25 martie 2008

Câmpina portocalie?!


O plimbare la pas prin Câmpina ar putea determina pe oricine să creadă că municipiul Câmpina este... portocaliu! Cum altfel se poate explica faptul că aproape toate clădirile noi sau renovate sunt vopsite în portocaliu sau diverse combinaţii, dar care includ, obligatoriu, această culoare. Fie că este vorba de Şcoala Centrală, de Grupul Şcolar Forestier sau de sala de sport a Grupului Şcolar Energetic - numitorul comun este culoarea portocalie. Ba unii şi-au vopsit şi casele în portocaliu. Cât despre faptul că şi coşurile de gunoi au această culoare, va fi foarte greu oricui să demonstreze că este doar o întâmplare. A, şi mai uitam pe cineva care este portocaliu - primarul... Dar nu, primarul Tiseanu n-are nici o legătură cu această situaţie. Poate la şcoli...

Ruşii care deschid cazinou în Câmpina caută personal

Firma Ritzio Entertainment Group din Rusia a postat, pe un site specializat în oferte pentru locuri de muncă, mai multe anunţuri pentru angajarea de personal la un cazinou. Nimic neobişnuit, poate. Numai că, este vorba despre cazinoul care va fi deschis la Câmpina, la parterul unui bloc, subiect care a iscat deja multă vâlvă pe plan local. Reamintim că reprezentanţii Primăriei Câmpina au discutat subiectul, e adevărat, fără a avea vreo solicitare scrisă şi au declarat că nu se pot opune unei asemenea iniţiative „pentru că este vorba de un spaţiu privat”.
Postate la 4 martie 2008, anunţurile de pe site-ul de profil vizează un post de manager, precum şi altele de slot attendat şi cash slot. Pentru postul de manager, cerinţele ruşilor sunt: domiciliul stabil în Câmpina, absolvent de studii superioare, carnet de conducere şi autoturism de preferat pentru deplasarea la locul de muncă în situaţii de urgenţe, cunoştinţe de lucru cu oamenii în subordine, capacităţi de control şi organizare, atenţie distributivă, limba engleză fluent, cunoştinţe PC, minimum un an de experienţă. Pentru celelalte posturi, conform anunţului de pe site „candida ideală trebuie să cunoască obligatoriu limba engleză, să aibă disponibilitate la program flexibil, aptitudini aritmetice şi de calcul numeric, structură logică, persoană disciplinată, dedicată, responsabilă, bune abilităţi de comunicare cu oamenii, calm şi stăpânire de sine, bune abilităţi de organizare”. Firma asigură training, salarizare deosebită, bonuri de masă, spor de noapte şi de week-end, bonus lunar în funcţie de profit.Pentru funcţia de manager şi-au depus CV-urile, până la 17 martie, 48 de candidaţi, în vreme ce pentru celelalte posturi numărul a fost ceva mai mare - 61 de candidaţi, până la aceeaşi dată.
Cine sunt angajatorii?
Compania care efectuează aceste angajări se prezintă, pe site-ul cu oferte de locuri de muncă, astfel: „Compania are o poziţie solidă în Rusia, Ucraina, Kazahstan, ţările baltice şi în România. Din 2006, grupul a intrat pe piaţa Americii Latine – Bolivia, Peru, Mexic. Grupul dezvoltă proiecte în toate segmentele de entertainment şi jocuri de noroc cu multe lanţuri de săli de joc, casinouri, baruri, cluburi de noapte, restaurante şi parcuri de distracţie”.Grupul Ritzio funcţionează în România prin societatea Ritzio BU SRL, înfiinţată în februarie 2005 la Bucureşti şi la care sunt asociate două firme off shore din Cipru: Ritzio Entertainment Group Limited şi Ritzio CIS Limited, iar ca administrator figurează A. Guinsburg, născut în 1967, la Moscova.Ritzio deţinea, anul trecut, 22 de cazinouri în ţară. Operează sub brandul „Million” în Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Rm. Vâlcea, Galaţi, Vaslui, Bistriţa, Cluj-Napoca. Pe plan mondial, firma deţine 12 cazinouri, peste 900 de cluburi, trei centre de recreere, are peste 25.000 de angajaţi şi îşi desfăşoară activitatea în 15 ţări. Conform celebrei publicaţii „Forbes”, Ritzio este pe locul 37 între companiile din Rusia. Este al doilea jucător pe piaţa românească a cluburilor de jocuri de noroc, fiind devansată numai de Astra. Ritzio deţine afaceri în domeniul restaurantelor şi al managementului proprietăţilor, încasările holdingului, în 2006, cifrându-se la 1,2 miliarde dolari.
Cine se află în spatele firmei Ritzio?
În mediile de afaceri este de notorietate că în spatele grupului rusesc Ritzio se află doi multi-miliardari din fosta Uniune Sovietică. Este vorba despre Oleg Boiko (foto sus) (locul 45 în Top 100 din Rusia şi om de casă al ex-preşedintelui Rusiei, Boris Elţin) şi Boris Belotserkovsky, ambii deţinând la un moment dat peste 10% din industria jocurilor de noroc din Rusia. După venirea la putere a lui Putin, Ritzio a intrat în vizorul Kremlinului, care a cerut o lege prin care să se reducă şi chiar să fie eliminate cazinourile din Moscova şi celelalte mari oraşe ale Rusiei. După foarte puţin timp, ruşii de la Ritzio au intrat brusc pe piaţa Americii Latine, alimentând astfel suspiciunile că Boiko ar fi spălat bani pentru cartelurile sud-americane.
Un consilier local, administratorul cazinoului... la Roman!
La Roman, în judeţul Neamţ, s-a deschis, la finele anului trecut, un cazinou, tot la parterul unui bloc. Interesant este că administratorul acestui cazinou este un… consilier local. Iar după ce însuşi primarul municipiului Roman a ridicat obiecţii privind amplasarea acestui cazinou, consilierul administrator a spus liniştit că nu vor exista probleme… Să se înscrie şi vreun consilier câmpinean în cursa pentru funcţia de manager al cazinoului? Rămâne de văzut ce părere vor avea oamenii care locuiesc în blocul cu pricina.
Deputatul PD-L Cristian Boureanu, partenerul de afaceri al ruşilor
Căutând în istoria afacerilor firmei ruse în România, oricine poate descoperi legăturile dintre Ritzio şi una din firmele deputatului PD-L Cristian Boureanu. Societatea Bar Operator SRL, unde Boureanu deţinea 20%, a semnat un contract cu Ritzio, prin care asigura cateringul şi băuturile în 14 dintre cazinourile dechise din România. După un an, firma lui Boureanu a intrat în faliment, parlamentarul dând de înţeles că a fost „ţepuit cu peste un miliard lei vechi”.

Când e vorba de obligaţii, aleşii se lasă greu...

Atunci când este vorba să-şi depună declaraţiile de avere, de interese sau rapoartele de activitate pentru anul anterior, aleşii locali se lasă greu... convinşi. Departe de a fi lista încheiată, ultimii care şi-au depus rapoartele de activitate pentru anul 2007 au fost consilierii PD-L Viorel Bondoc, Lucian Cercel şi Marian Nistor.Viorel Bondoc susţine, în raportul său, că a participat la toate şedinţele şi acţiunile organizate de Primărie şi Consiliul Local, precum şi faptul că a făcut parte din numeroase comisii ale Consiliului Local. Bondoc mai scrie că, în urma vizitelor din Franţa şi Turcia “am promovat cunoştinţele dobândite”, precum şi ca din cele 12 proiecte iniţiate, au fost aprobate 10. Lucian Cercel a prezentat, în raportul său, că din 16 proiecte iniţiate s-au aprobat 12 şi că a participat la o serie întreagă de acţiuni, precum şi la şedinţe ale Consiliului, dar şi ale comisiilor din care face parte.Marian Nistor prezintă, de asemenea, activitatea din Consiliul Local, dar şi din comisiile din care face parte, amintind de prezenţa sa la o serie întreagă de evenimente desfăşurate sub egida Primăriei şi a Consiliului Local.Fără excepţie, toţi cei trei consilieri ai PD-L susţin că au avut program de audienţe la sediul partidului, iar unii dintre ei afirmă că s-au deplasat şi în cartiere pentru întâlniri cu cetăţenii.

Mircea a fost repus pe liste... ...pentru audienţe

În urmă cu două săptămâni vă informam că PSD a afişat la sediul său programul audienţelor consilierilor locali, de pe listă lipsind consilierul Ion Mircea. La început, motivaţia a fost puerilă: “sunt şase consilieri şi numai cinci zile lucrătoare, în care să ţinem audienţele”. Astfel au explicat liderii PSD absenţa lui Ion Mircea din program. Conducerea locală a social-democraţilor a susţinut că nu există nici o legătură între faptul că Ion Mircea nu se mai regăseşte pe listele pentru Consiliul Local şi absenţa sa de pe lista cu audienţe.Nu a trecut prea mult timp şi programul de audienţe a fost modificat, făcându-i-se loc şi consilierului Ion Mircea. Şi nu oricum, ci în aceeaşi zi cu preşedintele Mihail Şerbănoiu.Să însemne aceasta revenirea la sentimente mai bune faţă de Ion Mircea sau doar îndreptarea unei greşeli? Consilierul repus în... drepturi, Ion Mircea, ne-a declarat: “Nu a putut să-mi spună nimeni, cine a hotărât includerea mea pe această listă de audienţe, la fel cum nu m-a întrebat nimeni nici atunci când nu am fost inclus”. Să fie doar o formalitate?

Virgil Guran: “Nu vreau nici o funcţie, nici o candidatură, vreau doar să se realizeze, în sfârşit, ceva şi pentru oameni!”

Poate cea mai neaşteptată mutare politică din ultima vreme l-a avut în prim-plan pe omul de afaceri Virgil Guran, care a părăsit PSD în favoarea Partidului Naţional Democrat Creştin (PNCD), formaţiunea revitalizată de Florin Anghel. S-a scris şi s-a vorbit destul de mult, fiecare şi-a dat cu părerea... Spre deosebire de cei mai mulţi dintre oamenii politici, Guran a surprins, încă o dată, cu anunţul că nu a venit la o nouă formaţiune politică din dorinţa de a accede la vreo funcţie. Şi explică pe larg gestul său, dar şi intenţiile de viitor.
- De ce aţi ales să plecaţi din PSD?
- E destul de simplu... Pentru că la PSD nu am reuşit să mă fac înţeles, ideile mele n-au fost considerate benefice pentru organizaţie şi pentru Câmpina, iar eu simt că trebuie să fac ceva pentru această comunitate, nu numai afaceri, care contribuie - direct şi indirect - la bunăstarea localităţii. S-a vehiculat că aş fi plecat pentru că n-am primit o funcţie sau o candidatură... Nu este adevărat, pentru că am afirmat foarte clar şi afirm în continuare că nu am vrut să candidez pentru nici o funcţie din partea PSD. N-am cerut nimic şi nu văd cum mi s-ar fi putut da... Eu am şi o teorie proprie în această privinţă: pentru o funcţie trebuie să te aleagă lumea, nu să fi numit de un lider. Asta nu este democraţie, este feudalism!
- Totuşi, s-au făcut destule speculaţii pe marginea trecerii dvs. la PNDC...
- Da şi tocmai din acest motiv susţin că afirmaţiile conform cărora aş fi trecut la PNDC pentru că mi-a promis Florin Anghel o funcţie de vicepreşedinte la Consiliul Judeţean sunt nişte aberaţii. Şi asta din cel puţin două motive. Nu am venit la PNDC nici pentru funcţie, nici pentru a candida, pentru că eu cred că oamenii ar trebui să mă aleagă, nu să mă numească un lider. În al doilea rând, am discutat mult cu Florin Anghel, cu echipa sa şi am venit ca un partener, nu ca un vasal, cum se întâmplă la alte partide. Eu sunt tipul de om care acceptă numai parteneriate.
- Revenind la plecarea dvs. din PSD, aţi avut şi alte oferte? De fapt, când v-aţi decis să plecaţi din PSD?
- De aproximativ o lună am simţit că locul meu nu mai este la PSD şi m-am decis să plec. Am avut foarte multe alte oferte, de la partide sonore în Câmpina, dar eu cred mai mult în oameni decât în partide şi acesta este principalul motiv pentru care am acceptat să vin lângă Florin Anghel.
- Şi, totuşi, de ce PNDC?
- Sincer vă spun că în tot acest timp am fost convins de echipa de la Câmpina a formaţiunii politice conduse de Florin Anghel. Şi am fost convins, în primul rând, prin acţiunile lor. De altfel, şi dorinţa mea este să mergem pe lucruri concrete, proiecte concrete, pe care oamenii să le poată vedea finalizate. Pe oameni nu-i interesează nici doctrinele, nici dacă eşti de stânga, de dreapta sau de centru, ci să faci ceva concret pentru ei şi pentru comunitate.
- Ce urmează, din punctul dvs. de vedere, în PNDC?
- Eu consider că sunt un bun organizator şi cred că pot pune fundamentul unui partid puternic la nivel judeţean. Mulţi nu înţeleg ceea ce vreau eu şi sunt contrariaţi că nu vreau nici o funcţie şi nici o candidatură. Da, nu vreau nici o funcţie, nici o candidatură, vreau doar să se realizeze, în sfârşit, ceva pentru oameni. Cea mai mare satisfacţie a mea va fi dacă vom găsi oameni competenţi, serioşi, care să candideze şi care să fie aleşi de oameni, iar, ulterior, unele dintre ideile mele privind dezvoltarea economico-socială a fiecărei localităţi, dar şi a judeţului, să poată fi puse în practică, în folosul oamenilor, de către cei pe care ei i-au ales.

Scandal la Spitalul Municipal Câmpina


Singurul medic ortoped din Câmpina i-a întors
spatele unui copil cu piciorul rupt


Că sistemul sanitar este şchiop, o ştie oricine a avut de-a face cu acest “sănătatea”. În urmă cu mai bine de o săptămână, un nou caz a pus pe jar opinia publică din Câmpina şi nu numai.Fiul antrenorului de fotbal Mircea Hagianu a suferit, vineri seara, un accident, fiind suspect de fractură de tibie. Imediat, Hagianu s-a deplasat la Camera de Gardă a Spitalului Municipal Câmpina, iar de aici a început întreaga nebunie.

„Îmi venea să-l strâng de gât pe acest individ, că medic nu poate fi!”
„Vineri seara – ne-a spus Mircea Hagianu – m-am dus la Camera de Gardă a Spitalului Municipal cu fiul meu în spinare, după ce şi-a rupt piciorul. «N-avem medic ortoped», mi s-a spus, în situaţia în care eu eram disperat, iar copilul suferea groaznic şi se umfla piciorul odată cu trecerea timpului. «N-aveţi decât să vă duceţi la Ploieşti!», mi s-a mai spus în momentul în care am început să fac scandal şi să întreb «Cum este posibilă această bătaie de joc la adresa unui copil?!» În cele din urmă, prin intervenţii, o asistentă s-a înduplecat şi a făcut o radiografie, i-a aplicat un bandaj şi mi-a spus să vin luni. Timp de trei zile, copilul meu a zăcut, piciorul i s-a făcut butuc... În fine, luni dimineaţă, la prima oră, m-am întors la spital. Şi a venit doctorul Papahagi. M-am dus la el şi l-am rugat să se uite la piciorul copilului meu. Cu dispreţ, mi-a aruncat peste umăr să vin după-amiază! Şi mi-a întors spatele şi-a plecat! Îmi venea să-l strâng de gât pe acest individ, că medic nu poate fi! Cum se poate ca un medic să aibă un asemenea comportament faţă de un copil?! Este ceva strigător la cer”, a încheiat extrem de revoltat Mircea Hagianu.

„Este nevoie de o schimbare de mentalitate şi, poate, o mai bună adresabilitate”
Am încercat să obţinem şi o poziţie oficială din partea conducerii Spitalului Municipal Câmpina. „Lăsaţi-mă o zi să mă documentez”, au fost primele cuvinte ale directorului de îngrijiri medicaleEmilia Rotaru. Iar a doua zi ne-a oferit următorul punct de vedere: „Într-adevăr, domnul Hagianu s-a prezentat cu un copil vineri seara, în jurul orei 22.00, la Camera Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Municipal Câmpina. I s-a făcut o radiografie de control, i s-a pus o atelă şi i s-a acordat asistenţa medicală de urgenţă necesară. I s-a recomandat să se prezinte luni la medicul specialist ortoped din policlinică. La Spitalul Municipal Câmpina există un singur medic ortoped. În situaţii de urgenţă majoră, avem un contract să acordăm primele îngrijiri şi apoi să trimitem pacientul la Spitalul Judeţean. Atunci când nu sunt situaţii de urgenţă majoră, i se recomandă pacientului să se prezinte la medicul nostru ortoped pentru consultaţie. În acest caz a fost o situaţie nefericită. Medicul Dorin Papahagi, în principiu, luni dimineaţă este în spital şi în sala de operaţii şi după-amiaza în policlinică. Acum, eu pot fi de acord că şi în cazul unora dintre cadrele noastre medicale este nevoie de o schimbare de mentalitate şi, poate, că o mai bună adresabilitate a medicului către tatăl pacientului ar fi detensionat această situaţie. Aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori, adevărul este pe undeva, pe la mijloc...”
Până una-alta, copilul în cauză a stat aproape patru zile fără a fi consultat de un medic specialist... Până la urmă, problema s-a rezolvat, dar nu la Spitalul Municipal Câmpina, ci la Spitalul din Azuga.

„Tunuri imobiliare ale băieţilor deştepţi din PSD şi PD-L pe ultima sută de metri!“


Apariţia ordinii de zi a şedinţei Consiliului Local de joi, 27 martie - pe care v-o prezentăm integral alăturat - a declanşat o reacţie dură din partea liderilor PNDC. Motiv pentru care Alin Moldoveanu, Costel Ştefanovici şi Monica Clinciu au organizat o conferinţă de presă.

„Lucrează la comandă şi sunt disperaţi să obţină bani“

„Pe ultima sută de metri a acestui mandat - a spus Ştefanovici - apar o serie de proiecte privind vânzarea unor terenuri, care nu reprezintă altceva decât nişte tunuri imobiliare. Este vorba de mii de metri pătraţi... Eu înţeleg că băieţii deştepţi sunt disperaţi. Lucrează la comandă şi sunt disperaţi să obţină, probabil, bani pentru campania electorală. Este vorba de aproximativ 6.000 mp în zona Autogării, iar lucrurile nu sunt bine fundamentate. Nu ştim nimic despre cei care solicită, dar Viorel Bondoc a găsit investitorii strategici - o firmă care se ocupă cu copiatoare, care are vreo zece angajaţi, dar vrea 2.000 mp. Pentru proiectul privind dealul Muscel cred că ar trebui organizată o dezbatere publică. Asta ca să nu mai vorbim că planurile prezentate sunt puţin lizibile şi există mult prea multe neconcordanţe la o suprafaţă atât de mare de teren.Nu mi se pare în regulă nici traiectoria documentelor. O firmă solicită un teren, iar Primăria comandă şi plăteşte o expertiză, fără nici un fel de acord din partea Consiliului Local. Probleme sunt şi la un proiect privind alocarea unei suprafeţe de 8.000 mp pentru microhidrocentrale. Este mult prea mult şi nu sunt prezentate date concrete privind felul în care vor arăta aceste zone ulterior. Sunt dezamăgit de colegii mei din Consiliu şi-mi dau seama că aceşti oameni îşi arată adevărata faţă acum pe final de mandat când monstruoasa colaiţie PSD - PD-L poate asigura două treimi şi să vândă roice teren şi în orice condiţii. Probabil, la mijloc sunt interese financiare extraordinar de mari...“

„Vine DNA-ul!“

La rândul său, Alin Moldoveanu a transmis câteva mesaje cu conotaţii politice: „Vreau să transmit un mesaj membrilor simpli din PSD şi PD-L care nu ştiu ce fac liderii lor. Cangrena PSD-PD-L mănâncă din acest oraş fără scrupule într-un mod inadmisibil. Nu se mmai satură... Iar celor care fac astfel de proiecte şi le susţin, le transmit un singur lucru. Vine DNA-ul, aşa cum a mai venit şi cum i-a luat la întrebări pe mulţi dintre ei! În privinţa celor peste 18 hectare de pe dealul Muscel, în jur de şase hectare nu se justifică pentru proiectul prezentat. Practic, asistăm la tunuri imobiliare ale băieţilor deştepţi din PSD şi PD-L pe ultima sută de metri a acestui mandat. Nu se poate aşa ceva!“
Concluzia voluntară sau nu a venit din partea lui Costel Ştefanovici: „Aceste proiecte nu sunt o urgenţă, ele ar trebui supuse unei dezbateri publice pentru că eu m-am săturat ca numai unii consilieri să iniţieze astfel de proiecte, dovedind că sunt oameni care au învăţat să facă bani din politică!“

PD-L are subiecte tabu

Nu ştim ce sfătuitori au PD-L-ul şi preşedintele Horia Tiseanu. Dar credem că ar fi un mare succes pentru ei, pentru viitorul relaţiei lor cu mass-media locală, să-şi recunoască şi să-şi asume greşeala pe care au făcut-o. Nu de alta, dar nefiind o publicaţie aservită acestei formaţiuni politice, pe viitor ne vom asuma dreptul de a nu mai da curs acţiunilor PD-L, în condiţiile în care, în cadrul acestor conferinţe de presă, există subiecte care nu pot fi abordate. Dacă asta înseamnă componenta “democrată” a doctrinei PD-L, să fie sănătoşi cu doctrina lor cu tot... S-ar putea, însă, să aibă surpriza să constate că unele dintre subiectele lor nu sunt de interes pentru cititorii noştri. Şi atunci nu ştim cine va avea de pierdut...


Investiţii în învăţământ, ca să nu le-o ia alţii înainte
În cadrul ultimei conferinţe de presă, preşedintele PD-L, Horia Tiseanu, a vorbit despre promovarea unor proiecte de finanţare pentru reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare. „Pe 29 februarie 2008 – a spus Tiseanu – a fost lansată licitaţia deschisă de proiecte pentru acest domeniu, Regiunea Sud Muntenia având alocată suma de 40,54 milioane euro pentru astfel de proiecte”. Câmpina va promova, pentru accesarea de fonduri din această sursă, şapte proiecte: reabilitarea bazei sportive a Grupului Şcolar Petrol, realizarea unei săli de sport pentru Şcoala „Hasdeu”, consolidarea clădirii Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”, realizarea unui atelier-şcoală la Grupul Şcolar Forestier, extinderea clădirii Grădiniţei nr. 1, extinderea clădirii Grădiniţei nr. 8 şi amenajarea Grădiniţei nr. 4. Extrem de interesantă a fost argumentaţia pe care Tiseanu a simţit nevoia s-o facă: „Am făcut aceste precizări şi am prezentat aceste proiecte pentru că, în precampania electorală, unii candidaţi îşi propun lucruri pe care, de fapt, altcineva le promovează şi le realizează”.

Nici o pierdere că au plecat... 30 de membri
Primul luat în vizor de pedelişti a fost Elvis Arghir, fostul lor coleg, cel care le-a făcut multe zile fripte oamenilor lui Tiseanu. Liderii PD-L au recunoscut că mai mulţi membri ai partidului au plecat la PNL, după Arghir, dar… asta nu e nici o pierdere. „După conferinţa PNL, presa ne căinează că am fost părăsiţi de 30 de membri. Erau oamenii lui Elvis Arghir, care le plătea şi cotizaţia, dar nu le-o mai plătise de mai bine de un an. Mihai Cazacu şi-a urmat şeful, iar pe Florin Postolache, sincer, nici nu l-am văzut vreodată pe la partid. Prin plecarea lor, noi ne-am întărit, deoarece cu ei eram ca şi singuri, sau chiar mai rău”, a afirmat consilierul Viorel Bondoc. Este destul de greu de înţeles cum un partid se poate întări atunci când este părăsit de un grup de membri dintr-o dată. Totuşi, pedeliştii au dreptate că se bucură, cei care au plecat nu l-au agreat niciodată pe Tiseanu şi pe oamenii din jurul acestuia.

„Socoteala” lui Bondoc
Următorul taxat a fost candidatul PSD la Primărie, Victor Bercăroiu. Acesta declarase recent că în mandatul lui Horia Tiseanu n-au existat proiecte importante şi nu au fost aduse fonduri extrabugetare. „Bercăroiu zice că a adus Câmpinei 44 miliarde lei în mandatul trecut. Noi am adus 47 de miliarde. Cât despre faptul că la evenimentele noastre am fi cerut unor persoane codul numeric personal, nu este adevărat, n-am cerut nimănui nimic!”, a declarat Bondoc. Cele 47 de miliarde nu prea ies la calcule, dar nu asta contează, ci faptul că o parte din bani au venit de la Guvern pentru că au intervenit unii parlamentari, iar sumele cele mai mari au avut ca destinaţie Şcoala Centrală, investiţie pe care şi-o asumă atât PD-L, cât şi PSD. „Am mai fost acuzaţi de părăsirea corabiei FCM Câmpina de comandantul Tiseanu. Comandantul este Chiţu, iar demisia este un act unilateral în urma unor altercaţii privind modul de funcţionare a clubului”, a mai spus „purtătorul de cuvânt” al lui Tiseanu, Viorel Bondoc.

Jenica Tabacu l-a atins pe Tiseanu la „proiectul de suflet”
Nici candidatul PIN, Jenica Tabacu, nu a scăpat de tirul democrat-liberalilor: „Jenica Tabacu – a citit Bondoc dintr-un material pe care îl avea în faţă – şi-a abandonat lucrările de cercetare pentru 80 de zile, un concediu legal, şi bântuie din poartă în poartă cu promisiuni populiste, încălcând în mod evident prevederile legii electorale”.La rândul său, Horia Tiseanu şi-a prezentat nemulţumirea în legătură cu acţiunile Jenicăi Tabacu: „Sunt de-a dreptul indignat de atitudinea Jenicăi Tabacu. În pliantul pe care l-a împărţit este trecut un punct referitor la modernizarea drumului secundar DN1 – Ploieşti. Practic, este vorba despre lucrarea de pe Calea Dacia. Este un proiect de suflet al meu, pe care l-am ales pentru finanţare dintre trei proiecte. Nu înţeleg ce a făcut Jenica Tabacu pentru acest proiect, în afară de a ridica mâna la fel ca toţi ceilalţi consilieri. Nu este iniţiativa ei şi nu a făcut nimic pentru acest proiect, aşa că nu înţeleg de ce îşi arogă ea meritele”.

Tiseanu are site
Chiar în ziua conferinţei de presă (marţi, 18 martie), Horia Tiseanu şi-a lansat site-ul propriu. De fapt, aşa cum a fost prezentat de Marian Nistor, este vorba de un site al filialei Câmpina a PD-L. La adresa www.horiatiseanu.ro se regăsesc multe informaţii despre filiala locală a PD-L, dar şi date despre primarul Tiseanu, realizările şi proiectele sale. O întrebare rămâne, totuşi: ce se va întâmpla cu site-ul dacă Tiseanu îşi schimbă locul de muncă sau pleacă din PD-L? Sau e numai un site... electoral şi atât? Probabil că după alegeri, indiferent de rezultat, nu va mai avea nimeni timp să-l reactualizeze, aşa cum se întâmplă de multe ori cu site-ul oficial al Primăriei Câmpina.

Nistor răspunde doar la ceea ce vrea...
Conferinţele de presă ale partidelor politice sunt, de obicei, modalitatea cea mai civilizată prin care jurnaliştii au posibilitatea de a le adresa întrebări şi a afla răspunsuri de la oamenii politici locali, în vreme ce aceştia îşi pot transmite mesajele, mai mult sau mai puţin electorale. Trecem peste faptul că majoritatea partidelor cu reprezentare în Câmpina accelerează ritmul conferinţelor de presă în preajma unor alegeri. Trecem şi peste faptul că ni se prezintă o grămadă de subiecte electorale, situaţie normală, până la urmă. Dar ceea ce s-a întâmplat la ultima conferinţă de presă a PD-L a întrecut orice limită. Pur şi simplu, liderii PD-L nu au acceptat să răspundă la nici un alt subiect în afara celor aflate „pe ordinea de zi” a conferinţei, fără să fi anunţat în prealabil acest lucru. „Nu vom răspunde decât la întrebări cu privire la subiectele de pe ordinea de zi”, a afirmat categoric Marian Nistor. Chiar fiind vizat de o întrebare, Nistor a refuzat cu încăpăţânare să răspundă, cu „binecuvântarea” preşedintelui său de partid. Ce ar fi avut de ascuns? Şi pentru o mai bună informare, vă prezentăm şi întrebarea respectivă: „Marian Nistor şi Bogdana Ţiţei au depus la Poliţie o plângere pentru unele evenimente petrecute în campania alegerilor pentru Parlamentul European. De ce s-a recurs la această reclamaţie după atâta vreme de la producerea evenimentelor?” Reamintim, Nistor a refuzat să răspundă la această întrebare, folosind un pretext pueril - „subiectul nu se află pe ordinea de zi a conferinţei noastre de presă!” Păi s-ar putea ca subiectul să nu se afle niciodată pe vreo ordine de zi... Oricum, ar trebui să le explice cineva pedeliştilor ce înseamnă o conferinţă de presă. Că punctele lor de vedere le pot trimite şi printr-un comunicat, nu e nevoie să de deranjeze până la sediu, la o întâlnire cu presa, doar pentru a citi de pe nişte hârtii. E jenant...

PNG-CD dă credit tinereţii

După cum este şi titulatura partidului condus de Gigi Becali, la nivelul judeţului Prahova se pune un mare accent pe includerea reprezentanţilor noi generaţii pe locuri eligibile pentru Consiliul Local şi Consiliul Judeţean. La nivelul municipiului Câmpina, organizaţia condusă de Traian Drăguşin militează şi ea pentru promovarea tinerilor, lucrurile începând să se mişte la modul concret chiar din aceste zile. Astfel, unul dintre liderii filialei locale, Decebal Geană se va afla pe un loc eligibil pe lista PNG-CD pentru Consiliul Judeţean. “Pentru mine este o bucurie şi sper ca alături de echipa PNG-CD să avem o campanie decentă, bazată pe promovarea propriilor idealuri şi proiecte, fără bălăcăreli, astfel încât cetăţenii să poată vota cei mai buni candidaţi, cu ideile cele mai bune şi nu numai pe cei care ţipă cel mai tare”, ne-a declarat Decebal Geană. În acelaşi context, în structurile de conducere ale filialei Câmpina a PNG-CD a mai fost cooptat un nou membru. Este vorba despre dr. Rodica Dancu, medic generalist la Serviciul de Urgenţă Mediurg. “Am intrat în politică şi am ales PNG-CD pentru că simt că mă pot face utilă comunităţii şi în afara carierei profesionale”, a menţionat Rodica Dancu.

Liberalii l-au atacat dur pe Horia Tiseanu

“Săgeţile” lui Arghir către Tiseanu:
“Cine e vinovat că s-au stricat bordurile după câteva luni?”
“Cine este vinovat că în asfaltul proaspăt turnat apar gropi?”
“În ce calitate a fost invitat la DNA? Nu cumva e cercetat pentru cheltuirea banilor publici?”


Liberalii au lansat, prin candidatul lor la funcţia de primar al municipiului Câmpia, Elvis Arghir, cel mai dur atac la adresa primarului Horia Tiseanu. A fost un atac fără precedent, semn că lupta electorală va fi extrem de aspră, iar campania electorală este în plină desfăşurare, deşi unii nu vor să recunoască nici în ruptul capului acest lucru.

Arghir îl întreabă pe Tiseanu de borduri, asfaltări şi... DNA

“I-am solicitat lui Horia Tiseanu şi în scris, dar o fac şi public, să răspundă la mai multe întrebări. Cine este vinovat că s-au stricat bordurile după numai câteva luni de la instalarea lor? Cine este vinovat că în asfaltul proaspăt turnat apar gropi, iar exemplul cel mai bun este pe strada Griviţei, pentru care s-au cheltuit miliarde de lei? De asemenea, îi cerem public să lămurească în ce calitate a fost invitat la DNA. Ar fi un gest de curaj să lămurească nu numai calitatea sa la DNA, dar şi motivul pentru care a fost chemat. De asemenea, ar trebui să anunţe dacă va mai candida pentru vreo funcţie publică, dacă este cercetat de DNA, pentru că, la un moment dat, a declarat că persoanele care sunt anchetate de DNA ar trebui să aibă decenţa de a nu mai candida pentru nici o funcţie publică”.

Acuze de (pre)campanie“PD merge la limita legii în atragerea electoratului”; “PIN nu există!”
Primul care a abordat subiectul declanşării (pre)campaniei electorale a fost preşedintele PNL Câmpina, Dragomir Enache: “Este neplăcut că populaţia este agasată de un comportament excesiv, specific de campanie electorală, din partea celorlalte partide, în special PD-L. Latura lor democrată se manifestă agresiv şi ne determină să răspundem. Nu vom face, însă, o campanie de acelaşi gen”. Solicitat să fie ceva mai explicit, preşedintele Enache a mai adăugat: “PD-L merge la limita legii în atragerea electoratului. În cadrul campaniei pentru alegerile la Parlamentul European, democraţii au oferit cadouri - ghiozdane în valoare de şase miliarde şi, totuşi, nu s-a discutat prea mult pe marginea acestui subiect. Acum, am primit în cutiile poştale nişte pliante foarte frumoase, de aceeaşi calitate cu cele pe care le-am văzut pe la mari muzee ale Europei. Nu ştiu dacă sunt făcut prin reţeaua «Costea» sau mai ştiu eu pe ce alte filiere, dar nu este în regulă acest tip de campanie şi bani mult prea mulţi care sunt aruncaţi în joc”.La rândul său, Elvis Arghir a vorbit despre campanie, într-un stil caracteristic: “Sunt doar două partide în campanie, nu precampanie. Este vorba de PD-L şi PNDC. Celelalte partide nu contează, iar PIN nu există. Ursul e încă în pădure!”

Chiriacopol şi proiectele liberalilor în Consiliu...
Consilierul local Valentin Chiriacopol a fost cel desemnat să vorbească despre proiectele liberalilor din legislativul câmpinean, în scurta perioadă care a mai rămas din actualul mandat. “După rezilierea contractului cu Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari, vom iniţia un proiect pentru reglementarea situaţiei privind animalele fără stăpân. Şi aici nu ne referim numai la câini, ci şi la cai sau alte animale, care pot fi văzute prin oraş, păscând prin puţinele spaţii verzi ale Câmpinei. E o problema mai veche şi nu s-a făcut nimic până acum pentru a fi rezolvată. De asemenea, vrem să tragem un semnal de alarmă pentru că se anunţă ploi însemnate cantitativ şi solicităm societăţii care a preluat serviciile de apă şi canalizare desfundarea gaigărelor înfundate de nisipul aruncat peste iarnă, pentru evitarea inundaţiilor”, a spus Valentin Chiriacopol.

...şi în societate
Liderii liberali au prezentat şi unele proiecte în sfera socialului, mai exact, unele acţiuni stabilite pentru perioada imediat următoare. “Am pregătit mai multe ajutoare pentru câteva familii de catolici cu posibilităţi materiale reduse, astfel încât să simtă Paştele, pe care catolicii îl serbează duminică (n.r. - 23 martie). De asemenea, am solicitat unităţilor de învăţământ o situaţie a elevilor din anii terminali, respectiv clasa a VIII-a sau clasa a XII-a, fără posibilităţi materiale, care vor fi propuşi pentru burse şcolare ce vor fi oferite de Fundaţia «Dinu Patriciu»”.

Listele sunt aproape gata
Preşedintele Dragomir Enache, care are atribuţii de conducere şi la nivel judeţean, a prezentat câteva date privind situaţia din teritoriu a întocmirii listelor de candidaţi. “În 80 dintre localităţi sunt definitivate candidaturile, în fiecare dintre acestea având liste complete de candidaţi. Există şi primari ai altor formaţiuni politice care s-au îndreptat către noi, dar nu vă pot da nume concrete. Oricum, avem şanse în multe localităţi să câştigăm alegerile pentru că avem oameni credibili”.

Parcare sau loc de întins rufe pe... un spaţiu verde?

Câmpina duce o lipsă acută de spaţii. Fie că este vorba de spaţii pentru construcţia de locuinţe, de locuri de parcare, de spaţii verzi sau spaţii pentru marile investiţii, care se lasă greu aşteptate. Pornind de la această lipsă de spaţii, pe strada Victoriei are loc un adevărat război între locatari, conflict la care administraţia locală asistă impasibilă, evitând să intervină decisiv, pentru a nu supăra pe nimeni.Între două dintre blocurile de pe această stradă există un spaţiu verde. Pentru că blocul arondat la Asociaţia de Proprietari nr. 947 nu are nici uscător pentru rufe, iar apartamentele nu au balcoane, de mai mulţi ani, pe spaţiul verde au fost montaţi nişte stâlpi, de care s-au agăţat sârme, astfel încât locuitorii de aici să-şi poată pune rufele la uscat. Numai că, a apărut o problemă: alţi locuitori ai aceluiaşi bloc îşi parchează maşinile pe acelaşi spaţiu verde, chiar sub sârmele cu rufe. Şi asta în condiţiile în care sunt destule parcări în zonă. Bătălia care se duce pentru acest spaţiu a ajuns şi la urechile reprezentanţilor Primăriei Câmpina. „Problema nu prea are rezolvare”, ne-a precizat Otilia Buda, responsabil cu relaţia dintre municipalitate şi asociaţiile de proprietari. Şi a dăugat: „Până ce locatarii nu se pun de comun acord asupra destinaţiei spaţiului respectiv, noi nu putem să intervenim să tranşăm această dispută, pentru că riscăm să fim daţi în judecată de cealaltă parte a locatarilor şi nu am avea câştig de cauză în faţa nici unei instanţe. Aşa că singura soluţie este să se pună de comun acord toţi locatarii şi de-abia ulterior noi putem interveni pentru a amenaja terenul respectiv conform solicitării oamenilor şi asociaţiei”.Terenul cu pricina este în proprietatea administraţiei locale, dar cu toate acestea Primăria ezită să ia o deiczie pentru a nu supăra pe nimeni. Iar în condiţiile în care părţile nu vor ajunge la un numitor comun, problema oamenilor rămâne nerezolvată. Rufele vor trebui să “accepte” vecinătatea maşinilor, iar autoturismele vor trebi să se “obişnuiască” cu ideea că trebuie să împartă spaţiul respectiv, fie el şi verde, cu nişte obiecte agăţătoare.

Un nou termen pentru procesul Clinciu vs. Primăria Câmpina

Din toamna anului trecut se află pe rolul instanţei de Contencios Administrativ a Tribunalului Prahova un dosar prin care Primăria Câmpina era acuzată de Monica Clinciu, unul dintre vicepreşedinţii de la acea dată ai PC, de încălcarea Legii 544 privind liberul acces la informaţiile de interes public. La 18 martie s-a derulat o nouă înfăţişare a acestui proces, care s-a soldat cu... o nouă amânare, pentru data de 8 aprilie. Motivul? „Monica Clinciu a solicitat un nou termen pentru a lua la cunoştinţă de conţinutul întâmpinării formulate de Primăria Câmpina”, după cum ne-a declarat şeful Biroului Juridic din Primăria Câmpina, Iulian Anton.La rândul său, Monica Clinciu a declarat: „Amânarea procesului a fost necesară după ce reprezentanţii Primăriei au răspuns la solicitarea mea abia cu o zi înaintea procesului. Din acest motiv s-a impus amânarea cauzei”.

Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari ameninţă cu eliberarea câinilor pe străzi

Între Primăria Câmpina şi Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari relaţiile sunt mai tensionate ca niciodată. Ani întregi, cele două părţi s-au judecat, administraţia locală solicitând Fundaţiei eliberarea terenului şi a construcţiilor de pe Calea Doftanei, f. nr., undeva la ieşirea din Câmpina spre Telega. La rândul ei, Fundaţia nici nu vrea să audă de aşa ceva, iar acum ameninţă că va elibera câinii pe străzi. Vreo 300 de patrupede. Şi a început circul. După ce a câştigat, în primă instanţă, procesul, Primăria Câmpina a solicitat, printr-un executor judecătoresc, evacuarea Fundaţiei pentru Protecţia Câinilor Comunitari de pe terenul şi clădirile de pe Calea Doftanei. Acest demers a fost atacat în instanţă, Fundaţia depunând o contestaţie la executarea sentinţei.În acelaşi timp, Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari a depus recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în procesul iniţial prin care Primăria Câmpina a câştigat terenurile şi construcţiile aferente. Termenul fixat de instanţă este 9 aprilie, dată la care juriştii Primăriei speră ca problema să fie definitiv încheiată.În acelaşi timp, Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari a recurs la ameninţări faţă de municipalitate, susţinând, nici mai mult, nici mai puţin, decât că va da drumul prin localitate tuturor câinilor comunitari. La rândul lor, reprezentanţii administraţiei locale cred că a fost doar „o ameninţare la nervi” şi că Fundaţia nu şi-ar permite să rişte o asemenea acţiune, care ar situa-o în afara legii.

Naţionala feminină de fotbal revine la Câmpina

După un cantonament la Mogoşoaia şi o deplasare pentru un joc amical în Elveţia (pierdut cu 3-0), Naţionala feminină a României va fi prezentă pentru un nou stagiu de pregătire centralizată la Câmpina. Ca de fiecare dată în astfel de ocazii, cartierul general este stabilit la hotelul “Muntenia”, antrenamentele urmând a se desfăşura pe stadionul “Rafinăriei”.Naţionala feminină a României se pregăteşte pentru continuarea preliminariilor Europene, România făcând parte dintr-o grupă preliminară alături de Italia, Suedia, Irlanda şi Ungaria. Primele jocuri oficiale ale fetelor tricolore vor avea loc în zilele de 24 şi 28 mai, atunci când fetele antrenate de Maria Delicoiu şi câmpineanul Mircea Hagianu vor întâlni pe teren propriu echipele similare ale Italiei şi Ungariei.Naţionala feminină se va afla pentru un stagiu de pregătire la Câmpina, începând cu data de 28 martie, până marţi, 1 aprilie, când va pleca la un turneu în Bulgaria.

Mai mult nu s-a putut...

Forex Braşov - FCM Câmpina 4-1 (2-1)

Stadion: Tractorul. Spectatori: circa 500.1-0,min. 14, POPA - şut pe jos de la 14 m, după o greşeală colectivă a defensivei câmpinene;2-0, min. 17, BEZA - lovitură de cap, din 6 m, după un corner de pe partea dreaptă;2-1, min. 40, AVRAM - a transformat cu siguranţă o lovitură de pedeapsă, după un henţ al lui Şeran;3-1, min. 69, ŞERAN - a deviat cu capul mingea în palsă, după un corner;4-1, min. 84 - CATANĂ - şut spectaculos din întoarcere, de la 14m.FOREX: Tufişi - Şeran, Soare, Forika - Bâlu (68 Burlacu), Beza (cpt), N. Cristea, Vagner - Neguţ (63 Catană), Roman, Popa (84 Onciu). Antrenori: Alexandru Pelici (principal), Călin Moldovean, Marcel Rusu (secunzi).FCM CÂMPINA: Plachta - Dragomir, Aristan, Vodiţă (66 Asaf Pahima) - Ţiclea (83 Marcu), Ekwalla (46 C. Ilie), Jecu, Al. Cristea (cpt) - Avram, Lădaru - Enache. Antrenori: Vasile Cosarek (principal), Cristian Dumitru (secund).Cartonaşe galbene: Popa (50)/ C. Ilie (67).Arbitri: Marius Bocăneală (Galaţi) - Claudiu Loghin (Paşcani), Liviu Ciubotariu (Galaţi) - Lucian Rusandu (Sf. Gheorghe).Observator FRF: Laszlo Sajtos (Sibiu).

Municipalul câmpinean a plecat la Braşov cu gândul să obţină măcar un punct, având ascendentul victoriei din meciul tur, dar şi faptul că venea după două meciuri fără înfrângere (egalul de la Focşani şi victoria de pe teren propriu în faţa formaţiei Delta Tulcea).De partea cealaltă, braşovenii au privit partida de sâmbătă cu multă circumspecţia, dorindu-şi o revanşă declarată după eşecul la limită din tur. “Ne aşteaptă un joc dificil, deoarece întâlnim o echipă care se luptă pentru evitarea retrogradării. Întotdeauna astfel de jocuri sunt dificil de câştigat, dar vreau să obţinem toate punctele. Avem de luat o revanşă după meciul din tur”, a declarat înaintea partidei tehnicianul braşovenilor Alexandru Pelici.După obişnuita perioadă de tatonare, gazdele înscriu două goluri în numai trei minute, prin Popa şi Beza (foto medalion), acesta din urmă fost component al formaţiei câmpinene. Elevii lui Vasile Cosarek echilibrează partida, chiar au câteva ocazii de poartă, cea mai periculoasă consemnându-se în minutul 36, atunci când Avram a şutat puternic, dar Tufişi a scos în corner. Portarul braşovenilor nu a mai putut face nimic patru minute mai târziu, atunci când acelaşi Avram a transformat cu siguranţă o lovitură de pedeapsă obţinută după un henţ comis de Şeran. Cu 2-1 pe tabelă pentru gazde, câmpinenii încep să spere, iar imediat după pauză au câteva ocazii mari, prin Ţiclea, Vodiţă şi Avram, dar cei care înscriu sunt braşovenii, în minutul 69, prin Şeran, care a reluat cu capul din apropiere după o lovitură de colţ. Chiar dacă mai erau 20 de minute, câmpinenii au părtu demoralizaţi, astfel încât până la final nu am mai consemnat nici o fază notabilă de poartă, jucându-se la trecerea timpului. Singura excepţie, în minutul 84, când Catană a şutat din întoarcere de la 14 metri, pecetluind scorul final. O diferenţă mult prea mare faţă de jocul din teren...
Absenţe în ambele tabere
Faţă de alte meciuri, ambele conduceri tehnice s-au confruntat cu puţine problemde efectiv. Astfel, de la braşoveni au lipsit Pintea (suspendat) şi Apostol (accidentat), în vreme ce de la câmpineni a absentat Eduard Bica, aflat în Portugalia cu echipa de juniori a României.
Andrei Băia acasă!
Din lotul care a efectuat deplasarea la Braşov a lipsit Andrei Băia. Abia reintrat după suspendarea pricinuită de eliminarea de la Focşani, năbădăiosul atacant oltean a fost nemulţumit de statutul de rezervă pentru această partidă, statut pe care antrenorul Cosarek i l-a anunţat cu o zi înaintea meciului. Foarte supărat, Băia s-a urcat în maşină şi a plecat, cel mai probabil, acasă, la Craiova. Băia va avea de suportat consecinţele gestului său, unul deloc neprofesionist.
Modificări în brigadă
Iniţial, din brigada care a condus partida dintre Forex Braşov şi FCM Câmpina trebuia să facă parte şi asistentul bucureştean Vasile Marinescu. Cu două zile înaintea partidei, Comisia Centrală a decis să modifice brigada de la Braşov, după ce Ionuţ Lupescu a decis să-l delege pe Vasile Marinescu la meciul de prima ligă dintre Oţelul Galaţi şi Gloria Bistriţa, astfel încât la Braşov a ajuns Claudiu Loghin, din Paşcani.
Fischoff bolnav
Unul dintre absenţii staff-ului tehnic al câmpinenilor a fost recenta achiziţie, italianul Jonathan Fischoff. “A răcit foarte puternic şi a rămas la Câmpina!”, a fost explicaţia oferită de oficialii Municipalului.
Chiţu, nemulţumit
Prezent la partida de la Braşov, preşedintele FCM Câmpina, Dan Ştefan Chiţu nu a fost deloc încântat de evoluţia elevilor lui Vasile Cosarek. “Am avut o prestaţie extrem de modestă, iar unii jucători m-au dezamăgit crunt. Suntem într-o situaţie extrem de grea din care este foarte dificil să putem ieşi”, a spus Chiţu.„Am scăpat cu bine“
Alexandru Pelici , antrenor Forex Braşov, a declarat la finalul partidei: “Sunt foarte bucuros şi mulţumit că am luat cele trei puncte. Este o victorie importantă, care ne menţine pe zero în clasamentul adevărului. Nu ne-a fost însă uşor. La 2-0, am crezut că meciul este rezolvat, deja, şi ne-am relaxat, iar Câmpina a reuşit să ne preseze şi a schimbat scorul. Oaspeţii au avut ceva situaţii de gol şi în repriza a doua, dar am scăpat cu bine şi după aceea a venit desprinderea, pe final. Felicit băieţii pentru victorie şi vrem să i-o dedicăm lui Apostol”.

19 martie 2008

Mafia retrocedărilor a ajuns şi la Câmpina?



Mai mult de o treime dintre imobilele şi terenurile retrocedate şi-au schimbat proprietarul

“Mafia retrocedărilor”. Un termen care sună foarte rău, mai ales atunci când este vorba despre comunitatea în care trăieşti. S-a vorbit mult despre existenţa unei astfel de mafii. Principalul argument: faptul că aproape imediat după ce sunt retrocedate, imobilele şi terenurile sunt revândute, ceea ce ridică unele semne de întrebare.În municipiul Câmpina, au fost emise dispoziţii pentru 56 de retrocedări vizând terenuri şi imobile din aproape toate zonele localităţii. Ei bine, din cele 56 de cazuri, în 20, imobilele sau terenurile în cauză au fost revândute. De cele mai multe ori, pentru sume considerabile.Exemplificăm acest interesant proces cu două cazuri diferite. Astfel, sediul Autorităţii pentru Sănătate Publică (Sanepid), situat pe strada 22 Decembrie, nr. 2, în imediata vecinătate a Grupului Şcolar Forestier, a fost revendicat. Administraţia locală a retrocedat imobilul Rodicăi Venera Gheorghiu. În prezent, imobilul aparţine Alexandrei Hobai. Un alt caz este cel al imobilului care găzduieşte Grădiniţa nr. 9, situată pe strada Griviţei, în apropierea Casei de Cultură “Geo Bogza”. Aceasta a fost retrocedată lui Radu Prodrom, cel care deţine, şi în momentul de faţă, proprietatea acestui imobil.Dincolo de faptul că este vorba despre fostele sedii ale unor instituţii publice sau nu, clădirile şi terenurile retrocedate sunt situate în toate zonele Câmpinei, mai mare căutare având cele situate în zona centrală sau în cartierele cu oarecare pretenţii, Muscel, Câmpiniţa sau Slobozia.De asemenea, sunt unele cazuri în care imobilele retrocedate unor persoane fizice au ajuns în proprietatea unor persoane juridice, un caz în acest sens fiind cel al imobilului de pe strada Griviţei, nr. 71, care a fost retrocedat către Ruxandra Fotina, iar în prezent imobilul respectiv se află în proprietatea firmei Forera SRL.Există şi un alt gen de situaţii. Lui Constantin Ciocan i-au fost retrocedate un imobil pe B-dul Carol I şi un teren pe Muscel. Terenul aparţine acum lui Gabriel Popa, în vreme ce imobilul a devenit proprietatea firmei Alangest SRL.Un alt caz interesant este cel al imobilului de pe Aleea Iasomiei, nr. 3. Retrocedat către Ion Burloiu, Valeria Bălăşică şi Silviu Ceptureanu, imobilul şi-a schimbat de două ori proprietarul! Mai întâi, a intrat în proprietatea lui Vasile Tocitu, ulterior, intrând în posesia familiei Florina şi Daniel Roşu.Pe lista deţinătorilor actuali ai unor terenuri sau imobile retrocedate se află nume cu rezonanţă pe plan local. De la medici (Leonida Piţigoi - str. Sg. Maj. Erou Grigore Nicolae), la oameni de afaceri (Mihai Milu, tatăl fostului viceprimar, Eduard Milu - str. B.P. Hasdeu) sau la oameni politici (Dragomir Enache - str. Câmpineanu). În schimb, apar şi numele unor oameni care chiar au avut de suferit în vremea regimului comunist, cum este cazul lui Mircea Verbancu (str. 1 Mai).Despre toate acestea, dacă se poate pune problema unei mafii a retrocedărilor care să fi ajuns să-şi întindă tentaculele şi asupra Câmpinei este greu de vorbit şi mai ales de demonstrat. Întrebarea, însă, rămâne, pentru că revinderea a mai mult de o treime din terenurile şi imobilele retrocedate nu poate fi numai un semn de sărăcie.

Florin Anghel relansează Partidul Naţional Democrat Creştin


PNDC este o formaţiune politică înfiinţată la 6 septembrie 1990, dar a cărei activitate în teritoriu a fost ca şi inexistentă. Acum, un comitet de iniţiativă, condus de preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Florin Anghel, doreşte relansarea acestui partid, lucru anunţat săptămâna trecută, la Bucureşti, într-o conferinţă de presă. Din comitetul respectiv mai fac parte Dragoş Gunia (Prahova), Marian Ciurea (Vaslui), Ovidiu Gabor (Timişoara), Mihai Popa (Bucureşti), Ana Bindea (membru în echipa veche a PNDC) şi… Mihaela Mihai (cunoscuta solistă de muzică uşoară, lidera sindicatului artiştilor din România). După cum a afirmat noua echipă, PNDC se adresează, în general, celor dezamăgiţi de prestaţia politicienilor, societăţii civile, tinerilor, persoanelor care nu s-au implicat până acum în viaţa politică. „Sunt convins că vom reuşi să facem un altfel de partid şi să promovăm o altfel de politică. Eu am reuşit în viaţă, în afaceri, deşi veneam din provincie şi nu aveam nici o susţinere din partea cuiva. Am reuşit şi în administraţie, pentru că am demonstrat că se poate lucra corect şi eficient”, a declarat Florin Anghel.În prezent, PNDC este în plină reorganizare. Există câte un reprezentant al partidului în fiecare regiune istorică a ţării, care are rolul de a crea organizaţii teritoriale. Există filiale în aproximativ jumătate din judeţele ţării, şi membrii de acolo nu provin neapărat din PC. „Suntem la început de drum, dar sper ca la alegerile locale să obţinem minimum un primar de municipiu, un preşedinte de consiliu judeţean şi un scor bun, care să ne facă să contăm în sondajele de opinie. Şi, bineînţeles, ne dorim să depăşim pragul electoral la alegerile parlamentare”, este de părere Florin Anghel. Prezenţa Mihaelei Mihai în echipa lui Anghel a constituit o surpriză, artista făcând primul pas în politică. „E un gest de bun simţ cel pe care îl fac eu venind alături de noua echipă a PNDC. Şi recunosc faptul că am venit aici în primul rând datorită domnului Anghel, pe care îl cunosc de multă vreme şi îl consider un om de calitate şi de cuvânt. Plecăm la un drum nou şi foarte greu. Dar suntem de bună credinţă şi am stabilit cu toţii că nu au ce căuta aici persoane care să facă lucruri necurate. Vrem şi putem demonstra că se mai poate face ceva bun pentru această ţară”, a spus Mihaela Mihai.Reprezentanţii PNDC au mai precizat că vor încheia protocoale de colaborare cu creştin-democraţii din statele europene şi că, după summitul NATO, va avea loc Conferinţa Naţională a partidului, în cadrul căreia va fi aleasă noua conducere. Ar mai trebui precizat un lucru: alături de Florin Anghel, în PNDC, se află toată organizaţia Câmpina ex-PC, condusă de Alin Moldoveanu.
Încă un mandat la şefia Consiliului JudeţeanÎn cadrul conferinţei de presă menţionate, Florin Anghel a anunţat oficial că va candida pentru încă un mandat la conducerea Consiliului Judeţean Prahova: „Am şanse mari să câştig funcţia de preşedinte, mai ales că se va aplica votul uninominal. Consider că acest tip de vot este şansa oamenilor cu credibilitate, a celor care vor să facă performanţă în administraţie. Nu vreau alte funcţii. Eu doresc să rămân la Prahova şi vreau să câştig preşedinţia Consiliului Judeţean”.
„Am fost în mai multe partide şi de fiecare dată am încercat să fac o altfel de politică. Din păcate, dacă vrei altceva, dacă nu te supui regulilor nescrise ale politicului, aşa cum este el acum, dacă încerci să schimbi orânduirea, sistemul te exclude. Şi m-a exclus. Un sistem care funcţionează ca o gaşcă, o haită flămândă, un sistem care lucrează doar pentru el, nu şi pentru comunitate. De aceea, acum vreau un partid diferit de cele existente, un partid care să le arate oamenilor că se poate face politică şi altfel decât s-a făcut până acum”, a afirmat Florin Anghel, la prezentarea noii sale formaţiuni politice.

Rafinăria a făcut afaceri cu statul de peste 572 miliarde


De la 1 ianuarie 2007, toate instituţiile publice sunt obligate să transmită Agenţiei pentru Serviciile Societăţii Informaţionale, date privind firmele cu care au contracte. În baza acestor date publice, colegii de la Ziarul Financiar au realizat topul primelor 500 de firme care au afaceri cu statul, pentru perioada 1 ianuarie 2007 – 28 februarie 2008. Aşa cum era şi firesc, în acest top apar şi societăţi câmpinene…Capul de afiş al firmelor prahovene este deţinut de Rafinăria „Steaua Română” din Câmpina, aflată pe locul 10 în topul naţional, care a încheiat afaceri cu statul în valoare 572,44 miliarde lei vechi. Următoarea firmă din Câmpina este EdilConst, pe locul 71, cu o valoare de 134,94 miliarde. În acelaşi top se mai situează şi alte firme din Câmpina: Compania Energopetrol, locul 222, cu o valoare de 41 miliarde, precum şi Neptun, locul 280, cu 31,42 miliarde lei vechi.

MLAŞTINA VLĂDOAIA

Un lac particular, dar... mizerabil
Câmpina se mândrea cândva cu o adevărată salbă de lacuri, o frumuseţe de locuri apreciate atât de locuitori, cât şi de oaspeţi, mai ales în zilele călduroase. Iar Câmpina se numără printre localităţile cu cele mai multe zile însorite din an. Printre lacurile cunoscute şi îndrăgite se număra şi Vlădoaia, de care îşi mai amintesc acum doar cei care locuiesc în zonă şi care îşi blesteamă zilele că şi-au făcut case acolo.

Din salba de lacuri n-a rămas mai nimic...
Unul dintre aceste lacuri este (era) lacul Vlădoaia, situat între străzile Ecaterina Teodoroiu şi Cuza, în apropierea căii ferate, care realizează legătura între Rafinărie şi Turnătorie. Acum numai vreo douăzeci de ani, lacul Vlădoaia era un loc unde tinerii se puteau scălda în voie, fără nici un pericol. Astăzi… dezastru! Iar acest cuvânt nu este suficient pentru a descrie toată mizeria care domneşte pe marginile acestui lac şi chiar în apă.Pe maluri sunt mormane de gunoaie… Imaginea este groznică, iar mirosul îţi mută nasul din loc. Spre deosebire de cele mai multe locuri din Câmpina, care arată jalnic, lacul Vlădoaia nu este în administrarea Consiliului Local. Conform datelor înregistrate la Primăria Câmpina, cei 2.200 mp de luciu de apă şi 2.700 mp de teren aferent, au aparţinut familiei Frusina şi Ion Tuţică, din Băneşti, în perioada 1946 – 1993. L-au obţinut printr-un contract de vânzare -cumpărare, iar în toată perioada comunistă, familia din Băneşti şi-a păstrat terenul şi lacul. În 1993, familia Tuţică a vândut lacul şi terenul aferent lui Nicolae Dorobanţu din Bucureşti, care de atunci nu a mai trecut pe aici…
Ce poate face Primăria?
Edilii au răsuflat uşuraţi că acest teren – şi mizeria aferentă – nu sunt în administrarea lor. Totuşi, viceprimarul Gheorghe Tudor a admis: „Chiar dacă lacul Vlădoaia nu este în proprietatea noastră, nu putem fi de acord cu mizeria care este acolo. Probabil că ar trebui să-l amendăm pe proprietar până se face curăţenie…”

„Ne mănâncă şobolanii!”

În vreme ce fotografiam lacul Vlădoaia, prin zonă a trecut o femeie. „De unde sunteţi? De la Primărie?”, ne-a întrebat cu speranţă femeia. I-am explicat cine suntem şi ce căutăm acolo, iar femeia a început să-şi spună păsul. „Chiar vorbeam cu o vecină şi am zis că trebuie să facem o hârtie către Primărie, pentru că nu se mai poate aşa ceva… Ne mănâncă şobolanii! Colcăie de şobolani în jurul acestui lac. Au ajuns să ne intre în magazii, în debarale, şi nu m-ar mira să intre peste noi în casă! Ca să nu mai vorbim de mirosurile care sunt aici în zilele caniculare… Este adevărat că avem şi mulţi vecini nesimţiţi, care, în loc să încheie contracte pentru ridicarea gunoiului, preferă să-l arunce aici de ani de zile, pentru că nimeni nu-i întreabă nimic… Şi dacă le merge… Eu m-am mutat de nouă ani aici, dar vecinii care stau de mai mult timp, mi-au povestit că, în urmă cu ani buni, lacul era curat şi copii veneau să se scalde fără nici o problemă. Vă spun sincer că într-o zi am vrut să chemăm pompierii şi să le cerem să dea foc controlat la mizeriile din acest lac şi de pe marginile sale. Nu ştim ce să mai facem. Suntem disperaţi şi nu ne bagă nimeni în seamă… Ce să facem?! O să ne mănânce şobolanii şi poate atunci cineva se va sesiza…”, ne-a declarat Elena Ilie, care locuieşte în apropierea lacului Vlădoaia.

Înfrăţirile de odinioară, concretizate doar pe hârtie

A fost o modă a anilor ’90 – înfrăţirea între localităţi. În nevoia de deschidere către Europa, oraşele şi comunele din România, iar cele din Prahova nu au făcut excepţie, şi-au deschis larg porţile să intre… fraţii. Care sunt efectele acelor înfrăţiri pentru viaţa comunităţilor prahovene de astăzi? Aproape nici una. Poate, doar cu excepţia faptului că aleşii locali din diverse vremuri s-au pricopsit cu deplasări la care nici nu ar fi visat înainte de 1989. Şi, poate cu unele daruri primite de comunităţile locale de la localităţile europene, dar asta s-a întâmplat în puţine situaţii.
Centru de afaceri şi obiective îndrăzneţe
A fost o vreme când unul dintre cele mai serioase proiecte legate de o înfrăţire durabilă a părut a fi asocierea dintre administraţiile localităţilor Câmpina, Breaza şi Sinaia cu municipalitatea din Give, Danemarca. Semnat la 23 iunie 2001 de primarii localităţilor implicate Willy Dhal Johanson Give), Gheorghe Tudor (Câmpina), George Mărăcineanu (Breaza) şi Constantin Păsărin (Sinaia), parteneriatul avea o serie de obiective concrete. Printre acestea: înfiinţarea unui centru pentru afaceri, inovarea administraţiei şi conducerii publice prin pregătire de personal şi schimburi de experienţă, informaţii şi expertiză, precum şi consolidarea procesului de democraţie prin cooperarea între instituţii şi ONG-uri. Scopuri frumoase, nobile chiar, dar care au rămas doar pe hârtie…
„A fost doar o idee interesantă...”
Cel puţin la nivelul municipiului Câmpina, parteneriatul cu danezii a însemnat o vizită a unei delegaţii din Câmpina, condusă de Horia Tiseanu, fostul viceprimar, primarul de astăzi. Şi cam atât. De altfel, Gheorghe Tudor, semnatar în calitate de primar al Câmpinei al acestui parteneriat, ne-a declarat despre povestea de atunci : „A fost doar o idee interesantă, dar, după câteva vizite reciproce, interesul a scăzut. Atât din partea lor, cât şi din partea noastră. Era o modă atunci. Se apropia, însă, intrarea noastră în Europa şi astfel de parteneriate nu prea-şi mai găseau rostul… Iar ca să ne înfrăţim cu localităţi din afara Europei, nu prea văd sensul. Tot ceea ce ne propusesem în acel parteneriat a rămas doar la stadiul de proiect”.În afara acestei tentative de înfrăţire la un nivel regional, fiecare localitate importantă de pe Valea Prahovei a realizat alte înfrăţiri. Câmpina are semnate diverse parteneriate sau asocieri cu localităţi din Italia, Turcia şi China. Breaza este înfrăţită cu localitatea japoneză Kawasaki. Comuna europeană Cornu este înfrăţită cu localitatea Murs-Erigne, din Franţa. Şi oraşul Comarnic este înfrăţit tot cu o localitate din Franţa, Savigny-le-Temple, din departamentul Seine et Marne. Sinaia este înfrăţită cu staţiunea italiană Aosta, în vreme ce oraşul Buşteni şi-a găsit „fraţi” în Franţa – Moissy Cramayel şi Tunisia – Djerba-Midoun. În toate cazurile, în afara unor vizite reciproce, efectele sunt minime, iar pentru comunitate, practic, inexistente.

Greu, dar meritat

FCM Câmpina - Delta Tulcea 1-0 (0-0)

Stadion: Poiana. Spectatori: circa 400.1-0, min. 86, ENACHE - şut din 6 m, după o deschidere excelentă a lui C. Ilie.FCM CÂMPINA: Plachta - Dragomir, Aristan, Vodiţă - Cristea (cpt), Mitrovic, Ekwelle (61 Pahima), Bica (87 Lădaru), Avram - Enache, Păştin (61 C. Ilie). Rezerve neutilizate: Mindileac - Ţiclea, Marcu. Antrenori: Vasile Cosarek (principal), Cristian Dumitru (secund).DELTA TULCEA: Pârvu - Mişelericu, Grigorov (cpt), Lucan, Şomodean - Matel (52 I. Filip), M. Filip, Gorga, V. Creţu - N’Kongue (80 Postelnicu), Grbovic (61 Ungureanu). Rezerve neutilizate: Olteanu - N. Creţu, Muratovici, Horovei. Antrenori: Ioan Tătăran (principal), Cristian Rusu (secund).Cartonaşe galbene: Pahima (63), Mitrovic (71)/ V. Creţu (23), Matel (40), Gorga (84).Cartonaşe roşii: I. Filip (74).Arbitri: Vasile Balaş (Reşiţa) - Marius Nicoară (Băile Herculane), Cătălin Haramuz (Reşiţa) - Emanoil Ciuruş (Bucureşti).Observator FRF: Nicu Florescu (Sibiu).

Prima victorie din anul 2008 a formaţiei câmpinene a venit greu, cu numai patru minute înaintea fluierului final. Pe cât de greu a fost obţinută această victorie, pe atât a fost de meritată. Dincolo de cele trei puncte - extrem de importante în lupta pentru evitarea retrogradări - echipierii Municipalului au impresionat prin creşterea forţei ofensive. Iar dacă în alte partide, ocaziile câmpinenilor puteau fi numărate pe degetele unei singure mâini, de această dată, elevii lui Cosarek au jucat bine, în multe momente, chiar foarte bine.Câmpinenii au început jocul în forţă, decişi să obţină prima victorie din acest an. Au atacat, au presat şi au ratat mai multe ocazii. În minutul 6, după un atac în viteză, “căpitanul” Cristea a şutat puternic din interiorul suprafeţei de pedeapsă puţin pe lângă poartă. În minutul 14, Ekwelle finalizează o fază prelungită de atac, purtată în mare viteză în treimea adversă, cu un şut din 14 metri, care a trecut puţin peste poartă. Treptat, tulcenii au echilibrat, din punct de vedere teritorial şi al posesiei balonului, disputa, dar în minutul 30 am consemnat cea mai mare ocazie a primei reprize: Păştin a şutat, dar portarul Pârvu a respins, Ekwelle a şutat în blocaj, iar Enache a reluat decisiv, dar un fundaş advers a scos miraculos balonul de pe linia porţii, în condiţiile în care portarul Pârvu era bătut.Repriza secundă s-a desfăşurat cam după acelaşi tipar. Câmpienii au început în forţă, ratând câteva ocazii mari de gol. În minutul 46, Ekwelle a şutat din 16 metri puţin pe lângă, iar în minutul 55, Dragomir a reluat cu capul o centrare a lui Avram, dar goal-keeper-ul tulcean a fost la post.Eliminarea lui Ionuţ Filip poate fi socotită decisivă, pentru că, în ultimul sfert de oră, câmpinenii s-au instalat şi mai autoritar la cârma partidei. Ocaziile nu au fost, totuşi, foarte periculoase până spre final...În minutul 85, Enache a ratat incredibil din 4 metri, balonul scurgându-se agonizant pe lângă poartă, dar un singur minut mai târziu, acelaşi atacant a adus bucuria în tabăra gazdelor, înscriind de la 6 metri, după o deschidere excelentă a lui C. Ilie, unul dintre jucătorii care s-au dovedit capabili a limpezi jocul la mijlocul terenului.Mai mult, în minutul 89, elevii lui Vasile Cosarek îşi puteau dubla avantajul, şutul lui Avram trecând la o palmă de buturile apărate de Pârvu. Fluierul final s-a dovedit izbăvitor pentru gazde, care şi-au trecut în cont primele trei puncte din acest an, în vreme ce fostul lider din sezonul trecut al seriei, Delta Tulcea, înregistrează a treia înfrângere consecutivă, fără să înscrie nici un gol.
Eliminare prostească
În minutul 74, arbitrul Balaş i-a arătat direct cartonaşul roşu lui Ionuţ Filip. În încercarea de a recupera un balon de la Enache, tulceanul a efectuat o “semifoarfecă” lovindu-l pe atacantul câmpinean. Roşu direct, iar Tătăran l-a certat straşnic pe elevul său pentru excesul de zel de care a dat dovadă.
Municipalul, în echipament portocaliu
Spectatorii fideli ai Municipalului au fost surprinşi să-şi vadă favoriţii apărând pe gazon într-un superb echipament marca “Lotto”, de culoare... portocalie! Imediat, la tribuna oficială, unii consilieri locali au avut motiv de glumă, portocaliul fiind o culoare mai puţin... agreată. “Nici aici nu scăpăm de portocaliu!”, a spus un spectator mai şugubăţ, mirat pentru că echipamentul de bază al Municipalului este alb-albastru.
Baia, suspendat şi amendat
Municipalul câmpinean a avut o singură absenţă pentru această partidă. Este vorba de atacantul Andrei Băia, eliminat etapa precedentă, la Focşani, eliminare în urma căreia Comisia de Disciplină a FRF l-a suspendat pentru un joc şi i-a aplicat o sancţiune pecuniară de patru milioane lei vechi.De partea cealaltă, lista indisponibilităţilor a fost mult mai lungă. Tulcenii nu i-au putut folosi pe L. Ştefan şi Coconaşu, ambii suspendaţi pentru cumul de avertismente, M. Ivan şi Otvos, ambii accidentaţi, precum şi Cosmin Mocanu, jucător la care s-a renunţat din cauza “vieţii extrasportive improprii”, după cum a precizat conducerea clubului.
Enache şi Ekwelle, cei mai buni...
Cei mai buni jucători ai formaţiei câmpinene s-au dovedit a fi Ionuţ Enache şi Thiery Ekwelle. Primul a fost vârful percutant de care Municipalul a cam dus dorul, iar în afara golului care a adus cele trei puncte, Enache a avut alte câteva prezenţe periculoase în faţa buturilor adverse. La rândul său, Ekwelle a impresionat prin travaliul său la mijlocul terenului, prin dăruirea în joc, dovedind că poate juca şi altfel decât o făcuse în runda inaugurală în faţa formaţiei Concordia Chiajna.
...Aristan, Avram şi Bica au rămas datori
La polul opus s-a situat prestaţia jucătorilor Valeriu Aristan, Răzvan Avram şi Eduard Bica. Fiecare dintre cei trei s-a “remarcat” prin foarte multe şi exasperante greşeli individuale, baloane pierdute aiurea, pase simple trimise direct la adversar. În urma prestaţiei lor, cei trei au intrat în gura antrenorului Vasile Cosarek, a preşedintelui Ştefan Chiţu, dar şi a spectatorilor.

Şcoala de aruncări de la Câmpina, din nou cea mai bună!


Recent, la Bucureşti a avut loc finala Campionatului Naţional de Aruncări Lungi, la care şcoala câmpineană de profil şi-a reconfirmat valoarea. Sportivii pregătiţi de Nicolae Pavel au avut un bilanţ remarcabil – trei medalii de aur, una de argint şi două de bronz.În condiţiile în care baza materială de care beneficiază elevii secţiei de atletism ai Grupului Şcolar Petrol este departe de cerinţele unui nivel de înaltă performanţă, rezultatele obţinute la finala Campionatului Naţional de Aruncări Lungi sunt cu atât mai merituoase.Rezultate tehniceJunioare I (18-19 ani) - Aruncarea suliţei: 1. Eliza Toader (49,03m); 2. Cristina Movileanu (44,33m);Junioare II (16-17 ani) - Aruncarea suliţei: Cristina Movileanu (46,50m);Juniori II (16-17ani) - Aruncarea suliţei: 1. Alexandru Călinoiu (62,48m); 4. Ionuţ Iorga (55,70m);Aruncarea discului: 3. Răzvan Ciobanu (48,17m); 5. Alexandru Deaş (46,15m);Tineret - Aruncarea suliţei: 3. Eliza Toader (46,27m).

11 martie 2008

Modernizarea străzilor Toma Ionescu şi Dunării - CAM praf!

În Câmpina se derulează tot felul de lucrări, edilul-şef punând mare preţ pe modernizarea unor străzi, care reprezintă - alături de crearea locurilor de joacă pentru copii - unul dintre punctele îndeplinite din proiectul electoral de acum patru ani. Lucrările au fost finalizate, recepţionate, dar... calitatea lor lasă mult de dorit.La numai câteva luni de la recepţia a două dintre aceste lucrări şi după o iarnă care nu a fost foarte aspră, bordurile de pe două străzi au început să se... fărâme. Adică, se CAM fac praf! Concret, este vorba despre străzile Toma Ionescu şi Dunării. În cazul străzii Toma Ionescu, licitaţie pentru lucrarea de modernizare împreună cu realizarea canalizării şi modernizării străzii Avram Iancu a fost câştigată de SC Fibec. Aceasta a executat partea cu canalizarea, apoi a subcontractat modernizarea firmei câmpinene CAM. Primarul Tiseanu a inspectat în mai multe rânduri stadiul acestei lucrări. Dar, cu ce folos? Lucrarea a fost recepţionată la data de 8 noiembrie 2007 şi, în ciuda garanţiei de 24 de luni, bordurile au început să se sfărâme. Asta ca să nu mai vorbim de faptul că pe asfaltul proaspăt modernizat bălteşte apa, lucru care nu ar fi trebuit să se întâmple pe o stradă reabilitată recent. O situaţie aproape similară se regăseşte pe strada Dunării. Lucrarea a fost recepţionată pe 19 septembrie 2007 şi are o garanţie tot de 24 de luni.Numitorul comun al celor două lucrări - au fost realizate de societăţile CAM şi Hamirt, aparţinând aceluiaşi patron - care beneficiază din plin de lucrările finanţate de la bugetul local! Aşteptăm reacţia autorităţilor.

8 miliarde!
Societăţile familiei Mihart au încasat, de la bugetul local, pentru cele două lucrări peste 8 miliarde lei vechi. Este vorba de 3.539.346.000 lei vechi pentru străzile Toma Ionescu şi Avram Iancu şi 4.581.504.200 lei vechi pentru strada Dunării.

Avem vot uninominal!

Ce facem cu el?

La mijlocul săptămânii trecute, Parlamentul României a adoptat Legea privind introducerea votului uninominal pentru alegerile parlamentare pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean. După numai o zi, unele articole din această lege au şi fost contestate la Curtea Constituţională de către reprezentanţii PRM şi PC. Unii au spus că este foarte bine, alţii că vom avea un Parlamenent de manelişti şi baroni locali... Dacă este bine sau nu, dacă acest lucru va schimba cu ceva strategiile electorale ale principalelor formaţiuni politice, am încercat să aflăm de la reprezentanţii partidelor locale.
Victor Bercăroiu, PSD: “Va creşte interactivitatea dintre alegător şi parlamentar”
“După o perioadă foarte lungă, cred că este bine că s-a adoptat această lege, care va schimba mentalitatea politicianului român. Personal, cred că va creşte interactivitatea dintre alegător şi parlamentarul care-l reprezintă, acesta din urmă trebuind să înţeleagă faptul că activitatea sa nu se rezumă numai la cele cinci zile petrecute în Parlament sau la şedinţele pe comisie, ci şi la activităţile din circumscripţia sa electorală. Nu sunt de acord că vor intra în Parlament numai oameni cu bani, pentru că, oricum, ei vor fi sub sigla unui partid, dar, este adevărat, aportul lor va fi mai semnificativ. Eu cred că o treime din viitorii parlamentari vor fi independenţi. În privinţa preşedinţiei Consiliului Judeţean, aici este un mare semn de întrebare, pentru că această prevedere s-ar putea să fie declarată neconstituţională. Dacă nu, concurenţa va fi acerbă, fără doar şi poate...
”Horia Tiseanu, PD-L: “Varianta preşedintelui Băsescu era mult mai adevărată ”
“Când ai nevoie de majoritate pentru a accede în Parlament, eu cred că va fi foarte greu pentru cineva să întrunească această condiţie, astfel încât cele mai multe voturi se vor duce tot către partide. Cred că varianta preşedintelui Traian Băsescu, de vot uninominal după modelul alegerii primarului, era mult mai adevărată. Pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean nu cred că este oportun votul uninominal şi nu cred că era o prioritate, dar, probabil, presiunile baronilor locali au fost atât de puternice. Preşedintele Consiliului Judeţean poate fi legat de mâini, dacă majoritatea consilierilor nu sunt din aceeaşi formaţiune politică sau nu-l susţin”.
Dragomir Enache, PNL: “Electoratul vrea să voteze omul, nu lista!”
”“Electoratul vrea să voteze omul, nu lista! Votul uninominal vine în întâmpinarea celor care vor candida socotind că au calităţile necesare, dar există şi posibilitatea sancţionării directe a celor care vor confirma. De asemenea, se asigură conlucrarea permanentă între ales şi alegătorii săi, fiind necesară prezenţa periodică a alesului în colegiul său electoral. În privinţa preşedintelui Consiliului Judeţean, acesta va deveni un fel de primar al judeţului. Cea mai profundă reacţie a votului uninominal se va simţi în interiorul partidelor, unde ierarhiile vor depinde în mod direct de valoarea şi calitatea membrilor de partid”.
Traian Drăguşin, PNG-CD: “Vor mai exista confuzii”
“Pentru mine ar fi un avantaj votul uninominal, dar trebuie să ne gândim la ceea ce au dorit oamenii. Aceasta a fost voinţa a 70% dintre cei 26% dintre românii care s-au prezentat la referendumul privind votul uninominal. Cred că până se va desluşi exact modul de aplicare, sistemul de vot, vor mai exista confuzii... În privinţa modului de alegere a preşedintelui Consiliului Judeţean, cred că este foarte bine ca alegătorii să poată vota un om în mod direct”.

Aleşii locali nu s-au îmbogăţit...

…dar, nici rău n-o duc!

La fiecare început de an, aleşii locali au obligaţia de a-şi depune declaraţiile de avere şi de interese, precum şi raportul de activitate pe anul anterior. Consilierii câmpineni nu s-au prea înghesuit să respecte această prevedere legală. Aşa se face că – potrivit site-ului oficial al Primăriei Câmpina – până la închiderea ediţiei noastre depuseseră declaraţii de avere şi interese numai şase consilieri, primarul şi viceprimarul. „Corigenţii” sunt: Elvis Arghir, Valentin Chiriacopol, Marian Constandache, Ion Dragomir, Traian Drăguşin, Bogdan Ene, Gheorghe Iatan, Mihaela Neagu Petrovici, Aurel Oprea, Mihail Şerbănoiu, Costel Ştefanovici, Horaţiu Zăgan.
Unii n-au obţinut mai nimic, în 2007…
Parcurgând declaraţiile de avere care au fost depuse, se poate observa că unii dintre aleşi locali nu au realizat mai nimic pentru propria lor avere în anul trecut. Este vorba despre consilierii Lucian Cercel (PD-L), Ion Mircea (PSD), Mihai Stănescu (PNL) şi viceprimarul Gheorghe Tudor (PSD). Comparând declaraţiile lor actuale cu cele din anul precedent, doar veniturile au fost altele…Lucian Cercel (declaraţie depusă la 13 februarie 2008) – un apartament (1990); un autoturism Opel Vectra, an de fabricaţie 2003; debit la BCR din 2006, până în 2010, în valoare de 200 milioane lei vechi; venituri: 260 milioane lei (pensie MApN), 50 milioane lei (indemnizaţie consilier), 139 milioane lei (salariu soţiei, învăţătoare la Telega).Ion Mircea (declaraţie depusă la 28 ianuarie 2008) – un apartament (2006); venituri: 240 milioane lei vechi (şef Serviciu Resurse Umane IRA), 50 milioane lei (indemnizaţie consilier), 64 milioane lei (pensia soţiei).Mihai Stănescu (declaraţie depusă la 11 februarie 2008) – o casă (1998), un autoturism Dacia Logan, an de fabricaţie 2005; venituri: 150 milioane lei vechi (pensie), 50 milioane lei (indemnizaţie consilier), 100 milioane lei (salariul soţiei administrator la Grup Şcolar Forestier).Gheorghe Tudor (declaraţie depusă la 31 ianuarie 2008) – două terenuri fâneaţă la Buştenari 1 hectar (2002), 0,24 hectare (2004); o casă la Buştenari (2002), o casă la Câmpina (1993,2005); un autoturism Dacia 1310, an de fabricaţie 1983; un autoturism Skoda Fabia (2003); venituri: 318,24 milioane lei vechi (salarii SBA Câmpina şi Primărie), 147,5 milioane (pensie).
Familia Nistor lucrează la mai multe firme
Consilierul PD-L Marian Nistor şi-a depus declaraţia de avere la 27 februarie 2008. Singurul lucru rămas din anii trecuţi este autoturismul Daewoo Tico, an de fabricaţie 1996. Soţii Nistor (Marian, consilier local şi director al Serviciului Public de Administrare a Pieţei Centrale; Irina, consilier personal al primarului Tiseanu) au o casă din anul 2007, din acelaşi an având un debit la BCR, scadent în 2032, în valoare de 55.000 euro. În schimb, capitolul venituri, oferă „surpriza” - fiecare este angajat şi la alte societăţi comerciale. Astfel, Marian Nistor a câştigat, în 2007, 208,84 milioane lei vechi (ca şef al Pieţei), 44,9 milioane lei (indemnizaţie consilier), 33,6 milioane lei (contract la SC Cash Grup Bucureşti). Soţia sa, Irina Nistor, consilier personal al primarului Tiseanu, a realizat, anul trecut, următoarele venituri: 140 milioane lei vechi (salariul de la Primăria Câmpina), 24 milioane lei (contract SC Cash Grup Bucureşti), 27 milioane lei (contract part-time SC RSR Câmpina).
Bondoc s-a împrumutat 2,6 miliarde!?
Mult mai activ decât unii dintre colegii săi s-a dovedit a fi Viorel Bondoc, conform declaraţiei depuse la 29 ianuarie 2008. În afara unui teren de 1.172 mp în Câmpina (2002), o casă în Câmpina din acelaşi an şi un autoturism Dacia 1310, an de fabricaţie 1990, Bondoc a avut următoarele venituri: 156 milioane lei vechi (pensie MApN), 51,6 milioane lei (indemnizaţie consilier), 90 milioane lei (salariul soţiei), 54 milioane lei (veniturile copilului). În cursul anului trecut, pe 8 august 2007, Bondoc a vândut un teren în valoare de 14.500 euro. La toate acestea se adaugă un debit la BancPost, contractat în 2008, scadent în 2018, în valoare de 262.000 RON, după cum scrie Bondoc cu mâna lui în declaraţia de avere. Adică, 2,62 miliarde lei vechi! Pentru ce o avea nevoie un de atâţia bani?! Poate plăti ratele aferente din veniturile pe care le-a declarat?! Sau poate că a greşit numărul de zerouri câns a scris care e valoarea creditului.
Jenica Tabacu – trei apartamente şi o casă
Conform propriei declaraţii de avere, depusă la 29 ianuarie 2008, Jenica Tabacu este consilierul local cu cea mai bună situaţie imobiliară. Doamna Tabacu deţine trei apartamente în Câmpina, achiziţionate în 2004 (două) şi 2008, precum şi o casă în Băneşti (2001). Tot în Băneşti deţine două terenuri în suprafaţă de 425 mp (2000) şi 445 mp (2001). Are un autoturism Citroen, an de fabricaţie 2005. Din 2007, are debite la două instituţii financiare – 45.990 euro la Raiffeisen, scadent în 2034; 9.836 euro la Motoractive IFN, scadent în 2009. Veniturile familiei Tabacu înseamnă 226,92 milioane lei vechi (salariu director Muzeul „Hasdeu”), 54,48 milioane lei (indemnizaţie consilier), 92,88 milioane (salariu soţ, director la SC Rafitext Băneşti).
Horia Tiseanu a cheltuitcam mult, anul trecut...
Primarul Horia Tiseanu şi-a completat declaraţia de avere pe 24 februarie 2008. Duminica! În declaraţia sa apar – două terenuri, 433 mp la Urleta (1997), 1.651 mp la Câmpina (2007); două case la Urleta (1997) şi Câmpina (2007) – toate acestea dobândite prin succesiune; un autoturism Opel, an de fabricaţie 2003. În schimb, Tiseanu a vândut, în cursul anului 2007, un autoturism cu 4.000 euro şi un teren cu 7.300 euro. Veniturile familiei Tiseanu au fost: 483,51 milioane lei vechi (indemnizaţia de primar); 454,7 milioane lei (soţia, analist piaţă la Petrom Service). Lista activelor financiare ale familiei Tiseanu este lungă: 60 milioane (depozit la Raiffeisen, din 2005), 55 milioane (depozit la BRD, din 2005), 60 milioane (depozit la BancPost, din 2006), 10 milioane (fiind de investiţii la BancPost, din 2006), 100 milioane (depozit la BCR, din 2006). Interesant este faptul că, spre deosebire de ultima sa declaraţie de avere, din ianuarie 2007, Horia Tiseanu şi-a schimbat maşina, trecând de la Cielo la Opel. Parimarul pare a fi avut cheltuieli foarte mari, din moment ce - în pofida veniturilor considerabile - în noua sa declaraţie de avere nu mai apar trei conturi: 2.000 dolari (BCR, deschis în 2003), 1.000 euro (BCR, 2003), 70 milioane lei vechi (BCR, 2006), 30 milioane (BancPost, 2006). Asta ca să nu mai vorbim de cei 11.300 euro pe care i-a dobândit din vânzarea unui autoturism şi a unui teren...

Parcul Istrati - uitat de autorităţi, sufocat de gunoaie

Câţi câmpineni ştiu că în urbea noastră există parcul “Dr. Constantin Istrati”? Probabil, foarte puţini... Acest parc, un cadru natural absolut superb, se află pe strada Pictor Nicolae Grigorescu şi este, practic, o pădurice care se întinde de la strada amintită, până la gardul Şcolii de Poliţie şi până în apropiere de DN1.Mulţi copaci, multă verdeaţă, un spaţiu care, cu puţină atenţie şi îngrijire din partea autorităţilor, ar putea deveni parcul după care Câmpina, încă, tânjeşte... Conform prevederilor UE privind mediul înconjurător, fiecărui locuitor al unei aşezări trebuie să-i corespundă 19 mp de spaţiu verde. Nici măcar pe hârtie lucrurile nu stau aşa... Pentru că spaţiu verde este plin de gunoaie, mizerie şi nimic nu te îndeamnă la contemplare şi la petrecerea unor clipe plăcute într-un cadru natural.Mai mult, în mijlocul acestui parc, încă de pe vremea lui Ceauşescu, se montaseră două porţi de fotbal, astfel încât copii din cartier, dar şi din alte zone, să aibă unde încinge o miuţă... Ei bine, la doi paşi de gardul Şcolii de Poliţie, porţile din metal au fost furate şi duse, cel mai probabil, la fier vechi.Dacă ştiaţi că acest cadru natural reprezintă un parc, administrat şi întreţinut de autorităţile locale, treceţi într-o zi pe aici... Din păcate, imaginile care vă vor fi oferite indică un loc pustiu, părăsit, în paragină, un loc despre care în nici un caz nu ai putea spune că este un parc. Aşa cum figurează el în toate documentele administraţiei publice locale.

Băncile nu au avut cui prezenta oferta pentru ANL


Administraţia locală a organizat, la mijlocul săptămânii trecute, o întâlnire între reprezentanţii băncilor agreate de Agenţia Naţională a Locuinţei şi câmpinenii interesaţi de achiziţionarea, prin credit ipotecar, a unei locuinţe ANL. La Casa Tineretului, într-o sală improprie pentru o astfel de întâlnire, cu scaune şi mese de care nu-ţi venea nici să te atingi, reprezentanţii BCR, Raiffeisen şi Băncii Transilvania şi au aşteptat minute bune să vină cineva…După aproximativ un sfert de oră au apărut primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Gheorghe Tudor şi directorul de investiţii al Primăriei Câmpina, Eliza Oprescu. De partea cealaltă, doar patru câmpineni s-au arătat interesaţi de oferta unităţilor bancare. După o discuţie liberă de mai puţin de o jumătate de oră, „întâlnirea” s-a încheiat.
Nu mai sunt apartamente!În cadrul discuţiilor, reprezentantul ANL a precizat că s-au înscris 36 de persoane, dintre care numai trei s-au întors, de la instituţiile bancare agreate, cu certificatul de solvabilitate. Cert este că, pentru cele 24 de apartamente s-au înscris tot atâtea familii din Câmpina, în vreme ce pentru garsoniere doar „vreo şapte-opt persoane s-au trecut pe listă, dar nici nu ştiu ce pierd, pentru că sunt garsoniere mari, cu balcoane, cu bucătării şi băi”, după cum a spus reprezentantul ANL.

Rate mari

Una dintre instituţiile bancare a prezentat un caz concret. Astfel, în cazul unui apartament de 55.000 euro, solicitantul trebuie să contribuie cu un avans de minim 15%, iar pentru o perioadă de creditare de 30 de ani, rata lunară este de… 16,74 milioane lei vechi. Este clar că şi veniturile familiei respective trebuie să fie consistente pentru a putea acoperi o asemenea rată.

Apel la preşedinţii de partide

“Fac un apel la preşedinţii de partide pentru lămurirea apartenenţei politice a unor consilieri, care nu mai aparţin partidelor pentru care există declaraţii”, a spus secretarul municipiului, Paul Moldoveanu, la finalul ultimei şedinţe a Consiliului Local. “În mod normal - a precizat primarul Horia Tiseanu, câteva zile mai târziu - preşedinţii partidelor trebuie să solicite iniţierea unei hotărâri pentru revocarea mandatului consilierului în cauză. În ceea ce mă priveşte, ca preşedinte al PD-L, nu ştiu dacă voi solicita acest lucru, deoarece, aşa cum s-a văut în cazul lui Arghir, durează atât de mult, încât se încheie mandatul şi nu mai contează. Ar fi pierdere de vreme!”În această situaţie se află consilierii Jenica Tabacu, Bogdan Ene şi Valentin Chiriacopol, care au trecut la alte partide anul acesta. Este foarte probabil ca nici unul dintre cei trei să nu-şi piardă mandatul de consilier înainte de încheierea de facto a actualului mandat... Pentru liniştea tuturor.

Au dispărut bulinele de pe blocuri!


La intrarea în mai multe blocuri de pe străzile Mihai Eminescu, Orizontului şi Schelelor, blocuri care se încadrează în prima clasă de risc seismic, au fost montate panouri cu buline roşii. Acestea au rolul de a avertiza cetăţenii din bloc, dar şi din zonă, asupra riscului la care se expun. Numai că, la unele blocuri, bulinele au dispărut, pur şi simplu...“Ce să le facem? Să montăm în fiecare zi câte o astfel de bulină?! Să fie sănătoşi! Noi avem procese verbale, care atestă că am montat aceste panouri de avertizare!” - a afirmat viceprimarul Gheorghe Tudor.Cel mai probabil, panourile cu bulină roşie au dispărut chiar cu ajutorul locatarilor din blocurile respective. Unii dintre ei vor să-şi vândă să-şi vândă apartamentele, iar preţul, în cazul blocurilor “îmbulinate”, scade semnificativ.