05 februarie 2008

Zăgan s-a retras din cursa pentru Primărie

Vineri, PSD Câmpina s-a întrunit într-o şedinţă a Comitetului Municipal, prilej cu care unul dintre nominalizaţii partidului la candidatura pentru funcţia de primar, Horaţiu Zăgan, a anunţat public că se retrage din această cursă. „Din motive de sănătate“ - a fost singura explicaţie pe care a dat-o Horaţiu Zăgan gestului său. După acest anunţ, în aceeaşi şedinţă, s-au făcut cunoscute rezultatele sondajului intern, care precede sondajul la nivelul localităţii, organizat pentru desemnarea candidatului PSD la funcţia de primar, rezultate care vor fi făcute publice în curând.

Staţie suplimentară pe Calea Doftanei

La solicitarea angajaţilor de la societăţile Rafinăria “Steaua Română” şi Confind, ambele cu sediul în municipiul Câmpina, consilierii au aprobat înfiinţarea unei staţii facultative de transport în comun. Această staţie va fi inclusă în programul de transport al traseului Pram - Voila. În conformitate cu solicitarea angajaţilor de la amintitele societăţi, consilierii au aprobat înfiinţarea acestei staţii facultative doar între orele 6.00 şi 8.00, estimându-se astfel că distanţa de la cea mai apropiată staţie de transport în comun şi până la locul de muncă va fi parcursă mai repede.Noua staţie de pe traseul Pram - Voila se află pe Calea Doftanei, în apropierea Dispensarului Rafinăriei, fiind situată cam la jumătatea distenţei dintre intrarea principală în Rafinăria “Steaua Română” şi intersecţia Căii Doftanei cu strada Petru Rareş. Proiectul a fost iniţiat de consilierul Bogdan Ene şi a fost aprobat în unanimitate.

De la Tiseanu citire: “Nu ştiu unde se duc banii pe care îi dăm de la buget Spitalului Municipal”

Afirmaţia a fost făcută de mai multe ori, semn că primarul a dorit să atragă atenţia asupra acestui subiect. A reluat ideea chiar şi la dezbaterea publică asupra proiectului de buget, atunci când a fost întrebat dacă nu cumva sunt prea puţini banii alocaţi Spitalului Municipal - 3 miliarde lei vechi.Din datele pe care conducerea instituţiei le-a remis Direcţiei Economice a Primăriei reiese clar că, din cele 14,5 miliarde alocate anul trecut, 8,72 miliarde lei vechi s-au dus pe plata utilităţilor, 2,28 miliarde lei au fost folosiţi pentru reparaţii, iar 3,5 miliarde lei – pentru diverse dotări. Este imposibil ca primarul să nu fi ştiut acest lucru. Ideea e, însă, alta. Tiseanu ştie mult mai multe decât spune: „Eu cred în continuare că principala problemă a spitalului este contractul dezavantajos pe care îl are cu societatea care furnizează agentul termic şi am recomandat de mai multe ori conducerii instituţiei să rezilieze acest contract. Nu se poate ca în factura de gaze să se regăsească doar 30% - cheltuielile cu utilităţile, în condiţiile în care, la alte instituţii, acest procent este de 70%. Dacă s-ar rezolva această problemă, ar putea fi folosiţi mai mulţi bani pentru dotări şi modernizări, aşa cum ar fi normal, şi mai puţini bani pe plata utilităţilor”. Anul acesta, “Spitalul Municipal a cerut 20 de miliarde lei vechi de la bugetul local - după cum a afirmat Tiseanu - dar s-a oprit ulterior la 4 miliarde lei”, suma care ar avea ca destinaţie… plata utilităţilor.
Primăria a reluat auditul la spital
Prin proiectul de buget, spitalului i se alocă 3 miliarde lei şi se specifică faptul ca măcar un miliard să se ducă pe reparaţii. Suma nu este, deocamdată, bătută în cuie, ea urmând, probabil, să fie modificată prin eventualele amendamente ale consilierilor locali. Primarul Tiseanu mai are nişte nelămuriri legate de Spitalul Municipal. El crede că sumele obţinute de instituţia câmpineană de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate sunt prea mici în comparaţie cu cele acordate altor spitale.: „Mă tot întreb cine stabileşte sumele care se dau spitalelor în teritoriu?! Cred că aici trebuie făcut ceva, cred că directorul Spitalului Municipal ar trebui să încerce să obţină o finanţarea mai mare de la Casa Judeţeană”.În toamna anului trecut, Horia Tiseanu a dispus efectuarea unui audit la Spitalul Municipal, acţiune întreruptă ulterior pentru mutarea verificărilor la Compania Publică. Zilele trecute, auditul a fost reluat. „La final, vom ştii cu exactitate cum au fost cheltuiţi banii pe care noi i-am dat anul trecut spitalului”, a afirmat primarul. Viceprimarul Gheorghe Tudor vede lucrurile cu totul altfel. Acesta consideră că sănătatea şi învăţământul sunt nişte poveri pentru administraţiile locale: „Consiliile locale trebuie să acopere multe dintre cheltuielile cu aceste domenii, trebuie să rezolve o grămadă de probleme pe motiv că asta e descentralizarea. Nu, asta nu e descentralizare! Dacă tu, Guvern, îmi dai mie, Primărie, atâtea sarcini cu sănătatea şi învăţământul, atunci dă-mi şi procente în plus pentru asta din cotele defalcate. Dar în loc să dea, Guvernul ne ia”.

Aproape 16 miliarde lei vechi anual pentru asistenţi personali

La fel ca la fiecare început de an, în faţa Consiliului Local s-a prezentat un raport privind activitatea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav. Chiar dacă raportul a fost tratat cu maximă indiferenţă de consilieri, credem că se cuvin menţiomate câteva date importante care apar în acest raport întocmit de Adina Dumitru, şefa Biroului de Asistenţă Socială şi Autoritate Tutelară.Astfel, în municipiul Câmpina există 145 asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav, angajaţi cu contract de muncă, din care 40 pentru copii şi 105 pentru adulţi, precum şi 113 indemnizaţii acordate conform Ordinului 794/2002 privind aprobarea modalităţii de plată a indemnizaţiei cuvenite părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copilului cu handicap grav, precum şi adultului cu handicap grav sau reprezentantului său legal, din care 15 pentru copii şi 98 pentru adulţi.Suma de bani necesară plăţii salariilor şi indemnizaţiilor pentru asistenţi personali în semestrul II al anului 2007 a fost de 7,911 miliarde lei vechi şi a fost suportată în cotă de 87% din bugetul de stat şi 13% din bugetul local. Raportul mai precizează că nu s-au înregistrat nereguli în activitatea acestor asistenţi personali în urma controlalelor efectuate.

Batalele Rafinăriei, subiect de contre în Consiliul Local

Subiectul ecologizării batalelor a fost redeschis la ultima şedinţă a Consiliului Local, când consilierul Ion Mircea a cerut Primăriei să insiste pe lângă “prietenii” de la Rafinăria „Steaua Română” să grăbească rezolvarea problemei cu batalele. „Cât timp trebuie să mai treacă şi să se apuce de batalele alea?! Că doar nu-şi imaginează nimeni că problema va fi rezolvată în câteva săptămâni sau luni. Ei ştiu să ne ceară nouă 3 milioane de euro pe stadionul părăginit. Până acum n-au făcut nimic şi ştim cu toţii că e o problemă veche-veche!”, a afirmat Ion Mircea. „Da, dar acum vor fi nevoiţi s-o rezolve mai repede. Au apărut o hotărâre de Guvern şi două ordonanţe de urgenţă cu normele metodologice care, practic, obligă Rafinăria să întocmească în şase luni un raport complet pe care să-l depună la Mediu. Lucrurile încep să se lămurească”, a răspuns viceprimarul Gheorghe Tudor. În conformitate cu legislaţia în vigoare, agentul economic poluator, adică Rafinăria Câmpina, trebuie să se ocupe de finanţarea ecologizării suprafeţelor contaminate. Mai ales că terenurile pe care se află batalele sunt în proprietatea societăţii. Atribuţiile administraţiilor locale sunt reduse, dar nu strică niciodată o întrebare.
“Rafinăria nu găseşte partener. Nu e o acţiune profitabilă!”
„Noi nu avem cum să ajutăm Rafinăria. Societatea tot încearcă să găsească un partener pentru ecologizarea batalelor, dar este o activitate neprofitabilă şi nu se bagă nimeni. De exemplu, am aflat când am fost în Germania, împreună cu reprezentanţii Rafinăriei, că ecologizarea unui singur batal a costat 20 milioane de euro, deci vă daţi seama de câţi bani ar avea nevoie societatea. Şi nu cred că batalele au vreo legătură cu stadionul...”, a afirmat primarul Horia Tiseanu.Conform Hotărârii de Guvern 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, de la 1 ianuarie 2007 rafinăria câmpineană a fost obligată să sisteze depozitarea deşeurilor industriale periculoase în batale. Rafinăria „Steaua Română” are de rezolvat gradual o serie de probleme legate de batale. Toate aceste sarcini au fost incluse în documentele pe baza cărora societatea a primit Autorizaţia Integrată de Mediu. Dezafectarea batalelor şi ecologizarea zonei au ca termen limită 31 decembrie 2015. Dar un act normativ apărut la finele anului trecut - Hotărârea de Guvern 1.408/2007 - îi obligă pe agenţii economici poluatori să grăbească documentaţiile privind decontaminarea solului şi refacerea acestuia. Rafinăria „Steaua Română” are trei luni la dispoziţie să transmită informaţii complete despre batale, la Agenţia pentru Protecţia Mediului şi şase luni pentru întocmirea unui raport geologic complex de investigare.

Primăria şi-a dublat numărul de angajaţi

Anul 2001- 157 angajaţi
Anul 2008 - 298 angajaţi
Un subiect trecut în planul secund la aproape orice şedinţă de Consiliu în care se discută despre aşa ceva este cel privind aprobarea organigramei şi a ştatului de funcţii. Deşi de cele mai multe ori aprobarea organigramei este considerată o formalitate, o analiză ceva mai atentă oferă câteva constatări extrem de interesante.De exemplu, organigrama din vara anului 2001, aprobată de Consiliul Local prin Hotărârea 62/30 august, prevedea 75 angajaţi în aparatul propriu al Primăriei, 33 (plus zece sezonieri) la ateliere, 6 la protecţie civilă şi 14 la cultură. În total, 128 de angajaţi, la care se mai adăugau zece sezonieri.În acelaşi an, prin Hotărârea nr. 80 din 29 noiembrie 2001, se aproba ştatul de funcţii al aparatului propriu şi al instituţiilor publice subordonate. Situaţia din acel moment arăta astfel:- 75 angajaţi aparatul propriu (8 locuri vacante);- 6 angajaţi la Biblioteca Municipală „Dr. C. Istrati”;- 8 angajaţi la Muzeul Memorial Hasdeu;- 6 angajaţi la Apărare Civilă;- 24 de angajaţi la Seră;- 10 angajaţi la Atelier întreţinere străzi (un post vacant);- 19 angajaţi la Casa Tineretului (două posturi vacante);- 9 angajaţi la Casa de Cultură (două posturi vacante);Total – 157 persoane.În cadrul şedinţei din 28 ianuarie 2008 a Consiliului Local s-a aprobat noua organigramă. Ei bine, la începutul acestui an, numărul angajaţilor Primăriei Câmpina a ajuns la 298 de persoane. Noua organigramă arată astfel:- 2 demnitari;- 114 angajaţi aparatul propriu;- 72 angajaţi la Poliţia Comunitară;- 8 angajaţi Serviciul avize acord unic;- 1 consilier pentru probleme romilor;- 34 de angajaţi la Serviciul administrare spaţii verzi;- 23 de angajaţi la Atelierul întreţinere străzi;- 12 angajaţi Administrare parcare piaţă;- 6 angajaţi Protecţie Civilă;- 6 angajaţi Biblioteca Municipală;- 6 angajaţi Muzeul „Hasdeu”;- 14 angajaţi Creşă;Total – 298 persoane.
Tiseanu ezită, Arghir atacă
„De la începutul anului 2007 am ezitat să mai propun mărirea organigramei atât din cauza refuzului dumneavoastră, cât şi pentru că nu au fost nevoi presante”, şi-a început primarul Horia Tiseanu pledoaria. După care a trecut în revistă noile propuneri. Şi au apărut comentariile…Elvis Arghir nu a ratat prilejul unui nou atac: „Ni se propun zece angajaţi suplimentar la spaţii verzi, dar n-avem spaţii verzi! Iarna-s albe, vara-s negre. La cele 30 de persoane din acest serviciu, numai socotind cu salariul minim, efortul bugetar depăşeşte 1,8 miliarde lei vechi. E enorm! Şi mai cred că sunt mult prea multe funcţii publice de conducere. N-avem nevoie de atâţia şefi!” Ulterior, Arghir a continuat: „Aţi fost prin tot felul de ţări din UE. N-aţi observat ori n-aţi fost atenţi, dar toate primăriile din localităţi similare Câmpinei au personal la jumătate! Tot personalul depăşeşte la nivelul salariilor suma de 30 miliarde
lei vechi. E o sumă imensă! Câmpina îşi permite o asemenea cheltuială?”
De ce s-a dublat numărul angajaţilor?
Vom încerca să comparăm organigrama din 2001 cu cea din 2008 şi să vedem care au fost cauzele dublării numărului de angajaţi.În aparatul propriu al Primăriei, numărul angajaţilor a crescut de la 75 la 114. “Şi bugetul a crescut considerabil şi este nevoie de mai mulţi oameni pentru a face faţă tuturor cerinţelor. În plus, este nevoie de un compartiment de programe europene. În Primărie sunt peste o sută de calculatoare şi avem un singur inginer de sistem, care, pur şi simplu, este depăşit de situaţie”, a spus Tiseanu. Iar viceprimarul Gheorghe Tudor a completat: “Mai avem nevoie de oameni la ADPP şi Urbanism, un sector criticat unde trebuie un şef capabil şi un inginer pentru drumuri”.Alte suplimentări de personal au mai avut loc la seră, de la 24 la 34, dar şi la întreţinere străzi, de la 10 la 23. “Avem nevoie de oameni la întreţinerea străzilor pentru că la multe lucrări de mici dimensiuni, firmele mari nu vin şi aceste probleme trebuie rezolvate de acest atelier”, a precizat viceprimarul Tudor.Iar în vreme ce la bibliotecă, muzeu şi apărare civilă nu s-a schimbat nimic, prin modificările legislative de la nivel naţional, au trecut la Primărie câteva servicii, care au dus şi la “umflarea” organigramei. Este vorba de Serviciul avize acord unic, Administrare parcare piaţă şi Creşa. În plus, în 2004 s-a înfiinţat Poliţia Comunitară, care aparţine municipalităţii.
Pro şi contra externalizării unor servicii
Consilierul Ion Dragomir a avut câteva nuanţări interesante. „Cred că organigrama este suprastructurată, chiar dacă unele solicitări sunt îndreptăţite. Dar e cam mult să ajungem la aproximativ 300 de oameni! De altfel, pe viitor cred că se impune externalizarea unor servicii – poate spaţiile verzi, reparaţii străzi, sera. La ce prevederi sunt în contractul colectiv de muncă, cred că mai avantajos ar fi să externalizăm aceste servicii. Sau poate să le acordăm Companiei Publice. Solicit directorului Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, să ne prezinte un studiu privind posibilitatea externalizării unor servicii”.Reacţia primarului Tiseanu a fost destul de virulentă: „Trebuie un studiu, un plan de afacere. De exemplu, pentru reparaţii străzi costă mai puţin să le executăm în regie proprie de către atelierul propriu pentru că externalizarea acestui serviciu înseamnă că la costurile obişnuite se mai adaugă profitul şi TVA!”Dragomir a contracarat: „Haideţi că nu mai întreb cu câţi oameni pleacă microbuzul de la seră şi la ce oră…!” Tiseanu nu a mai avut replică.
Jenica Tabacu va deveni cercetător ştiinţific
Jenica Tabacu şi Mihai Stănescu s-au contrat din nou. Ceea ce a devenit o obişnuinţă în şedinţele Consiliului Local. Stănescu a fost cel care a pornit atacul: „Văd că funcţia de director al Muzeului Hasdeu devine funcţie de cercetător ştiinţific. Nu este căderea noastră. Am fost cercetător ştiinţific şi ştiu bine ce înseamnă asta”. Jenica Tabacu a reacţionat imediat: „Nu înseamnă că eu şi sunt cercetător, ci numai că mă pregătesc de concurs, una dintre condiţiile legale pentru participarea la acest concurs fiind existenţa unui asemenea post în organigrama instituţiei”. Poate ar mai trebui adăugat faptul că încadrarea pe funcţia de cercetător ştiinţific a Jenicăi Tabacu îi va aduce acesteia un salariu de aproximativ 21, 5 milioane lei vechi pe lună.

O şedinţă mai liniştită decât se aştepta...

Şedinţa ordinară din luna ianuarie a Consiliului Local a avut loc cu câteva zile mai devreme decât “ultima joi a lunii”, lucru impus de necesitatea adoptării unor hotărâri privind serviciul de apă şi canalizare – care au trecut de la 1 februarie la HidroPrahova. Chiar dacă s-a desfăşurat mai devreme, şedinţa a avut un număr record de proiecte de hotărâri pe ordinea de zi – 30. Prima şedinţă din anul electoral 2008 nu putea să nu aibă şi conotaţii electorale, prinzând contur taberele (pre)electorale. Şedinţa a fost condusă de Bogdan Ene, care a demonstrat şi de această dată că are atât simţul măsurii, cât şi simţul umorului, detensionând prin glume câteva momente mai încinse. Au lipsit Gheorghe Iatan (apropo, acesta nu a mai venit la o şedinţă a Consiliului Local de prin septembrie a anului trecut), Aurel Oprea şi Horaţiu Zăgan, acesta din urmă fiind bolnav de gripă, iar unii colegi nu au ezitat să afirme că s-a declanşat „pentru că l-a prins Parchetul descoperit”!Şi a mai fost o situaţie interesantă, consilierul Mihail Şerbănoiu a părăsit sala (după ce a lăsat în scris, secretarului Paul Moldoveanu, votul său pentru toate celelalte proiecte) exact înaintea discutării unui punct delicat – rampa veche a Câmpinei. Simplă coincidenţă?
HidroPrahova, înzestrată cu un patrimoniu de peste 240 miliarde lei
Consilierii au stabilit preluarea de la CPGC a patrimoniului public aferent serviciului de alimentare cu apă şi canalizare şi predarea acestuia către HidroPrahova. Proiectul survine în urma discuţiilor din AGA a Companiei, patrimoniul preluat de HidroPrahova cifrându-se la 240.540.993.000 lei vechi.De asemenea, consilierii au mai stabilit tarifele pentru cele două servicii publice – 16.000 lei vechi/mc, la care se adaugă TVA, pentru preţul de furnizare a apei potabile şi 2.700 lei vechi/mc, la care se adaugă TVA, tariful de operare pentru activitatea de canalizare.Conform prevederilor legale, administraţia câmpineană – asociată de acum a HidroPrahova – a trebuit să-şi desemneze şi un reprezentant în Adunarea Generală a Acţionarilor, propunerea unanim acceptată fiind Paul Moldoveanu, secretarul municipiului.
CPGC a rămas cu energia termică şi spaţiul locativ
În acelaşi timp, consilierii au aprobat modificarea şi completarea contractului de concesionare a unor servicii publice către Compania Publică. Practic, cel puţin deocamdată, obiectul de activitate al CPGC a rămas numai producerea, transportul şi distribuţia energiei termice şi administrarea şi gestionarea fondului locativ. De asemenea, contractul a fost prelungit pentru şase luni, după ce expira la finele anului 2007, preconizându-se ca în vară să se renunţe la producerea, transportul şi distribuţia energiei termice din cauza lipsei de solicitări, dar şi a ineficienţei economice.
Consiliul le-a aprobat romilor... ecluză!
Un punct interesant în cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Local l-a constituit „aprobarea participării municipiului Câmpina ca asociat al Asociaţiei Romilor Frăţia la cofinanţarea proiectului Ecluza Prahoveană a Incluziunii Sociale”.Titlul proiectului a atras cel mai mult atenţia consilierilor. Elvis Arghir a şi întrebat cine a avut ideea acestui titlu şi chiar a propus schimbarea lui în „Capra cu trei iezi, iar capra să fie Consiliul…” Lămuririle au venit din partea coordonatorului de proiect, Caton Musceleanu (foto): „Face parte dintr-o axă a Fondului Social de Incluziune şi nu se adresează numai romilor, ci tuturor persoanelor defavorizate. Dacă nu ştiţi ce-i aia o ecluză, când mergeţi la Agigea, acolo e o ecluză, care ajută navele să urce… Oricum, când mergem la oameni, le vorbim pe limba lor…” Deci, e clar, acest proiect era în altă limbă…Dincolo de băşcălia aferentă unei astfel de titulaturi – cel puţin comică – proiectul în sine este unul foarte serios. Şi presupune o contribuţie a bugetului local de 21.621 euro, la o valoare totală de 167.000 euro. Finalmente, proiectul, care se va întinde pe durata unui an, va asigura calificarea unui număr de minim 62 de persoane – din care 60% de etnie romă şi 16 femei – într-o meserie cerută pe piaţa muncii. Proiectul se adresează tinerilor, dar şi persoanelor cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani, şomerilor de lungă durată, persoanelor din mediul rural, populaţiei rome şi persoanelor cu dizabilităţi, încercându-se promovarea incluziunii sociale şi combaterea discriminării. Proiectul mai prevede informarea a aproape 10.000 de cetăţeni, înscrierea a minimum 200 de persoane – din care 120 etnici romi şi 70 femei – în evidenţele ALOFM, calificarea a 62 de persoane şi încadrarea în muncă, în conformitate cu calificările obţinute, a minimum 20 de persoane.
Proiect social pentru şcolari
Consilierii locali au aprobat şi un parteneriat cu Asociaţia “Inima Sfântă a lui Iisus”, în vederea implementării proiectului “Centru de zi pentru şcolarii din familii vulnerabile”. De la bugetul local a fost alocată suma de 400 milioane lei vechi, în condiţiile în care valoarea totală a proiectului este de 80.000 euro. Proiectul va concura în cadrul Programului Phare 2006 - Servicii Sociale şi are o durată de 18 luni. Obiectivul este crearea unui Centru de zi pentru copiii care provin din categorii sociale vulnerabile: romi, familii cu venituri reduse, familii în care părinţii sunt plecaţi în străinătate în vederea găsirii unui loc de muncă, iar minorii se află în îngrijirea unor persoane vârstnice. După primele discuţii între reprezentantul italian al asociaţiei şi reprezentanţii administraţiei locale, cel mai potrivit spaţiu pentru desfăşurarea activităţii acestui centru de zi pare a fi Casa Tineretului, acolo unde, la etajul al doilea, sunt mai multe săli care vor intra în administrarea Asociaţiei “Inima Sfântă a lui Iisus”.

Din punct de vedere al legalităţii,

Rampa veche miroase urât

La finele anului trecut, chiar cu puţine zile înaintea sărbătorilor de iarnă, Primăria desemna câştigătoarea licitaţiei pentru dezactivarea rampei vechi de gunoi a municipiului Câmpina. Au trecut sărbătorile, lumea s-a dezmeticit şi au început să apară întrebările, mai ales în privinţa legalităţii organizării acestei licitaţii.
21 miliarde la licitaţie, 43 aprobate...
Licitaţia a fost câştigată de firma Floricon Salub pentru suma de aproximativ 21 miliarde lei vechi. Surprinzător, în momentul în care s-a supus aprobării Consiliului Local proiectul privind indicatorii tehnico-economici ai acestei lucrări, valoarea rezultată din proiect era de peste 43,8 miliarde lei vechi!
Conservatorii denunţă ilegalitatea
Cea mai dură reacţie a venit din partea conservatorilor, după ce consilierul local PC Costel Ştefanovici îi solicitase public un răspuns privind legalitatea secretarului Paul Moldoveanu. Acesta s-a eschivat: “Ne documentăm şi vă răspundem!” De aici au apărut speculaţiile. “S-a comis clar - susţine Alin Moldoveanu - o infracţiune. La ultima rectificare a bugetului din 2007, pentru această lucrare au fost alocate 500 milioane lei vechi, licitaţia s-a câştigat cu 21 miliarde, iar indicatorii au fost aprobaţi la 43 de miliarde... Dacă nu există baza legală, adică o hotărâre a Consiliului Local, nu se poate angaja nici o cheltuială. În plus, nici nu are logică, pentru că, de fiecare dată până acum, procedura a fost următoarea: s-a aprobat SF-ul, s-a realizat, s-au aprobat indicatorii tehnico - economici, s-a aprobat şi efectuat proiectul, s-a aprobat lucrarea şi s-a desfăşurat licitaţia. Dacă s-a procedat acum altfel, înseamnă că până acum s-a procedat greşit? Noi considerăm că este o ilegalitate şi vom face plângere la toate instituţiile abilitate ale statului. Conform articolului 14 din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, Primăria nu poate angaja cheltuieli din banii publici dacă nu există baza legală, dacă acea cheltuială nu a fost aprobată şi inclusă în prevederile bugetare”.
Primăria are, normal,altă opinie
Anul trecut, pentru rampa veche s-au alocat 3 miliarde lei vechi, sumă din care s-a tot luat în urma rectificărilor bugetare, rămânând doar 500 de milioane din care s-a cheltuit jumătate pe bilanţurile de mediu. „Noi aveam un termen limită până la care trebuia să organizăm licitaţia, termen stabilit de Agenţia pentru Protecţia Mediului în baza programelor guvernamentale negociate cu UE. Dacă nu organizam licitaţia până la finele anului trecut, riscam amenzi uriaşe. Cine le-ar fi plătit?!”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mariana Pătraşca. La rândul său, primarul Tiseanu spune că nu s-au angajat cheltuieli pentru închiderea rampei, ci au fost plătite doar studiile premergătoare, proiectul şi bilanţurile de mediu. “S-a întârziat mult cu această lucrare pentru că noi am fost nevoiţi să refacem de mai multe ori studiul de fezabilitate. Ministerul Mediului a tot modificat normele şi de aici a rezultat un proces complex privind închiderea simplificată a rampei”, a precizat primarul Horia Tiseanu.

Conservatorii se repliază şi atacă...

... după scandalul alegerilor naţionale

La numai câteva zile după scandalul de la alegerile naţionale, unde Florin Anghel a fost – practic – împiedicat să devină preşedintele PC, filiala locală acestei formaţiuni politice a susţinut o conferinţă de presă în care s-a prezentat punctul de vedere faţă de ceea ce s-a întâmplat la acele alegeri, dar s-a şi continuat şirul acuzelor la adresa primarului municipiului, Horia Tiseanu.
Susţinere necondiţionată pentru Florin Anghel.
"Florin Anghel – a spus Alin Moldoveanu – n-a pierdut pentru că s-a încălcat flagrant Statutul PC, atât cel aprobat duminică, la Congres, cât şi cel vechi. Diferenţa dintre cele două acte este că, într-unul se precizează că preşedintele se alege cu o majoritate de 50%+1, iar în celălalt se vorbeşte despre majoritate simplă, ceea ce este unul şi acelaşi lucru. Voiculescu l-a umilit şi pe Cutaş impunându-i să spună cui dă voturile sale, ca la piaţă… Cert este că, la nivelul Organizaţiei Judeţene a PC, am decis că nu pleacă nimeni, iar Florin Anghel va depune o contestaţie la Comisia de Etică şi Litigii, iar după aflarea răspunsului vom vedea ce vom face în continuare. Sunt multe motive de contestaţie, unul dintre acestea fiind şi faptul că numărul total al voturilor înregistrate a fost mai mare decât numărul delegaţilor. Doresc să precizeze clar că Organizaţia Câmpina a PC îl susţine necondiţionat pe Florin Anghel, din toate punctele de vedere”.
Procese pentru Tiseanu. Liderii conservatorilor nu au ratat ocazia unor noi atacuri la adresa primarului Tiseanu şi a administraţiei pe care acesta o conduce. S-a vorbit foarte mult despre ilegalităţile pe care conservatorii sunt convinşi că Tiseanu le-a făcut în cazul licitaţiei privind vechea rampă de gunoi a Câmpinei.De asemenea, Monica Clinciu a vorbit despre procesul pe care îl are cu Primăria Câmpina, pentru nerespectarea Legii 544 privind accesul la informaţiile de interes public, încheind cu o afirmaţie enigmatică: „Sunt mult mai multe lucruri ilegale în mandatul Tiseanu. Şi le vom da în vileag pe toate”.

Un partid, doi cetăţeni şi trei consilieri...

… la atât s-a rezumat interesul câmpinenilor pentru dezbaterea publică
privind bugetul local al anului 2008

Conceptul de dezbatere publică pare a fi încă departe de ceea ce ar trebui să însemne… Chiar dacă este an electoral şi poate ne-am fi aşteptat ca reprezentanţi ai cât mai multor partide să vină la această dezbatere pentru a-şi impune unele puncte de vedere, mai mult sau mai puţin electorale, totuşi, reprezentanţii unui singur partid au fost la dezbatere. Este vorba de Partidul Conservator, reprezentat de Alin Moldoveanu, Monica Clinciu şi Florin Marcu. Nici consilierii nu s-au prea înghesuit la această acţiune, fiind prezenţi doar trei, toţi democrat - liberali – Viorel Bondoc, Lucian Cercel, Marian Nistor.În rest, directori de servicii din cadrul Primăriei, reprezentantul Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei – solicitantul dezbaterii – şi… doi cetăţeni (soţ şi soţie)!

Tiseanu a prezentat proiectul de buget
Primarul Horia Tiseanu a prezentat pe larg bugetul local, făcând referire la toate capitolele de investiţii. A vorbit despre proiectele europene pe care intenţionează să le acceseze în acest an, dar şi despre străzile şi străduţele care vor intra fie la lucrările de canalizare, fie la modernizare. „Nu putem să demarăm modernizarea unor străzi până ce nu realizăm canalizarea pe străzile respective”, a spus Tiseanu.
Contre Tiseanu – Moldoveanu
Singurele persoane care au adresat întrebări Executivului au fost preşedintele PC, Alin Moldoveanu, şi Viorel Gurău, un câmpinean care domiciliază pe strada Rezervoarelor.Alin Moldoveanu şi-a continuat şirul contrelor cu Horia Tiseanu. De multe ori, întrebările sale au fost destul de dure, Moldoveanu neezitând să-l atace deschis şi direct pe Tiseanu.La un moment dat, atunci când s-a discutat situaţia fondurilor pentru Spitalul Municipal, Moldoveanu l-a întrebat direct pe primar: „Dacă ştiţi toate aceste lucruri, toate aceste probleme legate de spital, de ce nu aţi făcut nimic?” „Nu e de competenţa mea”, a răspuns sec Tiseanu. „Măcar trebuia să faceţi o sesizare!”, nu s-a lăsat Moldoveanu. „Sesizări faceţi dumneavoastră”, a spus râzând Horia Tiseanu, cu aluzie evidentă la sesizările pe care reprezentanţii PC le-au înaintat Parchetului privind derularea unor investiţii locale ale administraţiei conduse de Tiseanu.
Rest de plată la Şcoala Centrală
Prima întrebare pe care Alin Moldoveanu i-a adresat-o primarului Horia Tiseanu s-a referit la suma alocată în 2008 pentru Şcoala Centrală – 3 miliarde lei vechi pentru construcţie şi 1,5 miliarde lei vechi pentru dotări şi investiţii. „Şi la acest moment, Şcoala nr. 2 funcţionează cu branşamentul electric realizat pentru organizarea de şantier. Trebuie să facem un branşament electric propriu. De asemenea, mai sunt facturi neplătite către EdilConst pentru că firma trebuia să ne prezinte nişte preţuri la o serie de materiale, după cum ne-a cerut Curtea de Conturi. Mai este de plătit şi dirigenţia de şantier… Sunt nişte rămăşiţe de cheltuieli, pe care le vom lichida!”
Bani pentru şcoli şi sport
Cu lecţia bine învăţată, Alin Moldoveanu a mai spus: „Solicitările instituţiilor de învăţământ au fost de 23 miliarde lei vechi, dar în proiect sunt prinse numai 10,6 miliarde. În condiţiile în care şi bazele sportive ale unităţilor de învăţământ sunt într-o stare precară, cred că trebuiau alocate mai multe fonduri. În sala de la „Energetic” plouă chiar şi acum, după ce a fost modernizată, deci trebuie reparat acoperişul, la Grupul Şcolar Construcţii de Maşini terenul de sport cred că nu a fost reparat dinainte de 1989. De asemenea, ar trebui reparate terenurile de sport de la şcolile generale nr. 1 şi 3. În acelaşi timp, pentru activităţi sportive sunt alocate nouă miliarde, dintre care şase pentru FCM Câmpina şi trei pentru toate celelalte cluburi. Eu nu vreau decât să vă solicit atenţie la performanţele care se fac pe aceşti bani”.Evitând unele răspunsuri mai delicate, Horia Tiseanu s-a mărginit să afirme: „În privinţa reparaţiilor la şcoli, există o comisie a Consiliului Local, care analizează solicitările şi stabileşte priorităţile. La Şcoala Generală 3 vrem să asfaltăm terenul de sport, la sala „Energetic” lucrarea este în garanţie şi este vina firmei care a efectuat reparaţia… Oricum, cred că sunt probleme mărunte”.
Probleme pe strada Rezervoarelor
Singurii cetăţeni care s-au aflat la dezbaterea publică au fost soţii Gurău, domiciliaţi pe strada Rezervoarelor. După ce disputa dintre Horia Tiseanu şi Alin Moldoveanu s-a încheiat, Viorel Gurău şi-a spus păsul: „Pe strada Rezervoarelor nu există canalizare. Sunt oameni care-şi deversează haznaua pe canalele pluviale din spatele curţilor sau chiar direct pe stradă! Am ajuns să regret că mi-am cumpărat teren acolo şi mi-am construit o casă de vară, dar nu poţi sta de miros atunci când vecinii scot haznalele. De ce nu vrea nimeni să se implice?”Tiseanu a încercat să-l îndrume pe omul nemulţumit către autorităţile cu responsabilităţi în domeniu, indicându-i ca instituţie Sanepidul, dar reacţia lui Viorel Gurău a fost promptă: „Am zece mii de răspunsuri, dar nu se schimbă nimic!”Încercând să păstreze controlul, Horia Tiseanu a amintit că strada va fi asfaltată fără canalizare, indicând că „după doi-trei ani, după ce vom face staţia de epurare. Sau, dacă doriţi, veniţi cu o hârtie din partea oamenilor de pe această stradă şi noi vom face asfaltarea abia după ce se rezolvă problema canalizării”. „Dar rămâne problema mizeriei”, a comentat cu amar Viorel Gurău, dând din mână a lehamite şi mulţumind pentru răspunsuri.

Studii şi proiecte în loc de fapte, pentru baza sportivă de la Căminul Petrol


În jurul terenului de sport din incinta Căminului Grupului Şcolar Petrol s-a iscat un întreg scandal. Atât de mare încât Primăria, pentru a evita orice altă discuţie, şi-a impus autoritatea asupra acestui spaţiu. Şi atât… Pentru că, au trecut ani de zile fără ca nimeni din partea Executivului câmpinean să mai calce pe la această bază sportivă sau măcar să se mai intereseze de situaţia acesteia. Până la începutului acestui an, când primarul Horia Tiseanu a anunţat intenţia de realizare a unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea întregii baze sportive de la Căminul Petrol.


Ceea ce ar putea fi un complex sportiv, zace în paragină…
Suprafaţa foarte mare a acestei baze sportive ar putea găzdui un adevărat complex, avansându-se la un moment dat – pe vremea când ministrul sporturilor era Giorgiu Gingăraş – că aici s-ar putea realiza o bază de pregătire olimpică. Vremea a trecut şi nu s-a întâmplat nimic… Cu excepţia degradării continue a bazei… În afara terenului de fotbal, baza sportivă Petrol mai cuprinde o sală de sport, unde se pregătesc atleţii secţiei de profil condusă de Nicolae Pavel, sala fiind un fost atelier şcoală dezafectat. De asemenea, mai sunt terenuri de handbal şi volei, în vreme ce atleţii de la aruncarea suliţei sau discului se pregătesc pe spaţiul verde din apropierea terenului de fotbal. Ceea ce înseamnă baza sportivă aparţine Consiliului Local şi este administrată de Casa Tineretului, antrenorii care-şi desfăşoară activitatea aici zilnic, confirmându-ne că nu a mai trecut nici un reprezentant al vreunei autorităţi de ani de zile.
Atletismul – o nouă metodă de încălzire
Sala de sport este utilizată de componenţii Secţiei de Sport a Grupului Şcolar Petrol. Aici se antrenează peste 200 de copii, care ar trebui să aibă condiţii măcar de nivelul zecilor de medalii naţionale pe care le aduc pentru Câmpina. În loc de condiţii moderne, găsim o sală cu aspect dezolant, un frig crâncen – antrenamentele fiind mult mai intense pentru a se asigura încălzirea copiilor – cu grupuri sanitare inutilizabile. Iar aceşti copii trebuie să fie viitorul comunităţii şi trebuie să concureze de la egal la egal cu sportivii care au parte de condiţii mai apropiate de marea performanţă.
Teren de fotbal sau maidan?
De la preluarea terenului de către administraţia locală, suprafaţa de joc s-a degradat continuu. Şi asta pentru că un teren de fotbal implică o investiţie minimală, dar şi atenţie. Ori pe aici n-a mai trecut nici un reprezentant al administraţiei de ani de zile. Încet-încet iarba dispare, gardurile sunt furate şi duse la fier vechi, iar paznicii sunt supliniţi... de antrenori. Incredibil! Şi toate acestea în condiţiile în care baza sportivă de la Căminul Petrol este singura din administrarea municipalităţii.
O idee interesantă, un bazin de înot
De ceva vreme, consilierul Jenica Tabacu a supus atenţiei colegilor săi un proiect interesant – un bazin de înot în baza sportivă de la Căminul Petrol. Mulţi au privit cu ironie acest demers, în vreme ce Jenica Tabacu a strâns semnături şi nu a ezitat cu nici un prilej să militeze pentru acest proiect. În cele din urmă, în acest an, proiectul a fost inclus pe listă de Comisia Naţională de Investiţii, care va construi 70 de bazine în 2008 şi 2009. Există trei categorii de bazine – olimpice, de polo şi şcolare, la această din urmă categorie fiind inclus şi municipiul Câmpina. Consiliul Local şi-a dat acordul de principiu pentru acest proiect, iar bazinul se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 2.000 mp. Bazinul va fi realizat printr-un program guvernamental, costurile investiţiei ridicându-se la valori cuprinse între 50 şi 90 miliarde lei vechi.
Soluţia tuturor problemelor – un SF
La începutul acestui an, primarul Horia Tiseanu a anunţat includerea în proiectul bugetului local a sumei de 250 milioane lei vechi pentru un studiu de fezabilitate, „un studiu de fezabilitate global, pentru tot ce ţine de Căminul Petrol – sala de sport, terenul de fotbal, pistele de atletism”, după cum a precizat Horia Tiseanu. Care a adăugat: “Complexul Petrol va deveni o bază sportivă pentru copiii şi nu numai”. Un astfel de studiu durează, iar soluţiile vor avea nevoie de foarte mulţi bani pentru a fi puse în practică… Până atunci, suprafaţele de joc se degradează continuu, unele – poate – iremediabil!

Lacul Bisericii, lăsat de izbelişte

Câmpina a avut multe locuri de promenadă. De la Bulevard, la salba de lacuri, câmpinenii puteau ieşi pentru o gură de aer (mai) curat. Una dintre aceste oaze era Lacul Bisericii. Administraţia locală s-a asociat cu alte două persoane juridice pentru crearea, aici, a unei zone de agrement, dar după câteva luni, contractul a fost suspendat, „afacerea” dovedindu-se... nerentabilă.

La iniţiativa fostului primar Romul Remus Micu, Consiliul Local a adoptat Hotărârea nr. 44 din 26 iulie 2001, prin care se aproba asocierea municipiului Câmpina cu Asociaţia de Turism Montan Prahova şi cu SC „Lac 92” SRL din localitate pentru realizarea unui program privind amenajarea Lacului Bisericii ca zonă de agrement, prin dotarea cu şase bărci şi un debarcader.Hotărârea s-a pus în practică, iar contractul s-a derulat numai câteva luni, după care s-a renunţat, socotindu-se o „afacere” nerentabilă. Practic, potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei, Mariana Pătraşca, „contractul de asociere respectiv s-a derulat doar opt luni, timp în care s-au strâns aproximativ opt milioane de lei vechi, ceea ce a dus la rezilierea de comun acord a contractului”. Mai mult, Asociaţia de Turism Montan şi-a desfiinţat oficiul din zona Câmpina, în vreme ce societatea „Lac 92” nu mai administrează restaurantul de pe malul lacului. Aşa se face că, după ce câmpinenii au visat că pe luciul acestui lac se vor putea vedea din nou bărcuţe cu îndrăgostiţi, visul s-a destrămat. Iar lacul a revenit la starea sa anterioară – neglijat şi lăsat de izbelişte, curăţat doar arareori de reprezentanţii Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, care emite autorizaţii de pescuit în apele tot mai tulburi ale Lacului Bisericii.

1 dolar/ mp în livada Voila, drum sigur spre Parchet

V-am informat în ediţia noastră precedentă despre faptul că Parchetul a solicitat Primăriei Câmpina două hotărâri ale Consiliului Local din anii 2001 şi 2002, iniţiate de consilierul Horaţiu Zăgan şi aprobate în plen. Hotărârea din 2002 se referea la vânzarea, prin licitaţie publică, a unui teren în suprafaţă de 37.865 mp situat în livada Voila, vis-a-vis de Satul de Vacanţă. Întreaga situaţie am prezentat-o în ediţia precedentă, astăzi revenim doar asupra a două aspecte.Am intrat în posesia procesului verbal al licitaţiei desfăşurate ca urmare a aplicării HCL 65/2002. Iniţial, de acest teren era interesat actualul patron al Turnătoriei Centrale Orion, Mihai Vasiliu, dar, din cauza mai multor condiţii puse de Consiliul Local, acesta a refuzat să mai participe la licitaţie. În aceste condiţii, la cele două licitaţii organizate de Primăria Câmpina nu s-a prezentat nimeni. Abia la a treia strigare, desfăşurată în data de 14 august 2003, s-au prezentat două persoane fizice: Ovidiu Cristian Iane şi Dănuţ Gilea. Preţul de pornire a licitaţiei fusese stabilit de Consiliul Local la suma de 1 dolar/mp, iar licitaţia a fost adjudecată pentru 1,1 dolari/mp, ceea ce înseamnă că s-a parcurs un singur pas de licitaţie. Practic, Ovidiu Cristian Iane – un tânăr de 22 de ani, administrator al firmei Favorit Tech din Bucureşti, specializată în comercializarea de computere şi programe PC, cunoscut pentru asocierea sa cu Mugur Ciuvică în celebrul scandal „Armaghedon II” – a plătit pentru 37.865 mp suma de 41.651,5 USD! Iar spre uimirea tuturor membrilor comisiei de licitaţie (Paul Moldoveanu, Adrian Dascălu, Marian Popa, Gheorghe Tăman), dar şi a primarului de atunci, Gheorghe Tudor, Iane a vrut să achite cash, scoţând întreaga sumă din... servietă.Deşi s-a discutat despre construirea unui loc de agrement, noul proprietar nu a mişcat nici un deget pentru amenajarea acestui teren. Preţului ar trebui să reprezinte marea problemă a acestei „afaceri”. Sunt zeci de terenuri date în acelaşi fel şi mii de metri pătraţi din Câmpina vândute pe nimic. De altfel, directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, a avertizat în mai multe rânduri Consiliul Local că preţurile la care se scot la vânzare aceste terenuri au ridicat suspiciuni şi inspectorilor de la Curtea de Conturi. Astfel că, până una alta, principalul efect al unei astfel de hotărâri nu este decât… un drum la Parchet!

Unanimitate pentru încă o autogară

Societatea de transport public Diana Pa şi-a construit o autogară pe strada Sălaj, la numai câteva sute de metri de autogara care deserveşte la ora actuală Câmpina. Chiar dacă imobilul a fost construit de o firmă apropiată consilierului Gheorghe Iatan, totuşi, potrivit legii, Consiliul Local este singurul îndreptăţit să aprobe înfiinţarea unei autogări. Patronul respectivei societăţi, Iulian Papuc (foto) a venit la şedinţa Consiliului Local destul de pesimist. Această stare i-a fost amplificată în momentul în care a constat că lipsesc de la şedinţă consilierii Gheorghe Iatan şi Horaţiu Zăgan. Ce i-ar fi putut provoca aceste temeri lui Iulian Papuc? Poate faptul că cealaltă autogară este administrată de firma Cord, ai cărei patroni sunt membri de vază ai PSD (Viorica Cord), dar şi ai PD-L (Ovidiu Cord). Poate că apropierea termenului de desfăşurare a unei noi licitaţii privind traseele interurbane, noile trasee având obligaţia trecerii printr-o autogară. Sau poate amândouă. Cine ştie?! Cert este că timp de aproximativ trei ore - până s-a ajuns la discutarea acestui proiect - Iulian Papuc a stat ca pe ghimpi. Şi până la urmă a stat degeaba pentru că fără prea multe discuţii, dar prin vot nominal, toţi cei 16 consilieri prezenţi au votat în favoarea proiectului iniţiat de Costel Ştefanovici şi Marian Constandache. Construcţia noii autogări a fost estimată conform autorizaţiei de construire nr. 7/17 ianuarie 2008 (!) la 4,85 miliarde lei vechi şi cuprinde o clădire parter şi etaj, dotări şi spaţii complementare, amenajări aferente pentru microbuze maxi-taxi, autobuze, spaţii verzi şi împrejmuire teren.

Început de an promiţător

Principalii indicatori demografici consemnaţi la Biroul de Stare Civilă din cadrul Primăriei Câmpina în luan ianuarie arată semne promiţătoare pentru acest an. Astfel, s-au consemnat 119 naşteri, 37 de decese şi 5 căsătorii. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, s-au consemnat cu 4 naşteri mai mult, o căsătorie în plus, dar şi 10 decese mai puţin.

Oprea, ignorat de colegi

Consilierul Aurel Oprea a iniţiat un proiect privind interzicerea vânzării şi concesionării terenurilor aparţinând domeniului public sau privat al municipiului,situate în zona centrală. Singurul scop declarat al acestui proiect a fost găsirea de soluţii pentru amenajarea unor parcări. Dar Oprea a lispit de la şedinţa Consiliului Local. Ei bine, în această situaţie, nici unul dintre colegii săi nu a dorit să preia proiectul şi să-l prezinte spre dezbatere. Toţi s-au ferit ca dracul de tămâie, inclusiv preşedintele şedinţei Bogdan Ene. “Nu, nu-l prezint eu că n-am mandat în acest sens de la domnul Oprea”, a spus zâmbind Ene, atunci când un consilier mai şugubăţ a insinuat că preşedintele de şedinţă ar trebui să prezinte astfel de proiecte. În cele din urmă, proiectul lui Oprea a fost total ignorat şi s-a continuat dezbaterea celorlalte puncte de pe ordinea de zi. Tratamentul la care a fost supus de colegii săi, dar îi va da de gândit acest lucru lui Aurel Oprea? Greu de crezut... Oricum, e prea târziu... Se apropie alegerile...

“Pregătirea campaniei electorale” la Paralia Katerini

Sub egida Parlamentului României, Biroul Parlamentar al deputatului independent Mircia Giurgiu şi Asociaţia “Manageri fără frontiere” au adresat o scrisoare-ofertă reprezentanţilor administraţiei câmpinene, având ca temă principală “Pregătirea campaniei electorale”. Cu îndemnuri mobilizatoare şi tehnici persuasiv mobilizatoare, aleşii locali sunt invitaţi la un curs internaţional de pregătire a campaniei electorale pentru managerii din administraţie. Temele sunt extrem de interesante şi poate ar trebui cunoscute de toată lumea, pentru a putea face astfel diferenţa între candidatul real şi cel “cosmetizat”. Temele cursului sunt: atragerea de fonduri pentru campaniile electorale, folosirea surselor de finanţare în condiţiile respectării legislaţiei, formarea echipei de campanie, alegerea şi rolul preşedintelui de campanie, elemente ale campaniei electorale, comunicarea în faţa electoratului, rolul vestimentaţiei în campania electorală (prezentare de modă), imaginea candidatului (prezentarea unei case de stilişti), afişul electoral, imaginea de presă, relaţii ale candidatului cu presa, sloganul electoral, alegerea temelor de campanie, identificarea necesităţilor alegătorilor. Cursul are loc la Paralia Katerini, în Grecia, şi fiecare participant trebuie să scoată din buzunar suma de 540 euro.

Horia Tiseanu a primit mulţumiri de la... Finkelstain

Primarul Horia Tiseanu a primit o scrisoare de mulţumire de la... Finkelstain. Nu ştiţi cine este Finkelstain? Păi este vorba de Eduard Finkelstain, primarul municipiului Tecuci, care mulţumeşte autorităţilor câmpinene pentru sprijinul acordat la înlăturarea efectelor inundaţiilor din perioada 5-6 septembrie 2007.Edilul din Tecuci îl mai informează pe primarul Tiseanu că banii proveniţi de la Câmpina au fost folosiţi pentru construcţia de locuinţe, dar şi pentru reabilitarea infrastructurii afectate de inundaţii.

15 localităţi în Asociaţia „Valea Prahovei”

Primăria Băneşti a găzduit, zilele trecute, o nouă întâlnire a reprezentanţilor celor 15 localităţi care intenţionează să constituie Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Prahovei”. Printre acestea se numără Câmpina, Comarnic, Breaza, Băneşti, Cornu, Poiana Câmpina, Telega, Floreşti, Proviţa de Jos şi Proviţa de Sus. Deşi proiectul este mai vechi, se pare că acum a început să intre în linie dreaptă având în vedere faptul că s-au pus bazele actului constitutiv şi statutului viitoarei asociaţii intercomunitare. Consiliile locale din cele 15 localităţi şi-au dat acordul de principiu în vederea asocierii, urmează să-şi de acordul final, pentru ca apoi să fie stabilit sediul asociaţiei şi persoanele care o vor conduce. Scopul înfiinţării Asociaţiei Intercomunitare „Valea Prahovei” vizează accesul la programe cu finanţare europeană, şansele localităţilor fiind mai mari dacă se asociază decât dacă încearcă să obţină banii pe cont propriu.

Dosare noi privind alocaţia copiilor şi trusoul bebeluşilor

În prima lună a acestui an, la Primăria Câmpina au fost depuse 25 de dosare privind acordarea alocaţiei de stat pentru copii. Cuantumul acesteia a fost majorat de Guvern la 320.000 lei vechi pe lună, iar de la 1 martie va creşte la 400.000 lei. Autorităţile câmpinene precizează că, în ceea ce priveşte alocaţia de stat pentru micuţii de până la 2 ani, aceasta a rămas nemodificată, valoarea ei fiind de 2 milioane lei vechi pe lună. Până la această dată, pentru acest tip de alocaţie au fost depuse 23 de dosare. Rămâne în vigoare şi obligaţia autorităţilor de a acorda contravaloarea în lei a trusoului pentru nou-născuţi, în cuantum de 1,5 milioane lei vechi. De la începutul anului şi până în prezent, s-a efectuat 24 de astfel de plăţi în baza dosarelor depuse de solicitanţi. Se estimează că, până la finele anului, suma totală necesară la acest capitol să fie în jur de 400 milioane lei. Pentru alte detalii, cetăţenii se pot adresa Serviciului de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei, de luni până joi, între orele 8.00-16.00 şi vineri până la ora 13.00.

5,5 miliarde lei de la buget pentru venitul minim garantat

O dată cu majorarea venitului minim garantat, în conformitate cu HG 11/2008, cresc şi sumele pe care autorităţile locale trebuie să le includă în buget la capitolul asistenţă socială. Anul trecut, municipalitatea câmpineană a alocat 4,9 miliarde lei vechi pentru plata ajutoarelor prevăzute de Legea 416/2001 privind venitul minim garantat. Anul acesta, suma alocată depăşeşte 5,5 miliarde lei. În Câmpina, numărul asistaţilor social, care beneficiază de aceşti bani este de aproximativ 250 persoane. Reamintim că, potrivit HG 11/9 ianuarie 2008, venitul minim garantat pentru o persoană este de 1 milion lei vechi, pentru o familie formată din două persoane – 1,81 milioane lei, iar pentru o familie formată din trei, patru sau cinci persoane se acordă sume cuprinse între 2,52 şi 3,72 milioane lei vechi. Pentru a putea beneficia de ajutorul social în conformitate cu legislaţia în vigoare, cetăţenii interesaţi se pot adresa Serviciului de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Câmpina.

Scrisoarea primarului e... pe drum spre câmpineni

Câmpinenii vor primi, în cutiile poştale, clasica scrisoare de… început de an, din partea primarului Horia Tiseanu. Cele 16.000 de scrisori sunt deja tipărite şi au costat 28,56 milioane lei vechi. În curând, ele vor fi expediate, urmând să fie însoţite de înştiinţări de plată pentru contribuabilii care deţin în proprietate terenuri şi clădiri pe raza municipiului. Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei, Mariana Pătraşca, acţiunea cu trimiterea scrisorilor este reglementată de HG 1.723/2004 privind măsurile pentru combaterea birocraţiei, iar nerespectarea acestora este sancţionată disciplinar sau contravenţional. În scrisoare sunt precizate, printre altele, investiţiile finalizate în 2007 şi cele care au fost incluse în proiectul de buget pe 2008.

“Gabello” a învins confortabil în primul său joc pentru FCM Câmpina

FC Filipeşti - FCM Câmpina 2-4 (0-2)

Intrată în cantonament cu o oarecare întârziere faţă de programul stabilit iniţial, din cauza problemelor privind banca tehnică, FCM Câmpina a disputat duminică primul joc din epoca „Gabi Stan”. Cu o excelentă circulaţie a balonului, în viteză, Municipalul s-a impus cu uşurinţă în faţa formaţiei FC Filipeşti, cu scorul de 4-2, prin reuşitele semnate de Marcu (40), Baia (45), Avram (62, 74). Faţă de jocul cu care ne obişnuise Municipalul până acum, Gabi Stan a schimbat sistemul de joc renunţând la „elasticul” „3-5-2” sau „5-3-2” în favoarea clasicului „4-4-2”.Antrenorul Gabriel Stan, secondat de Cristian Dumitru, i-a folosit în acest joc pe: Mindileac – Marcu, Dragomir, Vodiţă, Cristea – Avram, Aristan, Jecu, Căldăroiu – Enache, Baia. Arsitan a fost înlocuit încă din minutul 14, după ce a acuzat o uşoară întindere, în vreme ce după pauză au mai jucat Marciuc, M. Tudor, Ene, Andronic şi recenta achiziţie, Petruţ Păştin.Echipierii Municipalului vor rămâne în cantonament până vineri, 8 februarie, intenţionându-se o nouă partidă amicală, tot în compania formaţiei din Filipeşti, care de luni intră în cantonament la Breaza. Partida va avea loc marţi sau miercuri, pe un teren disponibil din Câmpina.
A venit Păştin
Vineri, în cantonamentul centralizat al Municipalului şi-a făcut apariţia un nou jucător. Este vorba de atacantul Petruţ Păştin, care are 28 de ani, este originar din Sinaia şi a evoluat ultima oară la FCM Târgovişte. Aflat la final de contract cu formaţia dâmboviţeană, Păştin ar dori să vină mai aproape de casă, motiv pentru care încearcă o colaborare cu trupa condusă de Gabriel Stan. Păştin jucat în turul acestui campionat 740 de minute pentru FCM Târgovişte, la care s-au mai adăugat alte 130 de minute în jocurile din primele faze ale Cupei României. Imediat după sosirea lui Păştin în cantonamentul Municipalului câmpinean, Gabriel Stan i-a precizat că-l va folosi în jocul amical desfăşurat duminică, în compania formaţiei FC Filipeşti, din Liga a III-a.
Stan a refuzat un amical cu Petrolul Videle
Conducerea administrativă a clubului fanion al municipiului Câmpina a încercat programarea unui joc amical pentru mijlocul săptămânii trecute, găsindu-se ca adversar formaţia Petrolul Videle, pregătită de un fost tehnician al grupării câmpinene, Niculae Babeti. Programat iniţial pentru joi, amicalul a căzut, tehnicianul Gabriel Stan preferând să termine un ciclu de pregătire fizică înaintea angajării oricărui joc amical.
Eduard Bica în Italia
Eduard Bica, atacantul Municipalului câmpinean, se află în aceste zile la o nouă acţiune a echipei naţionale de juniori sub 18 ani. Este vorba de Turneul internaţional de la Viterbo, unde în primele trei jocuri formaţia pregătită de Adrian Văsâi a obţinut tot atâtea victorii.Tricolorii au obţinut trei victorii: 1-0 cu Anglia, gol Daminuţă, 2-0 cu Lituania, goluri Alexe şi Huiban, 2-0 cu Selecţionata Regiunii Lazio, goluri Muth şi Râpă. În toate cele trei partide a evoluat şi câmpineanul Eduard Bica, dar de fiecare dată a intrat după pauză. Astfel, el a jucat 23 de minute cu Anglia, 12 minute cu Lituania şi 31 de minute cu Selecţionata Regiunii Lazio.

Meci caritabil la Brebu

Triunghiular pentru strângerea de fonduri pentru fotbalistul Cătălin Tănase, internat şi astăzi în spital, după un accident în care a murit coechipierul său, Daniel Ionuţ Chiriac
Finalul anului trecut aducea o tragedie pentru comuna Brebu, dar şi pentru fotbalul prahovean. În urma unui accident de maşină, pe DN1, jucătorul Daniel Ionuţ Chiriac îşi pierdea viaţa, în vreme ce coechipierul său de la Cheile Doftanei Brebu, „căpitanul” echipei, Cătălin Tănase era grav rănit. Imediat după reluarea pregătirilor, coechipierii lor au decis organizarea unui „triunghiular” caritabil, în care s-au strâns bani pentru jucătorul aflat în spital şi s-a păstrat un moment de reculegere în memoria celui dispărut.Pe arena din Brebu s-a întâlnit formaţiile Cheile Doftanei Brebu, Unirea Brebu şi Unirea Câmpina. La un astfel de meci, rezultatele nici nu mai contează, cu atât mai mult cu cât pentru fiecare echipă, partidele s-au constituit şi în prilejuri de verificare a potenţialului fizic în actualul stadiu al pregătirilor. S-au jucat trei reprize pe durata a 35 de minute, iar cele trei formaţii au utilizat aproape toţi jucătorii din lot. Cheile Doftanei Brebu au învins cu scorul de 1-0 în ambele reprize, în vreme ce partida dintre formaţiile având acelaşi nume, Unirea, din Câmpina şi din Brebu, s-a încheiat la egalitate, 1-1.Iată şi loturile celor trei formaţii prezente la acest meci caritabil, o premieră pentru fotbalul din această zonă a judeţului:
Cheile Doftanei Brebu (antrenor Florian Topală) – Corind, Secuiu, Ciocoiu, Tănase, Dragomir, Buzăţoiu, Oprea, Banu, Durbac, Negreanu, Savu, C. Pavel, G. Popescu, Iorga, Băicoianu, Bucura, R. Danil.Unirea Brebu (antrenori Adrian Secuiu şi Mihai Teodor) – Drăgan, Bărbulescu, Birligiu, Bucur, Călăraşu, D. Petre, Duţă, Ene, Geantă, Gârlan, R. Ioana, L. Ion, Lungu, Marcu, Mortoiu, Neacşu, Petriceanu, G. Radu, Secăreanu, Sora, C. Teodor.Unirea Câmpina (antrenori Marius Pălănceanu şi Daniel Corcodel) – T. Ionescu, Păpuşoiu, Moise, Neagu, G. Vintilă, Plăvache, Popa, Basma, Ţigănuş, Ciobotaru, Năstase, Mănescu, Nichifor, Ungureanu, Flaidăr, Pantilie, Drăgan, Gânju, Duricu, Ghinea, Buzoianu.După cele trei reprize de fotbal, toţi jucătorii angrenaţi în acest “triunghiular”, dar şi suporteri şi oameni care l-au cunoscut pe cel dispărut, au mai zăbovit la un pahar de vorbă, în care - nici nu se putea altfel - subiectul principal a fost fotbalul - sportul rege.