28 iulie 2008

Visul devenit coşmar

Victor Dobrescu a început fotbalul la Coruna Câmpina, sub comanda lui Cătălin Stroe. După un timp a ajuns la Liberty Salonta, de unde a prins un contract la AC Torino! Aflat pe o traiectorie ascendentă, Victor Dobrescu a fost crunt lovit de o veste groaznică - o tumoare pe şold. Crudul diagnostic a pus capăt carierei internaţionalului de juniori Victor Dobrescu (19 ani), aflat în vizorul lui Real Madrid, Bayern Munchen, AC Milan şi Juventus Torino. Prestigiosul cotidian spaniol AS l-a văzut ca pe un urmaş al lui Cristiano Ronaldo. Însă Victor Dobrescu nu mai joacă fotbal de câteva luni. Şi nici nu ştie dacă va mai putea să o facă vreodată…

Tumoare la şold
”Nu ştiu dacă voi reveni pe terenul de fotbal”, aceasta este declaraţia dramatică a lui Victor Dobrescu, internaţionalul de juniori care, în septembrie 2007, s-a transferat de la Liberty Salonta la AC Torino, după ce începuse fotbalul la Coruna Câmpina. Bucuria transferului s-a transformat rapid în tristeţe. „Am început la Primavera, echipa de tineret a torinezilor. Dar, după două săptămâni, am fost chemat la antrenamentele echipei de seniori. Era un vis împlinit. Din păcate, din octombrie am început să simt dureri la şoldul drept”, a povestit Dobrescu, aflat acum din nou în ţară, la Salonta. „Mă antrenam chiar şi cu acele dureri, pentru că nu voiam să pierd şansa pe care o aveam. După şase luni în care medicii nu au reuşit să-şi dea seama despre ce e vorba, în aprilie 2008 au descoperit o tumoare la şold”, a adăugat fotbalistul.
Boală misterioasă
A urmat intervenţia chirurgicală şi o lungă pauză. În iunie a intrat din nou în teren. A jucat în trei meciuri pentru echipa de tineret AC Torino. A marcat două goluri! Dar, calvarul era departe de-a se încheia… Durerile au revenit, mai puternice decât înainte! „Mă doare foarte rău şi acum. Probabil se va ajunge la o nouă operaţie. Singurul lucru bun, dacă poate fi vorba de aşa ceva într-o situaţie ca asta, este că tumoarea nu este canceroasă”, a spus Victor. E trist, dar încearcă, printr-un zâmbet forţat şi schimonosit, să nu lase să i se vadă suferinţa. Medicii nu au pus un diagnostic pentru că nu ştiu exact ce afecţiune îl macină pe tânărul jucător, fost echipier al Corunei.
„Sunt terminat!”
Se tratează la o clinică din Ungaria, aproape de Salonta. Antrenamentele le-a întrerupt complet. Se mişcă doar când merge la tratament, la spital. „Îmi e dor de minge, mi-e tare dor să joc fotbal, să pot alerga. Dar medicii maghiari nu mă lasă. Nu se ştie ce-a generat această tumoare misterioasă. Se face un an şi eu tot nu sunt bine. Sunt terminat psihic şi nu pot anticipa când voi reuşi să scap de acest calvar”, a mai spus fotbalistul, privindu-şi foştii colegi de la Liberty şi consolându-se cu greu cu ideea că el stă pe margine.
Lăudat de spanioli
Cotidianul iberic AS a scris anul trecut că Victor Dobrescu este monitorizat de Real Madrid, clubul spaniol fiind în căutare de tinere talente. „Dobrescu mai este urmărit de AC Milan, Juventus Torino şi Bayern Munchen. Este o extremă dreapta, iar în ţara sa este des comparat cu Cristiano Ronaldo. Nu degeaba. Înalt şi puternic (are 1,88 metri), el a atras atenţia pentru excelentele evoluţii”, s-a scris în AS. Iar AS este una dintre cele mai prestigioase publicaţii sportive europene.
”Va reveni”
Dan Dobai, antrenorul care l-a promovat la prima echipă, la Liberty, pe Victor Dobrescu, este convins că jucătorul îşi va reveni. „Este un băiat extraordinar, unul dintre cele mai mari talente cu care am lucrat. Are talie bună, viteză, un joc de cap bun şi o posibilitate de progres foarte mare. Nu degeaba a ajuns la AC Torino. Sper să-şi revină cât mai repede. Cu siguranţă vom mai auzi de el şi sunt convins că va reveni”, a declarat Dobai.
Medicul surprins
Doctorul Mircea Lucaciu, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în medicină sportivă din partea de vest a ţării, s-a arătat extrem de surprins de afecţiunea lui Dobrescu. „Nu am auzit şi nu am întâlnit încă un caz de tumoare la şold la un fotbalist. Este o afecţiune extrem de rară. Ghinion curat”, a spus medicul Lucaciu.

Cabinetul de Pediatrie a fost mutat la subsol, în condiţii greu de descris

Spitalul Municipal trece printr-o perioadă foarte proastă: a rămas fără conducere, care se luptă acum prin instanţe cu ministrul Nicolăescu; a rămas fără gaze şi apă caldă, după problemele create de un intermediar din Iaşi în relaţia cu Distrigaz; acum, cadrele medicale de la Cabinetul de Pediatrie s-au revoltat din cauza condiţiilor “improprii” – spun acestea – pentru desfăşurarea activităţii.
Cabinetul de Pediatrie al Spitalului Municipal Câmpina a funcţionat aproape nouă ani în incinta Ambulanţei, pe strada Simion Bărnuţiu. Anul trecut, după îndelungi discuţii, a fost mutat la etajul I al Policlinicii Municipale, pentru ca, la mijlocul lunii trecute, cabinetul cu pricina să fie mutat din nou, de această dată la subsolul Policlinicii.“Ne-am conformat unei note din partea Direcţiei de Sănătate Publică, prin care ni se impunea existenţa unui circuit complet separat pentru Pediatrie”, ne-a precizat conducerea Spitalului Municipal.În ciuda acestei explicaţii, cadrele medicale sunt total nemulţumite de soluţia aleasă, dr. Minerva Stanciu întocmind în acest sens un referat către conducerea Spitalului, în care sunt prezentate toate problemele cu care se confruntă acest cabinet. Materialul rezultat este cutremurător, mai ales că este vorba despre un loc în care trebuie îngrijiţi copii.
“Mi-am adus mobilier de acasă!”
“În 16 iunie 2008, Cabinetul de pediatrie al spitalului a fost mutat la subsolul clădirii. Această decizie s-a luat fără vreo discuţie prealabilă în care să ne întrebe şi pe noi cineva. Nu ne-a întrebat nimeni nimic. Nici pe mine, nici pe colega mea, dr. Mariana Constantin. Şi aşa a fost mereu… În cei aproape nouă ani de activitate în localul de pe strada Simion Bărnuţiu, nici unul dintre directorii spitalului nu a făcut vreo vizită în cabinetul nostru , iar în acest interval a avut loc o singură igienizare. Şi acolo ne-am desfăşurat activitatea în condiţii lamentabile, până când am început să le schimbăm prin contribuţii personale. Mi-am adus mobilier de acasă pentru a-mi putea desfăşura activitatea în condiţii cât de cât normale! Nu am beneficiat de nici o dotare cu mobilier, primele două scaune şi primul birou – deja uzate de alţii – fiindu-ne atribuite odată cu această mutare, după ce mi-am luat mobilierul personal, pe care-l adusesem de acasă! Mă îndoiesc sincer că alţi colegi s-au confruntat cu astfel de probleme atât de mult timp şi mă întreb care să fie motivul acestui dezinteres, în condiţiile în care rulajul zilnic pe cele două ture a fost de peste 50 pacienţi – copii însoţiţi de cel puţin un aparţinător – iar punctajul realizat de cabinetul nostru a fost mult timp printre primele din policlinică”, ne-a spus Minerva Stanciu.
“La subsol sunt condiţii improprii pentru un cabinet de pediatrie”
Mutarea Cabinetului de pediatrie la etajul I al Policlinicii părea un semn că lucrurile se vor schimba. S-au făcut ceva amenajări, iar dr. Stanciu susţine că se putea rezolva şi problema circuitului separat cu câteva investiţii minime. În locul acestor îmbunătăţiri, cabinetul a fost mutat la subsol – în locul unui spaţiu tehnic, pe deasupra căruia trec ţevile de… canalizare. Chiar dacă a trecut mai bine de o lună de atunci, dr. Minerva Stanciu continuă să susţină că aici nu sunt condiţii pentru o astfel de activitate: “S-a recurs la mutarea cabinetului în spaţiul nou amenajat de la subsol, locaţie care este departe de a fi corespunzătoare desfăşurării activităţii noastre. Trec peste faptul că ne-am putea înscrie uşor în Cartea Recordurilor fiind, cu siguranţă, singurul cabinet de pediatrie din România care îşi desfăşoară activitatea la subsol. Trec peste lipsa de lumină naturală, mirosul de mucegai care nu poate fi descris în cuvinte şi peste faptul că un halat lăsat în dulap sau cuier a doua zi este ud. Las la o parte faptul că s-au aplicat normele şi legile doar când am fost plasate la subsol pentru a avea circuit separat, pentru ca apoi toate acestea să fie cu desăvârşire ignorate în ciuda apelurilor repetate de a se finaliza sau măcar remedia parţial neajunsurile”.
Condiţii jalnice, inclusiv fecale de... pisică!
Dincolo de toate acestea, există încă numeroase probleme privind funcţionalitatea cabinetului, multe dintre acestea observându-se şi în fotografiile alăturate. Este vorba despre lipsa chiuvetei din cabinetul de consultaţii, în locul acesteia fiind doar câteva capete de ţeavă neracordate la reţeaua de apă; peretele degradat şi pătat în locul unde este instalat lavoarul de la sala de tratamente; iluminarea deficitară prin lipsa sau nefuncţionarea neoanelor din plafon; caseta electrică este lăsată la voia întâmplării, fără capac, fiind un pericol; şuruburile de la uşi deja au început să cadă; alte capete de ţevi şi conducte lăsate în aer în camera fişierului; fişierele degradate şi total incompatibile cu numărul de fişe rulate; nu există în dotare dulapuri vestiar pentru asistente; nu există rafturi sau dulap pentru materiale şi documente; nu există priză în sala de tratamente, iar instalaţia grupurilor sanitare produce zilnic câte o inundaţie care poate fi prevenită doar oprind apa de la grupurile sanitare.Credeţi că mai poate fi ceva de adăugat? Ei bine, da! Dr. Stanciu a mai adăugat în raportul către conducerea Spitalului Municipal: “Într-una dintre dimineţile trecute, la intrarea în serviciu, am găsit fecale şi urină de pisică în patul de consultaţii! Consider inadmisibil nu numai faptul că s-a putut întâmpla acest lucru, ci şi faptul că nu s-a făcut curăţenie înainte de intrarea în tură”.
“Nu ştiu cine ne-ar putea ajuta!”
Aşa stând lucrurile, am întrebat-o pe dr. Minerva Stanciu ce ar fi de făcut şi dacă are şi soluţii. “Nu ştiu cine ne-ar putea ajuta, pentru că şi actuala conducere – chiar interimară – a Spitalului m-a ascultat, dar ştiu că nu are prea multe pârghii la dispoziţie. Şi asta în primul rând pentru că nu sunt bani! Aşa cum a existat o grabă pe care nu o pot explica pentru respectarea strictă a literei legii şi mutarea noastră, aşa cred că ar trebui respectată legea şi când este vorba de asigurarea condiţiilor. Iar mutarea nu ar fi trebuit să aibă loc până când nu erau îndeplinite toate condiţiile! Oricum, în condiţiile în care spitalul nu prea dispune de fonduri, singura noastră speranţa este în găsirea vreunui sponsor generos, care să contribuie la aducerea cabinetului de pediatrie la un nivel mai aproape de acceptabil. De asemenea, cred că şi administraţia locală ar trebui să se implice pentru că până la urmă noi suntem cei care avem grijă de copiii câmpinenilor, atunci âcnd aceştia au cea mai mare nevoie!”
Întrebări pentru autorităţi
Dr. Minerva Stanciu a adresat, prin intermediul raportului, o serie de întrebări către autorităţile responsabile: “Fondurile alocate acestei lucrări au fost cheltuite şi urmărite în condiţiile legii sau legea se aplică doar în ceea ce priveşte faptul că noi, ca serviciu de pediatrie, trebuie să avem circuit separat cu orice preţ? S-au executat în realitate toate lucrările recepţionate? Lucrările executate sunt în concordanţă cu proiectul lucrării şi cu caietul de sarcini? În caz că la aceste întrebări se poate da un răspuns afirmativ, apar altele: Cum este posibil ca din comisiile de licitaţie şi de recepţie a lucrării să nu facă parte şeful secţiei de pediatrie sau vreun reprezentant al acestui serviciu? Oare nu din această cauză dotările din acest spaţiu nu sunt corespunzătoare activităţii pe care trebuie să o desfăşurăm? Cine sunt membrii acestor comisii şi cum este posibil să fie atât de nepăsători, ştiind cum stau lucrurile? Cum este posibil ca domnul Dinu, din câte ştiu, semnatar al recepţiei finale, să manifeste un total dezinteres faţă de solicitările adresate până acum de colega mea de cabinet? Reiese din situaţiile de lucrări sau din alte documente că ar fi necesare lucrări sau dotări (de necesitate şi oportunitate) suplimentare faţă de cele prevăzute în proiectul iniţial? A semnalat vreuna din persoanele care au făcut parte din comisii că ar trebui respectate nişte norme de dotare? Cum a fost posibil să fim mutate într-un spaţiu în care nu se pot asigura condiţii elementare de spălare înainte şi după consultaţii sau tratamente, acţiune pentru care eu trebuie să traversez de cca 20 de ori zilnic sala fişierului şi sala de aşteptare şi să deschid trei uşi cu mâinile murdare? Persoanele care au avut în atribuţii mutarea noastră au şi responsabilitatea unor condiţii decente sau cel puţin normale sau atribuţiile lor s-au încheiat odată cu transportul obiectelor de mobilier şi aşa foarte degradate? Cine şi cum a urmărit din partea spitalului această lucrare, în condiţiile în care infiltraţiile au apărut imediat după mutare, iar scurgerile erau nu numai vizibile, ci se şi pot auzi (ca un tic-tac) aproape în permanenţă? Cum s-au efectuat probele de funcţionare ale instalaţiilor când două WC-uri s-au înfundat de la primele utilizări?”Şi ar mai fi multe alte întrebări, pentru că problemele de la cabinetul de pediatrie par a se regăsi şi prin alte cabinete... Şi vom da un singur exemplu: în locul cabinetului de pediatrie, la etajul I al Policlinicii a fost mutat Cabinetul de Neurologie, iar cadrele de aici nu sunt prea fericite că au fost mutate de la parter la primul etaj!


ULTIMA ORĂ! La numai câteva zile după vizita noastră la Cabinetul de Pediatrie, conducerea Spitalului a demarat lucrările, care ar fi trebuit realizate încă dinaintea mutării acestui cabinet aici. Deci, se poate!

Câmpineni pe meleaguri străine

Constanţa Petrescu
Avem bucuria ca, pe măsură ce apar noi materiale despre câmpineni ajunşi pe meleaguri străine, numărul celor care ne semnalează situaţia rudelor, colegilor sau prietenilor care muncesc în alte ţări să crească simţitor.Unul dintre exemplele (aproape) clasice pentru câmpinenii ajunşi pe meleaguri străine, poate fi reprezentat de Constanţa Petrescu. A lucrat ani întregi ca infirmieră la Secţia de Pediatrie a Spitalului Municipal. Este căsătorită şi are un copil, dar de un an şi o lună se află la Burgos, în Spania, acolo unde munceşte, în principal pentru a asigura un viitor mai bun copilului.
“Am plecat vineri la plimbare, iar sâmbătă lucram...”
Interesant este că, în cazul Constanţei Petrescu, plecarea sa la muncă nu a fost premeditată şi îndelung pregătită. “Eu - spune Constanţa Petrescu - nu am plecat la muncă propriu-zis, aşa cum pleacă, poate, cei mai mulţi. Am plecat în vacanţă, să văd Spania, la soacra surorii mele, care este acolo de mai mulţi ani. S-a ivit ocazia ca ea să ştie un loc de muncă, astfel că, am plecat la plimbare vineri, iar sâmbătă lucram...”La Burgos, în Spania, Constanţa Petrescu îngrijeşte un bătrân de 90 de ani. Locuieşte chiar în casa acestuia, şi se înţelege de minune cu soţia (de 88 de ani) bătrânului.
“D-abia aştept să mă întorc în Spania”!
“Este foarte bine şi foarte frumos în Spania”, povesteşte Constanţa Petrescu. A plecat în Spania în urmă cu un an şi o lună, iar zilele trecute a revenit pentru prima oară acasă. A stat foarte mult cu familia ei (soţul, copilul şi părinţii ei) şi a fost la mare, acolo unde are alte rude. Gândul pare să-i fi rămas, însă, departe, Constanţa Petrescu afirmând că “d-abia aştept să mă întorc în Spania”!
Diferenţe mari între sistemele sanitare din România şi Spania
“Nici nu se compară”, spune fără să clipească interlocutoarea noastră. La Burgos, Constanţa Petrescu are grijă de un bătrân de 90 de ani. Ca orice om la o asemenea vârstă, are foarte mult de-a face cu medicii. “Bătrânul pe care îl îngrijesc a fost internat o lună. A trebuit să stau internată cu el, pentru a avea grijă, dar nu pentru că nu ar fi făcut-o cei din spital, ci pentru că aşa a dorit familia lui. Am rămas total surprinsă de diferenţele mari dintre sistemele sanitare din Spania şi România. Fiecare pacient are propria rezervă, toţi sunt foarte atenţi cu tine, a beneficiat de toate analizele şi de toate medicamentele necesare în mod gratuit. Fiecare are televizorul său, fiecăruia i se aduce mâncarea la pat, diferenţiată în funcţie de diagnostic, iar toate medicamentele şi toate ustensilele folosite sunt... în ţiplă! În plus, am fost într-o situaţie destul de jenantă la prima vizită a medicului, pentru că nu-mi dăduseră nimic să-i dau medicului. Ulterior mi-au explicat că nici nu se pune problema unor asemenea... «atenţii». Am mai rămas impresionată de sistemul îngrijirii la domiciliu. Ori de câte ori se apelează la medic, acesta vine în câteva minute, indiferent de oră, iar toate medicamentele sunt gratuite. Da, este diferenţă uriaşă între sistemul sanitar din România şi cel din Spania”, ne-a relatat Constanţa Petrescu.
Un program strict, dar venituri consistente
De altfel, întregul program al doamnei Petrescu gravitează în jurul îngrijirii acestui bătrân. O zi obişnuită din viaţa câmpinencei în Spania arată cam aşa: “În jur de 8.30 mă trezesc, pe la 9 este micul dejun, apoi, pe la 10, ieşim la plimbare. În jurul orei 13.00 ne întoarcem, mâncăm şi ne facem siesta. Între orele 17.30 şi 19.30 am liber în fiecare zi, după care, pe la 20.30 este cina, îi administrez tratamentul bătrânului, iar pe la 21.30 ieşim la plimbarea de seară, care este ceva mai scurtă. Duminica am liber întreaga după-amiază şi mă întâlnesc cu mai mulţi români care lucrează prin aceeaşi zonă. De asemenea, în unele zile, am vizitat şi alte oraşe sau regiuni ale Spaniei, printre care Zaragoza, Santander, Logrones”. În cadrul discuţiei am remarcat - fapt recunoscut şi de Constanţa Petrescu - accentul dobândit. “Nu numai accentul, dar am învăţat foarte repede limba spaniolă şi am ajuns să-mi fie mai uşor să mă exprim în spaniolă”.În privinţa nivelului de trai şi al veniturilor obţinute, Constanţa Petrescu a precizat: “În România câştigam minimul pe economie, în jur de cinci milioane lei vechi. Acum, câştig cam de patru-cinci ori mai mult, iar în fiecare lună trimit în ţară 500 de euro pentru copil. Eu, practic, nu cheltuiesc mare lucru acolo, pentru că am asigurate cazarea şi masa”.Tot la capitolul venituri, Constanţa Petrescu ne-a mai spus că “bătrânul are o pensie de aproximativ 800 de euro, iar soţia sa nu are nici un venit. Cu toate acestea, nu cheltuiesc nici jumătate pentru utilităţile casei”.
Familie întregită de sărbători
Constanţa Petrescu o are în Spania pe soacra surorii sale, cea care, de altfel, i-a şi găsit de lucru. Acasă, au rămas soţul, copilul de 9 ani şi părinţii ei. În toată perioada în care a fost plecată din ţară, singura revedere cu familia a fost doar cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Atunci, soţul ei a mers pentru câteva zile în Spania şi au petrecut împreună sărbătorile.
“M-aş stabili la Burgos”
Am întrebat-o pe doamna Petrescu dacă intenţionează să se stabilească în Spania sau va reveni în ţară. A spus, din capul locului, că “în Spania, numai dacă nu vrei, nu-ţi găseşti de lucru”, după care a adăugat: “Deocamdată, este bine acolo. Nu ştiu acum să spun dacă rămân acolo sau mă întorc... Am fost tentată să rămân în Spania pentru că... este altă viaţă, alt nivel de trai, totul e diferit. Cred că m-aş stabili la Burgos fără nici o ezitare dacă mi s-ar oferi această posibilitate!”

Dezbateri publice despre... nimic!

Asociaţia „Viitorul tinerilor” din Ploieşti a câştigat finanţare pentru un proiect intitulat „Democraţia în rândul tinerilor”, banii fiind asiguraţi de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. Proiectul presupune organizarea a trei dezbateri publice în localităţi diferite de pe raza judeţului Prahova, susţinerea a două seminarii pe tema voluntariatului, precum şi elaborarea şi editarea unei broşuri cu drepturile cetăţeneşti.Asociaţia doreşte ca dezbaterile publice să aibă loc la Ploieşti, Câmpina şi Buşteni. Temele lor sunt, însă, la limita dintre hilar şi naivitate. Probabil, asociaţia nu ştie cum stau lucrurile în astfel de situaţii, când interesul oamenilor este foarte redus faţă de discuţii de acest gen, existând riscul ca sala să fie goală, indiferent dacă acţiunea este sau nu mediatizată. Temele propuse pentru dezbatere vizează implicarea cetăţenilor în acte şi decizii la nivel local, necesităţile sociale la nivel local şi voluntariatul-necesitate sau teorie. Foarte vagi, temele nu par a atrage nici măcar autorităţile locale, cel puţin la nivelul municipiului Câmpina existând reţinere în organizarea acestor dezbateri publice. Iar autorităţile locale par a avea şi motive să fie reţinute, dacă avem în vedere numai faptul că la ultimele dezbateri publice – pe tema bugetului local, a traseului autostrăzii sau a realizării „bretelelor”, care să asigure legătura cu DN1 – câmpinenii au părut indiferenţi. De exemplu, la dezbaterea privind bugetul local, importantă pentru urbe, credem noi, au venit doar doi cetăţeni, care aveau o problemă punctuală, legată de strada lor. Şi dacă s-au comportat astfel atunci când era vorba despre banul public sau probleme de interes local, ce pretenţii putem avea în momentul în care se discută lucruri care îi vizează direct doar la modul teoretic?! Ca să nu mai punem la socoteală treaba cu voluntariatul, care ţine de mentalitate, dar şi de nivelul de trai şi care ar putea avea succes peste... cine ştie câţi ani. Cel mai probabil, se va permite organizarea dezbaterilor publice şi la Câmpina, fiind avansată ca perioadă de desfăşurare - septembrie sau chiar octombrie 2008. În sală, însă, s-ar putea afla doar organizatorii, reprezentanţii administraţiei locale şi presa.

Cine l-a finanţat pe Tiseanu?

Şi de ce?
Campania electorală a trecut, alegerile s-au terminat, euforia succesului s-a dus, iar lucrurile au început să se mişte. Însă, a rămas o întrebare: cine a finanţat campania electorală a lui Horia Tiseanu?Este clar pentru toată lumea că Tiseanu nu a dispus de o asemenea sumă din propriul buzunar, aşa cum au fost cazurile altor candidaţi la funcţia de primar. Şi atunci? Mulţi şi-au pus problema sursei fondurilor cu care s-a plătit campania, dar nimeni nu a primit răspuns...Am încercat să aflăm direct de la primar răspunsul la întrebarea noastră. În timpul campaniei a spus că va prezenta o situaţie după încheierea alegerilor. Acum, deşi i-am solicitat acest lucru, Tiseanu nu a dat nici un fel de răspuns. Şi atunci?Conform unor cunoscători în ale campaniilor electorale, calculând doar lucrurile care s-au văzut - bannere, fluturaşi, reclame, spectacole etc - costurile ar fi depăşit 200.000 euro. Fără să socotim benzina maşinilor care au cărat oameni la vot şi alte “stimulente” despre care s-a tot vorbit... Acum, apare o nouă întrebare: cum se va revanşa Tiseanu faţă de sponsorii săi din campania electorală? Într-un sondaj efectuat pe blogul publicaţiei noastre, 95% au răspuns că primarul Tiseanu va apela la banul public pentru a-şi achita datoriile din campania electorală. E o variantă...

Mişcări de trupe pe scena politică

Pe scena politică se produc mişcări puternice în perspectiva alegerilor parlamentare. Mai multe personalităţi şi... personaje bucureştene au luat la ochi colegiile uninominale din Prahova.u Astfel, chiar în acest week-end, fostul consilier prezidenţial, Adriana Săftoiu, pe care o trecem la capitolul personalităţi, desigur, a semnat adeziunea la PNL, urmând să candideze într-unul dintre colegiile uninominale prahovene pentru un mandat de parlamentar. Tot la liberali este aşteptată şi oficializarea transferului lui Florin Anghel, actualul lider al PNDC intenţionând să candideze a Senatu Şi democrat-liberalii au primit “întăriri” de la centru, Cătălin Avramescu (actual consilier prezidenţial) şi Sever Voinescu - un alt publicist, apropiat al preşedintelui Traian Băsescu - urmând a candida tot în colegiile uninominale prahovene. Ne permitem să credem că nu de astfel de oameni avea nevoie PD-L Prahova şi că vor cam trage în jos partidul în speranţa că, de fapt, partidul îi va urca pe ei până în Parlament. Iar pedeliştii prahoveni nu duceau lipsă de candidaţi cu adevărat valoroşi.u O confirmare a adus-o în ultima săptămână şi Adrian Năstase, care şi-a depus oficial candidatura pentru colegiul nr. 8 de deputaţi, care include oraşul Mizil şi 17 comune din zonă.u Alte noutăţi pe scena politică vin din Câmpina. Traian Drăguşin a părăsit PNG-CD - revenind la Partidul Conservator, acolo unde s-a reorientat şi Mărgărit Muşat, care ar putea fi candidatul comun al coaliţiei PSD-PC pentru colegiul de deputaţi din zona Câmpina. Surprizele par să nu se oprească aici...

Bugetul Câmpinei a fost „rotunjit” cu peste 37 miliarde lei vechi

Prima şedinţă adevărată a noului Consiliu Local Câmpina a avut pe ordinea de zi şi un proiect privind rectificarea bugetului local pentru anul în curs. Din diverse surse, bugetul Câmpinei a crescut cu 37,7 miliarde lei vechi, ajungând la valoarea de 649,87 miliarde lei vechi.Astfel, bugetul Câmpinei a primit 18 miliarde lei vechi de la Guvern pentru reamenajarea şi modernizarea Grupului Şcolar Energetic, 300 milioane lei vechi pentru lucrări de cadastru şi 410 milioane lei vechi pentru compensarea creşterilor neprevizionate ale preţurilor la combustibilii utilizaţi la producerea energiei termice.În privinţa cheltuielilor pe care noul Excecutiv şi le-a propus, primarul Horia Tiseanu a supus atenţiei consilierilor o serie de suplimentări, printre care: 1,44 miliarde lei pentru cheltuielile de personal odată cu creşterea numărului de salariaţi; 1,6 miliarde lei pentru decontarea cheltuielilor cu procesul electoral; 500 milioane lei vechi - refacerea fondului de rezervă utilizat deja pentru înlăturarea efectelor calamităţilor; 900 milioane lei vechi pentru asigurarea salariilor noilor poliţişti comunitari; 400 milioane lei vechi pentru achiziţionarea de echipament şi dotarea noilor agenţi; 7,32 miliarde lei vechi – suplimentare a fondurilor pentru reparaţii la unităţile de învăţământ; 3 miliarde lei vechi pentru Spitalul Voila (studii de consolidare, restaurare Castel, lucrări de reabilitare termică a pavilioanelor; 3,1 miliarde lei vechi pentru Spitalul Municipal pentru dotarea cu centrală termică şi achiziţionarea de aparatură pentru Cabinetul de Oftalmologie şi multe altele.Dintre celelalte ar mai fi de menţionat doar prevederea bugetară privind alocarea a 700 milioane lei vechi ca participare a municipiului Câmpina la o posibilă asociere pentru realizarea alveolei a doua a rampei de la Băneşti, dar şi faptul că pentru bugetul Casei Tineretului s-a propus suplimentarea cu 2,5 miliarde lei vechi pentru organizarea unor manifestări culturale prilejuite de o nouă sărbătoare - „Zilele municipiului Câmpina”!În cadrul discuţiilor au apărut o serie de amendamente, unele dintre ele chiar interesante. Astfel, Dragomir Enache a vorbit despre necesitatea rezolvării problemelor legate de alveola a doua a rampei de la Băneşti, dar şi de necesitatea toaletării vegetaţiei de pe B-dul Culturii.Gena Preda a obţinut includerea unei sume de 50 milioane lei vechi pentru realizarea unui gard la secţia de copii a Spitalului de Psihiatrie Voila, în vreme ce Marian Nistor a propus alocarea a 100 milioane lei vechi ca sprijin pentru Biserica Evanghelică din Bistriţa, monument datând din 1470, distrus recent.Nu în ultimul rând, Gheorghe Tudor a ridicat problema Spitalului Municipal şi urgentarea unui studiu de fezabilitate pentru găsirea soluţiei optime privind încălzirea. Răspunsul a venit din partea viceprimarului Ion Dragomir: „Oricum, nu vom face nimic până la realizarea unui studiu de fezabilitate pentru a găsi cea mai bună soluţie. Se ştie că Spitalul nu mai are gaze de aproximativ două săptămâni, iar soluţia care pare a fi cea mai eficientă ar costa vreo 16 miliarde lei vechi, dar presupune două centrale pe fiecare nivel şi înlocuirea integrală a instalaţiilor, ceea ce practic nu este posibil până în iarnă!”
Cine n-are „pile” de angajat la Poliţia Comunitară?!
Gheorghe Tudor a propus să nu se angajeze 18 agenţi noi la Poliţia Comunitară, ci să se angajeze numai nouă, iar restul banilor să fie folosiţi pentru dotarea cu mijloace de intervenţie rapidă, care să eficientizeze acţiunile Poliţiei Comunitare. În faţa opoziţiei majorităţii colegilor săi, Tudor s-a întrebat retoric: „Cum or fi asigurat liniştea şi ordinea publică Stănescu şi Micu, atunci când nu exista Poliţia Comunitară?!” Întrebarea sa nu a primit răspuns…În schimb, trecându-se la vot, doar patru consilieri au fost de acord cu punctul de vedere al lui Tudor. Să însemne asta că restul consilierilor au câte o „pilă” de angajat la Poliţia Comunitară?!
Surpriza lui Alin Moldoveanu
Singurul consilier care este şi preşedintele unui club sportiv – Alin Moldoveanu – le-a oferit colegilor săi o mare surpriză la momentul rectificării bugetului local. Iniţial, Horia Tiseanu propusese suma de două miliarde ca suplimentare a capitolului destinat sportului. Ei bine, din această sumă au mai rămas doar 200 milioane lei vechi, restul – la propunerea lui Alin Moldoveanu – fiind împrăştiaţi la reparaţii străzi (400 milioane), reparaţii şcoli (100 milioane), Zilele Municipiului (500 milioane), artificii de Revelion (500 milioane), Spitalului Municipal (300 milioane), la care se adaugă cei 100 milioane propuşi de Nistor pentru biserica din Bistriţa. În faţa uimirii colegilor săi, Alin Moldoveanu a ţinut să explice: „În afară de FCM Câmpina, care oricum a cerut o sumă mult mai mare, nici un alt club sportiv nu a depus vreo cerere de finanţare”. „Atunci, iniţiatorul de ce a prevăzut o sumă atât de mare?” – a reacţionat Dragomir Enache, fără a primi, însă, răspuns din partea celui vizat.
Vor fi “Zilele Municipiului”,dar nu se ştie când...
Primarul Tiseanu a venit cu propunerea de a se aloca suma de 2,5 miliarde lei vechi Casei Tineretului pentru organizarea “Zilelor municipiului Câmpina”. Practic, principala motivaţie ar fi că de 8 ianuarie nu prea merge micu’ şi berea, astfel că „am zis să facem o altă sărbătoare, care să nu fie legată de vreun eveniment istoric anume, dar să fie două zile în care centrul va fi închis, vor fi terase, cu muzică şi multă distracţie. O sărbătoare pe care Câmpina o merită!” – a afirmat Horia Tiseanu.„E foarte bine – a spus consilierul liberal Dragomir Enache – dar când vor fi aceste manifestări?” Nu a primit drept răspuns decât un ridicat de umeri… Poate aflăm răspunsul după ce se stabileşte calendarul alegerilor parlamentare!

Bătălia pentru organigramă

Adevărata ţintă: funcţia de city-manager
Unul dintre proiectele care a suscitat cele mai multe comentarii s-a referit la suplimentarea organigramei cu 23 de posturi – 20 de funcţii publice de execuţie şi 3 de personal contractual, printre care şi funcţia de administrator public, una dintre monedele de schimb din campania electorală.Astfel, primarul Tiseanu le-a propus consilierilor locali să aprobe angajarea unui administrator public, un referent la cabinetul primarului, un post de cercetător ştiinţific la Muzeul „Hasdeu”, un referent la Direcţia Economică, un arhitect la Biroul de Urbanism şi 18 agenţi ai Poliţiei Comunitare. Discuţiile au fost extrem de animate. Pe tema celor 18 agenţi noi pentru Poliţia Comunitară, Tiseanu a punctat: „Dacă le vom da scutere sau autoturisme nu se vor mai da jos din ele, iar pe noi ne interesează să fie tot timpul printre oameni!” Curios, dar parcă acelaşi principiu s-ar potrivi şi pentru aleşii locali! Ion Dragomir a avut o poziţie ceva mai nuanţată promiţând să realizeze o analiză dacă nu ar fi mai ieftină angajarea unei firme de pază specializate… De urmărit! Dacă nu a reuşit să-şi impună punctul de vedere în privinţa numărului de agenţi pentru Poliţia Comunitară, Gheorghe Tudor a obţinut ca toţi şefii de servicii din Primărie să aibă studii superioare. În momentul de faţă, conform organigramei, există două persoane care nu îndeplinesc acest criteriu, este vorba de Eugen Drăgănoiu, şef Serviciu Administrativ, şi Cristian Enache, şef Serviciu Întreţinere Străzi.Adevărata ţintă a noii organigrame a fost, însă, funcţia de city-manager. Vizată – potrivit algoritmului electoral – de Jenica Tabacu, funcţia este creată parcă anume pentru directorul Muzeului Hasdeu. Unii consilieri au încercat să impună posibilitatea ca la concurs să participe un număr cât mai mare de persoane. Primul atac a venit din partea Monicăi Clinciu: „Casa de Cultură şi Casa Tineretului au directori de care nu s-a plâns nimeni. De ce să plătim un om care să coordoneze activitatea acestor directori, dacă lucrurile au mers bine până acum? Nu-s împotrivă, dar să-i dăm de lucru!” Situaţia ar putea fi extinsă şi la Muzeul „Hasdeu”, iar întrebarea şi-ar păstra valabilitatea. În privinţa comisiei pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de city-manager, Arghir a insistat ca „măcar de dragul transparenţei” să facă parte din această comisie şi alţi consilieri, după ce Tiseanu îi propusese – alături de el - numai pe Dragomir, Paul Moldoveanu, Piţigoi şi Elena Albu. Astfel, au fost... aprobaţi Monica Clinciu şi Dragomir Enache. Apoi, consilierii au încercat să elimine unele dintre criterii. Unii au spus că nu este obligatoriu ca viitorii candidaţi să aibă studii postuniversitare sau masterate, alţii au solicitat studii superioare de lungă durată în management sau administraţie publică, până când Horaţiu Zăgan le-a spus colegilor săi că „nu ştiu de ce atâta agitaţie pentru că va candida un muzeograf”! Doar Gheorghe Sandu a reuşit să destindă feţele crispate ale celor mai mulţi dintre consilieri – atunci când Dragomir Enache a atras atenţia asupra unei inadvertenţe între necesitatea cunoştinţelor medii sau avansate de operare pe calculator pentru viitorul city-manager, Sandu a spus candid: „E avansat spre mediu!” Şi s-a râs, dar criteriile de înscriere la concurs pentru acest post au rămas cele care o avantajează cel mai mult pe Jenica Tabacu. „C-aşa-i în politică!”

În Piaţă, ca la... piaţă!

Câmpina se mândreşte cu o piaţă care a costat peste 20 miliarde lei vechi şi care este condusă de “mâna dreaptă” a primarului Tiseanu, Marian Nistor. Aceasta este piaţa în care plouă prin acoperiş, comercianţilor nu le este permis să folosească WC-ul din incintă, dar directorul a obţinut acordul Consiliului Local pentru a obţine bani din publicitate pe sediul Pieţei!Până unde se va ajunge?
Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local s-au aflat şi două proiecte privind Piaţa Centrală, de a cărei administrare se ocupă un serviciu condus de consilierul local Marian Nistor. Dacă proiectele propriu-zise nu au pus mari probleme, în schimb, la capitolul “Diverse” lucrurile s-au mai animat atunci când a fost vorba de... piaţă. În cadrul şedinţei, consilierii au aprobat fără prea mari discuţii noul regulament de funcţionare a Serviciului de Administrare a Pieţei, precum şi solicitarea de a se putea obţine fonduri de către acest serviciu prin amplasarea de bannere publicitare chiar pe sediul Pieţei Centrale. Toate bune şi frumoase, până aici, pentru ca la “diverse” să înceapă recitalul...Mai întâi, consilierul PNDC, Dan Telegescu, l-a întrebat pe Nistor “De ce nu pot folosi comercianţii din piaţă WC-ul din interior şi sunt nevoiţi să lase marfa pe tarabă şi să meargă la WC-ul public din parcarea Pieţei?” A fost momentul în care Nistor a luat foc. Cu gesturi largi şi pe un ton nepotrivit, Marian Nistor a spus zâmbind sarcastic “Aţi votat mai devreme regulamentul de funcţionare a pieţei în care era prevăzută şi această problemă”. Iar cei prezenţi şi în legislatura trecută şi-au adus aminte de momentul scandalului “Logan pentru Piaţă”, în care acelaşi Nistor a achiziţionat un autoturism Dacia Logan pentru Piaţă, investiţia fiind trecută mărunt pe una dintre foile vârâte sub nasul consilierilor, care îşi au partea lor de vină.A urmat un al doilea moment. Un alt consilier PNDC, Alin Moldoveanu, l-a întrebat pe acelaşi Nistor “Dacă este adevărat că plouă în clădirea Pieţei, dacă mai este în garanţie construcţie şi ce măsuri s-au luat?” Cu gesturi şi mai largi şi necontrolate, Nistor s-a arătat foarte surprins că el este cel întrebat, apoi şi-a trimis colegul la... Direcţia Tehnică, pentru că “Noi decât administrăm clădirea”. Nistor a fost temperat de mult mai versatul Dragomir Enache, care i-a zis: “Stai dom’le puţin! Dacă eşti şef la Piaţă şi un consilier te întreabă nu poţi să-l trimiţi la plimbare. Omul te-a întrebat clar, plouă sau nu în piaţă?” “Da, plouă”, a recunoscut Marian Nistor. Şi cine putea să sară în ajutorul şefului de la Piaţa Centrală dacă nu chiar şeful de partid şi de administraţie, primarul Horia Tiseanu, care a precizat: “Proiectul a fost forţat din punct de vedere al acoperişului. Într-adevăr, sunt zone în care plouă. Am solicitat constructorului să ia măsuri, s-au luat, dar tot mai plouă şi vom mai face alte demersuri. Dacă acoperişul a fost proiectat prost, vom mai avea probleme. Şi a fost proiectat prost! Degeaba e frumos, dacă plouă prin el!” - a încheiat Horia Tiseanu.În concluzie, măsuri să nu mai plouă nu se iau, comercianţii sunt trimişi la WC în altă parte, dar avem taxă de publicitate pentru folosirea clădirii Pieţei... Doar vine o nouă campanie electorală.

Alexandru Maicu, decorat de preşedintele României

Şedinţa de săptămâna trecută a Consiliului Local a început cu un moment festiv, primarul Horia Tiseanu făcând oficiile de decernare a unui ordin naţional către Alexandru Maicu. Acesta a primit “Ordinul Naţional pentru Merit”, în grad de comandor, din partea Administraţiei Prezidenţiale, pentru merite deosebite în promovarea relaţiilor diplomatice, economice şi militare dintre România şi Africa de Sud. Deosebit de emoţionat, Alexandru Maicu, un câmpinean care a petrecut mulţi ani în Africa de Sud, a mulţumit pentru ordinul care i-a fost conferit şi a ţinut un discurs. A emoţionat pe toată lumea în momentul în care a precizat că vizitează anual Africa de Sud pentru a depune o floare la mormântul băiatului său. Alexandru Maicu a mai fost răsplătit cu diverse ordine şi medalii, ultima oară în anul 2001, Ion Iliescu, preşedintele de atunci, conferindu-i, la Palatul Cotroceni, “Ordinul Naţional pentru Merit”, în grad de cavaler, tot pentru promovarea relaţiilor cu Africa de Sud.

Perspective interesante pentru noul Consiliu Local

A fost prima şedinţă ordinară a Consiliului Local... Firesc, după patru ore de dezbateri, se pot trage primele concluzii. Cert este că, măcar la această primă şedinţă, nu a fost circ. Chiar dacă au existat destule momente mai încinse, totuşi, per ansamblu, nu se poate spune că s-a sărit calul. Ar mai trebui precizat că prezenţa a fost de 100% şi că prezidarea şedinţei a fost asigurată de Elvis Arghir (ca şi în mandatul trecut, preşedinţii de şedinţă sunt desemnaţi în ordine alfabetică).
Consilieri vechi, consilieri noi...
În special problemele procedurale sau de ordin tehnic au născut unele dispute între consilierii vechi şi cei mai noi. Iar dacă cei fără experienţă în administraţie au preferat mai mult să tacă, în schimb, Dragomir Enache - care are la activ două mandate de consilier judeţean - a solicitat “evitarea timpilor morţi şi, în loc să pierdem vremea şi să citim expunerile de motive, unele foarte lungi, mai bine am folosi acel timp pentru dezbateri”. Din rândurile consilierilor aflaţi la prima experienţă în administraţia publică locală doar Monica Clinciu şi (parţial) Adrian Piţigoi au avut într-adevăr ceva de spus, în vreme ce Gena Preda şi Elena Albu abia au încercat să se facă auzite. Alin Moldoveanu şi-a luat în serios rolul de lider al opoziţiei, în vreme ce Florin Marcu şi Dan Telegescu au fost mai... discreţi. Cât despre Gheorghe Sandu, consilier local şi în urmă cu două mandate, el a vorbit puţin, dar chiar şi aşa a reuşit să scoată... “perla” săptămânii.Consilierii mai vechi s-au mai ... schimbat la faţă de precedentul mandat. Astfel, Elvis Arghir a devenit ceva mai versat, Horaţiu Zăgan, mult mai tăcut şi mai puţin pus pe şotii, după ce a fost despărţit de Ion Dragomir, iar acesta, la rândul său, a devenit mult mai grav... Deh, funcţia obligă! În rest, Viorel Bondoc şi Lucian Cercel îşi menţin linia de disciplină şi discreţie, Mihaela Neagu Petrovici îşi păstrează distincţia, în vreme ce Jenica Tabacu a lăsat impresia că aşteaptă doar o scânteie pentru a-şi spune multe dintre păsurile care-i stau pe suflet. Gheorghe Tudor şi Marian Nistor şi-au păstrat agresivitatea, dar fiecare... în felul său!
Primarul s-a supărat pe consilierii PNDC
Chiar dacă a reuşit să-şi păstreze calmul pe parcursul celor patru ore ale şedinţei, fiind suplinit cu brio în momentele cele mai delicate de viceprimarul Dragomir, primarul şi-a dat în petec la... diverse. Edilul-şef a avut o reacţie similară cu cea a şefului Pieţei, atât Tiseanu, cât şi Nistor, trimiţându-i la... Direcţia Tehnică pe consilierii PNDC care au solicitat diverse informaţii în legătură cu clădirea Pieţei Centrale sau stadiile de execuţie a unor lucrări de pe diferite străzi. Practic, atât Tiseanu, cât şi Nistor şi-au trimis colegii la plimbare cu gesturi largi, nediplomatice şi care nu le fac deloc cinste unor oameni aleşi în funcţii publice. Chiar dacă, să zicem, consilierii PNDC au cam căutat-o cu lumânarea, Horia Tiseanu este “primarul tuturor câmpinenilor”, nu numai al celor din jurul lui. Dacă Nistor a fost pus la punct de Enache, şeful Pieţei răspunzând, în cele din urmă, întrebării care îi fusese adresată, Tiseanu a fost contrat de Alin Moldoveanu: “V-am văzut la şedinţele Consiliului şi în mandatul precedent şi întotdeauna aţi răspuns întrebărilor consilierilor, că nu v-a întrebat nimeni de ceva ce faceţi acasă, ci de lucrări plătite din banii publici, pe care dvs. ar trebui să le urmăriţi!”Adoptarea primelor proiecte de hotărâre mai importante a condus şi la configurarea taberelor. De partea Primăriei s-au aflat consilierii PD-L, PIN şi - parţial - cei ai PSD, aici doar Gheorghe Tudor făcând notă discordantă şi spunând de fiecare dată ceea ce avea de spus. Deci, în mare, coaliţia a funcţionat la prima şedinţă. În mod clar, de partea cealaltă se află consilierii PNDC, în vreme ce liberalii valsează de la o tabără la alta în funcţie de... importanţa proiectului şi de posibilele influenţe.

Nici o acţiune de Ziua Imnului

Marţi, 29 iulie, în întreaga ţară se sărbătoreşte Ziua Imnului Naţional. La nivelul municipiului Câmpina, administraţia locală nu organizează nici un fel de acţiune, explicaţia oferită fiind foarte simplă - doar municipiile reşedinţă de judeţ au obligaţia organizării unor acţiuni în cinstea Imnului Naţional. În aceste condiţii, la Câmpina nu vor răsuna astăzi acordurile imnului naţional. De altfel, şi în anii precedenţi, atunci când s-au organizat diverse acţiuni, participarea cetăţenilor a fost minimă. Ziua Imnului Naţional a fost instituită la 29 iulie, dată la care s-au auzit prima dată acordurile melodiei “Deşteaptă-te române!”, la Râmnicu Vâlcea, în timpul Revoluţiei din 1848.

Apartamentele din blocul E7 vor putea fi cumpărate de chiriaşi

Am primit la redacţie un mesaj din partea unuia dintre cititorii noştri, care ne semnalează o situaţie interesantă, pe strada Erupţiei, la unul dintre blocurile construite prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL). Iată conţinutul mesajului:
Blocuri din 2003, vândute acum cu 50% mai mult?!
“Vă rog să încercaţi să aflaţi de ce pentru apartamentele din blocul E7 construit de Primăria Câmpina şi EdilConst, bloc situat pe strada Erupţiei şi dat în folosinţă în anul 2003, Primăria refuză şi acum să ne spună care este preţul final al apartamentelor. Există doar un preţ estimati, în contractul existent dinaintea dării în folosinţă a blocului. Însă, Primăria se obliga prin acelaşi contract să ne aducă la cunoştinţă preţul final al fiecărui apartament, la momentul dării în folosinţă a apartamentelor, adică în 2003! Blocul nu are nici acum cadastrul făcut şi nici preţ final, deşi prin contract Primăria se obliga să comunice preţul final la predarea apartamentelor. Anul acesta, în urma unor întâlniri între locatari şi reprezentanţii Primăriei, s-a vehiculat că preţul locuinţelor va fi mai mare cu 50%. Oricum, zvonurile anunţau încă din anul 2006 majorări de preţ, deci după numai 3 ani de la finalizarea construcţiei. De teamă sau nu, Primăria nu vrea să ne comunice acest preţ. Seamănă puţin a cacealma, nu? Cineva doreşte mărirea preţului cu 50%, un preţ stabilit prin contract după mulţi ani de la finalizarea construcţiei. Şi uite aşa, se scot nişte bănuţi frumoşi din evaluarea unui apartament construit înainte de 2003, care va fi vândut la preţul pieţei de astăzi. Şi dacă mai pui la socoteală că toţi locatarii au fost în nenumărate rânduri la Primărie şi până acum, cu toate promisiunile, nu li s-a comunicat nimic de câţiva ani, chiar nu pare că ceva nu e în regulă? Cu mulţumiri, Ştefan Ariaşu”

Juriştii Primăriei, susţin că... aşa e legea!
Firesc, am încercat să aflăm de la reprezentanţii Primăriei, care este situaţia blocului cu pricina. Ei bine, de la juriştii administraţiei locale am aflat că… aşa e legea. Anul acesta, la 21 aprilie, a intrat în vigoare Legea nr. 89 /2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, prin care se aduc o serie de modificări care permit vânzarea apartamentelor către chiriaşi după expirarea contractului iniţial de cinci ani. Actul normativ impune o serie de condiţii, printre cele mai importante fiind: vânzarea se face numai la solicitarea chiriaşilor, fără obligativitatea acestora de a cumpăra apartamentele, iar preţul locuinţei se va achita integral de beneficiar la semnarea contractului de vânzare-cumpărare.În privinţa stabilirii preţurilor acestor apartamente, noua lege spune că „valoarea de vânzare a locuinţei se stabileşte de autorităţile administraţiei publice locale în baza evaluării realizate de către o persoană fizică sau juridică autorizată, selecţionată de unitatea de administrare potrivit prevederilor legale privind achiziţiile publice” (art. 6, alin. 2, lit. d). Rămâne de văzut doar dacă oamenii care locuiesc în blocul E7 de pe strada Erupţiei vor avea norocul (sau ghinionul?) ca evaluarea să fie făcută de cel care a stabilit şi preţul apartamentelor din celebrul bloc 23I (în care administraţia locală a ieşit în pierdere, vânzând la un preţ cu mult sub preţul pieţii) sau de cel care a stabilit preţul locuinţelor din la fel de celebrul Cămin IRUE, în care tot administraţia locală a ieşit în pierdere, cumpărând camera de cămin la un preţ exorbitant, cât un apartament în centrul târgului!În concluzie, este foarte posibil – şi legal! – ca apartamentele să fie vândute la preţul pieţii, care poate fi cu peste 50% mai mare decât nivelul anului 2003, dar juriştii administraţiei locale ne-au asigurat că nici unul dintre chiriaşi nu va fi obligat să cumpere apartamentul, fiind obligat doar să reînnoiască actele şi documentele privind închirierea acestuia.

Fosta maşină a primarului, apoi a viceprimarului, nu a avut succes la vânzare

În decembrie 2006, Consiliul Local aproba scoaterea la vânzare a mai multor maşini care aparţinuseră Primăriei, printre care se număra şi autorutismul Daewoo Leganza, care fusese maşina de serviciu a primarului, apoi a viceprimarului după achiziţionarea Passat-ului, care se află şi astăzi în... dotarea primarului Câmpinei. Un expert evaluator a stabilit valoarea autoturismului Daewoo Leganza la 273 milioane lei vechi. De atunci au avut loc trei licitaţii pentru acest autoturism fără ca nimeni să se prezinte şi să-şi manifeste interesul pentru automobilul cu care au circulat succesiv primarul şi viceprimarul Câmpinei. În aceste condiţii, consilierii au luat în discuţie diminuarea cu 20% a preţului de pornire a licitaţiei. Mai mult, în cadrul discuţiilor la acest proiect, consilierul PNDC Alin Moldoveanu a supralicitat şi a propus ca preţul de pornire al licitaţiei să scadă cu 30%, ceea ce consilierii au acceptat fără nici un fel de rezerve. Poate acum...

Romii şi-au făcut planuri mari, mizând pe banii UE

Asociaţia Romilor „Frăţia” a înaintat administraţiei locale propunerea de a se aproba Planul de acţiune pentru comunităţile de romi aferent perioadei 2008 - 2010, obiectivul general fiind dezvoltarea socio-economică a comunităţii de etnie romă din Câmpina.Planul de acţiune are în vedere un studiu de fezabilitate pentru modernizarea a trei străzi, introducerea de gaze, apă potabilă şi canalizare în comunităţile care au actele de proprietate în regulă, amenajarea de locuinţe sociale pentru romi după un plan al regenerării urbane, reabilitarea unei baze sportive din apropierea zonelor locuite de romi, crearea de locuri de muncă pentru romi prin programe speciale, construirea a minimum un centru social multifuncţional cu cabinete sanitar şi stomatologic, creşterea nivelului de educaţie al copiilor din comunităţile de romi prin program prelungit şcolar şi extinderea serviciilor grădiniţei din cartierul „Păcuri”, sprijin pentru accesul copiilor de romi la trupele de dans ale Casei Tineretului şi Casei de Cultură, precum şi organizarea în colaborare cu administraţia locală a unor evenimente de tipul Ziua naţională a romilor şi Ziua dezrobirii romilor. Pentru cele mai multe dintre aceste proiecte, Asociaţia Romilor „Frăţia” va participa la accesarea de fonduri europene. Proiectul privind aprobarea acestui plan a fost aprobat.

Stiri, pe scurt...

Autorizarea persoanelor fizice se face numai... la Ploieşti
Ca semn al descentralizării mult trâmbiţate şi al autonomiei locale, de ceva vreme, activitatea de autorizare a persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale, care desfăşoară activităţi independente la Câmpina, nu se mai face la nivelul Primăriei! Persoanele în cauză trebuie să depună cererea de înregistrare numai la Oficiul Registrului Comerţului Prahova, de la Ploieşti.

Transportatorii, puşi la punct de Ion Dragomir
Una dintre cele mai aprinse discuţii a fost provocată de iniţiativa lui Elvis Arghir a vizat abrogarea hotărârilor care reglementează transportul public pe teritoriul municipiului. În stilu-i caracteristic, Elvis Arghir s-a legat de numeroasele neconcordanţe care guvernează acum această activitate, lăsându-se loc multor speculaţii: “Dacă un microbuz cu călători intră pe centru este amendat, dar dacă într-un microbuz identic, transporţi cartofi, ai voie! Eu mă simt discriminat, pentru că un cartof este mai tare ca un om, pentru că are voie pe centru!” Asta fără se mai vorbi despre faptul că fundamentul juridic al celor două hotărâri a fost abrogat!Punctul pe “i” a fost pus de viceprimarul Ion Dragomir, cel care s-a ocupat, practic, de situaţia transportatorilor: “Problema este foarte simplă: înaintea ultimei licitaţii, fiecare transportator a cumpărat un caiet de sarcini, în care erau prevăzute traseul şi staţiile. Intrând la licitarea traseului, transportatorul şi-a însuşit condiţiile din caietul de sarcini. Nu poţi veni ulterior să soliciţi schimbarea traseului sau a staţiilor, după cum îţi convine!”

Consilierilor le place... Turcia!
În a doua lună de activitate a noului Legislativ, consilierii au avut de stabilit componenţa şi detaliile unei a două deplasări peste hotare. Punctul comun al celor două deplasări - Turcia, dar dacă prima dată s-a mers la Silivri, localitate cu care Câmpina este înfrăţită, de această dată consilierii au de onorat o invitaţie la Izmir. Invitaţia a venit din partea Patronatelor Serviciilor Publice pentru o vizită profesională şi un schimb de experienţă pe tema “Amenajarea teritoriului prin modernizarea şi dezvoltarea serviciilor publice”. Acţiunea va avea loc în perioada 4-13 septembrie, iar consilierii au stabilit ca din rândurile lor să meargă Dragomir Enache, Viorel Bondoc şi Dan Telegescu. S-a mai stabilit ca primarul Horia Tiseanu să desemneze celelalte două persoane din cadrul Primăriei, care vor face deplasarea la Izmir.Reamintim că, la precedenta vizită, la Silivri, au participat Mihaela Neagu Petrovici, Adrian Piţigoi, Marian Nistor, iar din partea Primăriei - Eliza Oprescu, Dana Hoitan şi Gabriela Boroş.

Cristina Movileanu, campioană naţională la aruncarea suliţei

Cristina Movileanu a câştigat sâmbătă, la Bucureşti, titlul naţional la aruncarea suliţei, categoria juniori II, cu o aruncare de 45,41m. Performanţa şcolii de aruncarea suliţei câmpinene, condusă de Nicolae Pavel, este cu atât mai meritorie cu cât şi în întrecerea băieţilor, Grupul Şcolar Petrol Câmpina a avut un loc pe podium. Este vorba de George Călinoiu, care s-a clasat al doilea cu o aruncare de 59,63m. Dimntre ceilalţi sportivi ai Grupului Şcolar Petrol, la finalele naţionale de juniori II, au mai obţinut clasări notabile: Ionuţ Iorga (locul IV, aruncarea suliţei, 54,41m), Răzvan Ciobanu (locul 4, aruncarea discului, 47,73m), Marius Deaş (locul 5, aruncarea discului, 47,32m).

FCM Campina, neinvinsa in amicale

Municipalul merge bine şi în deplasare
FC Târgovişte - FCM Câmpina 0-1 (0-0)
Formaţia pregătită de Petre Gigiu continuă să rămână fără înfrângere de-a lungul perioadei de pregătire, victoria de la mijlocul săptămânii trecute, de la Târgovişte, fiind o nouă surpriză oferită de o echipă care a tot testat jucători în această vară, fără a avea un „schelet” solid din sezonul trecut. Acel „du-te-vino” de la nivelul lotului nu influenţează rezultatele echipei, care este singura formaţie prahoveană care a câştigat toate meciurile de pregătire de până acum. La Târgovişte, Gigiu i-a putut vedea la lucru pe nou-veniţii Năuiu (FC Caracal), Plugaru (Politehnica Iaşi) şi D. Dobrin, C. Crăciun şi Cărăuşu (toţi de la Rapid II), tehnicianul declarându-se mulţumit, la final, de prestaţia elevilor săi. Moldoveanul Plugaru a reuşit, chiar, să şi înscrie unicul gol al partidei, în minutul 75, încununând, astfel, o evoluţie extrem de convingătoare. Autorul singurului gol al partidei de la Târgovişte are 20 de ani şi este fostul număr 10 de la “satelitul” Politehnicii Iaşi. Altfel, meciul a fost destul de echilibrat, cu multe ocazii – oarecum paradoxal, mai multe în contul oaspeţilor – dâmboviţenii prezentându-se destul de modest, în ciuda faptului că au evoluat cu prima echipă.Municipalul a început cu: Plachta – Marcu, Zapodeanu, Năuiu, Cristea – Stamenkovic, Ţiclea, Jecu, Plugaru – Tănăsescu, Enache, iar pe parcurs au mai intrat şi Robicek, Ed. Bica, Dobrin, Chirea, Cărăuşu, Crăciun şi Defta. Nu au evoluat, fiind accidentaţi, ceilalţi doi fotbalişti veniţi în probe de la Politehnica Iaşi, Apetroaie şi Tofan.
Victorie clară
FCM Câmpina - Dacia Mioveni 1-0 (1-0)
În ultima zi a stagiului de pregătire centralizată, Municipalul câmpinean a avut cel mai dificil adversar din această perioadă precompetiţională, fosta echipă din prima ligă, Dacia Mioveni.La capătul unui meci interesant, cu multă determinare şi în care ambele echipe au alergat foarte mult, câmpinenii s-au impus cu scorul de 1-0, prin golul marcat de Eduard Bica, în minutul 35. Antrenorii Petre Gigiu şi Cristian Dumitru i-au utilizat pe: Mindileac - Marcu, Zapodeanu, Năuiu, Cârstea - Jecu, Ţiclea, Stamenkovic, Plugaru - Bica, Enache. Au mai jucat: Plachta - Defta, Apetroaie, Andrei (UTA Arad), Tofan (Poli Iaşi), Robicek, Chirea, Bănică (Petrolul). N-a fost utilizat “francezul” Marc Tănăsescu - fotbalist ai cărui părinţi au cetăţenie română - uşor accidentat. În această săptămână, mai precis joi, gruparea câmpineană va disputa un nou meci-şcoală cu o echipă din Liga a III-a, încă nedesemnată, iar sâmbătă, la Câmpina, va poposi divizionara secundă, FCM Târgovişte.După acest joc, Petre Gigiu a declarat: "Raportat la momentul actual, dar şi la efectivul restrâns de jucători pe care-l am la dispoziţie, sunt mulţumit de prestaţiile elevilor mei. Dar nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece”.

Războiul dintre Coruna şi Unirea continuă...

Mărgărit Ciobotaru, preşedinte Unirea Câmpina: “Opanschi trăieşte din salariul de la fotbal, pe când eu bag bani în fotbal, chiar dacă m-am trezit conducător peste noapte!”

Războiul pornit între două dintre cluburile câmpinene de fotbal - Coruna şi Unirea - pare să fi intrat într-o nouă etapă, cea a declaraţiilor belicoase. După “disputa” de săptămâna trecută - oglindită în paginile publicaţiei noastre - protagoniştii şi-au mai nuanţat punctele de vedere, aruncând o nouă serie de “săgeţi” asupra adversarului.Astfel, Mărgărit Ciobotaru - mai cunoscut sub apelativul “Maradona” - în calitatea sa de preşedinte al clubului Unirea, a declarat: “Sunt în continuare supărat pe cei de la Coruna, mai ales pe Roberto Opanschi, pentru că nu am înţeles spre exemplu cum i-am luat noi jucători cu japca?! S-o fi referit la faptul că acum vreo două săptămâni l-am luat de la ei pe Ungureanu, cu acte în regulă, achitându-i suma de 20 milioane lei vechi, chiar lui Opanschi?! Tot el a mai spus că jucătorii care fuseseră împrumutaţi la noi erau obligaţi să se întoarcă la ei. Păi, la momentul respectiv, ei nu mai aveau echipă de seniori! Iar dacă asta a fost dorinţa jucătorilor, pentru că ei se simt mai bine în familia Unirea decât la Coruna, care-i vina noastră?! Aşa cum este cazul, spre exemplu, al lui Flaidăr, care a depus documente la AJF că doreşte să vină la noi... Nu aş vrea să mai continui acest scandal, ci vreau să închei doar cu atât: Opanschi trăieşte din salariul de la fotbal, pe când eu bag bani în fotbal, chiar dacă m-am trezit conducător peste noapte!”

SPORT pe scurt...

Pe 15 august debutează Ligile A şi B
La sediul Asociaţiei Judeţene de Fotbal (AJF) Prahova a avut loc şedinţa cu delegaţii echipelor participante, în vederea pregătirii noului sezon competiţional. Cu acest prilej s-a stabilit, în afara Ligii A Prahova, componenţa seriilor de la nivelul celui de-al doilea şi al treilea eşalon fotbalistic al judeţului, cât şi data la care vor debuta campionatele judeţene. Astfel, Liga A şi B Prahova vor începe în zilele de 15, 16 şi 17 august, iar ultimul eşalon judeţean, care s-a mărit de la trei la patru serii, va debuta o săptămână mai târziu. Tot în această perioadă este preconizat şi startul Cupei României, faza judeţeană, primele grupări care vor intra în concurs fiind echipele de la nivelul Ligii C Prahova. Pe 6 august, la sediul AJF Prahova, de pe Strada Pielari, nr. 5, va avea loc ultima şedinţă cu delegaţii înaintea debutului viitorului sezon competiţional, prilej cu care se va stabili şi programul exact al noii ediţii de campionat.Deocamdată, din ceea ce am aflat de la conducătorii clubului Unirea s-au stabilit în linii mari doar primele două etape, fiind posibil să mai apară noutăţi printre echipele care se vor alinia la startul întrecerii. Dacă lucrurile rămân neschimbate, primele două etape vor arăta astfel pentru Unirea:
1. CS Floreşti – Unirea Câmpina
2. Unirea Câmpina - Unirea Brebu
Două victorii pentru brezeni
Tehnicianul formaţiei Tricolorul Breaza, Florin Stăncioiu, a comandat pentru elevii săi alte partide amicale în a doua parte a săptămânii trecute.În prima dintre aceste partide, disputată miercuri, Tricolorul Breaza a dispus cu un categoric 5-0 de CS Floreşti, golurile formaţiei din Liga a III-a fiind marcate de Simion (2), Vişan (2) şi Negotei. După numai două zile, brezenii au susţinut o nouă partidă, de această dată în faţa formaţiei secunde a FC Târgovişte. Şi cu acest prilej, elevii lui Stăncioiu s-au impus, dar cu scorul de 2-1, golurile gazdelor fiind semnate de Simion şi Vasilescu.În ambele jocuri, Stăncioiu a rulat întregul lot disponibil.
Începe Cupa României
FRF a stabilit „ţintarul” primei faze a ediţiei 2008 - 2009 a Cupei României, ale cărei meciuri sunt programate mâine, miercuri, 30 iulie, cu începere de la ora 17.30. Astfel, formaţiile prahovene vor juca după cum urmează:
AS Filipeşti – Conpet Ploieşti
Kaproni Boldeşti – Tricolorul BreazaP
etrolul II Ploieşti – Chimia Brazi
Cel mai probabil, ultima partidă nu se va disputa, informaţiile privind continuarea activităţii la „satelitul” Petrolului fiind foarte vagi. Din câte se pare, echipa nu va mai fi înscrisă în campionat, aşa că trupa lui Vali Negoiţă, Chimia Brazi, se va califica direct în faza următoare.
Coruna revine la nivelul seniorilor
Faţă de sezonul precedent, din acest campionat vor participa alte 13 grupări care s-au înfiinţat în această vară. Cu amendamentul că toate team-urile apărute vor fi înscrise în ultimul eşalon fotbalistic judeţean, acestea sunt: Coruna Câmpina, AS Spartacus Filipeşti, CS Şirna, Juventus Călineşti, Montana Valea Doftanei, AS Rachieri, Inter Ciupelniţa, Sporting Dorobanţul Ploieşti, CS Blejoi, FC Ploieşti Vest, AS Baba Ana, Noua Generaţie Brătăşanca şi Steaua Ologeni.

Şi arbitri se pregătesc
Nu numai echipele au intrat în linie dreaptă înaintea unei noi ediţii de campionat, dar şi arbitri. Primul pas va fi susţinerea testelor fizice. Astfel, cei din Liga A se vor prezenta la teste pe data de 2 august, iar ceilalţi, din Ligile B şi C, o săptămână mai târziu. Arbitrii care au absolvit şcoala în primăvară vor susţine aceste probe pe data de 12 august. De asemenea, şefii Comisiei Judeţene de Arbitri au decis să constituie un lot de perspectivă la nivelul Ligii A, format din tineri cu calităţi, care să reprezinte baza de selecţie pentru concursul de promovare în Liga a III-a de anul viitor. Nu în ultimul rând, în toamnă vor debuta cursurile Şcolii de arbitri, la o dată care va fi anunţată din timp.

21 iulie 2008

Căminul Petrol, un tărâm orfan de... Primărie


Fie că ne place sau nu, fie că ne convine sau nu, terenulpe care se află Căminul Grupului Şcolar Petrol aparţine administraţiei locale. Dacă pentru unele dintre clădiri s-a găsit un rost, iar starea lor este cât de cât acceptabilă,în buna tradiţie românească, în partea ferită de ochii celor mai mulţi oameni situaţia se prezintă jalnic. Totul arată ca un loc părăsit, iar cei cu responsabilităţi aruncă vina de la unul la celălalt.Păcat de acest loc, care, deşi nu pare, este în Câmpina.

Pentru Căminul Petrol şi întreaga bază care se afla aici au existat întotdeauna planuri măreţe - complex olimpic, bazin de înot, sală polivalentă şi câte şi mai câte, mai ales prin campaniile electorale...Crunta realitate diferă, însă, foarte mult de vorbele meşteşugite ale celor care, după ce se bat cu pumnul în piept, întorc spatele cu nepăsare.Dacă intrarea şi zona în care se află Clubul Copiilor mai arată cum mai arată, în schimb, o incursiune în capătul opus al incintei Căminului Petrol pare nu numai o întoarcere în timp, ci un coşmar.Clădirea care adăposteşte secţia de sport a Grupului Şcolar Petrol, dar şi o hală de producţie - închiriată unei firme private - este înconjurată de bălării înalte cât casa, iar starea de şubrezenie a acoperişului şi chiar a zidurilor poate fi remarcată cu ochiul liber şi de un neprofesionist. În plus, mizeria este prezentă la tot pasul, iar dacă nu ar mai fi lătrăturile unor câini - extrem de fioroşi, de altfel - ai crede că este vorba de un loc părăsit...În aceeaşi zonă, existau, pe vremuri, un teren de handbal pe zgură, unul de volei, precum şi un alt spaţiu amenajat, unde erau instalate mese din tablă pentru tenis de masă. Acum, terenul de handbal a fost invadat de buruieni că nici porţile putrezite şi ruginite nu se mai zăresc printre boscheţi, iar din terenul de volei se mai înalţă numai stâlpii ruginiţi de care se prindea fileul. Cât despre spaţiul pentru tenis de masă, din cauza bălăriilor nici nu se poate spune dacă mai există sau nu mesele cu pricina, dar cel mai probabil este că acestea au luat de mult calea... fierului vechi!Mai departe, spre fosta gospodărie anexă a instituţiei, unde în urmă cu nişte ani - nu foarte mulţi - se creşteau tot felul de animale, îţi este aproape imposibil să pătrunzi printr-o adevărată junglă, din care te poţi trezi în orice moment atacat de şerpi, câini. Şi ajungem la terenul de fotbal...
Trecut, rând pe rând, de la Grupul Şcolar Petrol, la Primărie, pe la fiecare dintre cluburile de fotbal din localitate, terenul a ajuns în administrarea Casei Tineretului, care, la rândul ei, a încheiat o colaborare privind îngrijirea acestei baze cu unul dintre cluburile care îşi desfăşoară activitatea aici. Dacă felul în care arată suprafaţa de joc este acceptabil, ceea ce este în jurul bazei este... halucinant. Dincolo de gardul care delimitează suprafaţa de joc de restul complexului, bălăriile sunt înalte de nu se vede omul din ele. În schimb, spre latura vestică a terenului, în imediata vecinătate a gardului, se construiesc locuinţele pentru tineri. Nu numai că acestea sunt foarte aproape de gardul împrejmuitor, ceea ce pune în pericol mai ales geamurile noilor case atunci când aici au loc antrenamente sau chiar meciuri, dar, cineva - foarte deştept, probabil - a tăiat plutele care separau cele două terenuri. Lemnele rezultatele au fost depozitate, pur şi simplu, la marginea terenului de fotbal... “Ca să aibă locatarii acestor case lumină au fost tăiaţi aceşti pomi şi ca să nu existe riscul să pice la vreo furtună pe casele noi”, ne-a explicat fenomenul unul dintre puţinii oameni care mai lucrează la acest cămin, asigurându-ne că “Primăria ştie că au fost tăiaţi aceşti copaci”. Halal!Despre toată această situaţie, administratorul Căminului Petrol, Gheorghe Chiriacescu, ne-a declarat: “Întregul complex aparţine Primăriei, pentru că toate spaţiile deţinute de unităţile de învăţământ aparţin de Primărie. În privinţa spaţiilor din clădiri s-au mai găsit soluţii pentru închirierea lor, astfel încât să se asigure buna lor întreţinere, dar probleme avem la spaţiile verzi. Mie îmi sunt repartizaţi numai trei oameni, cu care nu pot face mare lucru. Am cosit în faţă, în zona intrării, dar pentru celelalte zone am avea nevoie de sprijinul Primăriei şi chiar intenţionez să le cer detaşarea mai multor oameni sau găsirea altor soluţii. Totuşi, de când sunt eu aici, nimeni nu ne-a întrebat niciodată dacă avem nevoie de ceva sau dacă ne descurcăm. Mereu trebuie să mergem şi să cerem”.Cireaşa de pe tortul poveştii Căminului Petrol (sau, dacă vreţi, bomboana de pe colivă) apare atunci când este vorba despre fost seră. Spaţiu dat la casat, sera a fost transformată - cu ştirea conducerii Grupului Şcolar Petrol şi a Primăriei - în... locuinţă. Există şi un contract încheiat în acest sens, oamenii care au ajuns să apeleze la această soluţie disperată fiind evacuaţi dintr-un imobil de pe strada Griviţei. Condiţiile de locuit în fosta seră sunt la limita imaginabilului, însă, aceşti oameni nu au, pur şi simplu, altă soluţie...Iar aceasta este numai una dintre poveştile Câmpinei mileniului III! O poveste tristă a unui loc, care a cunoscut faimă naţională cu numai 20 de ani în urmă, atunci când era gazda Forumului Naţional al Pionierilor din anul 1988!

Transportatorii acuză grave ilegalităţi ale administraţiei locale

Transportatorii susţin că sunt sancţionaţi în baza unei hotărâri a Consiliului Local, al cărei fundament juridic a fost... abrogat! Reprezentanţii administraţiei locale recunosc că au probleme şi apelează la... arbitrajul Consiliului Judeţean! În tot acest timp, călătorii - beneficiarii transportului public - sunt lăsaţi cu ochii în soare (la propriu) şi sunt nevoiţi să meargă pe jos, cu sacoşele în mână, de la piaţă sau din centru la PRAM, Răcitor sau Complexul Fibec, în funcţie de destinaţia lor. Joi, la şedinţa Consiliului Local, lucrurile s-ar putea lămuri... Se vrea?
Când s-a vorbit despre un adevărat război între transportatori şi administraţia locală a părut a fi vorba de o figură de stil, dar realitatea pare a fi mai cruntă decât îşi imaginează mulţi.Unii dintre transportatorii câmpineni acuză administraţia locală de grave ilegalităţi, după ce au fost amendate în repetate rânduri pentru încălcarea unei hotărâri a Consiliului Local din vara anului trecut, prin care s-ar fi stabilit noile trasee. Numai că, surpriză, Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1892/2006, care este temeiul juridic al hotărârilor Consiliului Local, a fost abrogat în decembrie 2007, după cum susţin cu legea în faţă transportatorii!Chiar şi dacă ar fi fost valabil acel ordin, el era încălcat de hotărârile Consiliului Local nr. 69/ 28 iunie şi 91 din 30 august 2007, care reglementau transportul public în Câmpina. Şi asta pentru că ordinul prevede expres ca “introducerea şi eliminarea staţiilor să fie aprobate prin hotărâre a Consiliului Judeţean”, ceea ce în cazul de faţă nu s-a întâmplat niciodată!Reprezentanţii administraţiei câmpinene susţin că hotărârea Consiliului Judeţean prin care au fost aprobate noile trasee intrate în vigoare, aprobă implicit şi hotărârea Consiliului Local, dar lipsa unor prevederi exprese, a dat naştere la numeroase suspiciuni. Mai ales pentru că este vorba de foarte mulţi bani la mijloc!Viceprimarul municipiului Câmpina, Ion Dragomir, a fost cel care a prezentat punctul de vedere al administraţiei locale: “Există într-adevăr o problemă, iar această problemă este deocamdată în curtea noastră. Trebuie să se pună de comun acord cei de la Compartimentul Juridic şi cei de la Compartimentul Control asupra detaliilor. Dar, pentru că apar interpretări diferite, noi am înaintat o adresă Consiliului Judeţean, prin care solicităm, practic, arbitrajul acestui organism. Dacă specialiştii de la Consiliul Judeţean ne vor spune că se pot prelungi unele trasee, astfel încât şi acestea să intre până mai aproape de centru bine, dacă nu, nu! Vreau să fie clar că este vorba numai de prelungirea unor trasee şi nu se pune problema ca toate traseele să tranziteze centrul municipiului! Este o bătălie foarte mare pentru că este interesul cine să pună mâna pe staţiile mai bănoase... Ce va decide Consiliul Judeţean, aia vom face!”Până la soluţionarea situaţiei, transportatorii sunt amendaţi aproape în fiecare zi. Nici anul trecut - după aprobarea acestor hotărâri - transportatorii nu au scăpat de sancţiuni, dar ele au fost contestate în instanţă şi toate au fost anulate. Ce să însemne faptul că instanţa a dat de fiecare dată dreptate transportatorilor?
Tiseanu a început să-şi achite datoriile electorale?
După cum a lăsat să se întrevadă printre rânduri şi viceprimarul Dragomir, întregul război se bazează pe faptul că la mijloc sunt bani, foarte mulţi bani.De altfel, unul dintre transportatori ne-a precizat - la adăpostul anonimatului - cam care ar fi adevăratul scop al acestui conflict în care a fost inclusă şi administraţia locală. Sunt două firme care realizează - pe trasee diferite - legătura dintre Câmpina şi aceeaşi comună limitrofă. Una dintre firme este foarte apropiată de PD-L şi Tiseanu, fiind unul dintre sponsorii cei mai generoşi din campania electorală, în vreme ce firma concurentă, nu. În vreme ce primii au dreptul de a străbate întreaga localitate pentru a-şi culege clienţii, ceilalţi sunt nevoiţi să iasă din Câmpina prin partea de sud, cea mai apropiată staţie fiind la aproape doi kilometri de centrul localităţii. În aceste condiţii, cea din urmă firmă şi-a cam pierdut orice client, în vreme ce firma care a cotizat în campania electorală acolo unde a trebuit se bucură de afaceri din ce în ce mai prospere. Iar exemplele ar mai putea continua...

Scandal în fotbalul câmpinean


Conducătorii cluburilor Coruna şi Unirea şi-au aruncat vorbe grele, miza fiind jucătorul Constantin Jantea. Roberto Opanschi, antrenor coordonator Coruna: „Unii conducători care s-au trezit peste noapte vor să ne ia jucătorii cu japca!“
Mărgărit Ciobotaru, sponsor Unirea: „Opanschi a distrus mulţi jucători, noi i-am adunat de pe drumuri şi acum ei vor bani pe ei!“

Cu puţin timp înaintea reluării campionatului la nivel judeţean, în Câmpina a izbucnit un mare scandal între două dintre echipe - Coruna şi Unirea. Miza - jucătorul Constantin Jantea, pe care ambele formaţii şi-l doresc!
Roberto Opanschi, antrenor coordonator Coruna Câmpina: „Sunt foarte supărat pentru că au apărut unii conducători peste noapte şi vor să ne ia jucătorii cu japca. Nu am crezut că este posibil aşa ceva! Un conducător care nu se ocupă şi cu creşterea jucătorilor nu are de unde să ştie ce înseamnă să creşti un jucător. Este foarte greu să creşti un jucător, îţi trebuie ani întregi, cheltui foarte mult şi nu toţi pot ajunge să joace în prima divizie. Şi ca să fiu foarte concret este vorba de clubul Unirea Câmpina, care vrea să ni-l ia pe Constantin Jantea cu japca. Noi avem o decizie de la AJF Prahova, prin care ni se comunică faptul că dacă Unirea nu ne achită indemnizaţia de formare a jucătorului, în valoare de 30 milioane lei vechi, atunci clubul în cauză nu-l poate folosi. În plus, dacă jucătorul respectiv nu vine la pregătiri la noi, este pasibil de o suspendare de doi ani. Noi suntem de acord să vindem jucătorii care sunt de vânzare, dar nu putem accepta să ne fie jucătorii luaţi cu japca! În plus, nu înţeleg efectiv modul de lucru al conducătorilor clubului Unirea. Ei au avut în ultimii ani, opt jucători primiţi sub formă de împrumut de la clubul Coruna. Pentru aceşti opt jucători, Unirea nu a plătit niciodată nici măcar un leu, pentru că noi am considerat că este mai bine pentru jucător să joace. Iar după ce noi le-am acordat un astfel de tratament, aproape preferenţial, aş putea spune, ei să se comporte de o asemenea manieră faţă de noi! Sunt dezgustat şi dezamăgit de folosirea unor astfel de metode în fotbalul câmpinean!“
Mărgărit Ciobotaru, sponsor Unirea Câmpina: „Nn înţeleg pentru ce s-a făcut atâta caz în jurul acestui transfer, din moment ce lucrurile sunt foarte clare... Cel puţin din punctul meu de vedere. Jucătorul jantea a fost dat de Coruna la Unirea Călineşti, chiar când a plecat acolo Opanschi. Unirea Călineşti l-a vândut apoi pe Jantea echipei Cheile Doftanei Brebu. Acest transfer este înregistrat la AJF Prahova. După o scurtă perioadă, jucătorul şi-a manifestat intenţia să joace la noi. Am luat - cum era şi firesc - legătura cu conducătorii clubului din Brebu şi am discutat cu ei. Conducătorii de la Brebu mi-au cerut banii pe care i-au cheltuit pentru aducerea jucătorului respectiv şi încă cinci milioane lei vechi. Am bătut palma, am achitat cei 15 milioane lei vechi către Cheile Doftanei Brebu şi, practic, l-am cumpărat pe Jantea de la Brebu. Am încheiat actele şi contractul cu Jantea, care sunt înregistrate legal la AJF Prahova şi nu înţeleg care este treaba clubului Coruna. Nu este singurul jucător luat de la Coruna şi nu este singurul caz în care cei de la Coruna încearcă să ne facă probleme. Pe Florin Toader l-am luat din piaţă, unde căra saci de cartofi, l-am readus în circuitul competiţional, iar ei l-au vândut acum la Filipeşti cu 30 de milioane lei vechi! Opanschi a distrus mulţi jucători, noi i-am adunat de pe drumuri şi acum ei vor bani pe ei! Eu am fost un cumpărător de bună credinţă în cazul lui Jantea şi nu văd de ce atâtea discuţii şi atâtea probleme!“

Câmpineni pe meleaguri străine

Ana Maria Răduţi
La 30 de ani, Ana Maria Răduţi ar putea fi invidiată de foarte multă lume. Are o poveste extrem de interesantă, una dintre cele mai interesante… Pentru că locuieşte şi lucrează în Dubai şi are posibilitatea să vadă în fiecare zi singurul hotel de şapte stele din lume – Burj Al Arab. În plus, Dubaiul oferă un aer de exotism, conferit poate şi de apropierea locurilor de unde provine Povestea celor 1001 de nopţi.
„Nu aveam orizonturi în România anului 2004”
Ana Maria Răduţi a plecat din România la 4 ianuarie 2004. A plecat din cauza unui salariu modest de bugetar şi a pieţei saturate de economişti fără experienţă şi pentru care nu existau orizonturi în România anului 2004. Până să plece din ţară, Ana Maria Răduţi a lucrat ca recepţioneră la Casa Tineretului. Ne-a mărturisit că „în urmă cu patru ani şi jumătate, când am decis să plec din ţară, am căutat ceva sigur, o ofertă serioasă de muncă şi un job decent. Am reuşit să fiu acceptată, după un interviu, la Ritz - Carlton Hotel Dubai, rămânând în industria hotelieră, şi am obţinut un post de hostess în unul din cele trei restaurante ale hotelului. La terminarea contractului iniţial de doi ani, am renunţat la munca de la hotel şi asta pentru că Dubaiul oferă oportunităţi la tot pasul, oferte de muncă decente. În prezent, lucrez într-o companie privată în departamentul de logistică”.
De ce Dubai?
În afara faptului că aşa pare să fi fost soarta ca primul contract extern să fi fost în Dubai, Ana Maria pare convinsă că au mai existat şi… alte motive. „Nu ştiu – ne-a spus Ana Maria - dacă eu am ales Dubaiul sau Dubaiul m-a ales pe mine. Aici am primit primul contract de muncă şi am plecat neştiind prea multe despre acest loc. Ştiam că este în Orientul Mijlociu, că oamenii sunt de religie musulmani şi că se câştigă mai bine decât în România, iar cei care au mai fost înaintea mea acolo mi-au vorbit despre oportunităţile de angajare şi de avansare în carieră. Aşa am ajuns şi eu în Emiratele Arabe Unite cu destinaţia finală Dubai. La început, pot spune că nu mi-a plăcut deloc, totul era atât de diferit, începând cu clima foarte caldă şi umedă, deşertul cu furtunile de nisip, oamenii cu tradiţiile lor, moscheile unde se cântă de câte patru ori pe zi, oamenii rugându-se chiar şi pe stradă. Am mai văzut localnici îmbrăcaţi în straie tradiţionale, bărbaţi în rochii lungi şi albe, iar femeile în rochii negre şi unele dintre ele complet acoperite. Îi întâlneam la tot pasul, la hotelul unde lucram, pe stradă, în mall-uri. Până şi săptămâna e divizată altfel, se termină vinerea şi începe sâmbăta, joia şi vinerea fiind zile libere, aşa cum este la noi sâmbăta şi duminica. Începutul experienţei mele aici a fost greu, dar am avut noroc că am fost înconjurată de oameni minunaţi, care mi-au devenit foarte buni prieteni în timp, iar unul dintre ei este chiar soţul meu acum. Experienţa în hotelul în care am lucrat prima dată aici a fost unică. Eram peste 300 de angajaţi, peste 40 de naţionalităţi diferite, fiecare cu altă mentalitate şi curând totul a devenit fascinant, incredibil, toţi vorbeam în engleză, toţi foarte prietenoşi şi dornici să te cunoască, să ştie mai multe despre ţara ta şi eu, la rândul meu, despre ei. Aş putea enumera câteva dintre naţionalităţile cu care am intrat în contact: englezi, francezi, italieni, nemţi, sârbi, bulgari, libanezi, kenyeni, egipteni, indieni, australieni, pakistanezi, srilankezi, sirieni, marocani, filipinezi, indonezieni şi lista ar putea continua. Apoi, lucrând într-un restaurant cu specific arab am început să învăţ mai mult din cultura arabă, să-i înţeleg mai bine şi, pas cu pas, zi cu zi, am început să mă integrez, chiar să-mi placă din ce în ce mai mult. Îmi doream să cunosc locul din ce în ce mai bine, în timpul liber ieşeam mult cu prietenii explorând locuri noi şi de fiecare dată aveam ceva nou de văzut. Am ajuns ca în scurt timp să iubesc plaja din Dubai, atât de frumoasă, marea lină aproape tot timpul, nisipul fin şi nici temperaturile atât de ridicate nu au mai fost un impediment, eu fiind mai friguroasă, m-am obişnuit rapid cu temperaturile care urcă la peste 40 de grade Celsius”.
S-a căsătorit la Dubai
În momentul în care a plecat la Dubai pentru a onora un contract de doi ani la un hotel cu nume celebru, Ana Maria nici nu se gândea că Dubaiul va deveni oraşul în care va cunoaşte marea dragoste şi se va căsători. „Trebuie să spun că am venit în Dubai nu numai pentru muncă, dar şi ca să-mi găsesc perechea! La numai un an de la venirea mea în Emiratele Arabe m-am căsătorit la Ambasada României din Abu Dhabi cu alesul inimii mele - Aurel Răduţi, un român de-al nostru, originar din Sibiu. Acum lucrurile au luat o altă întorsătură pentru mine, planul meu de a mă întoarce în ţară la terminarea primului contact a trebuit schimbat, acum eram doi, aveam deja o familie… Soţul meu lucra - ca şi în prezent - în domeniul hotelier ca pastry chef (cofetar şef), iar aici există foarte multe şanse ca el să aibă o cariera frumoasă, turismul fiind foarte dezvoltat cu lanţuri hoteliere internaţionale renumite. Câştigăm bine amândoi, nu avem lipsuri, avem o locuinţă cu totul inclus şi asigurat prin contract de compania pentru care lucrează soţul meu. Aşa că am hotărât împreună să rămânem în continuare în Dubai, cu greutăţile şi bucuriile de aici. În timp am decis ca eu să părăsesc industria hotelieră pentru că era destul de greu pentru mine din momentul în care ne-am mutat împreună, deoarece Hotelul Ritz - Carlton, unde lucram eu, era foarte departe de noua mea locuinţă. Mi-am găsit un job destul de uşor aici, acum lucrez într-o companie relativ mică, dar care îmi oferă un salariu decent, siguranţă şi îmi place ceea ce fac în momentul de faţă, sunt în departamentul de logistică, iar compania are ca obiect de activitate distribuţia de produse alimentare”, ne-a mai precizat Ana Maria Răduţi.Căsătoria civilă a avut loc la Ambasada României de la Abu Dhabi, iar căsătoria religioasă în România, în stilul tradiţional al poporului nostru.

Salarii neimpozitate şi casa asigurată
În Dubai, Ana Maria şi soţul ei Aurel se bucură de condiţii (aproape) privilegiate, ceea ce – probabil – stă la baza expansiunii oamenilor din alte ţări, care asaltează Dubaiul pentru a face o carieră, pentru a câştiga bani.Condiţiile pe care le au cei doi acolo sunt deosebite: „Trebuie să menţionez că aici turismul este foarte dezvoltat şi încă în plina ascensiune, se deschid foarte multe hoteluri de cinci stele şi şansele realizării profesionale în acest domeniu sunt uriaşe. Aici, companiile mari oferă un pachet contractual care include şi locuinţa pe lângă multe alte beneficii, ca de exemplu asigurări medicale, transport, bilet de avion anual până în ţara de origine. Momentan locuim într-un apartament cu două camere şi nu avem grija nici unei taxe. Şi ar mai fi de adăugat un lucru: în Emiratele Arabe salariile nu sunt impozabile!”
Dubaiul oferă posibilităţi extraordinare
Pentru Ana Maria şi soţul ei viaţa în Dubai nu înseamnă numai serviciu şi atât. Ana Maria ne-a dezvăluit numeroase faţete ale oraşului care le este gazdă: „Trebuie să spun că Dubaiul este un oraş modern, în plină ascensiune, cu noi construcţii la tot pasul, un oraş aglomerat, dar care te prinde rapid în febra lui. Are foarte multe atracţii turistice, parcuri, spaţii verzi, aqua parks, mall-uri cu oferte pentru toate buzunarele, chiar şi o pârtie de sky de care se bucură atât turiştii, cât şi noi, cei care locuim aici. Ne este greu să alegem unde să ne petrecem timpul liber având foarte multe opţiuni şi de fiecare dată găsim ceva nou. Pentru noi, românii, există şi un forum online, care ne ajută să comunicăm între noi, să ne ajutăm foarte mult şi să avem acces la informaţii utile. De asemenea, se organizează seri cu specific românesc, bucate şi muzica tradiţionale – uneori, ce-i drept, mai scapă şi câte o manea printre sarmale – iar în toate astea este şi sprijinul ambasadei române şi a consulatului român de aici. Se organizează şi slujbe religioase în cadrul ambasadei, cum ar fi, de exemplu, Sfânta Slujbă de Înviere”.
Vacanţă în Bali şi Singapore
Anul trecut, Ana Maria şi Aurel şi-au permis o vacanţă mai deosebită. „Anul trecut am avut ca destinaţie de vacanţă Singapore şi Bali - Indonesia, ţări ale continentului asiatic, de un exotism şi farmec aparte. Am găsit Singapore ca fiind un oraş modern, cu mulţi zgârie nori, cu oameni civilizaţi si prietenoşi, foarte curat, cu posibilităţi turistice dintre cele mai moderne ca de exemplu: safari nocturn în grădina zoologică, unde am văzut o tehnologie modernă - nu existau bariere vizibile între animale, ci doar ziduri formate din ultrasunete, care marcau teritoriul fiecărui animal, un tunel acvariu cu milioane de specii de peşti, fântână muzicală - o poveste spusă prin intermediul apei, focului şi a jocurilor de laser, o grădină botanică unde am admirat cele mai frumoase specii de orhidee şi multe altele. Bali este un loc de vis, cu o junglă frumoasă, vegetaţie din cea mai exotică, cu frumoasele şi celebrele sale culturi de orez. Oamenii de aici sunt, de asemenea, foarte primitori şi prietenoşi, dornici să vorbească şi să arate obiceiurile lor păstrate cu sfinţenie din generaţie în generaţie. Impresionante sunt şi frumoasele temple hinduse înconjurate de grădini superbe”.
Cu gândul la România...
„Acasă, în România, avem familiile şi prietenii noştri, de care ne este foarte dor şi ne lipsesc”, ne spune Ana Maria. Şi adaugă: „Acasă venim o dată pe an, vara, de obicei petrecem o lună de vacanţă de neuitat, înconjuraţi de familie şi prieteni, călătorim mult între Câmpina şi Sibiu, dar şi pe alte minunate şi pitoreşti meleaguri româneşti. Ne bucurăm de natură şi ne place să mergem foarte mult la munte, ei bine ne şi lipseşte muntele aici; marea e frumoasă, dar şi muntele are farmecului lui. De când sunt în Dubai, mi-au lipsit familia şi prietenele mele de acasă, am avut momente în care mi-a fost tare dor şi îmi este dor, dar aici au fost prieteni români, mai organizăm seri româneşti, chefuri ca acasă, care mai alină dorul. Vorbim regulat cu familia la telefon şi ţinem legătura tot timpul cu prietenii de acasă. Tocmai ne-am întors din vacanţa în România şi - e trist ce spun acum dar asta e - ceea ce am văzut nu prea ne-a plăcut - oameni care nu mai ştiu să zâmbească, greutăţi la tot pasul, o birocraţie care ne omoară pe toţi, preţuri care explodează în fiecare zi şi multe altele…”
„Ne vom întoarce în ţară”
Soţii Răduţi nu vor să rămână în Dubai, ci se vor întoarce în România, în pofida greutăţilor de aici. „Nu avem de gând să ne stabilim aici, în Dubai, intenţionăm să ne reîntoarcem în ţară, dar nu este momentul încă… Cel puţin pentru câţiva ani, viitorul profesional se arată frumos pentru noi aici, în Dubai. Viaţa departe de familie şi prieteni are greutăţile şi bucuriile ei, dar noi am decis să mai rămânem. Cam asta ar fi povestea unui român care a decis să plece din cauza unui salariu de bugetar şi a pieţei de muncă saturate de economişti fără experienţă şi pentru care nu existau orizonturi în România anului 2004”, a încheiat Ana Maria Răduţi.

Aceasta a fost doar una dintre miile de poveşti de viaţă adevărată, care s-ar putea scrie despre câmpinenii plecaţi pe alte meleaguri. Dorim să continuăm şirul acestor poveşti şi vă solicităm sprijinul. Dacă aveţi cunoştinţă despre persoane plecate la muncă în străinătate, mai ales rude sau prieteni apropiaţi, nu ezitaţi să ne contactaţi, să ne spuneţi povestea lor, iar aceasta va apărea într-una dintre ediţiile viitoare ale publicaţiei noastre. Vă aşteptăm!

Asfaltare printre pepeni


Administraţia câmpineană îşi doreşte să demonstreze că programul de asfaltare nu a fost doar de dragul campaniei electorale… Una dintre străzile la care se lucrează vârtos este şi strada 1 Mai. S-a ajuns în capătul ei, dinspre Piaţa Centrală, acolo unde se intersectează cu strada I.L. Caragiale.Ei bine, într-o zi de la mijlocul săptămânii trecute, pe la orele prânzului, după ploaie, asfaltarea ajunsese exact în spatele Pieţei Centrale, acolo unde se vând pepeni direct de pe asfalt. Peisajul oferit era un amestec de comic şi tragic – asfaltul era îndesat inclusiv printre locurile unde se aflau… pepenarii. Asta era latura comică. Tragic este că lucrarea este plătită din banii publici!

S-au stabilit colegiile uninominale

După destul de multe discuţii şi propuneri venite din partea partidelor politice, s-a reuşit, şi în Prahova, delimitarea colegiilor electorale. De altfel, judeţul nostru a fost printre ultimele intrate pe lista de lucru a Comisiei de cod electoral, cea care a fost însărcinată de Parlament cu decuparea colegiilor. Aceasta s-a făcut după mai multe criterii, printre care şi norma de reprezentativitate de 120.000 de locuitori pentru un senator şi 70.000 - pentru un deputat. Vă prezentăm în continuare care sunt colegiile electorale din Prahova.
Colegiul 1 Senat
Acesta va fi format din Colegiul 1, Colegiul 2 şi Colegiul 3 - Deputaţi. Colegiul 1 Senat va însemna o populaţie totală de 197.558 de prahoveni, dintre care alegători - 112.160. Arondarea localităţilor pentru fiecare colegiu de deputaţi este următoarea:Colegiul 1 Deputaţi – Azuga, Buşteni, Sinaia, Comarnic, Cornu, Breaza, Adunaţi, Talea. Totalul populaţiei este de 65.450 locuitori, din care 56.887 - alegători.Colegiul 2 Deputaţi – Câmpina, Băneşti, Proviţa de Jos, Proviţa de Sus, Poiana Câmpina, Secăria, Valea Doftanei, Brebu, Şotrile. Totalul populaţiei este de 72.283, dintre 62.997 - alegători.Colegiul 3 Deputaţi – Băicoi, Scorţeni, Cocorăştii Mislii, Telega, Floreşti, Măgureni, Filipeştii de Pădure. Totalul populaţiei este de 59.825 de locuitori, dintre care 49.163 - alegători.
Colegiul 2 Senat
Acesta va fi format din Colegiul 4 Deputaţi şi Colegiul 12 (Ploieşti) - Deputaţi. Totalul populaţiei pe care îl va reprezenta acest colegiu va fi de 143.180 de locuitori, dintre care 123.119 - alegători.Colegiul 4 Deputaţi – Slănic, Plopeni, Păuleşti, Blejoi, Ariceştii Rahtivani, Dumbrăveşti, Vâlcăneşti, Cosminele, Vărbilău, Ştefeşti, Bertea, Aluniş. Totalul populaţiei este de 63.745 locuitori, dintre care 52.168 - alegători.Colegiul 12 Deputaţi – Ploieşti - Secţiile de votare: ideal 149, 150, 151, 152, 153; Cameliei 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146; 8 Martie 130, 131, 132, 133, 134; Cina 135, 136, 137, 147, 148; Găgeni - Romană 7, 8, 9, 10, 28, 29, 30, 31, 32, 33; Sf. Vasile - Popa Farcaş 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27; Centru 1, 2, 3, 4, 5, 6, 15, 16, 17, 47, 48, 49. În acest colegiu de deputaţi, totalul populaţiei este de 79.435 locuitori.
Colegiul 3 Senat
Acesta este format din Colegiile 5, 6 şi 7 - Deputaţi. Totalul populaţiei pe care îl va reprezenta acest colegiu va fi de 187.248 de locuitori, dintre care alegători - 147.966.Colegiul 5 Deputaţi - Vălenii de Munte, Măneciu, Izvoarele, Drajna, Ceraşu, Poseşti, Starchiojd, Bătrâni, Gura Vitioarei, Teişani. Totalul populaţiei - 63.492 de locuitori, dintre care 50.272 - alegători.Colegiul 6 Deputaţi - Boldeşti-Scăeni, Lipăneşti, Măgurele, Gornet, Bălţeşti, Predeal - Sărari, Păcureţi, Şoimari, Surani, Cărbuneşti, Ariceştii Zeletin, Podenii Noi, Apostolache, Chiojdeanca, Sângeru, Lapoş, Salcia. Totalul populaţiei este de 58.423 de locuitori, dintre care 45.880 - alegători.
Colegiul 7 Deputaţi – Urlaţi, Berceni, Bucov, Plopu, Valea Călugărească, Dumbrava, Tomşani, Albeşti-Paleologu, Iordăcheanu, Gornet-Cricov, Tătaru. Totalul populaţiei este de 65.333 de locuitori, dintre care 51.814 - alegători.
Colegiul 4 Senat
Acesta va fi format din Colegiile 8 şi 9 - Deputaţi. Totalul locuitorilor pe care îl va reprezenta va fi de 141.462 de locuitori, dintre care 112.415 - alegători.Colegiul 8 Deputaţi – Mizil, Ceptura, Gura Vadului, Călugăreni, Vadu Săpat, Jugureni, Fântânele, Ciorani, Colceag, Baba Ana, Fulga, Salciile, Boldeşti - Grădiştea, Drăgăneşti, Balta Doamnei, Gherghiţa, Olari, Râfov. Totalul populaţiei este de 71.642 de locuitori, dintre care 57.072 - alegători.Colegiul 9 Deputaţi - Filipeştii de Târg, Târgşoru Vechi, Bărcăneşti, Brazi, Puchenii Mari, Poienarii Burchii, Gorgota, Şirna, Măneşti, Cocorăştii Colţ, Tinosu. Totalul populaţiei - 69.820 locuitori, dintre care 55.343 - alegători.
Colegiul 5 Senat
Va fi format din Colegiile 10 şi 11 Deputaţi din Ploieşti, unde numărul populaţiei este de 151.205 locuitori, dintre care alegători vor fi 135.056. În cazul colegiilor din Ploieşti trebuie menţionat faptul că delimitarea s-a făcut până la nivelul de străzi, păstrându-se secţiile de votare (155) existente în municipiu, cunoscute de către ploieşteni, aşa cum au fost amenajate la alegerile locale de luna trecută.Colegiul 10 Deputaţi – Ploieşti: totalul populaţiei este de 77.075 de locuitori.Colegiul 11 Deputaţi – Ploieşti: totalul populaţiei este de 74.130 de locuitori.
Aceasta a fost împărţirea judeţului Prahova în colegii uninominale. Primele candidaturi oficiale nu vor apărea prea repede, că doar e perioada concediilor, politicienii se refac după localele din iunie, asta ca să nu mai punem la socoteală faptul că nici măcar în interiorul partidelor nu sunt cunoscuţi absolut toţi candidaţii. Se discută, se negociază, se bat în cuie nominalizările, se fac bugete. Apoi va începe cursa...
23 sau 30 noiembrie 2008, data alegerilor
Surse guvernamentale au avansat posibila dată pentru alegerilor parlamentare din această toamnă, cele mai vehiculate variante fiind 23 sau 30 noiembrie. O decizie definitivă în acest sens va fi luată de Guvernul României, cel care va stabili, printr-un act normativ, calendarul alegerilor parlamentare.Destui politicieni din diferite partide au avansat chiar ideea amânării alegerilor parlamentare pentru primăvara anului viitor, dar până la urmă s-a revenit asupra “vorbelor” şi nu vom încheia anul 2008 fără un nou Parlament, primul ales prin vot uninominal.