luminiţa). Spectacol: „Jocul ielelor”
CEL MAI BUN ACTOR: GÂLCĂ GEORGE -  Colegiul Național „N. Grigorescu” (clasa a X-a F, coordonator.prof. Mischie Luminiţa). Spectacol: „Jocul ielelor”.
CEA MAI BUNĂ ACTRIȚĂ: 
Premiul I: POPESCU ELISABETA - Colegiul Național „N. Grigorescu” (clasa a X-a F, coordonator.prof. Mischie Luminiţa).Spectacol: „Jocul ielelor”
Premiul II: BUZĂȚOIU ALEXANDRA - Colegiul Național „N. Grigorescu” (clasa a IX-a C, coordonator.prof. Mischie Luminiţa). Spectacol: „O scrisoare pierdută”
PREMIUL III:  IORDACHE ȘTEFANIA - Liceul Tehnologic Energetic (coord. prof.Petrescu Alina și bibl. Mocanu Silviana). Spectacol: „Jocul de-a vacanţa” şi PĂDEANU LILIANA - Centrul de Plasament „Sf.Filofteia” (coordonatori prof. Dumitrescu Petre și prof. Calotă Ovidiu). Spectacol: „Liftul”

14 iunie 2016

Câmpina – un oraş fără inundaţii, cu gospodării inundate

Câmpina are o frumoasă notorietate, pentru că, deși situată departe de mare, este una dintre cele mai însorite localități din România, făcând parte dintr-o zonă cu cele mai multe zile senine din timpul anului. De asemenea, multă lume știe că orașul nostru are o geografie binecuvântată și prin faptul că se întinde pe un platou situat la peste 40-50 de metri deasupra văilor Prahova și Doftana, lucru care îl face ferit de inundații, oricât de mari ar fi acestea. Fără multe zile cu ploi și ferită complet de inundații, Câmpina are totuși o duzină de gospodării inundate. Cum se poate întâmpla una ca asta: un lucru ce pare a fi de domeniul absurdului? Uite că se poate, pentru că ce nu se poate în Românica noastră cea de tot păcatul? Iar ce se poate în Românica, se poate și în Câmpinica. În Câmpinica noastră cea de tot oftatul, așa precum o simt câteva familii de câmpineni trăitori ai cartierului Voila, localnici care își blesteamă zilele din cauza lucrărilor de infrastructură făcute în cea mai mare batjocură de către muncitorii unei firme locale. 


Străzi asfaltate neglijent și sparte competent

Nefericita realitate rezidă nu din stihiile dezlănțuite ale naturii, ci din prostiile și răutățile dezlănțuite ale naturii umane. De fapt, nu am vrut să generalizăm, întrucât ”nu suntem toți oamenii neam de hoți și de derbedei”, cum a cugetat, de altfel, și exprimarul bucureștean Sorin Oprescu, înainte de a fi arestat pentru luare de mită. N-om fi toți hoți și derbedei, dar câțiva tot om găsi, dacă cercetăm bine printre cei care au executat lucrările la infrastructura aleilor Fluieraș și Arcașului, adiacente străzii Voila, principala arteră a cartierului cu același nume. Desigur, în zicerile precedente ne-am referit, de fapt, doar la natura umană a unor constructori de rea-credință și de rea-voință, capabili să facă lucrări de mântuială în cadrul unor investiții publice recepționate cu prea multă larghețe de funcționari din Primărie. Nici unii, nici ceilalți nu se gândesc la repercusiunile unor astfel de lucrări făcute în bătaie de joc, nici unii, nici ceilalți nu au nicio jenă pentru lucrările executate și recepționate cu atâta inconștiență și indolență, lucrări care afectează viața multor familii din zonă, făcându-le existența un adevărat calvar.  O duzină de familii care trăiesc în perimetrul delimitat de străzile Voila, Fluieraș și Arcașului, dar și în zonele învecinate (câmpineni care își platesc la timp taxele și impozitele locale), nu simt câtuși de puțin că trăiesc la oraș, fiind nevoiți de zeci de ori pe an să-și scoată apa din locuințele personale, adică la fiecare ploaie puternică. Cele mai afectate sunt familiile Barbu Gheorghe, Paraschiv Andrei, Comșa Victoria, Ionică Adrian și Irimia Victor. Totul a pornit, acum câțiva ani, de la asfaltarea Aleii Fluieraș, care se află cu câțiva metri mai sus decât Aleea Arcașului, ambele străzi fiind paralele. Ele au o diferență de cotă de câțiva metri, dar numai dacă măsori această diferență luând ca reper strada Voila, în care dau cele două alei pomenite. 


În realitate, relieful ușor accidentat al locului face ca gospodăriile care dau în Arcașului să fie mult mai jos situate decât cele aliniate de-a lungul Aleii Fluieraș. Ambele străzi sunt ca niște copăi, adânci la mijloc și ridicate la capete. Conform spuselor Victoriei Comșa, când a fost asfaltată strada Fluieraș, care este mult mai curbată la mijloc decât Arcașului, muncitorii au săpat cu excavatorul o groapă la mijlocul străzii, în punctul ei cel mai de jos, după care au umplut-o cu pietriș, gândindu-se că au făcut o treabă mare, amăgindu-se cu realizarea un sistem eficient de scurgere a apei adunate în urma ploilor. Într-adevăr nu au făcut o treabă nemțească, dar o ”treabă mare” tot au făcut. După fiecare ploaie, apa se scurge în groapa cu pricina, dar apoi se încăpățânează să nu intre în pământ, pe direcție verticală, ci o ia la vale, inundând proprietățile familiilor Comșa (cu deschidere spre Aleea Fluieraș), Paraschiv și Barbu  (cu deschidere spre Aleea Arcașului), ca să nu le pomenim decât pe cele mai afectate. 



”Ne vom adresa forurilor superioare și chiar instanțelor de judecată”

”Dacă nu se rezolvă situația în câteva luni, mă voi adresa Prefecturii și chiar Guvernului și Președinției României. În paralel, vom face și o acțiune în instanță, că trebuie să ne găsim, până la urmă, dreptatea. Dacă nu la Primărie, măcar la Tribunal. Ne-a ajuns cuțitul la os, nu mai putem. Am ajuns să ne rugăm la Dumnezeu să nu dea ploaie chiar și în timpul perioadelor secetoase. Ne-am săturat să ne fie teamă să ne plimbăm copiii și nepoții pe vreme înnorată prin oraș, ca nu cumva să vină vreo ploaie puternică și să ne găsim curțile și subsolurile caselor pline de apă. Cei de la Primărie dau vina pe cei de la Hidro Prahova și viceversa. Noi nu plătim impozite la Hidro Prahova, ci la Primărie. Să ne ofere condițiile pentru care plătim impozite. Nu vrem nimic mai mult. Când s-a băgat conducta de apă am sărit toți și am ajutat cu ce am putut. Am strânge bani și ne-am face singuri o canalizare pluvială, dar nu vrem să fim amendați pentru că am executat lucrări neautorizate pe domeniul public al municipiului. Nu mai putem aștepta să termine cei de la Hidro programul european de reabilitare a canalizărilor și a stațiilor de epurare. E un program compromis, dacă nu chiar eșuat. Strada noastră (Arcașului – n.red.), e ca o copaie, ca și Fluierașului, de altfel. Avem o canalizare pluvială, făcută de Hidro în cadrul programului european, care însă nu este branșată la strada Voila, cea principală, căci magistrala principală nu a fost realizată încă de către Hidro Prahova și nici nu credem că se va face curând. Aceeași situație este și pe Fluierașului. Nu este o investiție costisitoare realizarea a două geigere la mijlocul străzii noastre, capabile să colecteze apa de ploaie într-o conductă lungă de câteva zeci de metri, care să direcționeze apa în vâlceaua de la capătul străzii (opus celui de la intersecția cu strada Voila – n. red.). La fel se poate face și pe Fluierașului. De fapt, acolo ar trebui să se intervină la început, deoarece de acolo vine o mare cantitate de apă. În campania electorală, candidații ne-au promis că rezolvă situația. Acum s-au terminat alegerile, s-au ales cei doriți de electorat, aleșii să se apuce de treabă”, ne mărtuisește revoltat Gheorghe Barbu.



Al patrulea mandat o fi cel cu noroc

Primarul Horia Tiseanu este la al patrulea mandat de primar. Dacă în precedentele trei mandate nu a putut rezolva situația celor din zona Fluieraș – Arcașului, din diverse motive (că motive se găsesc mereu), ar fi bine și cinstit ca să le rezolve problemele în cel mai scurt timp posibil. Altfel, cei de aici ar putea să-l considere, pe bună dreptate, ”primarul care timp de patru mandate nu a făcut nimic”. Din fericire, Aleea Arcașului este neasfaltată, căci dacă ar fi fost asfaltată, apele adunate aici după ploi abundente (o bună parte dintre ele, coborâte de pe versantul dinspre Aleea Fluieraș), ar bălti mult mai multă vreme. Dacă s-a ajuns ca neasfaltarea acestei străzi să constituie o ”fericire”, nu este greu de intuit cât de întoarsă pe dos și de strigătoare la Cer este situația acestui loc liniștit, de altfel, și înconjurat de multă verdeață. Un loc înfrumusețat de natură, ”sfințit” de locuitorii săi, dar urâțit de nepăsarea autorităților locale... 

Editorial. O VECHE PORCĂRIE…

În ciuda alegerilor (despre care, să fim serioși, nu mai e aproape nimic de comentat), nu trebuie lăsat neanalizat un fapt dat la iveală săptămîna trecută. Este vorba despre o veche rușine, nevizibilă la prima vedere, ba care ni se vinde de decenii ca un triumf. O gimnastă din vremurile de aur  ale gimnasticii românești, Maria Olaru, povestește într-o carte lansată recent la Bookfest despre bătaia pe care o luau fetițele de la lotul de gimnastică de la antrenori, ba chiar și de la părinți. Secret al lui Polichinelle, știut de mulți, de mult, dar ascuns sub preș. Reacțiile „oficiale” (Octavian Belu, desigur, Elisabeta Lipă ș.a) au fost de tipul: „vai, dragă, noi, nu se poateeeeee”. 
Haideți să fim sinceri: întreg sportul de performanță de azi este o uriașă minciună. Acceptată cu entuziasm de hoardele de (tele)spectatori. Toată butaforia de sute de milioane, miliarde de dolari a jocurilor olimpice sau campionatelor de fotbal, tot spectacolul baschetului, hocheiului, atletismului sau tenisului sunt rodul triumfului chimiei și al unei mitologii a „depășirii limitelor” care are ceva inuman în sine și nu are nicio legătură, dar niciuna, așa cum ni se inculcă zilnic, cu sănătatea, Dimpotrivă. Singurul sport „natural” este miuța de pe maidan și orice este făcut din pură plăcere. Fără preocupări de recorduri, performanțe și alte asemenea. A pune niște fetițe de 6-7 ani la adevărate chinuri, în numele „performanței”, al „mîndriei de a vedea tricolorul pe cel mai înalt catarg” este, oricum am lua-o, un abuz. Chiar dacă nu ajungem la bătaie. 


Citeam cîndva, cred că sursa era credibilă, că fetițele din lotul Uniunii Sovietice erau obligate la relații sexuale pentru că stimularea hormonală sporea competitivitatea. Știu că supăr multă lume cu teoria asta a mea, dar tot ce ține de performanță sportivă este o minciună. Înainte de 89 lumea era disperată de sărăcie și de dorința de a ieși din țară. Sportul era cam singura modalitate de a scăpa din pușcăria RSR. Orice mijloc era bun, mai ales cînd aveai un copil talentat. Scena pe care o relatează Maria Olaru, cu tatăl care își execută cu cureaua copila mi se pare extrem de plauzibilă. Cînd ne plîngem că astăzi performanța a scăzut incredibil în sportul nostru, trebuie să avem în vedere și faptul că metodele punitive nu mai pot fi folosite cu atîta lejeritate ca înainte de 89. Apărătorii lui Belu au justificat la modul: da, dar s-a obținut performanță. 
Să privim altfel lucrurile. Astăzi, cînd mentalitatea pro-juvenilă și organizațiile de apărare a drepturilor copilului sunt atît de prezente, profesorul la școală nu are voie să ridice vocea, să se enerveze, să certe în vreun fel copilul, pe motiv că-l stresează. Riscă reclamații, anchete, sancțiuni. Antrenorul pare a avea, din acest punct de vedere, un statut privilegiat. Dar de ce performanța la handbal, mult mai vizibilă, ar îngădui ceva ce performanța la fizică ori chimie nu îngăduie? Cazul Belu spune multe despre mentalitatea noastră publică. Vă amintiți cum se jelea lumea să-l readucă la lot pe Hagi, apoi chiar pe Belu, sau ce idolatrie s-a construit apropo de doctorul Arafat?  

Alianţa PNL – PMP va deţine, cel mai probabil, majoritatea în Consiliul Local şi funcţia de viceprimar

A trecut mai bine de o săptămână de la alegerile locale din 5 iunie şi încă se mai fac calcule, atât în politica locală, cât şi în administraţie. Încă nu se ştie exact care va fi viitoarea majoritate politică din Consiliul Local şi, pe cale de consecinţă, nici cine va fi viceprimar. Partidele, după numărul de mandate obţinute în Consiliu (PNL – 8, PSD – 7, PMP – 2, ALDE – 2), inventariază şi negociază toate variantele posibile, astfel încât fiecare dintre ele să iasă cât mai câştigate şi implicit să reprezinte puterea locală în următorii patru ani.
Cel mai îndreptăţit şi intens negociator - dacă ar fi să luăm în considerare faptul că a câştigat un nou mandat de primar şi cele mai multe locuri în Consiliul Local – a fost în ultimele zile PNL-ul, care îşi caută, cum este şi firesc, aliatul pe partea dreaptă a eşichierului politic.


Săptămâna trecută, liberalii au ieşit cu un mesaj public, într-o conferinţă de presă, mulţumindu-le tuturor celor care i-au votat în alegeri şi au lăsat să se înţeleagă că singura lor opţiune este o alianţă cu un partid de dreapta şi în plus, că încearcă să negocieze funcţia de viceprimar tot pentru un membru liberal. Greu de crezut că vor obţine şi această funcţie, din moment ce pentru a forma o majoritate simplă (10 consilieri), PNL-ul are nevoie de încă două voturi de la PMP ori de la ALDE, partide care îşi vor vinde scump pielea.
De observat că PNL a subliniat în conferinţa de presă că îşi doreşte o alianţă de dreapta, lăsând astfel închisă poarta spre orice negociere cu PSD, partid care a obţinut al doilea cel mai mare număr de mandate în Consiliul Local. O atitudine explicabilă a liberalilor, din moment ce o nouă apropiere între dreapta şi stânga, după experienţa eşuată a USL, este practic imposibilă în climatul politic românesc actual. În plus, primarul Horia Tiseanu a declarat în repetate rânduri, atât oficial, cât şi neoficial, că nu îşi mai doreşte, sub nicio formă, o altă colaborare cu Ion Dragomir, fostul viceprimar din ultimele două mandate.
Aşadar, PNL îşi caută remorcă şi cel mai probabil se va orienta către PMP, din moment ce ALDE şi PSD şi-au anunţat deja alianţa, atât la nivel judeţean (în Consiliul Local Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova), cât şi la nivel naţional, în multe judeţe ale ţării. PNL şi PMP vor aduna împreună 10 consilieri, o majoritate fragilă, dar totuşi îndeajuns de stabilă pentru alegerea noului viceprimar. Probabil că dacă nu vor reuşi să-şi impună candidatul, liberalii vor fi nevoiţi să-l susţină pe Adrian Piţigoi, consilierul nominalizat pentru funcţia de viceprimar de PMP, partidul care va obţine conjunctural şi cu doar doi consilieri (unul dintre ei obţinut prin redistribuire), cea de-a doua funcţie, ca importanţă, în administraţia publică locală.
Dacă va fi sau nu aşa, vom vedea în scurtă vreme, deoarece momentul învestirii noii administraţii locale este foarte aproape, potrivit legii, până cel târziu 23 iunie. 

Câmpina i-a susţinut, America i-a premiat!

Membrii Echipei CADON s-au întors acasă învingători şi cu speranţa unui viitor mai bun

„Acum un an am început aventura la concursul American Computer Science League, iar anul acesta o continuăm obţinând punctaj maxim şi calificându-ne în finala ce va avea loc în Nashua - New Hampshire” - scria echipa CADON, la data de 8 aprilie 2016, pe pagina unei reţele de socializare. Şi, într-adevăr, asta au făcut: au continuat şi au ieşit învingători, clasându-se pe primul loc într-un concurs de informatică teoretică şi aplicată ce se desfăşoară încă din anul 1978 şi la care se înscriu elevi de pe toate continentele lumii.

Povestea a început anul trecut, atunci când cinci elevi de la Liceul Tehnologic Energetic din Câmpina - Rareş Dumitrică, Victor Alexandru, Denis Cărăuş, Cătălin Oancea şi Gabriel Năstase - s-au reunit sub numele CADON pentru a participa la concursul internaţional de informatică - ACSL All Star Contest desfăşurat în Statele Unite ale Americii, reuşind să se califice în finala ce a avut loc anul acesta.  
Pentru concursul desfăşurat în data de 28 mai 2016, celor cinci băieţi li s-a alăturat şi o fată, Andreea Aldescu, la fel de pasionată de acest domeniu ca şi ei, care încă din şcoala generală şi-a dorit să urmeze la liceu profilul matematică-informatică, iar acum vrea să îşi continue studiile la Facultatea de Informatică din Braşov. 
Susţinuţi şi coordonaţi de profesorul de informatică Denisa Stoicescu, elevii au acumulat multe ore de studiu şi de aprofundare a cunoştinţelor, întrucât mare parte din materie nu este predată la orele de curs. Au alocat timpul necesar pentru a revizui materia primită de la Grupul ACSL, care a constat în exerciţii pe care le-au rezolvat ulterior şi în etapele parcurse în finala din mai.
Anul acesta s-au descurcat mai bine decât în 2015, pentru că aveau deja experienţă. Au plecat cu convingerea că vor învinge, că sunt mult mai pregătiţi şi astfel, încrezători în forţele proprii, au fost mult mai relaxaţi. 
Călătoria cu avionul a fost o plăcere, în ciuda orelor multe de zbor. Mai greu le-a fost să se obişnuiască cu vremea călduroasă şi să se adapteze la fusul orar. Au locuit, ca şi anul trecut, într-o căsuţă, alături de alţi participanţi la concurs. Acolo s-au întâlnit cu echipe din 200 de licee din lumea întreagă, însă cel mai mult au relaţionat cu colegii lor români, elevi de la alte instituţii de învăţământ din ţară.
Competiţia, desfăşurată pe parcursul unei singure zile, a durat trei ore în prima parte, iar după o pauză de 60 de minute, a continuat cu încă o oră. Câmpinenii noştri şi-au concentrat eforturile, au pus în practică toate cunoştiţele acumulate şi au avut un rezultat pe măsura aşteptărilor: locul I, alături de alte patru echipe din lume, la categoria lor de vârstă - Intermediate 5-Person Division. 


„Au fost mari emoţii şi de data aceasta. Eu cred că e normal să ai emoţii de fiecare dată, pentru că altfel nu eşti viu şi nu trăieşti momentul respectiv. Ştiam deja câţiva paşi care trebuiau parcurşi şi a fost mai bine din punctul acesta de vedere. Ştiam etapele şi am fost mai pregătiţi. Suntem foarte mulţumiţi, dar asta nu se datorează numai nouă, ci şi tuturor celor care ne-au ajutat să ajungem aici. Le mulţumim din tot sufletul celor care au fost alături de noi şi ne-au sponsorizat pentru a ne putea împlini visul!” -  a declarat profesorul de informatică Denisa Stoicescu. 
Premierea s-a făcut în cadru festiv, într-un amfiteatru cu circa 3000 de locuri, toate fiind ocupate de elevi, profesori, susţinători şi organizatori. La premiere a fost prezent şi unul dintre cei mai mari programatori, Stephen Wolfram, care le-a prezentat programul Wolfram Alpha şi le-a oferit cartea sa, un bestseller în domeniu, intitulată „A New Kind of Science”. 
Premiul a constat în plachete şi subscripţii în diferite programe, subscripţii care, altfel, sunt destul de costisitoare. 


Întrebaţi ce reprezintă acest premiu pentru ei, iată ce ne-au răspuns:
Cătălin Oancea: „Este foarte important faptul că am reuşit să câştigăm acest premiu. Făcând parte din acestă echipă am reprezentat şcoala şi, în special ţara, şi sunt foarte fericit.  Înseamnă foarte mult pentru mine!”
Gabriel Năstase: „Este un plus pentru mai departe, care sper că mă va ajuta să intru la facultate. Sunt foarte bucuros că am reuşit să fiu pe primul loc alături de toţi ceilalţi membri ai echipei şi sper ca şi anul viitor să ne calificăm şi să obţinem acelaşi rezultat”.
Denis Cărăuş: „Pentru mine, premiul acesta înseamnă enorm. Este un pas important pentru viitorul meu. Sunt fericit că am câştigat şi că am putut să fac parte din această echipă”. 
Victor Alexandru: „Un premiu important, pe care sper că în timp îl voi depăşi prin alte realizări. Sunt convins că acest succes mă va ajuta în viitor”. 
Rareş Dumitrică: „Pentru mine,  reprezintă şansa unică  de a mă afirma în momentul în care va trebui să aplic pentru admiterea la facultate. Mă poate scoate în evidenţă atunci când va trebui să-mi aleg un job. Voi fi mândru de această realizare toată viaţa mea”.
Andreea Aldescu: „Datorită acestui concurs, am avut parte de o experienţă foarte frumoasă alături de colegi şi de doamna profesoară şi simt că acest premiu mă va ajuta foarte mult în viitor. Am întâlnit alte persoane, alte obiceiuri, a fost o experienţă aparte şi simt că mă va ajuta foarte mult în dezvoltarea mea profesională şi nu numai”.
La rândul ei, Denisa Stoicescu, profesorul de informatică al elevilor, e convinsă că „dacă vrei cu adevărat un lucru, lupţi pentru el şi vei reuşi. Acest premiu este dovada că se poate!”
După concurs, au găsit timp şi pentru plimbare, una dintre opriri fiind la Universitatea Harvard, de unde au plecat profund impresionaţi: „Am avut ocazia să intrăm în câteva săli de clasă şi lângă fiecare tablă am văzut steagul Americii. De asemenea, la fiecare casă flutură cel puţin un steag... Se vede că îşi iubesc ţara! Asta mi-aş dori să facem şi noi, să ne iubim ţara mai mult, pentru că este minunată” – ne-a mai spus Denisa Stoicescu. 
Reuşita acestor tineri este o dovadă a faptului că atunci când o valoare este descoperită, trebuie susţinută din toate punctele de vedere pentru a ajunge la performanţă. Seriozitatea  şi implicarea de care au dat dovadă elevii câmpineni trebuie să rămână un exemplu pentru generaţiile care vin din urmă. 
„Faptul că aceşti elevi ai noştri au obţinut un succes important în Statele Unite înseamnă pentru ei, în primul rând, o mare onoare şi pentru noi un favor pe care îl fac şcolii, o reclamă deosebită şi mai ales un îndemn şi o pildă pentru toţi ceilalţi colegi, nu neapărat din domeniul informaticii, care trebuie să devină performeri, în orice domeniu de actictivitate s-ar pregăti. Acesta este mesajul pe care îl transmite, în mod indirect, performanţa aceasta din Statele Unite” – ne-a declarat Stan Sârbu, directorul Liceului Tehnologic Energetic.
Echipa CADON a fost susţinută financiar de către Primăria Câmpina, Primăria Băicoi, Primăria Poiana Câmpina, Lemet Câmpina, Curta Ioan, Roata de Foc, General Meel Electric Băicoi, Confind Câmpina, Societatea Civilă de Avocaţi Şchiopu şi Asociaţii şi Trese Conductori Câmpina, cărora le mulţumeşte şi pe această cale.
Andreea Ştefan