05 martie 2008

Grevă la Primărie


Joi, 28 februarie, pe holurile Primăriei era linişte deplină. Fiecare angajat îşi făcea de lucru, mai stătea de vorbă, mai aranja câte o hârtie, mai ales că, în după-amiaza aceleiaşi zile era programată şedinţa Consiliului Local. Aşa a fost timp de două ore. Nu au existat incidente majore, ci doar câţiva oameni nemulţumiţi că nu avea cine să le rezolve problemele.

Cei 256 de funcţionari publici din Câmpina, membri ai sindicatului afiliat la Federaţia Naţională a Sindicatelor Funcţionarilor Publici din Administraţie, parte a Cartelului Alfa, s-au aflat ieri, timp de două ore, în grevă de avertisment. De comun acord cu conducerea Primăriei şi pentru a perturba cât mai puţin programul cu publicul, s-a decis ca protestul să aibă loc dimineaţa, între orele 7.30 şi 9.30, perioadă în care accesul în instituţie a fost restricţionat. „Greva a fost stabilită la nivel naţional, principala noastră revendicare fiind alinierea salariilor la nivele decente şi echitabile. Pentru că, un funcţionar de la Administraţia Financiară, spre exemplu, cu aceeaşi vechime, aceleaşi studii şi care face, efectiv, cam aceeaşi muncă, primeşte cu aproximativ două milioane lei vechi mai mult decât un salariat din administraţia locală. După ce luni am fost în grevă japoneză, a urmat această grevă de avertisment de două ore. În urma răspunsurilor pe care le vom primi de la Guvern la revendicările noastre, la nivel naţional se iau în calcul organizarea unor mitinguri de amploare sau chiar intrarea în grevă generală pe o perioadă nedeterminată”, ne-a declarat Silviu Buzilă, liderul sindicatului din Primăria Câmpina.

„Şi Primăria face grevă?! Asta-i bună!”
În timp ce funcţionarii publici erau în grevă de avertisment, la intrarea în curtea Primăriei se aflau cinci-şase oameni care doreau să-şi rezolve unele probleme: „Cum, dom’le, şi Primăria face grevă?! Asta-i bună! Unde s-a mai pomenit aşa ceva!”. Întâmplător, au dat nas în nas cu viceprimarul Gheorghe Tudor, care le-a cerut să dea dovadă de puţină înţelegere faţă de protestul funcţionarilor: „Trebuie să-i înţelegeţi şi pe ei pentru că au nişte salarii foarte mici şi, oricum, este vorba de o acţiune la nivel naţional. Nu se întâmplă doar la Câmpina. Sunt salariile mici, d-aia nici nu avem un arhitect, nu avem ingineri buni. Sunt salariile mult prea mici şi oamenii pleacă în sectorul privat”. Câmpinenii veniţi la Primărie au dat dovadă de înţelegere, dar înainte de a pleca din zonă au mai bodogănit puţin pe tema salariilor, ale lor şi ale altora.

Contre şi miştouri, ingredientele unei şedinţe ordinare


Mai sunt trei şedinţe ordinare până a alegerile locale, iar acest lucru se (re)simte din plin în cadrul dezbaterilor. Candidaţii se atacă între ei, principalele arme folosite fiind ironia şi miştoul. De partea cealaltă, alţi aleşi, care fie au locurile asigurate, fie nu mai au nici o treabă în viitoarea campanie electorală, ţin isonul contrelor şi miştourilor, provocând tot felul de subiecte... delicate. Aşa a fost şi şedinţa din 28 februarie.
Subiecţi principali - Tiseanu vs. Arghir şi Jenica Tabacu. “Victime colaterale” au mai fost Ion Mircea şi Marian Nistor. Campionii remarcilor ironice - Horaţiu Zăgan, Mihail Şerbănoiu, dar şi câteva replici ale lui Marian Constadandache au amuzat asistenţa. La toate acestea, Oprea preşedinte de şedinţă era tot ce lipsea... Numai că, de această dată, fostul procuror a părut a înţelege după patru ani de mandat, care este rolul consilierului preşedinte de şedinţă şi nu a mai ţinut să iasă în evidenţă, după precedentele sale păţanii care au dus la întreruperea a două şedinţe ale Consiliului Local.

“Parcă eşti Ceauşescu!”
Încă de la primul punct de pe ordinea de zi au început comentariile. Chiriacopol l-a propus pe Arghir pentru o comisie, aducându-i elogii. “Parcă eşti Ceauşescu, aşa te laudă”, i s-a adresat Zăgan lui Arghir. Apoi, pentru că era o adevărată bătălie pentru paternitatea amendamentelor, acelaşi Zăgan: “E important cine face amendamentul, doar e campanie...”
După ce Lucian Cercel a citit - destul de rar - o listă care părea că nu se mai termină a fondurilor alocate bisericilor, Dragomir a încheiat cuvântul lui Cercel: “Amin!”, spre hazul general.

Meniu... a la Arghir
Arghir a ironizat un proiect făcând o comparaţie cu... ciorba de burtă. Imediat a solicitat un răspuns, care se regăsea în expunerea de motive. “Nu e ca un meniu expunerea de motive, dar scrie acolo...”, a spus Zăgan. Lucrurile s-au lămurit, iar pentru că Oprea tăcea, Dragomir a întrebat dacă mai sunt întrebări, “La friptură”, a adăugat Zăgan.

Fiecare cu păsărelele lui...
Arghir a continuat războiul cu Tiseanu atacându-l şi pe tema parteneriatului cu rromii. “Înţeleg că se apropie campania, iar unii oameni politici versaţi încearcă să obţină voturi, inclusiv de la rromi. Pe bucăţele am da toată Casa Tineretului, fără discernământ. Le-aţi dat rromilor un teren pentru cărămidărie. Eu am porumbeii în zonă şi văd că nu se întâmplă nimic”. “Să nu rămâi fără porumbei”, i-a spus un coleg, la care Arghir a replicat: “Unii rămân fără primărie, eu fără porumbei...” Concluzia: fiecare cu “păsărelele” lui!

...Şi “căţeii” săi!
Neadoptarea proiectului pentru alocarea unui spaţiu Asociaţiei Rromilor “Frăţia” l-a enervat pe Tiseanu, astfel că disputa sa cu Arghir a continuat. “Victimă colaterală” a căzut Marian Nistor, care s-a simţit obligat să ia apărarea şefului său de partid. de aici a rezultat o discuţie simpatică despre “căţeii” fiecăruia... Spre amuzamentul general.
La discutarea organigramei, Marian Constandache a dat replica serii: “Dacă doamna Tabacu ajunge cercetător ştiinţific, dispare incompatibilitatea cu funcţia de consilier local? Şi dacă da, propun un post de cercetător ştiinţific şi la Piaţă!” Toată lumea a râs, dar nimeni nu a pus problema serios dacă Jenica Tabacu şi Marian Nistor, prin funcţiile lor de directori la Muzeul “Hasdeu”, respectiv, la Serviciul Pieţei, nu sunt incompatibili cu statutul de consilier local.
Şi Mihai Stănescu a iniţiat un proiect, la prezentarea căruia a spus: “Am reluat proiectul prezentat acum vreo două luni, deci - nota bene - n-are nici o legătură cu campania electorală”. “Oricum, pentru dvs nu conta...”, a venit replica promptă a lui Zăgan. A fost,de altfel, proiectul la care “s-a votat cu strigături” (Zăgan), după ce Jenica Tabacu, deşi ridicase iniţial mână, şi-a adus aminte la sesizarea din priviri a noului ei coleg de partid, Bogdan Ene, că nu votează proiectul... “A, eu nu votez!”, a spus Jenica Tabacu.

Lacrimi de râs
Finalul a fost apoteotic, încununarea firească a unei astfel de şedinţe. Mai întâi, a fost proiectul lui Aurel Oprea privind acordarea titlului de cetăţean de onoare unui ilustru necunoscut, Constantin Zidaru, doar pentru că “a apărut pe prima pagină a unui ziar central” (Oprea). “E penibil!”, a spus Constandache ieşind la o ţigară. “Trebuie să mă aştept şi eu...”, a continuat Zăgan. Expunerea de motive a lui Oprea a fost momentul în acre s-a râs cel mai mult, până la lacrimi, inclusiv aleşii locali sau membrii Executivului stăpânindu-şi cu greu lacrimile de râs...
La unul dintre ultimele proiecte, iniţiat de Arghir pentru închirierea unor garaje, Nistor a avut o dilemă: “Pe unde se intră în acest garaje?” “Pe uşă!”, i-a răspuns prompt Şerbănoiu. Arghir a încercat, totuşi, să răspundă: “E un spaţiu verde...” “Nu, e vopsit!”, a continuat Şerbănoiu. “Chiar e un spaţiu verde, acolo am copilărit”, a sărit Jenica Tabacu. “Unde...?”, a întrebat Zăgan de pe parcă Jenica Tabacu ar fi copilărit pe spaţiul verde sau în garaj...

“Puneţi palma cui ştiu eu!?”
“Diversele” au avut şi ele partea lor de divertisment. Atunci când Şerbănoiu a solicitat Executivului să impună Poliţiei Comunitare respectarea protocolului privind asigurarea unor măsuri de ordine la meciurile de acasă ale Municipalului. Tiseanu s-a opus, cu argumente ilare. “Dacă apar conflicte şi vreunul dintre poliţiştii comunitari păţeşte ceva, cine răspunde?” Păi, există şi jandarmi, care să-i apere pe... poliţişti!? “Noi trimitem şi femei acolo, dacă apar conflicte şi trebuie să intre pe teren?”, a insistat Tiseanu pe principiul drobului de sare... Nimeni nu a putut să-l lămurească. Nici Ion Mircea căruia Tiseanu i-a răspuns cu agresivitate. Nici Mircea nu a tăcut: “Puneţi palma cui ştiu eu!?”, a fost replica finală a lui Mircea, la care Tiseanu a tăcut...
Cam asta a fost una dintre laturile şedinţei ordinare a Consiliului Local, desfăşurate pe fondul sonor asigurat de zecile de găini şi cocoşi din cadrul expoziţiei de păsări de rasă, care era găzduită de parterul Casei Tineretului.

“Modernizarea Căii Daciei” - cel mai important proiect al finalului de mandat


“Proiectul de suflet” al primarului Horia Tiseanu la acest final de mandat este realizarea modernizării Căii Daciei şi asigurarea ieşirii pe DN1 spre Ploieşti. S-a avut în vedere realizarea unui proiect modern, demn de Europa mileniului III.
De altfel, la ultima şedinţă a Consiliului Local, primarul Horia Tiseanu a iniţiat patru proiecte de hotărâre pentru realizarea acestei investiţii. Mai întâi, s-a aprobat studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici ai acestui obiectiv. Valoarea totală a investiţiei este de 233,146 miliarde lei vechi, iar durata de execuţie a fost fixată la doi ani. În plenul Consiliului Local au fost prezentate şi câteva variante de realizare a “bretelelor” prin care se va asigura accesul între Câmpina (Calea Dacia) şi DN1, fără a se mai sta la cozi interminabile. Astfel, accesul Câmpina - Bucureşti va avea o lungime de 520 metri, iar cel spre Braşov de 470 metri. Potrivit iniţiatorului, fondurile pentru realizarea acestui proiect vor putea veni din fonduri guvernamentale, dar şi din accesarea unui posibil fond extern, în urma asocierii intercomunitare cu localităţile de pe Valea Prahovei.
Proiectul propus de Horia Tiseanu a atras aprecierile tuturor. “Este un proiect frumos - a spus Şerbănoiu - care trebuie sprijinit şi trebuie să parcurgem toate procedurile în aşa fel încât să fim sprijiniţi pentru realizarea sa cât mai rapidă”.
De asemenea, consilierii au aprobat cumpărarea a două terenuri în suprafaţă de 42 mp, respectiv, 141 mp, pentru realizarea acestui obiectiv. Proprietarii terenurilor sunt familiile Florea şi Oprea, iar Tiseanu a făcut o serie de diligenţe pentru a se asigura de bunele intenţii ale acestora: “Am realizat - a spus Tiseanu - o expertiză extrajudiciară, care a evaluat terenul la 55 euro/mp. Legea spune că negocierea nu poate depăşi dublul valorii evaluate, iar proprietarii terenurilor ne solicită 100 euro/mp. Suma nu este foarte mare, mai ales dacă ţinem cont de valoarea investiţiei”. Consilierii au mai aprobat alte două proiecte privind inventarierea unor terenuri în domeniul public sau privat al municipiului, ambele fiind în legătură cu aceeaşi investiţie.

Premieră în administraţia democrată

La numai o lună de zile după adoptarea unui proiect privind noua organigramă a Primăriei, consilierii au luat, din nou, în discuţie organigrama. Şi asta dintr-un singur motiv: pentru a crea postul de cercetător ştiinţific de gradul II la Muzeul “Hasdeu”, post solicitat de Jenica Tabacu.
Chiar dacă Jenica Tabacu a scos toate cărţile (pe care le-a scris) pe masă, colegii săi au avut grijă ca acest proiect să pice. Poate cel mai vehement şi neaşteptat atac a venit din partea viceprimarului Gheorghe Tudor: ”În viaţă mai trebuie şi puţină moderaţie. Îi cunosc activitatea doamnei Tabacu de prin ‘96. În toată această perioadă, cu bunăvoinţa consilierilor dar şi a mea, aţi obţinut din banii publici sume importante pentru muzeu. Aţi obţinut cam tot ce-aţi vrut şi de la PNŢ, şi de la PSD, şi de la PD... Dacă facem o comparaţie între fondurile acordate în această perioadă Muzeului “Hasdeu” şi, spre exemplu, cartierului Câmpiniţa, nu ştiu cum ne-am putea uita în ochii oamenilor de acolo, care sunt şi ei contribuabili...”
“Nu înţelege legătură”, a spus Jenica Tabacu. Şi a adăugat: “Este o situaţie perfect legală, trebuie să îndreptăm o eroare făcută luna trecută când s-a votat organigrama”.
Nu a contat nici apelul lui Ion Mircea privind existenţa unui referat semnat de academicieni şi nume importante din cultură, în sprijinul înfiinţării unui post de cercetător ştiinţific la Muzeul “Hasdeu”...
Cu 7 voturi “pentru” şi 10 “împotrivă”, proiectul a fost respins.

Consilierii PD, împotriva primarului
A surprins, poate, faptul că Viorel Bondoc, Lucian Cercel şi Marian Nistor, cei trei consilieri PD, au votat împotriva proiectului iniţiat de şeful lor de partid, primarul Horia Tiseanu. Cum disciplina lor la vot a fost demonstrată în atâtea rânduri, este clar că a fost doar o... “făcătură”.
Totuşi, i-am întrebat pe cei trei cum îşi explică votul lor, în premieră, împotriva unui proiect iniţiat de Tiseanu. “Aşa a fost punctul lor de vedere, pentru că noi nu punem pistolul la tâmplă nimănui... Preferăm democraţia, decât disciplina dură sau chiar dictatura!” - a răspuns Tiseanu.
Dintre consilieri, doar Viorel Bondoc a avut un punct de vedere: “Ne-am mai gândit, între timp ne-am mai maturizat şi am considerat că nu este cazul, în acest moment, pentru crearea acestei funcţii. Nici nu ştiu că eu sunt cam superstiţios şi mi-e să nu am parte de vizitele unor spirite...”

Horia Tiseanu s-a certat cu Jenica Tabacu


Proiectul privind atribuirea unei săli din Casa Tineretului pentru Asociaţia Romilor “Frăţia” a fost la un pas să degenereze, dând naştere unor vii şi aprige dispute şi controverse. După ce Arghir a turnat gaz pe foc, atacându-l - din nou - pe Tiseanu, discuţiile au degenerat într-o dispută între cei doi. Au fost singurele “discuţii”.
Tiseanu a ameninţat voalat înainte de vot: “Am făcut un parteneriat, iar dacă nu dăm un sediu acestei asociaţii, parteneriatul pică!”
S-a trecut la vot, dar consilierii nu s-au lăsat influenţaţi de mesajul primarului. Proiectul a fost respins din cauza unui singur vot! Negru de supărare, imediat după vot, Tiseanu a reacţionat: “Sunteţi autorii eşecului acestui parteneriat!” Iar spiritele erau atât de agitate, încât s-a simţi nevoia unei pauze.
Ce a făcut Horia Tiseanu în această pauză? S-a dus glonţ la Jenica Tabacu şi i-a reproşat pe un ton destul de vehement că proiectul a picat pentru că ea nu l-a votat. Scena a fost incredibilă, cu atât mai mult cu cât Tiseanu nu a arătat nici un moment intenţia de a fi... discret. Discuţia dintre Jenica Tabacu şi Horia Tiseanu a fost la un pas să degenereze. “Pe mine - a spus Tiseanu - nu mă mai interesează, N-aveţi decât să găsiţi voi un alt spaţiu pentru această asociaţie”. “Nu se poate - a reacţionat şi Jenica Tabacu - să vreţi să dăm toate spaţiile din Casa Tineretului indiferent cui şi în ce condiţii. Nu se poate chiar aşa!”
Dincolo de această situaţie aproape penibilă, rămân câteva întrebări. De ce s-a dus Horia Tiseanu să-i reproşeze votul tocmai Jenicăi Tabacu, în condiţiile în care cei doi nu discutaseră înainte asupra acestui aspect? De ce nu s-a dus la nici unul dintre ceilalţi cinci consilieri, care se opuseseră proiectului? Dacă discuţia a avut asemenea tonuri, fiind publică, putem să ne imaginăm cum s-ar fi purtat această discuţie între patru ochi! Sau este vorba doar de o luptă cu conotaţii electorale...?

S-a găsit utilitate pentru un loc în paragină


Dezafectarea celor mai multe dintre centralele termice a creat o “pată neagră” pe obrazul administraţiei locale. Pentru că nu mai are cine să se ocupe de aceste locuri şi să le îngrijească în condiţii minimale, cele mai multe foste centrale termice au devenit locuri părăsite, în care-şi mai fac veacul oameni ai străzilor, fără adăpost. Una dintre soluţiile găsite de administraţie este vânzarea lor către cei interesaţi.
O soluţia practică s-a încercat şi pentru CT 6, situată pe strada Milcovului. Firma Floricon a solicitat să-i fie atribuit gratuit acest spaţiu în vederea desfăşurării activităţii de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Şi pentru că se ridicau tot felul de probleme, Horaţiu Zăgan i-a îndemnat pe toţi să vadă întâi cum arată actualmente acest spaţiu, în care Floricon va investi şi-l va aduce la un nivel minimal de civilizaţie. Imaginile privind felul în care arată acum fosta centrală termică de pe strada Milcovului, credem că sunt grăitoare...
În aceeaşi şedinţă, consilierii au discutat despre posibilitatea vânzării unui alt spaţiu similar - CT 2 de pe strada Energiei. “Decât să vindem aceste spaţii, aproape degeaba, mai bine le-am renova noi, le-am aduce la un standard minim, le-am compartimente şi am scăpa de toate grijile atunci când ni se cer spaţii şi nu va mai trebui să căutăm prin Casa Tineretului tot felul de săli şi să ne certăm”, a spus Horaţiu Zăgan. Iar propunerea sa a fost acceptată de toţi colegii săi.

Săptămâna demisiilor!




Iatan…
Joi, 28 februarie, la şedinţa ordinară a Consiliului Local, Gheorghe Iatan a acumulat a treia absenţă consecutivă nemotivată la o şedinţă ordinară a Legislativului câmpinean. Chiar în dimineaţa acelei zile, consilierul juridic al Consiliului Local, Laurenţiu Olăraşu a primit printr-un curier o hârtie, care era demisia lui Gheorghe Iatan. “Modalitatea în care am primit-o, precum şi faptul că nu l-am putut contacta pe dl. Iatan, îmi ridică unele semne de întrebare. Nu pot garanta că este chiar semnătura sa, astfel nu ştiu dacă este un document original sau doar... o glumă proastă”, a spus Olăraşu.
Demisie sau revocarea mandatului pentru absenţe - efectul pare a fi acelaşi. Iatan, după ce nu a mai venit la o şedinţă a Consiliului Local din august 2007, părăseşte Consiliul Local.
Iatan a candidat pe listele PSD, astfel încât de aici va veni următorul consilier, cel care va avea un mandat de numai aproximativ două luni. Pe lista de consilieri a PSD figurează în momentul de faţă Andrei Hortopan, Alexandru Blanck şi Viorica Cord. Primul este foarte probabil că nu accepta statutul de consilier, pentru că este incompatibil cu calitatea sa de membru în Consiliul de Administraţiei al Companiei Publice. Aşa că, foarte probabil, locul vacant va fi ocupat de Alexandru Blanck.

Stănescu…
La finele săptămânii trecute s-a mai consumat o demisie. De această dată nu este vorba de plecarea din Consiliul Local, ci de părăsirea funcţiilor de conducere dintr-un partid, în speţă, PNL. Gestul a venit din partea vicepreşedintelui Mihai Stănescu, acesta decizând să demisioneze din toate funcţiile de conducere din cadrul organizaţiei locale a PNL.
Stănescu a enumerat în demisia sa motivele, care au stat la baza acestui gest: “constatând faptul că, în repetate rânduri, între mine şi ceilalţi membri ai biroului de conducere, există păreri total diferite legate de alegerile locale”.

VIZITĂ PRINCIARĂ

Cochetăria Câmpinei, pe placul Principelui Radu

Principele Radu a venit la Câmpina însoţit doar de consilierul său personal, Cosmin Cristian. Sala s-a umplut cu reprezentanţi ai administraţiei publice, de la primar, la ultimul director din Primărie, consilieri locali, dar şi, surprinzător, directorul Rafinăriei „Steaua Română, Nicolae Bucur. S-au depănat amintiri, dar s-au prezentat şi probleme concrete, legate de descentralizare, de Uniunea Europeană şi de… adevărata Românie.

„Adevărata Românie trăieşte în oraşele mici”
Principele Radu şi principesa Margareta au inclus Câmpina în programul „Oraşele României”, destinat promovării imaginii ţării şi a relaţiilor europene între localităţile urbane care nu sunt reşedinţe de judeţ. Alteţa Sa Regală a mai vizitat al doilea municipiu al judeţului, în 1983, iar acum, la revenirea sa aici, a vorbit despre şansele mari de dezvoltare din zonă. „Casa Regală nu vrea să se suprapună clasei politice şi actului de administraţie, ci vrem să facem ceva în plus. După aderarea la Uniunea Europeană, împreună cu principesa Margareta am elaborat o viziune pe 30 de ani asupra României şi am demarat un program de vizitare a oraşelor mici şi mijlocii. Sunt 280 de oraşe, fără reşedinţele de judeţ. Adevărata Românie trăieşte în aceste oraşe de 20-30.000 locuitori şi nu în marile metropole, care tind să devină impersonale. Oraşele de genul Câmpinei sunt interesant de gestionat. Nu sunt nici prea mici, să nu se poată susţine singure, dar sunt suficient de puternice. Câmpina este un municipiu foarte frumos şi are o Primărie aşa cum nu întâlneşti prea des în ţară. Câmpina este situată într-un cadru natural deosebit şi are o anume cochetărie. În plus, aveţi avantajul că, în ultimii 150 de ani, Câmpina a mers numai în sus pe calea dezvoltării. E un oraş liniştit, cu aer patriarhal, dar suficient de aproape de multe dintre avantajele globalizării şi mă refer la apropierea de Bucureşti şi de marile centre comerciale”, a afirmat principele Radu.

La nivel central, propunerile înseamnă doar hârtii
Descentralizarea, mai ales cea din domeniul învăţământului, a constituit unul dintre principalele subiecte de discuţie. Şi asta pentru că reprezentanţii administraţiei locale sunt nemulţumiţi de „conducere bicefală” din domeniu. „Pe de o parte, Consiliul Local alocă fonduri pentru reparaţii şi investiţii. Guvernul alocă sume destul de mici, iar inspectoratele şcolare decid în privinţa angajărilor şi organigramelor. În privinţa patrimoniului, pentru a schimba destinaţia unui spaţiu, de exemplu, este nevoie de avizul Ministerului Educaţiei, care vine foarte greu, iar, uneori, este negativ”, a afirmat primarul Horia Tiseanu. Se pare că nu numai administraţia câmpineană are astfel de probleme, principele Radu afirmând că în multe alte localităţi din ţară i s-au prezentat situaţii similare, iar concluzia a fost aceea că „administraţia publică şi şcoala rămân şansele reale de dezvoltare a comunităţilor locale”.
Principele Radu a mai vorbit despre vizitele pe care le primeşte la Palatul Elisabeta, unde a invitat, pentru toamna acestui an, şi o delegaţie a administraţiei câmpinene: „Sunt mai tentat să îndrept toate propunerile pe care le primesc de la oameni direct administraţiilor locale. Unui primar, dacă îi spui că i-ai găsit o universitate din America dispusă să finanţeze construirea unui spital, în localitatea sa, merge pe jos până în America. Dacă propui acelaşi lucru la nivel central, se adaugă doar o hârtie la un teanc deja existent. De altfel, e o minciună că de la nivel central poţi gestiona atât de multe. De-asta e nevoie de o descentralizare reală”.

„Ne batem joc de simboluri!”

Principele Radu: „Simbolurile statului nu sunt la locul lor. Sala Tronului din Palatul Regal este închiriată pentru nunţi, cu 10.000 euro pe noapte. Asta face directorul Muzeului Naţional de Artă. Este incredibil! Sanctuarul regalităţii româneşti, locul unde a fost recunoscută România şi unde s-a scris istorie. Toate astea nu au fost făcute nici de sovietici, nici de mineri, ci de intelectualii care ne conduc şi se mândresc cu ceea ce au făcut. Ni s-a spus că banii obţinuţi sunt folosiţi pentru restaurarea tablourilor... În realitate, ne batem joc de propriul patrimoniu spiritual!”

Statuia lui Carol I, în centrul urbei

Două intervenţii interesante au avut, în timpul discuţiilor, consilierii locali Jenica Tabacu şi Elvis Arghir. Prima intervenţie a vizat reabilitarea podului vechi dintre Câmpina şi Băneşti, care datează de pe vremea regelui Carol I, Jenica Tabacu interesându-se dacă există fonduri pentru astfel de proiecte. Principele Radu a precizat că fonduri există, dar trebuie realizată o strategie turistică şi culturală în care să fie incluse şi astfel de monumente. Elvis Arghir a readus în discuţie problema unui monument în centrul Câmpinei. Şi pentru ca artera principală a urbei se numeşte Bulevardul Carol I, Arghir a venit cu ideea amplasării unei statui ecvestre a lui Carol I, la care principele a subscris imediat: „Excelentă idee. Nu mai este alta în ţară şi puteţi face aici ceea ce Bucureştiul nu este în stare să facă. Ştiu un sculptor român care are şi o machetă. Vă pot pune în legătură cu el. Ar fi un lucru excepţional!”

Oprea şi cetăţeanul de onoare


Cele două noţiuni - consilierul Aurel Oprea şi cetăţeanul de onoare - par a nu avea nimic în comun. Şi totuşi... După scandalul privind acordarea acestui titlu lui Alexandru Blanck, lui Oprea i-a căzut în mână un ziar... de aici a urmat o expunere de motive, care merită citită şi inclusă într-o antologie a umorului (in)voluntar.
“Domnul Constantin Zidaru a fost elogiat pe prima pagină în ziarul central România Liberă din 2 februarie 2008 sub titlul «Doctorul maşinilor de epocă». Am rămas plăcut impresionat când am văzut că persoana din fotografia centrală a ziarului este din oraşul nostru şi că este un împătimit meseriaş al mecanicii şi nu numai (al lăcătuşeriei, tinichigeriei etc), care la acest nivel ţin mai mult de domeniul artei, decât de meseriile propriu-zise. Cum astfel de oameni sunt foarte rari şi cum dl. Constantin Zidaru este o mândrie pentru oraşul nostru propun Consiliului Local să-i acorde titlul de cetăţean de onoare al municipiului Câmpina. Această propunere o consider şi foarte oportună, având în vedere nevoia societăţii noastre de profesionişti adevăraţi, stăpâniţi de dorinţa lucrului bine făcut”.
Cât timp şi-a prezentat proiectul, în sală - de la consilieri, la membri ai Executivului şi public - toată lumea a râs cu poftă, unii până la lacrimi... Iar proiectul a fost respins.

Democrat-liberalii şi-au prezentat ultimele acţiuni şi noile proiecte


Democrat-liberalii au convenit să se întâlnească lunar cu reprezentanţii mass-media pentru a-şi prezenta acţiunile şi proiectele.
Răspunzând unei acuze venite din partea lui Valentin Chiriacopol, care declarase că “în PD-L ni se punea pistolul la tâmplă, faci aşa, dacă nu...”, democrat-liberalii au susţinut conferinţa de presă având pe masă un pistol. De jucărie.
Bogdana Ţiţei, noul vicepreşedinte al Biroului Naţional de Tineret, a vorbit despre alegerile de la tineret, acolo unde au stârnit valuri alegerea fiicei preşedintelui Băsescu şi a explicat de ce organizaţia judeţeană a susţinut-o pe Elena Băsescu.
La rândul său, Marian Nistor a prezentat noua conducere locală a partidului. Filiala câmpineană este condusă de un preşedinte (Horia Tiseanu), 10 vicepreşedinţi (faţă de 7, înaintea absorbţiei PLD), 14 secretari executivi (faţă de 8 anterior) şi un trezorier.
Cel mai vehement a fost preşedintele Horia Tiseanu, care a prezentat o situaţie a alocării fondurilor de la bugetul judeţean către localităţi. Tiseanu l-a atac dur pe Florin Anghel: “În octombrie 2007, noi am solicitat 9,38 miliarde lei vechi pentru lucrări noi şi 7 miliarde pentru lucrări în continuare. Ni s-au alocat 3 miliarde, în condiţii în care localităţi rurale sau oraşe mai mici au primit fonduri mai mari doar pentru că primarii acestora făceau parte din acelaşi partid cu preşedintele Consiliului Judeţean. Pentru Câmpina s-a acordat o sumă modestă şi mi se pare că Florin Anghel, care este câmpinean, trebuia să aibă mai multă grijă de Câmpina. Suntem dezamăgiţi de această poziţie a Consiliului Judeţean”. Tiseanu a recunoscut că a purtat discuţii cu consilierii judeţeni ai PD-L, dar “n-am avut succes”.
Tiseanu şi-a continuat tirul la adresa Consiliului Judeţean şi pe tema alveolei a doua a rampei ecologice de la Băneşti. “Consiliul Judeţean - a declarat Tiseanu - trebuia să demareze procedurile pentru alveola a doua a rampei de la Băneşti. Din caza neimplicării Consiliului Judeţean putem ajunge într-un impas foarte mare, ceea ce ar însemna dublarea preţurilor la gunoi nu numai pentru Câmpina, ci şi pentru celelalte localităţi”.
Unul dintre vicepreşedinţii PD-L, Adrian Alexandru, a răspuns unei întrebări privind posibile mişcări de trupe prin alte judeţe pentru reînfiinţarea PLD: “Eu nu sunt un traseist politic. Personal,nu cred că se va putea reface PLD-ul. Am declarat că nu voi pleca din PLD. Nu am plecat, ci a fost o fuziune în urma căreia suntem astăzi aici. Dacă nu voi mai fi aici, nu voi mai fi nicăieri!”
De asemenea, liderii PD-L au trecut în revistă principalele acţiuni desfăşurate de această formaţiune politică în ultima lună, insistându-se asupra unei acţiuni “de onoare” - donarea de sânge.
În privinţa acţiunilor viitoare, democrat-liberalii câmpineni au fost destul de rezervaţi, preferând să păstreze elementul surpriză.


Derogare pentru Tiseanu
Tiseanu a acceptat că pentru candidatura sa la funcţia de primar a obţinut o derogare de la forul naţional de conducere. Pentru că, iniţial, se stabilise că nici unul dintre candidaţi nu poate avea o vechime în partid mai mică de trei ani, iar Tiseanu a (re)venit în PD abia în 2006. “M-am înscris în 1994 în PD - a spus Tiseanu - iar în 2004 am candidat din partea altei formaţiuni politice, PUR. Apoi, am fost la PNL, iar în 2006 am revenit în PD. În cazul meu am obţinut derogare de la Biroul Permanent Naţional pentru că este mai important ceea ce faci, nu strict vechimea...”

Cadouri pentru “seniori”

Cu numai o zi înaintea conferinţei de presă, liderii PD-L Câmpina au pus mână de la mână şi au făcut o donaţie Clubului Seniorilor, care-şi desfăşoară activitatea în incinta Casei Tineretului. Democrat-liberalii câmpinenii au donat “seniorilor” mai multe jocuri şi aparate. Este vorba de un radiocasetofon, jocuri de table, şah şi rummy, precum şi seturi de palete de tenis de masă cu mingi şi fileu, în valoare totală de 5,9 milioane lei vechi.

Ne invadează gunoaiele...

La limita dintre staţia Peco şi centrul comercial din apropiere, în spatele unui chioşc de ziare din preajma staţiei de taximetre, un miros îţi atrage atenţia... Este un miros greu... Şi aruncându-ţi privirea în direcţia din care vine mirosul, descoperi în spatele chioşcului de ziare un adevărat focar de infecţie. Un loc greu de descris în cuvinte.
Pe numai câţiva metri pătraţi, gunoiul depozitat este greu de cuantificat... Şi nu numai că se adună, dar gunoiul mai vechi a început să intre în putrefacţie... de unde şi mirosul greu de suportat.
Oamenii care-şi desfăşoară activitatea în această zonă sunt foarte nemulţumiţi: “Nu se poate aşa ceva! Practic, pe artera principală a Câmpinei, într-un punct extrem de populat de copii, femei şi de tot felul de oameni, să existe asemenea mormane de mizerie”, ne-a spus unul dintre taximetriştii care-şi au cartierul general în staţia din apropriere.
“Se apropie vara şi n-o să putem sta aici de miros. Mai mult, spre seară sau chiar şi ziua în amiaza mare, tot felul de oameni, probabil, fără adăpost, îşi petrec ziua p-aici. Locul a devenit şi un adevărată WC public, este drept, fără taxă şi fără nici o regulă de bun simţ. Am informat autorităţile, am anunţat Poliţia Comunitară, dar mizeria continuă să se înalţe, fără ca noi să putem face ceva... Cui să ne mai plângem?” - ne-a spus alt taximetrist.

Lebedele şi păunii - vedetele expoziţiei de păsări


Casa Tineretului a fost, din nou, gazda expoziţiei de păsări de rasă şi animale mici, organizată de Asociaţia Agro-zootehnică din Breaza. Au predominat găinile şi cocoşii de diferite rase, mărimi şi culori. Totuşi, vedetele expoziţiei au fost o pereche de lebede, dar şi păunii, cu nuanţe şi culori deosebite. De asemenea, nu au lipsit porumbeii, iepurii, raţele, curcanii, fazanii. Totul spre deliciul celor mari - specialişti sau nu - dar, mai ales, al celor mici.

Câmpina a aderat la... Valea Prahovei

Este vorba de aderarea municipiului Câmpina la Asociaţia de Dezvoltare Intecomunitară “Valea Prahovei”, din care fac parte, pentru moment, alte 15 localităţi. Chiar dacă s-a luat legătură cu reprezentanţii a 24 de localităţi, doar 15, printre care şi Câmpina, au aprobat această asociere. Consilierii au avut de stabilit reprezentantul Câmpinei în Consiliul de Administraţie (Adrian Dascălu), reprezentanţii în AGA (primarul Horia Tiseanu, preşedintele Comisie Buget-Finanţe, Costel Ştefanovici, şi din partea Biroului Integrare Europeană, Gabriela Barbu), un sediu (în clădirea actualei Direcţii Economice, după ce aceasta se va muta în sediul administrativ al Companiei Publice), precum şi să numească persoana care să se ocupe de procedura de dobândire a personalităţii juridice pentru această asociaţie (Lucian Draghia). Au fost poticneli, zâmbete, situaţii la limita ridicolului, dar, în cele din urmă, proiectul a fost votat în unanimitate.

Bani pentru biserici

Consiliul Local a aprobat printr-un proiect iniţiat de Lucian Cercel o serie întreagă de fonduri pentru bisericile din localitate. Alocarea s-a făcut cu acordul Protoieriei (pentru bisericile creştin-ortodoxe), fondurile urmând a fi folosite pentru construcţii, reparaţii, pictură bisericească şi finalizarea lucrărilor începute.
Fondurile au fost repartizate astfel: 450 milioane lei vechi pentru Parohia “Adormirea Maicii Domnului”, 450 milioane Parohiei “Sf. Mc. Dimitrie”, 380 milioane Parohiei “Naşterea Maicii Domnului”, 780 milioane Parohiei “Sf. Nicolae”, 260 milioane Parohiei “Sf. Treime”, 380 milioane Parohiei “Sf. Voievozi”. Parohiilor creştin-ortodoxe li se mai adăugă şi alte două biserici din Câmpina. Este vorba despre Parohia Romano-Catolică (150 milioane) şi Biserica Creştin Adventistă de ziua a şaptea (150 milioane).

Consilierii au scumpit energia termică şi gunoiul

Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local s-au aflat proiecte privind creşterea preţului la apă şi canalizare, energie termică şi gunoi menajer. Primul discutat a fost proiectul privind creşterea preţului la apă şi canalizare, dar consilierii au găsit tot felul de argumente, printre care şi acela că ultima oară preţul apei a fost fixat luna trecută, astfel încât iniţiatorul - Mihaela Neagu Petrovici - a decis să-şi retragă proiectul pentru a fi prezentate comparative componentele noului tarif. Intervenţia directorului adjunct al HidroPrahova, Carmen Viţelar, s-a dovedit a fi tardivă, decizia consilierilor fiind deja luată... Consilierii au acceptat, totuşi, explicaţiile şi au promis că la viitoarea şedinţă a Consiliului, noile tarife vor fi aprobate. Cu totul altfel, au stat lucrurile la aprobarea majorării preţurilor la energie termică şi salubritate, pentru că, la fiecare dintre proiecte, au fost prezentate date comparative, care să justifice creşterea tarifelor.

Meci urât, rezultat mincinos


FCM Câmpina – Concordia Chiajna 0-1(0-1)

Stadion: Poiana. Spectatori: circa 500.
Marcator: 0.1, min. 27, PENA – a reluat pe spate, cu capul, de la 7 metri, o centrare şutată venită de la Fl. Dumitru.
FCM CÂMPINA: D. Mihai – Marcu, Dragomir, Vodiţă – Cristea (cpt), Asaf Pahima (31 Avram), Ekwella (53 Ţiclea), Păştin (66 Băia), Ed. Bica – C. Ilie, Enache. Rezerve neutilizate: Mindileac – Lădaru, Floricel, Mitrovic. Antrenori: Vasile Cosarek (principal), Cristian Dumitru (secund).
CONCORDIA: B. Vintilă (cpt) – I. Nae, Mamele (16 Miu), Lungan – Pătru, Antal, S. Ilie, Stere (71 Nofitovici), Fl. Dumitru – Pena, V. Ghindaru (42 Lupuţ). Rezerve neutilizate: A. Toma – Bugiu, Bănaru, Pop. Antrenori: Ion Dumitru (principal), Cristian Niţă (secund), Vasile Iordache (pentru portari).
Cartonaşe galbene: Vodiţă (33)/ S. Ilie (38), Antal (51), Pena (75), Lungan (87), Vintilă (88).
Cartonaşe roşii: I. Nae (70).
Arbitri: Florin Ghimbăşan – Daniel Hârlab, Stelian Slabu (toţi din Braşov) – Codruţ Nicoară (Râşnov).
Observator FRF: Viorel Leşeanu (Giurgiu).

La orice început, primul pas este nu numai foarte greu, dar şi extrem de important, mai ales din punct de vedere psihologic. Aşa s-a întâmplat şi pentru echipierii Municipalului, care îşi puseseră mari speranţa în primul meci din retur, chiar dacă întâlneau ocupanta ultimului loc de pe podium, Concordia Chiajna. O trupă, pregătită de fostul internaţional Liţă Dumitru, în rândurile căreia sunt înregimentaţi portarul Bogdan „Argeş” Vintilă, dar şi foştii stelişti, Florentin Dumitru sau Iulian Miu.
Câmpinenii se prezentau la startul returului cu o serie de achiziţii de marcă, fiind o premieră ca Municipalul să aibă trei stranieri în lot. Este vorba de israelianul Asaf Pahima, camerunezul Thierry Ekwella şi sârbul Srecko Mitrovic.
Pe teren, deziluzie totală. Pentru ambele formaţii. A fost un meci urât, fără prea multe ocazii de poartă, un meci de uzură, desfăşurat mai mult la mijlocul terenului. Vedetele Câmpinei au deziluzionat, dar nici oaspeţii n-au strălucit, marcând dintr-o jumătate de ocazie şi acumulând trei puncte, dar rezultatul nu reflectă valoarea din teren.
Prima ocazie (min. 12) a aparţinut câmpinenilor, care au şutat prin Enache, bine deschis de C. Ilie, dar şutul fostului nemţean s-a dus alături. După marcarea golului, elevii lui Cosarek au forţat, dar ocaziile nu au fost prea mari, singura „palpitaţie” producându-se atunci când Avram a căzut în suprafaţa de pedeapsă, după un contact cu Nae, dar Ghimbăşan a lăsat jocul să continue, chiar dacă gazdele au cerut penalty.
După pauză, ilfovenii au avut două ocazii mai răsărite: Lupuţ (min. 53) – „cap” din 11 metri peste; Fl. Dumitru (57) – şut puternic din lovitură liberă de la circa 30 metri, dar D. Mihai a scos de lângă bară. Marcu l-a imitat un minut mai târziu, pentru ca în minutul 66, Lupuţ să şuteze şi el de la mare distanţă destul de periculos.
Momentul eliminării stupide a lui I. Nae a reaprins speranţele în tabăra câmpinenilor, dar elevii lui Cosarek au reuşit (contra)performanţa ca în peste 20 de minute de superioritate numerică să nu aibă nici o ocazie şi nici un şut pe spaţiul porţii lui Vintilă.
Ambii tehnicieni au avut probleme cu compartimentele mediane ale formaţiilor lor. Cosarek a schimbat trei dintre cei cinci jucători de la mijlocul terenului, după ce israelianul Asaf Pahima şi camerunezul Ekwelle au deziluzionat, iar Păştin s-a accidentat. De partea cealaltă, Liţă Dumitru l-a înlocuit încă dinaintea pauzei pe V. Ghindaru, explicând „Nu este posibil ca în aproape 45 de minute să atingi mingea numai de câteva ori şi atunci fără nici un pericol pentru poarta adversă”.

Flori, de 1 Martie…
Înaintea fluierului de start al partidei de pe stadionul „Poiana”, în vreme ce preşedintele Chiţu se plimba ca un leu în cuşcă, organizatori au oferit flori singurei doamne prezente la tribuna oficială – soţia lui Edi Moldovan. Era, totuşi, 1 Martie…

Mamele a plecat cu Salvarea
În minutul 15, după un duel banal, fundaşul ilfovean Mamele a căzut nefericit, adversarul său a căzut peste el, Mamele alegându-se cu o plagă urâtă la nivelul obrazului stâng. Imediat a fost chemată Ambulanţa, Mamele a fost transportat la Spitalul Municipal, unde i s-a făcut o radiografie şi i s-au acordat primele îngrijiri., fundaşul oaspeţilor alăturându-se după partidă coechipierilor săi.

Eliminare prostească
În minutul 70 s-a desfăşurat la mijlocul terenului o fază banală, dar care vorbeşte despre mentalitatea unora dintre jucătorii români. Băia l-a împiedicat pe un adversar. Arbitrul a oprit jocul şi a dictat lovitură liberă în favoarea oaspeţilor. Imediat s-a creat un meleu, iar Nae i-a pus mâna în gât şi l-a împins violent pe Enache, acesta prăbuşindu-se. Ghimbăşan nu a stat pe gânduri şi l-a eliminat pe Nae. În vreme ce jucătorul părăsea terenul de joc, în apostrofările spectatorilor, Nae a ajuns la banca sa de rezerve, unde a fost luat în primire de Liţă Dumitru, care i-a aplicat o corecţie fizică instantanee. „M-a supărat rău gestul lui Nae. El nu avea ce să caute acolo, să facă el dreptate. Va plăti pentru gestul său, dar bine că am reuşit să păstrăm rezultatul chiar şi în inferioritate numerică. În alte condiţii, gestul său ar fi putut să ne coste victoria, ceea ce nu pot admite”, a spus Liţă Dumitru, la finalul partidei.

Declaraţii după joc
Ion Dumitru, antrenor Concordia Chiajna:
„Nu meritam să câştigăm!”
„Jocul echipei noastre nu m-a mulţumit. Sincer, nu meritam să câştigăm! A fost un joc urât, cu multă nervozitate şi cu multe contacte dincolo de limita regulamentară, dovadă fiind că avem un jucător în spital. Dar, nu mai contează… Suntem fericiţi că am câştigat!”

Vasile Cosarek, antrenor FCM Câmpina:
„Am fost penibili!”
„Of, ce să spun?! Prima repriză fost un pic mai bunicică, dar repriza a doua am fost penibili! Noi ne-am creat singuri probleme, pentru că adversarul n-a avut nici o ocazie. Am constatat o tehnică deplorabilă la unii dintre jucătorii mei şi o diferenţă foarte mare de formă de la o săptămână la alta… Cum au jucat unii dintre jucători în ultimul amical cu CS Otopeni şi cum s-a jucat astăzi? Mă aşteptam mai mult, mai ales de la jucătorii cu experienţă. Avem un lot de 24 de jucători şi o vom lua de la capăt. Cine poate şi vrea bine, cine nu, nu!”