13 februarie 2008

Vasile Cosarek este noul antrenor al FCM Câmpina


După plecarea intempestivă a lui Gabriel Stan, preşedintele Municipalului câmpinean, Dan Ştefan Chiţu, a demarat negocierile pentru aducerea unui nou antrenor principal. Ultimii doi pretendenţi rămaşi în discuţie au fost Vasile Cosarek şi Octavian Grigore, cel dintâi acceptând oferta clubului câmpinean şi angajându-se în lupta pentru îndeplinirea obiectivului acestei echipe - menţinerea în eşalonul secund.

Să-i dăm o şansă lui Ioan Claudiu Marc


Băieţelul de 4 ani suferă de distrofie progresivă tip Bekcer şi are nevoie de sprijin financiar pentru un tratament în străinătate, singura soluţie care i-ar mai putea da o şansă de supravieţuire. Conturile în care pot fi viraţi bani pentru această cauză nobilă sunt următoarele:
RO35RNCB0208089040470002 în euro şi
RO62RNCB0208089040470001 în lei.

Pentru relaţii suplimentare părinţii micuţului răspund la următoarele numere de telefon: 0766-487.448 şi 0720-029.599

Jenica Tabacu a plecat din PSD trântind uşa!

Victor Bercăroiu a fost desemnat candidatul partidului pentru funcţia de primar. Ion Mircea nu se mai regăseşte pe lista candidaţilor pentru Consiliul Local, deocamdată...
Am scris în mai multe rânduri despre faptul că fierberea din alte partide, specifică unei perioade preelectorale, nu prea se face simţită şi în PSD. Un partid care, la Câmpina, se remarcase prin coeziune şi prin faptul că liderii săi păreau a fi o adevărată echipă. În cele din urmă, totul a explodat la şedinţa de miercuri, 6 februarie, atunci când, din sediul PSD, Jenica Tabacu a ieşit trântind uşa.

La finele lunii trecute, s-a pus la punct lista membrilor PSD care să facă subiectul unui sondaj – intern, dar şi extern – pentru stabilirea candidaţilor la funcţiile de primar, consilier local şi consilier judeţean. Aşa cum pentru unii poate nu a fost o surpriză, stabilirea locurilor pe aceste liste s-a lăsat cu scântei.Pentru funcţia de primar îşi anunţaseră candidatura patru personalităţi ale partidului – Mihail Şerbănoiu, Victor Bercăroiu, Horaţiu Zăgan şi Jenica Tabacu. Primul a şi anunţat că nu intenţionează să candideze la funcţia de primar, activitatea sa profesională (este unul dintre directorii OMV Petrom Prahova) nefiind de lăsat, nici chiar pentru funcţia de primar al Câmpinei. Horaţiu Zăgan a anunţat că se retrage „din motive de sănătate”, după cum el însuşi a declarat, în vreme ce Jenica Tabacu nu părea a avea nici o şansă în faţa mai greilor săi colegi. În cele din urmă, după sondajele efectuate, Victor Bercăroiu a fost declarat... câştigător şi, implicit, candidatul PSD Câmpina la funcţia de primar. A fost momentul în care nervii unora au cedat. Nu se ştie exact care au fost motivele reale ale disputei, vehiculându-se tot felul de variante – unele fantasmagorice, altele chiar plauzibile – dar cert este doar că Jenica Tabacu a reacţionat vehement. De altfel, după ce şi-a spus în gura mare nemulţumirile, Jenica Tabacu a părăsit foarte nervoasă sediul partidului. Unii spun că şi cu lacrimi în ochi! Trecând peste acest moment, Organizaţia PSD şi-a continuat activitatea, Victor Bercăroiu fiind desemnat oficial pentru funcţia de primar, propunere care a şi fost remisă Organizaţiei Judeţene, conform procedurilor interne de validare a candidaturilor.În acelaşi timp, au fost înaintate şi candidaturile pentru lista consilierilor locali, ordinea fiind deocamdată una alfabetică. În linii mari, însă, liderii PSD Câmpina cunosc şi ordinea aproximativă a primelor şase locuri considerabile eligibile pentru viitorul Consiliu Local. În afara Jenicăi Tabacu, despre care se spune că nu mai este pe această listă, după episodul de miercuri, singurul dintre actualii consilieri rămaşi în afara nominalizărilor este Ion Mircea. Explicaţia este una destul de simplă, Mircea fiind cel care nu şi-a manifestat, printr-o cerere – aşa cum au făcut toţi ceilalţi candidaţi – intenţia de a candida pentru un nou mandat. Cu acelaşi prilej, s-au desemnat şi candidaţii filialei pentru funcţiile de consilier judeţean, pe unul dintre locurile eligibile fiind Florin Constantinescu.

Reacţii la gestul Jenicăi Tabacu
Despre situaţia creată de Jenica Tabacu, liderii PSD au avut păreri destul de „cuminţi”, nici unul dintre cei cu care am vorbit nefiind decis să prezinte un punct de vedere tranşant. Mihail Şerbănoiu: „Scandal nu a fost în şedinţa de miercuri. Scandal este atunci când mai multe persoane discută în contradictoriu pe un ton ridicat. Nu, la noi o singură persoană a procedat aşa şi mă refer la doamna Tabacu. Sunt oameni care nu vor să accepte că, într-o variantă democratică, pot fi înfrânţi. Nu poţi câştiga mereu. Se întâmplă ca părerea celorlalţi să nu fie aceeaşi cu părerea ta şi nu le poţi impune să şi-o schimbe. Noi am procedat democratic, nu am impus nimic nimănui şi am ascultat pe toată lumea. Doamna Jenica Tabacu a reacţionat cum a crezut de cuviinţă, nemulţumită de decizia majorităţii. Trebuia să luăm nişte măsuri în ceea ce o priveşte, pentru că ne-a creat destule probleme. Avem zeci de membri care ar merita să fie înaintea ei pe orice listă. Lista pentru Consiliu nu este bătută în cuie, iar inclusiv Jenica Tabacu şi Ion Mircea se pot regăsi pe această listă. Aşteptăm un răspuns de la Jenica Tabacu. Dacă vrea să se alăture echipei noastră este în regulă, dar a avut o reacţie care ne determină să credem că vrea doar o candidatură la primar. Dacă toate acţiunile ei de până acum au fost social-democrate aşa cum ne-a spus, sunt curios să vedem cum aceleaşi acţiuni ar putea deveni... liberale, spre exemplu”. Gheorghe Tudor: „M-a surprins şi pe mine reacţia ei… Nu mă aşteptam. Trebuie să înţeleagă, însă, că într-o formaţiune politică trebuie să te supui unor reguli democratice. Iar reacţii asemenea celei pe care-a avut-o Jenica Tabacu nu prea au ce căuta în viaţa nici unui partid”.Victor Bercăroiu: „Doamna Tabacu s-a supărat, dar nu ştiu pe cine… Pentru mine a fost o surpriză. Nu neg calităţile ei profesionale, dar nu se poate accepta că te consideri din start cel mai bun şi să nu accepţi nici o altă variantă, jignind un întreg organism de conducere a filialei locale a PSD”.Contactată telefonic pentru un punct de vedere, Jenica Tabacu nu a dorit să facă nici un comentariu.
Traseul politic al Jenicăi Tabacu
Jenica Tabacu a intrat în politică în Partidul Democrat, condus la acea vreme de Horia Tiseanu, cu care Jenica Tabacu se afla într-o relaţie excelentă. În momentul plecării grupului Tiseanu către Partidul Umanist, Jenica Tabacu l-a urmat fără nici o reţinere. La fel s-a întâmplat şi în momentul în care Tiseanu a trecut de la PUR la PNL. Ulterior, drumurile politice ale Jenicăi Tabacu şi ale lui Horia Tiseanu s-au despărţit. Actualul primar a decis să revină „la matcă”, în PD, în vreme ce Jenica Tabacu a ales varianta PSD. Acum, Jenica Tabacu a plecat din sediul PSD trântind uşa şi lăsând să se înţeleagă faptul că o nouă despărţire este iminentă. Deja s-a avansat varianta revenirii în PNL, un partid care caută un candidat ideal pentru funcţia de primar. „Nici nu pot confirma, dar nici infirma o asemenea posibilă trecere a doamnei Jenica Tabacu la PNL. În viaţă, orice este posibil!” – a afirmat preşedintele PNL Câmpina, Dragomir Enache, a doua zi după şedinţa furtunoasă a PSD.

Ion Mircea:
“Mi s-a dat de înţeles că nu mai sunt dorit...”
După Jenica Tabacu, singurul actual consilier local al PSD care nu se va mai regăsi pe lista pentru alegerile locale este Ion Mircea. Am considerat firesc să-l întrebăm... care este explicaţia. Iată ce ne-a răspuns: “Nu mi-am mai depus candidatura pentru a fi nominalizat la un loc de consilier. Nu am mai vrut... Am considerat că este momentul să las pe alţii mai tineri şi mi s-a dat de înţeles că nu mai sunt dorit în structurile de conducere ale partidului, în care sunt din anul 1995, faţă de alţii, care... Dar, nu vreau să spun mai multe... Am fost şi rămân pesedist. Eu nu m-am plimbat pe la alte partide. N-am trădat partidul niciodată şi pe nici unul dintre colegi şi am fost de multe ori «băgat în faţă», neavând nimic de câştigat”.

Victor Bercăroiu:
„Cred cu tărie în şansa mea”

A doua zi după şedinţa în care a fost nominalizat drept candidat al PSD pentru funcţia de primar, Victor Bercăroiu a acceptat dialogul de faţă.
- Ce v-a determinat să intraţi în lupta pentru fotoliul de primar?
- Sunt mai multe motive care m-au determinat să fac acest pas. Cred cu tărie că pot să fac ceva pentru Câmpina, ceea ce am şi demonstrat în perioada 2000 – 2004, atunci când am fost deputat în Parlamentul României şi când, pot să mă laud, am adus pentru Câmpina 36 miliarde lei vechi pentru investiţii. Nu vreau să spun cum au fost cheltuiţi ulterior aceşti bani, dar vreau doar să atrag atenţia că, după 2004, nu au mai venit fonduri de o asemenea amploare, iar administraţia locală a trebuit să se împrumute la bănci. Apoi, vreau să demonstrăm că suntem o echipă, o echipă care poate determina schimbarea în bine a vieţii câmpinenilor. Nu este deloc de neglijat nici încrederea pe care atât membrii partidului, dar şi ceilalţi oameni care au participat la sondajul nostru, mi-au arătat-o, ceea ce nu este puţin lucru şi ceea ce mă determină să cred că, în momentul de faţă, stau mai bine la capitolul încredere şi popularitate decât primarul Tiseanu. Şi trebuie să ţineţi cont că, în ultimii trei ani, eu nu am avut vizibilitatea de care s-a bucurat primarul. La toate acestea, trebuie să adaug şi sprijinul familiei, care mă susţine şi m-a înţeles, chiar dacă pentru ei va însemna alţi patru ani în care familia să treacă pe planul secund.
- A fost mai întâi un sondaj intern. Care credeţi că au fost atuurile dvs. în faţa celorlalţi contracandidaţi din partid?
- Cred că experienţa mea profesională şi managerială. Chiar dacă n-am mai fost în prim-planul structurilor de conducere politice, cred că oamenii au apreciat perioada celor patru ani de mandat în care am fost deputat. Poate a fost singurul atu, în condiţiile în care ceilalţi contracandidaţi sunt oameni valoroşi, respectaţi şi apreciaţi la locurile lor de muncă. Am stabilit că ne vom susţine reciproc şi ne vom respecta, demonstrând, astfel, că PSD reprezintă o adevărată echipă. În privinţa sondajului telefonic, făcut printre locuitorii Câmpinei, acesta a fost foarte bine realizat, reuşind să acopere toate zonele localităţii. Vreau să vă spun că de pe fiecare stradă din Câmpina au fost sunate minimum două familii şi – ceea ce mi s-a părut şi mai important – nu am primit nici un fel de refuz, chiar dacă, în mod cert, nu puteau fi toţi cei sunaţi oameni cu înclinaţii social-democrate.
- Sincer, care credeţi că sunt şansele dvs. reale?
- Cred cu tărie în şansa mea de a câştiga alegerile pentru funcţia de primar al Câmpinei. Cred în capacităţile şi experienţa mea, după 42 de ani de muncă. În acest moment, sunt convins că mă situez peste toţi ceilalţi posibili candidaţi, inclusiv peste Horia Tiseanu. Cu siguranţă, pentru funcţia de primar va fi o luptă aprigă, dar îmi doresc mult ca întreaga campanie să se desfăşoare într-un climat civilizat, fără jigniri şi eu nu am să atac pe nimeni, că nu mi-e felul… Dar, dacă cineva va terfeli numele meu sau al partidului, cu siguranţă voi reacţiona. Sper, totuşi, să nu se repete scandalul din timpul campaniei de la alegerile pentru Parlamentul European.
- Ce veţi face dacă nu veţi câştiga?
- Eu nu sunt un oportunist. Dacă pierd alegerile pentru funcţia de primar, voi rămâne director al firmei mele. De altfel, eu nu am să candidez şi pentru o funcţie de consilier, aşa cum procedează alţii, care, dacă pierd la primărie, să se mulţumească şi cu o funcţie de consilier. Eu nu sunt obişnuit cu locul secund.
- Ce urmează înaintea campaniei electorale propriu-zise?
- Candidaturile pentru funcţia de primar, precum şi cele pentru funcţiile de consilier judeţean şi consilier local, au fost înaintate către Organizaţia Judeţeană, aşa cum ni s-a cerut imperativ. Nu vor fi probleme pentru că Organizaţia Câmpina este una respectată atât pentru oamenii ei, cât şi pentru rezultatele înregistrate. În două săptămâni va avea loc validarea candidaturilor, iar cel mai târziu la 15 martie voi definitiva – împreună cu staff-ul meu de campanie, care va fi condus de Horaţiu Zăgan– programul şi oferta electorală.
PSD Câmpina şi Cornu îl susţin pe Adrian Năstase
În aceeaşi zi, 4 februarie, Birourile Organizaţiilor Câmpina şi Cornu ale PSD au remis câte un comunicat în care îşi manifestă sprijinul total faţă de candidatura lui Adrian Năstase pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional. Ambele organizaţii susţin că “în componenţa - Mircea Geoană preşedinte, Ion Iliescu preşedinte de onoare, Adrian Năstase preşedinte al Consiliului Naţional, partidul îşi va reafirma poziţia de lider al vieţii politice naţionale. De asemenea, ambele organizaţii îşi împuternicesc reprezentanţii lor în Consiliul Judeţean PSD Prahova şi în Consiliul Naţional să voteze candidatura lui Adrian Năstase.

Consilierii au de împărţit aproape 600 de miliarde

“Bugetul va fi piatra de încercare a acestui an”, spunea primarul Horia Tiseanu la începutul lui 2008, cu referire directă la faptul că, fiind an electoral, sunt aşteptate tot felul de influenţe politice în votarea bugetului local. S-a ajuns şi la acest moment. Marţi, 12 februarie, de la ora 16.30, la sala mică a Casei Tineretului, are loc şedinţa extraordinară a Consiliului Local pentru aprobarea bugetului local. Este un moment delicat... Unii se feresc să acorde prea mulţi bani actualului Executiv, temându-se că aceste fonduri vor fi folosite (şi) în scopuri electorale. Alţii au suficiente probleme în partid pentru a mai pune beţe în roate celor cu care s-au înţeles pe sub masă. În fine, o altă categorie, sunt cei care se bucură la fiecare felie de “caşcaval”, bucuria acestora fiind direct proporţională cu grosimea feliei de caşcaval. Ce va fi, vom vedea... Până atunci, vă propunem o altfel de privire asupra proiectului bugetului local. Şi nu numai...

Un buget de 593,31 miliarde lei vechi
Proiectul de buget propus de primarul Horia Tiseanu a ajuns la valoarea de 593,31 miliarde lei vechi, sumă la care se adaugă fondul de rulment - în valoare de 58,66 miliarde lei vechi, sumele alocate din Fondul de Mediu -6,5 miliarde, creditul intern obţinut prin BCR - 45,472 miliarde, ajungându-se la un total de 703,942 miliarde lei vechi. Iar la această sumă se mai adaugă cotele alocate de la bugetul judeţean, care, în primă fază, sunt de 3 miliarde lei vechi.La capitolul veniturilor, cele mai consistente fonduri provin din cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit (225,78 miliarde), sumele defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul municipiilor (200,5 miliarde), impozite şi taxe pe proprietate (101,01 miliarde). De partea cealaltă, la capitolul cheltuielilor, cele mai importante fonduri merg la învăţământ (259,09 miliarde), autorităţi publice generale (65,95 miliarde), protecţia mediului (62,26 miliarde), locuinţe, servicii şi dezvoltare publică (60,74 miliarde).
Subvenţii pentru Casa de Cultură şi Casa Tineretului
Proiectul de buget prevede şi alocarea unor subvenţii pentru cele două instituţii de cultură din localitate, Casa de Cultură şi Casa Tineretului. Pentru prima instituţie, subvenţia propusă este de 3,5 miliarde, în condiţiile în care bugetul său este 5 miliarde lei, iar pentru Casa Tineretului, subvenţia propusă este de 3,755 miliarde, în condiţiile în care bugetul instituţiei este de 7,755 miliarde.
Asistenţă socială scumpă
Capitolul de asistenţă socială este cel unde sunt incluse principalele ajutoare acordate de la bugetul local în baza legii. Astfel, în proiectul de buget sunt prevăzute 1,5 miliarde pentru ajutorarea familiilor tinere (cei 200 euro la întemeierea familiei); 400 milioane (faţă de 300 milioane, anul trecut) pentru ajutorul de trusou; 5,51 miliarde (faţă de 4,938 miliarde, anul trecut) pentru ajutoarele în baza legii 416. De asemenea, la acelaşi capitol este cuprinsă şi suma de 2,88 miliarde lei vechi pentru activitatea cantinei sociale.
Piaţa investeşte...
Serviciul Public al Pieţei are un buget de 13,9 miliarde, propunându-şi începerea lucrărilor la corpul C2 (3,5 miliarde) şi achiziţia unui sistem de supraveghere (100 milioane).
Cheltuieli de personal uriaşe
Parcurgând sumele defalcate pentru fiecare activitate publică în parte, ni s-a părut interesant să vă prezentăm valoarea totală a cheltuielilor de personal. Autorităţile executive (85 funcţionari, 2 demnitari şi 19 consilieri locali) - 39 miliarde;Evidenţa populaţiei (9 funcţionari) - 2,6 miliarde;Poliţia Comunitară (72 angajaţi şi 2 directori) - 13,25 miliarde;Protecţia Civilă (6 funcţionari) - 950 milioane;Creşa - 1,6 miliarde;Asistenţa Socială - 20,35 miliarde;Seră (23 angajaţi permanent şi 10 sezonieri) - 4,52 miliarde;Parcare (14 angajaţi) - 2,1 miliarde;Acord unic (6 persoane) - 1,22 miliarde;Transporturi (13 persoane contractuale, 10 posturi suplimentare) - 3,18 miliarde;Muzeul “B. P. Hasdeu” (5 salariaţi) - 1 miliard; Biblioteca (6 posturi) - 1,21 miliarde;Total - 90,98 miliarde lei vechi
Tichete cadou de 34,6 miliarde lei
Un subiect fierbinte la finalul anului trecut, atribuirea tichetelor cadou are o pondere însemnată în bugetul pentru anul 2008. Astfel: Autorităţile executive - 3,55 miliarde;Evidenţa populaţiei - 210 milioane;Poliţia Comunitară - 2,45 miliarde;Protecţia Civilă - 210 milioane;Învăţământ - 24,74 miliarde;Creşa - 500 milioane;Seră - 1,105 miliarde;Parcare - 490 milioane;Acord unic - 210 milioane;Transporturi - 750 milioane;Muzeul “Hasdeu” - 175 milioane;Biblioteca - 210 milioane; Total - 34,6 miliarde lei vechi
Alte 96,515 miliarde
Mai există o categorie de cheltuieli. Sunt denumite “bunuri şi servicii” şi includ cheltuielile legate de perfecţionare, utilităţi, cheltuieli de protocol şi deplasări). Care este valoarea acestor “servicii”? Să vedem:Autorităţile executive - 22 miliarde;Evidenţa populaţiei - 420 milioane;Poliţia Comunitară - 7,27 miliarde;Protecţia Civilă - 700 milioane;Învăţământ - 39,6 miliarde;Creşa - 2,31 miliarde;Seră - 3,86 miliarde; Parcare - 1,15 miliarde; Acord unic - 330 milioane;Transporturi - 16,73 miliarde; Muzeul “Hasdeu” - 1,05 miliarde; Biblioteca - 1,095 miliarde; Total - 96,515 miliarde lei vechi
Spitalele Câmpinei - solicitări multe, bani puţini
Activitatea celor două unităţi spitaliceşti din Câmpina - Spitalul Municipal şi Spitalul de Psihiatrie Voila - este un capitol delicat pentru administraţia publică locală, însuşi primarul Tiseanu declarând, în mai multe rânduri, că are rezerve faţă de actul managerial al acestor unităţi. Chiar şi în aceste condiţii, de la bugetul local trebuie alocate fonduri pentru o serie întreagă de capitole. Pentru Spitalul Municipal s-au alocat, în 2007, 14,5 miliarde lei vechi, care au fost cheltuite astfel: 2,28 miliarde - pentru reparaţii, 3,5 miliarde - pentru dotări, 8,72 miliarde - pentru utilităţi. Pentru anul acesta, s-au cerut 4 miliarde lei vechi, propunerea fiind să se aloce 3 miliarde lei. La Spitalul de Psihiatrie Voila s-au alocat şi cheltuit anul trecut 6,3 miliarde lei vechi (1,93 miliarde pentru reparaţii şi 4,36 miliarde pentru dotări). Anul acesta, s-au solicitat 22 miliarde şi s-au alocat, prin propunerea de buget, 2 miliarde lei. Sumele nu sunt bătute în cuie, unii consilieri intenţionând să propună majorarea lor. Ce va fi la şedinţă, vom vedea!
Hasdeu, clar, peste Grigorescu!
Muzeul “Hasdeu”
Restaurare faţadă - 4 miliarde lei;Expertiză evaluarea bunuri de patrimoniu - 200 milioane lei;Sistem audioghid - 700 milioane lei;Comentarii audio în format digital pentrusistemul audioghid - 200 milioane lei;Ecran LCD şi DVD - 30 milioane lei;Sistem supraveghere video - 350 milioane lei. Total - 5,48 miliarde lei vechi
Muzeul “Grigorescu”
Extindere încălzire centrală termică la grup sanitar - 100 milioane lei;Iluminat interior şi exterior - 700 milioane lei;Studiu de fezabilitate şi proiect tehnic pentru branşament la reţeaua de canalizare - 150 milioane lei. Total: 950 milioane lei vechi
Prieteni buni în ultimii ani din viaţă, Bogdan Petriceicu Hasdeu şi Nicolae Grigorescu au ajuns să reprezinte un subiect de discuţie - şi, uneori, de negociere - în administraţia locală. Faptul că Muzeul “Hasdeu” este inclus în administrarea localităţii pare a-i conferi mult mai multe privilegii decât la fel de celebrului Muzeu “Grigorescu”, aflat - încă - sub pulpana grea a Muzeului Judeţean de Artă. Tocmai plecând de la administratorii celor două monumente simbol pentru Câmpina putem trage câteva concluzii. Dar cel mai sugestiv credem că este să vă prezentăm situaţia comparativă a cheltuielilor de investiţii propuse pentru cele două muzee, cu precizarea că la “Hasdeu” este vorba de implicarea bugetului local, în vreme ce la “Grigorescu” finanţarea este asigurată de la bugetul judeţean.Orice comentariu credem că este de prisos, din moment ce la Muzeul “Hasdeu” vorbim despre sisteme audioghid, LCD şi DVD, în vreme ce la Muzeul “Grigorescu” - despre ceea ce pare a fi mai degrabă doar asigurarea unor condiţii minimale de existenţă. Cum altfel ar putea fi socotite încălzirea la grupul sanitar şi branşamentele pentru reţeaua de canalizare. Poate cu excepţia iluminatului, celelalte lucrări nu au absolut nici o legătură cu actul propriu-zis de cultură şi cu încercarea de a oferi vizitatorilor condiţii cât mai aproape de standardele occidentale, dar şi pentru a pune astfel în valoarea tablourile care l-au făcut celebru pe Nicolae Grigorescu în întreaga lume.Poate că nu ar fi rău ca tocmai plecând de la această realitate, administraţia locală să intensifice demersurile pentru preluarea în administrare a Muzeului “Grigorescu”, în condiţiile în care la Muzeul Judeţean de Artă Prahova pare a nu există nici voinţa şi nici fondurile necesare pentru revigorarea activităţii de cultură, care ar trebui să se desfăşoare şi la Muzeul “Grigorescu”, cel puţin la acelaşi nivel la care se desfăşoară lucrurile la Muzeul “Hasdeu”. Numai Câmpina ar avea de câştigat în acest caz.
PSD va susţine bugetul
“Preocuparea noastră pentru buget este reală”, a spus preşedintele PSD Câmpina, Mihail Şerbănoiu. Acesta a mai precizat: “O să discutăm bugetul şi o să-l susţinem. Am demonstrat buna colaborare pe care o avem cu consilierii judeţeni şi cu preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Anghel. Prin această colaborare am reuşit să aducem fonduri suplimentare la bugetul local pentru proiecte concrete. Este vorba de repararea şi modernizarea mai multor străzi şi, chiar dacă nu este vorba de o sumă foarte mare - 3 miliarde lei, am demonstrat că, în principiu, o astfel de colaborare poate exista în folosul Câmpinei. Am vrut să demonstrăm că există această posibilitate, care n-a fost fructificată în actualul mandat” Propunerile pe care liderii PSD susţin că le-au făcut în privinţa proiectului de buget pentru anul 2008 se referă la susţinerea spitalelor, atât a Spitalului Municipal, cât şi a Spitalului Voila, reabilitarea străzilor - “dar aici este o problemă de eficienţă a administraţiei, cel puţin aşa cum au stat lucrurile până anul trecut” (Mihail Şerbănoiu) - continuarea şi susţinerea activităţii Companiei Publice, dar şi a HidroPrahova - “singura prin care vom putea accesa fonduri europene importante în următorii patru ani”, după cum a spus acelaşi Şerbănoiu. Liderii PSD mai au în vedere şi o serie de alte proiecte: realizarea intrării în Câmpina printr-un proiect de anvergură care să asigure legătura dintre Calea Dacia şi DN1, situaţia unităţilor de învăţământ şi a corpului didactic, spaţiile verzi, care implică şi continuarea proiectului de modernizare a zonei de agrement “Fântâna cu Cireşi”.“Prin vocea mea - a spus viceprimarul Gheorghe Tudor - am transmis primarului solicitările partidului. Chiar dacă n-a fost o acţiune oficială, strict politică, eu am fost cel care am impus includerea în proiectul de buget a unor lucrări”. De altfel, tot viceprimarul Gheorghe Tudor a fost şi cel care a transmis Consiliului Judeţean solicitările pentru proiectele care vor fi finanţate din bugetul judeţean. “Am ales modernizarea străzilor Luminii, Rezervoarelor, Sălaj şi În Luncă pentru că pentru toate aceste lucrări avem studiile, proiectele, totul finalizat, trebuie doar să ne apucăm de treabă. În acest fel, am degrevat bugetul local de această cheltuială, fondurile astfel economisite urmând a căpăta o altă destinaţie, pentru alte lucrări de investiţii”.“Cel mai bun lucru pe care l-a făcut PSD Câmpina în ultimele şase luni este că şi-a impus viceprimarul. Se vede cu ochiul liber mâna de om gospodar a lui Tudor”, a concluzionat Mihail Şerbănoiu.

Fiscul stă cu ochiul pe rău-platnici

Aproximativ 100 de persoane fizice din Câmpina şi localităţile limitrofe au primit somaţii de la Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice, cele mai multe pentru neplata unor amenzi sau cheltuieli judiciare rezultate în urma unor procese. Unii dintre cetăţenii somaţi au intrat în atenţia Fiscului pentru nedeclararea sumelor provenite din vânzarea sau cedarea unor bunuri. De asemenea, mai există o categorie avertizată pentru neplata unor datorii mai vechi către stat, dar de departe, cei mai mulţi cetăţeni somaţi sunt cei care au venituri din profesii liberale sau diverse activităţi comerciale, li s-a făcut recalcularea impozitelor şi s-a constatat că mai au de dat ceva bani la Finanţele Publice. Iar ochiul ager al Fiscului nu iartă... când e vorba de dat bani la stat!

Licitaţii pentru bunurile societăţilor datoare la stat

Matei Construction Company datorează statului peste 3 miliarde de lei vechi, la care se adaugă obligaţiile restante din anii fiscali precedenţi, în cuantum de peste 7 miliarde lei. Din cauza acestor debite mari, Direcţia Finanţelor Publice Prahova a pus sub sechestru o parte din bunurile societăţii, care vor fi scoase la licitaţie. Este vorba despre clădirea administrativă din Poiana Câmpina, cu terenul aferent, o clădire tehnică situată în Câmpina, de asemenea, cu terenul aferent şi nu mai puţin de 52 de maşini şi utilaje aflate în dotarea societăţii. Toate acestea sunt folosite bine mersi la lucrări pe domeniul public, dar de către Matero Ama SRL, societate cu acelaşi obiect de activitate şi acelaşi… patron. În ceea ce priveşte firma Rodanel Comprest, aceasta datorează bugetului de stat peste 128 milioane lei, iar pentru recuperarea debitului, Fiscul scoate la licitaţie o cisternă autospecializată pentru transport lichid alimentar. Nereida Câmpina are datorii de câteva sute de milioane lei vechi, iar bunurile puse sub sechestru vor fi scoase la licitaţie. Datoriile societăţii Siti SRL sunt ceva mai mici, de câteva zeci de milioane de lei vechi. Administraţia Finanţelor Publice a pus sub sechestru şi va scoate la vânzare prin licitaţie un autoturism şi o maşină specială pentru fulgi de gheaţă... Ca să le meargă fulgii!

Locuinţe prin ANL, între 30.000 şi 78.000 euro

Potenţialii clienţi vor merge la bănci cu… trimitere
Autorităţile locale au obţinut acordul pentru construirea a două blocuri cu câte două scări fiecare pe strada Erupţiei prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL). Este vorba despre 56 de unităţi locative, cuprinzând garsoniere, garsoniere duble şi apartamente cu două şi trei camere. Preţurile acestora variază de la 30.000 la 36.000 euro pentru o garsonieră, 38.000-42.000 euro pentru o garsonieră dublă, 41.000-57.000 euro pentru apartamente cu două camere şi între 72.000 şi 78.000 euro pentru apartamentele cu trei camere.Conform reprezentanţilor ANL „potenţialii clienţi trebuie să cumpere de la orice oficiu poştal un plic ANL, care costă 65.000 lei vechi, să-l trimită Agenţiei şi astfel să fie înscrişi în baza de date, apoi să se prezinte la această expoziţie deschisă în holul Casei Tineretului din Câmpina, de unde primesc o trimitere către o bancă agreată de ANL. Banca stabileşte solvabilitatea fiecărui client şi se fac înscrierile propriu-zise. Avansul care trebuie depus este între 20-80% din valoarea apartamentului”.Practic, este vorba de două blocuri, din care unul cu două scări numai de garsoniere, iar un altul, tot cu două scări, cu garsoniere, dar şi cu apartamente de două şi trei camere.
Primăria a viabilizat zona
Prezent la deschiderea acestei expoziţii, alături de reprezentanţii ANL, viceprimarul municipiului Câmpina, Gheorghe Tudor, a declarat: „Primăria a căutat să viabilizeze această zonă. Chiar vom crea o stradă nouă, care să asigure un acces facil direct din B-dul Nicolae Bălcescu. Consider că Primăria şi Consiliul Local au ales un amplasament bun şi îi invit pe toţi cei interesaţi să viziteze această expoziţie şi să profite de această oportunitate”.Tudor a reamintit de dificultăţile întâmpinate de administraţia locală la momentul primirii cererilor pentru cartierul ANL din zona Muscel. „Atunci – a mai spus viceprimarul – am stat vreo doi ani şi nu am primit decât vreo şase cereri. A fost nevoie să acceptăm chiar şi oameni din afara localităţii… Sper ca acum să nu se întâmple la fel. Vrem ca principalii beneficiari ai acestor apartamente să fie câmpinenii”. A fost completat de unul dintre reprezentanţii ANL: „Acum ar fi bătălie pe acele case, pentru că noi considerăm că preţurile sunt bune, iar zona Muscel este una deosebită din punct de vedere peisagistic”.

Procesul dintre Monica Clinciu şi Primăria Câmpina a fost amânat... din nou

În toamna anului trecut, a ţinut capul de afiş al evenimentelor, pentru o perioadă destul de importantă de timp, o cerere făcută de Monica Clinciu, avocat şi unul dintre vicepreşedinţii filialei locale a Partidului Conservator, prin care se solicitau Primăriei Câmpina o serie de răspunsuri, dar şi de documente privind felul în care au fost cheltuiţi banii publici în perioada 2000 - 2007.La început, s-a pus problema că reprezentanţii Primăriei au depăşit termenul legal pentru acordarea răspunsului. Apoi, când răspunsul, totuşi, a sosit, Monica Clinciu s-a arătat nemulţumită de faptul că multe dintre întrebările pe care le formulase nu şi-au găsit răspunsuri. Cert este că, în cele din urmă, s-a ajuns la arbitrajul justiţiei. Primul termen a fost la 5 decembrie 2007, atunci când dosarul s-a amânat, o nouă înfăţişare fiind programată pentru 5 februarie 2008. La această nouă înfăţişare, juriştii din cadrul Primăriei Câmpina au solicitat un nou termen pentru a lua la cunoştinţă precizarea depusă de Monica Clinciu la precedenta înfăţişare şi pentru a-şi formula apărarea.Este vorba despre o precizare în care Monica Clinciu arăta ca a primit răspunsuri, pe care le apreciază ca fiind incomplete, la numai câteva întrebări, în vreme ce la altele nu a primit nici un fel de răspuns. “La termenul din decembrie - ne-a precizat Monica Clinciu - am depus la dosar o precizare în care am arătat întrebările pe care eu le formulasem, răspunsurile care mi-au fost transmise şi punctul meu de vedere conform căruia nu am primit răspunsuri complete la unele întrebări, în vreme ce la altele, cele mai multe, nu am primit nici un fel de răspuns. Într-adevăr, am constatat şi eu că precizarea mea nu a fost transmisă juriştilor Primăriei, astfel încât instanţa a decis o nouă amânare a cauzei, pentru un nou termen, atunci când sper să se treacă, în sfârşit, la judecarea pe fond a cauzei”.Noul termen fixat de instanţa de judecată este la 18 martie 2008.Singurul lucru pe care Monica Clinciu a declarat că-l doreşte de la acest proces este obligarea administraţiei locale să pună la dispoziţie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 544 privind liberul acces la informaţiile de interes public, o serie de documente privind modul în care au fost cheltuiţi banii publici în ultimele două mandate. S-au solicitat de la procesele verbale ale unor licitaţii, până la actele adiţionale la toate contractele în care este vorba de bani publici, contracte încheiate după licitaţii organizate de Primăria Câmpina.

Kaufland şi MetalEuroEst se bat pentru 30.000 mp la IRA

Societatea IRA SA Câmpina scoate la vânzare un teren de aproximativ 30.000 mp, situat între B-dul Nicolae Bălcescu şi strada Sălaj, în stânga intrării principale în această societate. Terenul cu pricina pare a fi extrem de râvnit. Primii care au intrat pe fir au fost austriecii de la Kaufland, care intenţionează să deschidă în această zonă un hipermarket. Intrarea ar urma să se facă de pe B-dul Bălcescu, unde ar urma să se amenajeze o parcare de câteva sute de locuri, iar pe latura dinspre strada Sălaj a acestui teren ar putea apărea hipermarketul propriu-zis. În paralel, pe fir par a fi intrat şi reprezentanţii firmei MetalEuroEst, Ion Dragomir, una dintre oamenii lui Mihai Anastasescu, fiind văzut, la finele săptămânii trecute, într-o “vizită de lucru” la directorul societăţii IRA, Ion Toma. Spre deosebire de celălalt investitor, MetalEuroEst nu pare a avea un proiect pe termen scurt pentru acest teren. Pentru IRA, vânzarea acestui teren poate fi o adevărată mană cerească, având în vedere că suma tranzacţiei va fi de câteva milioane euro.

PSD îl reclamă pe Tiseanu la Prefectură

Scrisorile trimise de primarul Horia Tiseanu, la începutul acestui an, în care erau precizate investiţiile realizate, propunerile pentru anul 2008 şi erau reamintite obligaţiile fiscale ale fiecărui cetăţean pentru acest an, au generat un nou scandal politic.Filiala locală a PSD, prin vocea preşedintelui său, Mihail Şerbănoiu, a reacţionat: “Scrisorile trimise de primarul Tiseanu reprezintă, probabil, raportul de activitate. Este absolut legal. Şi începe cu «autorităţile administraţiei publice locale ale municipiului Câmpina au reuşit, în mare parte, să realizeze obiectivele propuse...» şi aşa mai departe. Este în regulă. Cu finalul nu putem fi, însă, de acord. «Vă mulţumim pentru încrederea cu care aţi ales să lucrăm mai departe împreună, fiind convinşi că numai continuitatea echipei va asigura dezvoltarea durabilă a municipiului Câmpina». În opinia noastră, acesta este un mesaj electoral. O să înaintăm Prefecturii Prahova această scrisoare pentru a ne preciza dacă acest pasaj este unul specific pentru campanie electorală. Eu cred că este tipic unei campanii electorale ascunse”.De asemenea, Mihail Şerbănoiu a precizat că “maximum pe care-l putem obţine prin sesizarea Prefecturii este obligarea primarului să plătească aceste scrisori, care - de altfel - au fost achitate din bani publici. Ori să faci campanie electorală pe bani public, nu este un lucru moral şi fair-play”.Viceprimarul Gheorghe Tudor a întărit spusele şefului său de partid, adăugând: “Eu nu am văzut textul acestei scrisori, care nu a fost discutată şi aprobată în cadrul şedinţelor noastre executive”.De partea cealaltă, Horia Tiseanu a comentat astfel inenţia PSD de a-l reclama la Prefectură pentru pasajul din scrisoarea adresată câmpinenilor: „Nu cred că există nici un fel de conotaţii electorale la nici unul dintre pasajele din scrisoarea pe care am trimis-o câmpinenilor. De altfel, cine are curiozitatea să verifice este aceeaşi formulă de încheiere pe care am folosit-o în fiecare an şi niciodată nu s-a pus problema că există un mesaj electoral în această formulare. Ideea de a lucra împreună se referă - în opinia mea - la obligativitatea cetăţenilor municipiului Câmpina de a-şi achita taxele şi impozitele locale, stabilite prin hotărâre a Consiliului Local, şi de a ne face fiecare datoria de cetăţean al urbei în care trăim şi ne desfăşurăm activitatea. Cred că acţiunea PSD este una forţată şi este strâns legată de apropierea campaniei electorale, iar Prefectura nu are cum să stabilească nici un fel de culpă în ceea ce mă priveşte în redactarea şi transmiterea acestor scrisori către cetăţeni, în condiţiile în care eu nu am făcut nimic altceva decât să respect legea“.

Compania Publică şi-a schimbat Statutul şi... conducerea!


Noul director general nu va mai fi desemnat prin concurs, ci numit ca la un banal SRL.Primarul s-a opus, insistând pe ideea de concurs, dar n-a avut sorţi de izbândă! Cine profită de pe urma acestei situaţii?


Prima şedinţă a Adunării Generale a Acţionarilor de la Compania Publică după preluarea serviciului public de apă şi canalizare de către HidroPrahova nu a fost una foarte liniştită. S-a aprobat modificarea Statutului societăţii, s-au numit membrii Consiliului de Administraţie, Comisiei de Cenzori, directorul general şi s-a aprobat organigrama.Principalele modificări ale Statutului s-au referit la schimbarea obiectului de activitate. Ca activitate principală, CPGC se va ocupa de lucrări de instalaţii sanitare, încălzire şi aer condiţionat, iar printre activităţile secundare fiind prinse construcţia drumurilor, repararea articolelor fabricate din metal şi foarte multe altele, peste 70 la număr.Unde nu au fost atenţi - poate intenţionat, poate nu - consilierii locali, care compun AGA? La modificările din Statut prin care se schimba numirea directorului general. Astfel, una dintre modificările aduse Statutului prevedea “Consiliul de Administraţie deleagă conducerea societăţii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre aceştia director general şi stabilindu-i remuneraţia”. S-a ridicat mâna tot într-o veselie, până când s-a pus din nou problema numirii directorului general. “Conform modificările pe care le-aţi adus astăzi Statutului, nu AGA numeşte directorul general, ci Consiliul de Administraţie”, a spus zâmbind Adrian Dascălu. Imediat au apărut problemele, de-abia în acel moment primarul Tiseanu părând a sesiza situaţia creată. “Mie mi se pare normal să se organizeze concurs pentru că este vorba de o instituţie cu capital public”, a spus Horia Tiseanu. “Noi am ales Consiliul de Administraţie, iar automat preşedintele CA este şi director general”, a spus Ion Dragomir. “Îmi pare rău, dar eu am avut nota 10 la logică. Este tocmai invers, întâi trebuie numit directorul general, eu zic că prin concurs, şi apoi acesta devine automat preşedintele CA”, a reacţionat Tiseanu. În cele din urmă, lucrurile nu au rămas foarte clar stabilite, Adrian Dascălu fiind numit director general interimar până la momentul înregistrării noului Statut al CPGC.Membrii Consiliului de Administraţie au fost aleşi, prin vot secret: Adrian Dascălu (14 pentru - 1 împotrivă), Andrei Hortopan (11 - 4), Gheorghe Sandu (9 - 6), în vreme ce perdanţi au fost Mihai Cazacu (6 - 9) şi Mircea Orţan (4 - 11). Întâmplător sau nu, cei trei membrii ai CA au fost propuşi şi sunt apropiaţi ai PSD (Dascălu şi Hortopan) şi PD-L (Sandu). Indemnizaţia lor brută a rămas 528 lei noi. Salariul directorului nu va mai fi stabilit de AGA, ci de Consiliul de Administraţie.

Marian Popa vizează revenirea în Consiliul Local

Marian Popa a fost consilier local, din partea PNŢ-CD, în mandatele 1996 - 2000 şi 2000 - 2004, în ultimul an din cel de-al doilea mandat trecând la PNL. Despre ce a făcut atunci în Consiliul Local, cum se vede actuala administraţie şi care este viitorul său politic, Marian Popa ne vorbeşte în continuare.Aţi fost consilier local în două mandate.
Cum aţi caracteriza acea perioadă şi care a fost contribuţia dvs. la actul administrativ?
Este adevărat, am fost consilier local în două mandate, 1996 - 2000 şi 2000 - 2004. Consider că am fost unul dintre cei mai activi consilieri, având numeroase proiecte de hotărâre şi sprijinind proiectele altor colegi, proiecte care erau în folosul comunităţii. De altfel, spre deosebire de actualul Legislativ local, cred că, atunci, noi eram mult mai aproape de problemele oamenilor şi ale comunităţii, iar culoarea politică a fiecăruia nu se vedea în actul de administraţie.
Pentru că aţi amintit de actualul Legislativ local, cum aţi caracteriza activitatea sa?
Chiar dacă nu am mai avut nici o funcţie publică în administraţie, totuşi, am urmărit cu regularitate şedinţele Consiliului Local, dar nu am văzut altceva decât ceartă, spectacole ridicole, fără a se urmări interesul câmpinenilor şi al urbei, ci doar interese personale sau de grup. Interesant este că, luaţi individual, consilierii actuali sunt oameni de valoare, dar partidele - mai ales cele puternice - îi influenţează negativ în luarea deciziilor. Politicul îşi pune prea mult amprenta asupra deciziilor din Consiliul Local, iar asta se întâmplă în detrimentul interesului cetăţeanului şi al urbei. De altfel, acest lucru se vede şi în felul în care arată Câmpina.
Dintre cei patru primari cu mandat complet, de după 1989, care credeţi că a fost cel mai bun gospodar al urbei?
De departe, cred că Romul Remus Micu, dar recunosc că sunt subiectiv, pentru că am fost foarte apropiat de domnul Micu, în acea perioadă. Apoi, la o egalitate aproximativă, s-ar situat Tudor şi Tiseanu, în vreme ce Stănescu a fost, tot de departe, cel mai slab primar, este drept, având şi foarte multe probleme în mandatul său.
Se apropie alegerile locale. Aveţi în vedere o revenire în administraţia locală? Eventual, chiar în Consiliul Local?
Da. Fac parte din conducerea locală a PNG-CD şi cred că mă voi afla pe lista locurilor eligibile pentru Consiliul Local. Şi am un singur argument. Experienţa mea de opt ani în administraţia locală. La modul în care arată Câmpina, este nevoie de o infuzie de consilieri noi, care să pună deasupra intereselor personale şi de grup interesele comunităţii. Îmi dresc să fac parte dintr-un Consiliu Local în care să nu conteze culoarea politică, ci pe toţi să ne anime dorinţa de a lăsa ceva bun în urma noastră, care să se vadă, care să fie benefic pentru Câmpina şi locuitorii săi.

“Uşile deschise” ale PD-L, un succes


De câteva săptămâni, la sediul PD-L din Câmpina se desfăşoară o acţiune intitulată “Uşi deschise”. Iniţiativa are drept scop crerea unui cadru pentru discuţii atât pe teme politice, cât şi pe alte teme de actualitate din viaţa socio-economică a Câmpinei. Acţiunea “Uşi deschise” este o reeditare a unei acţiuni a fostului PLD, acţiune care la vremea respectivă nu s-a bucurat de un prea mare succes, spre deziluzia liderilor de atunci ci PLD.Despre felul în care s-a derulat până la acest moment acţiunea „Uşi deschise“, preşedintele filialei locale a PD-L, Horia Tiseanu, ne-a precizat: „Este vorba de o iniţiativă care presupune un program aproape permanent la sediul partidului. Ne adresăm cetăţenilor, oamenilor obiuşnuiţi, care pot veni la sediul nostru pentru a-şi exprima dorinţele faţă de ceea ce crede fiecare dintre ei că trebuie să se întâmple cu municipiul Câmpina în perioada următoare. Noi vom centraliza toate doleanţele cetăţenilor şi pe baza acestor opţiuni vom întocmi programul electoral al partidului nostru pentru alegerile locale din primăvara - vara acestui an. Consider că acţiunea noastră este un succes, chiar sâmbătă, atunci când a fost rândul meu să ascult dorinţele oamenilor, fiind mulţi cei care au trecut pragul uşilor noastre deschise“.

PNG are şef nou la nivel judeţean

Noul şef al organizaţiei judeţene a PNG-CD este Nicolae Trache, care a deţinut până în prezent funcţia de vicepreşedinte al filialei. Acesta o înlocuieşte în funcţie pe Mariana Becheanu, care a fost promovată în conducerea centrală a partidului şi care s-a aflat mai puţin de un an la conducerea organizaţiei judeţene. PNG-CD deţine recordul în judeţ ca fiind partidul care a schimbat şase preşedinţi din anul 2004 până în prezent. „Avem sarcina de a pregăti organizarea alegerilor locale şi ne-am propus să scoatem câteva procente peste scorul de la alegerile europarlamentare”, a declarat într-o conferinţă de presă noul preşedinte al organizaţiei prahovene. La euroalegeri, PNG-CD a câştigat în Prahova aproape 7%. Şeful campaniei pentru alegerile locale în Prahova este Grigore Nicolae, primarul comunei Măneşti. Înainte de europarlamentare, preşedintele PNG-CD, Gigi Becali, promisese că va dona organizaţiilor locale care vor aduna peste 15% din sufragiile alegătorilor suma de 200 milioane lei vechi, bani care să fie folosiţi în folosul comunităţilor respective. Procentele au fost obţinute de 15 filiale din Prahova, însă banii nu au ajuns până acum la acestea. PNG-CD Prahova şi-a propus să îşi instruiască viitorii candidaţi pentru alegerile locale din această primăvară. „Candidaţii noştri vor participa la cursuri despre administraţia publică, despre configurarea unui buget local şi despre organizarea campaniei locale”, a anunţat Grigore Nicolae. Reprezentanţii PNG-CD la scrutinul din primăvară vor fi selectaţi pe baza a patru criterii: notorietatea în rândurile comunităţii locale, mesajul politic, rezultatul la europarlamentare şi posibilitatea susţinerii financiare a propriei campanii electorale. Organizaţia PNG-CD Prahova va finaliza desemnarea candidaţilor pentru toate cele 104 localităţi până la data de 1 martie. La nivelul municipiului Câmpina, cel mai probabil, candidatul PNG-CD pentru funcţia de primar va fi preşedintele filialei locale, Traian Drăguşin, în prezent consilier local.

Consiliul Judeţean finanţează o serie de lucrări în zona Câmpina

Consiliul Judeţean a aprobat bugetul judeţean, iar la capitolul investiţii sunt o serie întreagă de lucrări din zona Câmpina (municipiul Câmpina şi localităţile limitrofe), care se vor bucura de susţinere financiară din partea bugetului judeţean. Fiecare localitate a primit mai mult sau mai puţin, în funcţie de necesităţile fiecăruia, dar şi în funcţie de valoarea economică şi cea a investiţiilor propuse pentru fiecare localitate în parte.
Câmpina - 3 miliarde pentru modernizarea străzilor Luminii, Rezervoarelor, Sălaj şi În Luncă; Breaza - 10,7 miliarde: 10,5 miliarde pentru modernizare străzi şi reabilitare sistem distribuţie apă şi 200 milioane în cadrul Programului Samtid; Adunaţi - 8,65 miliarde: 4,15 miliarde pentru funcţionare; 1,5 miliarde pentru balastări drumuri comunale; 500 milioane pentru realizarea PUG şi 2,5 miliarde pentru baza sportivă; Băneşti - 7 miliarde: 1 miliard pentru reabilitarea infrastructurii; 2 miliarde pentru baza sportivă; 4 miliarde pentru lucrări noi în curs de execuţie (modernizarea alimentării cu apă şi căminul cultural); Brebu - 8 miliarde: 2 miliarde pentru drumuri judeţene şi comunale; 6 miliarde pentru modernizarea şcolilor Lunca Mare, Cheile Doftanei şi Valea Rea; Cornu - 11 miliarde pentru modernizare şi reparaţii drumuri comunale, rigole şi trotuare în Cornu de Sus, teren sport; Poiana Câmpina - 4 miliarde pentru modernizarea str. Măgurii şi consolidarea str. Răgman; Proviţa de Jos - 7 miliarde: 1 miliard pentru baza sportivă; 6 miliarde pentru modernizare pod Iuda; Proviţa de Sus - 10,3 miliarde: 2,3 miliarde pentru funcţionare; 8 miliarde pentru reabilitare drumuri comunale; Secăria - 5 miliarde: 2 miliarde pentru dispensar; 3 miliarde pentru drumuri comunale; Şotrile - 4 miliarde pentru drumuri judeţene şi comunale; Telega - 6,8 miliarde: 1,8 miliarde pentru reparaţii capitale la căminul cultural şi iluminat public; 5 miliarde pentru drumuri; Valea Doftanei - 13,4 miliarde: 6,4 miliarde pentru funcţionare; 7 miliarde pentru rampă şi distribuţia alimentare cu apă în cadrul Programului Sapard.
Dacă este mult sau puţin, ar fi greu de spus. Cu siguranţă, toţi şi-ar fi dorit mai mult, dar, faţă de anii anteriori, sumele sunt net superioare, asigurându-se, din această sursă, finanţarea unor lucrări importante.

Oful celor două Proviţe

Drumurile comunale
Atât reprezentanţii administraţiei locale din Proviţa de Jos, cât şi cei din Proviţa de Sus aşteaptă ca bugetul local al acestui an să le permită derularea cât mai multor lucrări de modernizare a unor drumuri comunale. „Avem şi un program Sapard, în faza finalizării. Mai avem de obţinut unele autorizaţii şi apoi… fondurile necesare pentru realizarea lucrărilor”, ne-a declarat viceprimarul comunei Proviţa de Jos, Dumitru Ilie. Cât va mai dura până vor fi gata autorizaţiile şi până când vor veni banii, e greu de spus, dar oamenii speră că lucrurile se vor mişca mai repede. Nu de alta, dar dacă tot începe reabilitarea multor drumuri judeţene, prin intermediul Consiliului Judeţean, măcar şi cele comunale să aibă o şansă, că aici e buba cea mare.
Sătui de birocraţia… europeană
La numai câţiva kilometri în amonte pe pârâul Proviţa, la vecinii din Proviţa de Sus, viceprimarul Constantin Irimioiu pare ceva mai optimist: „Ne-am propus, în acest an, modernizarea a şase kilometri de drumuri comunale, cu bani de la buget. Sigur, noi mai vrem să amenajăm şi un teren de minifotbal cu suprafaţă artificială. Să vedem ce bani avem, pentru că sunt proiecte de ordinul zecilor de miliarde”.Şi în Proviţa de Sus se derulează un program Sapard pentru modernizarea drumului care face legătura cu judeţul Dâmboviţa, prin Bezdead. Lucrarea este destul de avansată, mai sunt doar vreo trei kilometri de asfaltat. „Am obţinut un act adiţional de prelungire a termenului de finalizare a lucrării. Termenul iniţial a fost depăşit din cauza vremii. Nu s-a putut lucra pe zăpadă. Sperăm să-l terminăm cât mai repede”, a mai afirmat viceprimarul.În general, autorităţile din mediul rural sunt destul de dezamăgite de Sapard, în special din cauza teancurilor de documente necesare pentru obţinerea finanţării printr-un astfel de program. „Ne bucurăm că scăpăm de birocraţia noastră şi dăm peste cea europeană. Sincer, nu ştiu dacă vom mai accesa alte programe. Eu, unul, m-am săturat de birocraţia lor… Am făcut peste 30.000 de kilometri numai cu drumurile la Târgovişte pentru acest proiect. Dacă înlesnesc procedura, poate ne vom mai gândi la alt program de finanţare, dacă nu, să se ducă de aici cu ele cu tot!”, ne-a declarat viceprimarul Proviţei de Sus, plin de năduf.

La Breaza

Fond de rulment consistent
La sfârşitul anului trecut, Primăria Breaza a rămas cu destui bani necheltuiţi, suma totală care a fost inclusă în fondul de rulment fiind de 14,22 miliarde lei vechi. „Nu că n-am fi avut nevoie de ei. Problema a fost că au venit mult prea târziu, prin HG 1.462 din 17 decembrie 2007. Guvernul ne-a dat aceşti bani, din fondul de rezervă bugetară, pentru asigurarea unor cheltuieli curente şi de capital”, a declarat primarul oraşului Breaza, George Mărăcineanu. Banii din fondul de rulment vor fi folosiţi pentru patru investiţii: reabilitarea serpentinelor din Breaza, afectate de alunecările de teren, dar şi de traficul intens (3,5 miliarde lei vechi); modernizarea străzii Plevnei (1,5 miliarde lei); amenajarea cimitirului din Valea Târsei (2,2 miliarde); consolidarea drumului care face legătura între străzile Colinei şi Micşunelelor (7 miliarde).

La Brebu

Proiecte gârlă, bani ioc
„Facem demersuri, doar e an electoral!”
Înaintea stabilirii proiectului de buget local pentru anul în curs, primarul comunei Brebu, Cătălin Luca Ionescu, aleargă de colo-colo pentru punerea la punct a ultimelor detalii tehnice şi financiare privind începerea lucrărilor la reţeaua de canalizare. „Licitaţia va avea loc undeva în jurul datei de 15-20 martie şi avem un contract, cu Ministerul Mediului, prin suntem obligaţi ca în trei ani să terminăm 21 km de canalizare. Costurile totale nu au fost încă stabilite, ştim doar că noi vom suporta doar 15% de la bugetul local, în vreme ce diferenţa va fi acoperită de fonduri guvernamentale”, ne-a declarat primarul din Brebu. În afara acestei lucrări de mare amploare pentru brebeni, autorităţile locale mai au câteva proiecte pentru acest an: realizarea a patru poduri, podeţe şi punţi pietonale, precum şi a legăturilor dintre acestea şi drumurile din zonă. „Nu ne vom axa prea mult pe repararea şi modernizarea drumurilor până nu vom termina lucrarea de canalizare. Avem multe proiecte, bani să fie… De-asta facem şi noi demersuri peste tot pe unde putem, doar e an electoral!” a mai afirmat Cătălin Luca Ionescu. Bugetul local al comunei Brebu va depinde foarte mult de sumele alocate de la bugetul judeţean şi de estimările privind valoarea cotelor defalcate pe care administraţia le primeşte de la Finanţele Publice. „Abia apoi vom pune pe hârtie planurile noastre, raportându-ne la ce bani vom reuşi să strângem”, a mai spus primarul.

La Băneşti

Mărăcinii se transformă în... Trandafiri!
Primăria comunei Băneşti intenţionează să schimbe denumirea unor străzi din localitate şi asta în special pentru că „unele dintre ele poartă aceeaşi denumire, deşi nu sunt liniare, iar normală ar fi împărţirea lor pe tronsoane”, după cum a afirmat primarul Petre Ion Costache. În aceste condiţii, Primăria a întocmit o listă cu propuneri şi aşteaptă acum sugestiile cetăţenilor. Printre modificările propuse de Primărie se numără una cât se poate de amuzantă: strada Mărăcini ar putea deveni strada… Trandafirului. Sună mult mai bine şi mai frumos. Apoi, strada Din Jos va fi împărţită în trei: Venus, Jupiter şi Marte, ca şi strada Gherghiceni. O parte din cei care locuiesc aici vor sta în continuare pe… Gherghiceni, o parte – pe Amurgului şi alţii - pe Ciocârliei. Strada Pădurii va avea patru
segmente: Pădurii, Viitorului, Răsăritului şi… Zânelor. Ultima propunere se referă la strada Onceşti din satul Urleta. Aceasta va avea tot patru segmente denumite Fermei, Solidarităţii, Independenţei şi, bineînţeles, Onceşti. După ce şi cetăţenii localităţii îşi vor da cu părerea asupra noilor denumiri, va fi iniţiat un proiect de hotărâre, care va fi supus aprobării Consiliului Local. Acesta va fi şi organismul care va decide asupra denumirii finale a străzilor din Băneşti.

Înzăpeziţii de la... deszăpezire

Tocmai când se gândeau (probabil) că iarna a trecut, prăfaiul de zăpadă care s-a aşternut peste Cîmpina şi împrejurimi, în noaptea de 9 spre 10 februarie, a pus pe jar autorităţile şi firmele de deszăpezire. În ciuda faptului că nu a depăşit 5 cm, omătul care s-a aşezat pe carosabil (peste polei) a dat de furcă şoferilor ce-au rulat pe drumurile judeţene ori comunale, unde materialul antiderapant a fost împrăştiat destul de târziu (DJ ce leagă Poiana Cîmpina de Proviţe), foarte puţin, sau... deloc (Drăgăneasa, Poiana Cîmpina, Bobolia). Exemplul cel mai concludent este oferit de imaginea alăturată, care ne demonstrează că drumurile necurăţate pot produce surprize chiar şi în rândul celor care le deszăpezesc! Venit să ajute la fluidizarea traficului, vehiculul care a zăcut într-o rână pe drumul Proviţei din localitatea Poiana Cîmpina în dimineaţa de 10 februarie, a reuşit să încurce sau să blocheze circulaţia cel puţin 5 ore! Timp în care evident că asfaltul a redevenit negru!

Gabi Stan a părăsit Câmpina


Joi seara, în cantonamentul centralizat al echipei FCM Câmpina de la Hotelul „Muntenia” din localitate, antrenorul Gabriel Stan a anunţat conducerea executivă a clubului câmpinean că nu mai doreşte să continue colaborarea având o ofertă de la Chişinău. În aceste condiţii, FCM Câmpina a rămas, în ultima zi a cantonamentului,din nou, fără antrenor principal. Ulterior, în presa centrală, Gabi Stan a făcut alte declaraţii: “Hotărârea de a mă despărţi de echipă am luat-o în ultimele zile, când am tot pus problema aducerii unor fotbalişti care să pună umărul la salvarea de la retrogradare. Dar, din câte se pare, preşedintele Chiţu n-a găsit înţelegere la Primărie privind sumele de transfer, eu fiind pus într-o situaţie delicată. Pot să spun că acolo am găsit nişte băieţi admirabili, dar, în urma evaluării făcute, am constatat că limitele maxime la care ar fi putut ajunge sunt infime eşalonului în care activează. Puteam să cad într-o situaţie penibilă şi jenantă, pentru că într-o lună de zile se transfera totul pe umerii mei, mai exact spus, rezultatele echipei. Îmi pare rău pentru acest om minunat care este Ştefan Chiţu, preşedintele clubului, care a fost lăsat singur în aceste momente dificile pentru el, dar şi pentru echipă!”

Egal cu Chimia Craiova
Chiar şi în aceste condiţii, echipierii Municipalului au jucat vineri la prânz cu Chimia Craiova, formaţie aflată în cantonament la Sinaia. Partida a avut loc pe terenul „Petrolul” din Băicoi, pe o ceaţă rece şi s-a încheiat la egalitate, 1-1, golul formaţiei câmpinene fiind marcat de Enache.Antrenorul Cristian Dumitru i-a folosit pe: D. Mihai – Marcu, Dragomir, Vodiţă, Cristea – Ed. Bica, Ţiclea, Păştin, D. Ene – Enache, Baia. Au mai jucat: Marciuc, Ghilerdea, M. Tudor, Defta, Jecu, Lădaru, Căldăroiu şi francezul de 26 de ani Thery, un jucător aflat în probe.Echipierii Municipalului au încheiat stagiul de pregătire centralizată şi au liber până luni după-amiază.

FCM Câmpina continuă pregătirile

Municipalul s-a impus, din nou, în faţa filipeştenilor
FC Filipeşti - FCM Câmpina 2-3 (0-2)
Marţi, 5 februarie, pe arena „Minerul” din Filipeşti a avut loc partida revanşă dintre FCM Câmpina şi FC Filipeşti, după ce cu două zile înainte, trupa câmpineană se impusese cu scorul de 4-2. Şi de această dată, elevii lui Gabriel Stan au fost cei care şi-au adjudecat victoria, la scorul de 3-2, după un meci destul de tensionat, în care jucătorii au avut şi o repriză pugilistică la finele primului mitan, soldată cu eliminarea lui Cristea (FCM Câmpina) şi Toader (FC Filipeşti).În ciuda tensiunii, câmpinenii au controlat disputa deschizând rapid scorul prin Baia (min. 5), pentru ca în minutul 33, Avram să dubleze avantajul formaţiei sale. După pauză, tot elevii lui Stan au fost cei care au înscris, dar în proprie poartă, în minutul 70, atunci când la centrarea lui V. Bunea, Ene l-a surprins pe Plachta, înscriind în poarta proprie, dar diferenţa de două goluri a fost refăcută de Marian Dragomir, în minutul 80, cu o frumoasă lovitură de cap. La ultima fază a jocului, pe contraatac, V. Anghel a lobat în poarta câmpinenilor stabilind scorul final: 3-2 pentru FCM Câmpina. La fluierul arbitrului Mihai Ponici (Poiana Câmpina) s-au prezentat următoarele distribuţii: FCM Câmpina: Plachta – Marcu, Dragomir, Vodiţă, Cristea – Avram, Ţiclea, Ene, Căldăroiu – Baia, Păştin. Au mai jucat: Defta, Andronic, Enache, Marciuc, Jecu, M. Tudor. Antrenori: Gabriel Stan, Cristian Dumitru. FC Filipeşti: D. Mihai – Toader, Cazan, D. Petre, Stângă – Budileanu, Ojică, M. Mihai, Călin – Băcioiu, Bârsan. Au mai jucat: Răchită, Militaru, Buzilă, M. Ene, Matei, Bunea, Crăciun. Antrenor: George Niculuţ.

Se pun la punct detaliile competiţiilor judeţene

În vederea reluării activităţii competiţionale, luni, 18 februarie 2008, sunt convocaţi la sediul AJF Prahova (Ploieşti, str. Pielari, nr.5), delegaţii echipelor participante în Campionatul Judeţean de Fotbal, pentru şedinţe operative, pe eşaloane competiţionale, după cum urmează:Liga A Prahova: luni, 18 februarie 2008, ora 15Liga B Prahova: luni, 18 februarie 2008, ora 16Liga C Prahova: luni, 18 februarie 2008, ora 17.
Start oficial în Cupa României
Asociaţia Judeţeană de Fotbal Prahova a anunţat că primele jocuri oficiale din anul 2008 vor avea loc odată cu desfăşurarea turului al IV-lea judeţean al Cupei României, care va avea loc duminică, 24 februarie 2008, ora 11, după următorul program:
Viitorul Poienarii Burchii - Viitorul Predeşti
Speranţa Olari - Gloria Plopu
Mevicom Stănceşti - Cetatea Coada Izvorului
Noua Generaţie Steaua Vâlcelele - Progresul Drăgăneşti
Avântul Bertea - Brădetul Ştefeşti
Petrolul Băicoi - Unirea Brebu
Şoimii Apostolache - Victoria Fântânele
Voinţa Livadea - Victoria Bordeni
Avântul Tomşani - Podgoria Vadu Săpat
Viticultorul Dârvari - Ştiinţa Albeşti
Petrolul Păuleşti - Dero Ploieşti
Echipele învingătoare, împreună cu formaţiile Voinţa 2000 Măgurele, Tinereţea Izvoarele şi Voinţa Bălţeşti (calificate direct), se califică în turul al V-lea judeţean, programat duminică, 2 martie 2008, ora 11, atunci când vor intra în competiţie şi cele 18 echipe din Liga A Prahova.

Unirea Câmpina, recital la Brebu

Singura reprezentantă a municipiului în Liga A Prahova, Unirea Câmpina, se pregăteşte pentru ultima parte a sezonului cu motoarele turate, aşteptând startul pentru a da un adevărat recital şi a-şi îndeplini obiectivul - menţinerea în eşalonul de elită al fotbalului prahovean.Până la momentul primei partide oficiale, elevii lui Marius Pălănceanu şi Daniel Corcodel se pregătesc şi dau recitaluri în partidele amicale. Ultima lor ispravă s-a petrecut sâmbătă după - amiază, la Brebu, acolo unde Unirea Câmpina a întâlnit o altă competitoare din acelaşi eşalon, Cheile Doftanei Brebu. Chiar dacă au deschis scorul prin Drăgan (min. 5), gazdele nu au putut ţine pasul cu formaţia câmpineană, care a egalat în minutul 15, prin reuşita lui Ţigănuş. În repriza secundă, forcingul câmpinenilor a prins pe picior total greşit defensiva formaţiei din Brebu, de care a trecut în mai multe rânduri, ducând scorul la un neverosimil 5-1, prin punctele marcate de acelaşi Ţigănuş (60), Jantea (73 şi 82), Zarzu (80). Gazdele au o tresărire de orgoliu şi punctează de două ori în minutele 87, prin Mirel Dragomir, şi 89, prin Ciocoiu, reuşind să mai îndulcească gustul amar al unei înfrângeri fără drept de apel. Iată şi formaţiile aliniate de cei doi tehnicieni:Cheile Doftanei Brebu: Trifan - Secuiu, Ciocoiu, Zecheru, Baciu, Buzăţoiu, Mirel Dragomir, Mihai Dragomir, Durbac, Drăgan, Băicoianu. Au mai jucat: Tărăboiu, Banu, Bucura, Lupu, Popescu, Coşoveanu. Antrenori: Florin Topală, Adrian Chircă.Unirea Câmpina: T. Ionescu - Moise, G. Vintilă, Basma, Flaidăr, Năstase, Ciobotaru, Ţigănuş, Gânju, Jantea, Pantilie. Au mai jucat: Mănescu, Buzilă, Zarzu, Nichifor. Antrenori: Marius Pălănceanu, Daniel Corcodel.
Jantea, aproape de Câmpina
Constantin Jantea, după un periplu pe la tot felul de echipe, este foarte aproape de a semna definitiv pentru formaţia Unirea Câmpina. Alin Vane, la UnireaUn alt transfer care este aproape de a fi finalizat de conducerea clubului Unirea Câmpina este aducerea atacantului Alin Vane. Jucător aparţinând de Tricolorul Breaza, Vane a evoluat ultima oară la o altă competitoare din Liga A Prahova, CS Cornu, alături de fratele său, Ion Vane.
Trupă de juniori pentru Unirea
Mai mult, din această iarnă, după mai multe acţiuni de selecţie, echipa Unirea Câmpina şi-a realizat şi echipă de juniori, aceasta fiind una dintre obligaţiile impuse prin regulament pentru fiecare dintre echipele din eşalonul de elită al fotbalului prahovean. Formaţia de juniori a clubului Unirea este condusă de antrenorul Mario Disantolo.