19 martie 2008

Mafia retrocedărilor a ajuns şi la Câmpina?



Mai mult de o treime dintre imobilele şi terenurile retrocedate şi-au schimbat proprietarul

“Mafia retrocedărilor”. Un termen care sună foarte rău, mai ales atunci când este vorba despre comunitatea în care trăieşti. S-a vorbit mult despre existenţa unei astfel de mafii. Principalul argument: faptul că aproape imediat după ce sunt retrocedate, imobilele şi terenurile sunt revândute, ceea ce ridică unele semne de întrebare.În municipiul Câmpina, au fost emise dispoziţii pentru 56 de retrocedări vizând terenuri şi imobile din aproape toate zonele localităţii. Ei bine, din cele 56 de cazuri, în 20, imobilele sau terenurile în cauză au fost revândute. De cele mai multe ori, pentru sume considerabile.Exemplificăm acest interesant proces cu două cazuri diferite. Astfel, sediul Autorităţii pentru Sănătate Publică (Sanepid), situat pe strada 22 Decembrie, nr. 2, în imediata vecinătate a Grupului Şcolar Forestier, a fost revendicat. Administraţia locală a retrocedat imobilul Rodicăi Venera Gheorghiu. În prezent, imobilul aparţine Alexandrei Hobai. Un alt caz este cel al imobilului care găzduieşte Grădiniţa nr. 9, situată pe strada Griviţei, în apropierea Casei de Cultură “Geo Bogza”. Aceasta a fost retrocedată lui Radu Prodrom, cel care deţine, şi în momentul de faţă, proprietatea acestui imobil.Dincolo de faptul că este vorba despre fostele sedii ale unor instituţii publice sau nu, clădirile şi terenurile retrocedate sunt situate în toate zonele Câmpinei, mai mare căutare având cele situate în zona centrală sau în cartierele cu oarecare pretenţii, Muscel, Câmpiniţa sau Slobozia.De asemenea, sunt unele cazuri în care imobilele retrocedate unor persoane fizice au ajuns în proprietatea unor persoane juridice, un caz în acest sens fiind cel al imobilului de pe strada Griviţei, nr. 71, care a fost retrocedat către Ruxandra Fotina, iar în prezent imobilul respectiv se află în proprietatea firmei Forera SRL.Există şi un alt gen de situaţii. Lui Constantin Ciocan i-au fost retrocedate un imobil pe B-dul Carol I şi un teren pe Muscel. Terenul aparţine acum lui Gabriel Popa, în vreme ce imobilul a devenit proprietatea firmei Alangest SRL.Un alt caz interesant este cel al imobilului de pe Aleea Iasomiei, nr. 3. Retrocedat către Ion Burloiu, Valeria Bălăşică şi Silviu Ceptureanu, imobilul şi-a schimbat de două ori proprietarul! Mai întâi, a intrat în proprietatea lui Vasile Tocitu, ulterior, intrând în posesia familiei Florina şi Daniel Roşu.Pe lista deţinătorilor actuali ai unor terenuri sau imobile retrocedate se află nume cu rezonanţă pe plan local. De la medici (Leonida Piţigoi - str. Sg. Maj. Erou Grigore Nicolae), la oameni de afaceri (Mihai Milu, tatăl fostului viceprimar, Eduard Milu - str. B.P. Hasdeu) sau la oameni politici (Dragomir Enache - str. Câmpineanu). În schimb, apar şi numele unor oameni care chiar au avut de suferit în vremea regimului comunist, cum este cazul lui Mircea Verbancu (str. 1 Mai).Despre toate acestea, dacă se poate pune problema unei mafii a retrocedărilor care să fi ajuns să-şi întindă tentaculele şi asupra Câmpinei este greu de vorbit şi mai ales de demonstrat. Întrebarea, însă, rămâne, pentru că revinderea a mai mult de o treime din terenurile şi imobilele retrocedate nu poate fi numai un semn de sărăcie.

Florin Anghel relansează Partidul Naţional Democrat Creştin


PNDC este o formaţiune politică înfiinţată la 6 septembrie 1990, dar a cărei activitate în teritoriu a fost ca şi inexistentă. Acum, un comitet de iniţiativă, condus de preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Florin Anghel, doreşte relansarea acestui partid, lucru anunţat săptămâna trecută, la Bucureşti, într-o conferinţă de presă. Din comitetul respectiv mai fac parte Dragoş Gunia (Prahova), Marian Ciurea (Vaslui), Ovidiu Gabor (Timişoara), Mihai Popa (Bucureşti), Ana Bindea (membru în echipa veche a PNDC) şi… Mihaela Mihai (cunoscuta solistă de muzică uşoară, lidera sindicatului artiştilor din România). După cum a afirmat noua echipă, PNDC se adresează, în general, celor dezamăgiţi de prestaţia politicienilor, societăţii civile, tinerilor, persoanelor care nu s-au implicat până acum în viaţa politică. „Sunt convins că vom reuşi să facem un altfel de partid şi să promovăm o altfel de politică. Eu am reuşit în viaţă, în afaceri, deşi veneam din provincie şi nu aveam nici o susţinere din partea cuiva. Am reuşit şi în administraţie, pentru că am demonstrat că se poate lucra corect şi eficient”, a declarat Florin Anghel.În prezent, PNDC este în plină reorganizare. Există câte un reprezentant al partidului în fiecare regiune istorică a ţării, care are rolul de a crea organizaţii teritoriale. Există filiale în aproximativ jumătate din judeţele ţării, şi membrii de acolo nu provin neapărat din PC. „Suntem la început de drum, dar sper ca la alegerile locale să obţinem minimum un primar de municipiu, un preşedinte de consiliu judeţean şi un scor bun, care să ne facă să contăm în sondajele de opinie. Şi, bineînţeles, ne dorim să depăşim pragul electoral la alegerile parlamentare”, este de părere Florin Anghel. Prezenţa Mihaelei Mihai în echipa lui Anghel a constituit o surpriză, artista făcând primul pas în politică. „E un gest de bun simţ cel pe care îl fac eu venind alături de noua echipă a PNDC. Şi recunosc faptul că am venit aici în primul rând datorită domnului Anghel, pe care îl cunosc de multă vreme şi îl consider un om de calitate şi de cuvânt. Plecăm la un drum nou şi foarte greu. Dar suntem de bună credinţă şi am stabilit cu toţii că nu au ce căuta aici persoane care să facă lucruri necurate. Vrem şi putem demonstra că se mai poate face ceva bun pentru această ţară”, a spus Mihaela Mihai.Reprezentanţii PNDC au mai precizat că vor încheia protocoale de colaborare cu creştin-democraţii din statele europene şi că, după summitul NATO, va avea loc Conferinţa Naţională a partidului, în cadrul căreia va fi aleasă noua conducere. Ar mai trebui precizat un lucru: alături de Florin Anghel, în PNDC, se află toată organizaţia Câmpina ex-PC, condusă de Alin Moldoveanu.
Încă un mandat la şefia Consiliului JudeţeanÎn cadrul conferinţei de presă menţionate, Florin Anghel a anunţat oficial că va candida pentru încă un mandat la conducerea Consiliului Judeţean Prahova: „Am şanse mari să câştig funcţia de preşedinte, mai ales că se va aplica votul uninominal. Consider că acest tip de vot este şansa oamenilor cu credibilitate, a celor care vor să facă performanţă în administraţie. Nu vreau alte funcţii. Eu doresc să rămân la Prahova şi vreau să câştig preşedinţia Consiliului Judeţean”.
„Am fost în mai multe partide şi de fiecare dată am încercat să fac o altfel de politică. Din păcate, dacă vrei altceva, dacă nu te supui regulilor nescrise ale politicului, aşa cum este el acum, dacă încerci să schimbi orânduirea, sistemul te exclude. Şi m-a exclus. Un sistem care funcţionează ca o gaşcă, o haită flămândă, un sistem care lucrează doar pentru el, nu şi pentru comunitate. De aceea, acum vreau un partid diferit de cele existente, un partid care să le arate oamenilor că se poate face politică şi altfel decât s-a făcut până acum”, a afirmat Florin Anghel, la prezentarea noii sale formaţiuni politice.

Rafinăria a făcut afaceri cu statul de peste 572 miliarde


De la 1 ianuarie 2007, toate instituţiile publice sunt obligate să transmită Agenţiei pentru Serviciile Societăţii Informaţionale, date privind firmele cu care au contracte. În baza acestor date publice, colegii de la Ziarul Financiar au realizat topul primelor 500 de firme care au afaceri cu statul, pentru perioada 1 ianuarie 2007 – 28 februarie 2008. Aşa cum era şi firesc, în acest top apar şi societăţi câmpinene…Capul de afiş al firmelor prahovene este deţinut de Rafinăria „Steaua Română” din Câmpina, aflată pe locul 10 în topul naţional, care a încheiat afaceri cu statul în valoare 572,44 miliarde lei vechi. Următoarea firmă din Câmpina este EdilConst, pe locul 71, cu o valoare de 134,94 miliarde. În acelaşi top se mai situează şi alte firme din Câmpina: Compania Energopetrol, locul 222, cu o valoare de 41 miliarde, precum şi Neptun, locul 280, cu 31,42 miliarde lei vechi.

MLAŞTINA VLĂDOAIA

Un lac particular, dar... mizerabil
Câmpina se mândrea cândva cu o adevărată salbă de lacuri, o frumuseţe de locuri apreciate atât de locuitori, cât şi de oaspeţi, mai ales în zilele călduroase. Iar Câmpina se numără printre localităţile cu cele mai multe zile însorite din an. Printre lacurile cunoscute şi îndrăgite se număra şi Vlădoaia, de care îşi mai amintesc acum doar cei care locuiesc în zonă şi care îşi blesteamă zilele că şi-au făcut case acolo.

Din salba de lacuri n-a rămas mai nimic...
Unul dintre aceste lacuri este (era) lacul Vlădoaia, situat între străzile Ecaterina Teodoroiu şi Cuza, în apropierea căii ferate, care realizează legătura între Rafinărie şi Turnătorie. Acum numai vreo douăzeci de ani, lacul Vlădoaia era un loc unde tinerii se puteau scălda în voie, fără nici un pericol. Astăzi… dezastru! Iar acest cuvânt nu este suficient pentru a descrie toată mizeria care domneşte pe marginile acestui lac şi chiar în apă.Pe maluri sunt mormane de gunoaie… Imaginea este groznică, iar mirosul îţi mută nasul din loc. Spre deosebire de cele mai multe locuri din Câmpina, care arată jalnic, lacul Vlădoaia nu este în administrarea Consiliului Local. Conform datelor înregistrate la Primăria Câmpina, cei 2.200 mp de luciu de apă şi 2.700 mp de teren aferent, au aparţinut familiei Frusina şi Ion Tuţică, din Băneşti, în perioada 1946 – 1993. L-au obţinut printr-un contract de vânzare -cumpărare, iar în toată perioada comunistă, familia din Băneşti şi-a păstrat terenul şi lacul. În 1993, familia Tuţică a vândut lacul şi terenul aferent lui Nicolae Dorobanţu din Bucureşti, care de atunci nu a mai trecut pe aici…
Ce poate face Primăria?
Edilii au răsuflat uşuraţi că acest teren – şi mizeria aferentă – nu sunt în administrarea lor. Totuşi, viceprimarul Gheorghe Tudor a admis: „Chiar dacă lacul Vlădoaia nu este în proprietatea noastră, nu putem fi de acord cu mizeria care este acolo. Probabil că ar trebui să-l amendăm pe proprietar până se face curăţenie…”

„Ne mănâncă şobolanii!”

În vreme ce fotografiam lacul Vlădoaia, prin zonă a trecut o femeie. „De unde sunteţi? De la Primărie?”, ne-a întrebat cu speranţă femeia. I-am explicat cine suntem şi ce căutăm acolo, iar femeia a început să-şi spună păsul. „Chiar vorbeam cu o vecină şi am zis că trebuie să facem o hârtie către Primărie, pentru că nu se mai poate aşa ceva… Ne mănâncă şobolanii! Colcăie de şobolani în jurul acestui lac. Au ajuns să ne intre în magazii, în debarale, şi nu m-ar mira să intre peste noi în casă! Ca să nu mai vorbim de mirosurile care sunt aici în zilele caniculare… Este adevărat că avem şi mulţi vecini nesimţiţi, care, în loc să încheie contracte pentru ridicarea gunoiului, preferă să-l arunce aici de ani de zile, pentru că nimeni nu-i întreabă nimic… Şi dacă le merge… Eu m-am mutat de nouă ani aici, dar vecinii care stau de mai mult timp, mi-au povestit că, în urmă cu ani buni, lacul era curat şi copii veneau să se scalde fără nici o problemă. Vă spun sincer că într-o zi am vrut să chemăm pompierii şi să le cerem să dea foc controlat la mizeriile din acest lac şi de pe marginile sale. Nu ştim ce să mai facem. Suntem disperaţi şi nu ne bagă nimeni în seamă… Ce să facem?! O să ne mănânce şobolanii şi poate atunci cineva se va sesiza…”, ne-a declarat Elena Ilie, care locuieşte în apropierea lacului Vlădoaia.

Înfrăţirile de odinioară, concretizate doar pe hârtie

A fost o modă a anilor ’90 – înfrăţirea între localităţi. În nevoia de deschidere către Europa, oraşele şi comunele din România, iar cele din Prahova nu au făcut excepţie, şi-au deschis larg porţile să intre… fraţii. Care sunt efectele acelor înfrăţiri pentru viaţa comunităţilor prahovene de astăzi? Aproape nici una. Poate, doar cu excepţia faptului că aleşii locali din diverse vremuri s-au pricopsit cu deplasări la care nici nu ar fi visat înainte de 1989. Şi, poate cu unele daruri primite de comunităţile locale de la localităţile europene, dar asta s-a întâmplat în puţine situaţii.
Centru de afaceri şi obiective îndrăzneţe
A fost o vreme când unul dintre cele mai serioase proiecte legate de o înfrăţire durabilă a părut a fi asocierea dintre administraţiile localităţilor Câmpina, Breaza şi Sinaia cu municipalitatea din Give, Danemarca. Semnat la 23 iunie 2001 de primarii localităţilor implicate Willy Dhal Johanson Give), Gheorghe Tudor (Câmpina), George Mărăcineanu (Breaza) şi Constantin Păsărin (Sinaia), parteneriatul avea o serie de obiective concrete. Printre acestea: înfiinţarea unui centru pentru afaceri, inovarea administraţiei şi conducerii publice prin pregătire de personal şi schimburi de experienţă, informaţii şi expertiză, precum şi consolidarea procesului de democraţie prin cooperarea între instituţii şi ONG-uri. Scopuri frumoase, nobile chiar, dar care au rămas doar pe hârtie…
„A fost doar o idee interesantă...”
Cel puţin la nivelul municipiului Câmpina, parteneriatul cu danezii a însemnat o vizită a unei delegaţii din Câmpina, condusă de Horia Tiseanu, fostul viceprimar, primarul de astăzi. Şi cam atât. De altfel, Gheorghe Tudor, semnatar în calitate de primar al Câmpinei al acestui parteneriat, ne-a declarat despre povestea de atunci : „A fost doar o idee interesantă, dar, după câteva vizite reciproce, interesul a scăzut. Atât din partea lor, cât şi din partea noastră. Era o modă atunci. Se apropia, însă, intrarea noastră în Europa şi astfel de parteneriate nu prea-şi mai găseau rostul… Iar ca să ne înfrăţim cu localităţi din afara Europei, nu prea văd sensul. Tot ceea ce ne propusesem în acel parteneriat a rămas doar la stadiul de proiect”.În afara acestei tentative de înfrăţire la un nivel regional, fiecare localitate importantă de pe Valea Prahovei a realizat alte înfrăţiri. Câmpina are semnate diverse parteneriate sau asocieri cu localităţi din Italia, Turcia şi China. Breaza este înfrăţită cu localitatea japoneză Kawasaki. Comuna europeană Cornu este înfrăţită cu localitatea Murs-Erigne, din Franţa. Şi oraşul Comarnic este înfrăţit tot cu o localitate din Franţa, Savigny-le-Temple, din departamentul Seine et Marne. Sinaia este înfrăţită cu staţiunea italiană Aosta, în vreme ce oraşul Buşteni şi-a găsit „fraţi” în Franţa – Moissy Cramayel şi Tunisia – Djerba-Midoun. În toate cazurile, în afara unor vizite reciproce, efectele sunt minime, iar pentru comunitate, practic, inexistente.

Greu, dar meritat

FCM Câmpina - Delta Tulcea 1-0 (0-0)

Stadion: Poiana. Spectatori: circa 400.1-0, min. 86, ENACHE - şut din 6 m, după o deschidere excelentă a lui C. Ilie.FCM CÂMPINA: Plachta - Dragomir, Aristan, Vodiţă - Cristea (cpt), Mitrovic, Ekwelle (61 Pahima), Bica (87 Lădaru), Avram - Enache, Păştin (61 C. Ilie). Rezerve neutilizate: Mindileac - Ţiclea, Marcu. Antrenori: Vasile Cosarek (principal), Cristian Dumitru (secund).DELTA TULCEA: Pârvu - Mişelericu, Grigorov (cpt), Lucan, Şomodean - Matel (52 I. Filip), M. Filip, Gorga, V. Creţu - N’Kongue (80 Postelnicu), Grbovic (61 Ungureanu). Rezerve neutilizate: Olteanu - N. Creţu, Muratovici, Horovei. Antrenori: Ioan Tătăran (principal), Cristian Rusu (secund).Cartonaşe galbene: Pahima (63), Mitrovic (71)/ V. Creţu (23), Matel (40), Gorga (84).Cartonaşe roşii: I. Filip (74).Arbitri: Vasile Balaş (Reşiţa) - Marius Nicoară (Băile Herculane), Cătălin Haramuz (Reşiţa) - Emanoil Ciuruş (Bucureşti).Observator FRF: Nicu Florescu (Sibiu).

Prima victorie din anul 2008 a formaţiei câmpinene a venit greu, cu numai patru minute înaintea fluierului final. Pe cât de greu a fost obţinută această victorie, pe atât a fost de meritată. Dincolo de cele trei puncte - extrem de importante în lupta pentru evitarea retrogradări - echipierii Municipalului au impresionat prin creşterea forţei ofensive. Iar dacă în alte partide, ocaziile câmpinenilor puteau fi numărate pe degetele unei singure mâini, de această dată, elevii lui Cosarek au jucat bine, în multe momente, chiar foarte bine.Câmpinenii au început jocul în forţă, decişi să obţină prima victorie din acest an. Au atacat, au presat şi au ratat mai multe ocazii. În minutul 6, după un atac în viteză, “căpitanul” Cristea a şutat puternic din interiorul suprafeţei de pedeapsă puţin pe lângă poartă. În minutul 14, Ekwelle finalizează o fază prelungită de atac, purtată în mare viteză în treimea adversă, cu un şut din 14 metri, care a trecut puţin peste poartă. Treptat, tulcenii au echilibrat, din punct de vedere teritorial şi al posesiei balonului, disputa, dar în minutul 30 am consemnat cea mai mare ocazie a primei reprize: Păştin a şutat, dar portarul Pârvu a respins, Ekwelle a şutat în blocaj, iar Enache a reluat decisiv, dar un fundaş advers a scos miraculos balonul de pe linia porţii, în condiţiile în care portarul Pârvu era bătut.Repriza secundă s-a desfăşurat cam după acelaşi tipar. Câmpienii au început în forţă, ratând câteva ocazii mari de gol. În minutul 46, Ekwelle a şutat din 16 metri puţin pe lângă, iar în minutul 55, Dragomir a reluat cu capul o centrare a lui Avram, dar goal-keeper-ul tulcean a fost la post.Eliminarea lui Ionuţ Filip poate fi socotită decisivă, pentru că, în ultimul sfert de oră, câmpinenii s-au instalat şi mai autoritar la cârma partidei. Ocaziile nu au fost, totuşi, foarte periculoase până spre final...În minutul 85, Enache a ratat incredibil din 4 metri, balonul scurgându-se agonizant pe lângă poartă, dar un singur minut mai târziu, acelaşi atacant a adus bucuria în tabăra gazdelor, înscriind de la 6 metri, după o deschidere excelentă a lui C. Ilie, unul dintre jucătorii care s-au dovedit capabili a limpezi jocul la mijlocul terenului.Mai mult, în minutul 89, elevii lui Vasile Cosarek îşi puteau dubla avantajul, şutul lui Avram trecând la o palmă de buturile apărate de Pârvu. Fluierul final s-a dovedit izbăvitor pentru gazde, care şi-au trecut în cont primele trei puncte din acest an, în vreme ce fostul lider din sezonul trecut al seriei, Delta Tulcea, înregistrează a treia înfrângere consecutivă, fără să înscrie nici un gol.
Eliminare prostească
În minutul 74, arbitrul Balaş i-a arătat direct cartonaşul roşu lui Ionuţ Filip. În încercarea de a recupera un balon de la Enache, tulceanul a efectuat o “semifoarfecă” lovindu-l pe atacantul câmpinean. Roşu direct, iar Tătăran l-a certat straşnic pe elevul său pentru excesul de zel de care a dat dovadă.
Municipalul, în echipament portocaliu
Spectatorii fideli ai Municipalului au fost surprinşi să-şi vadă favoriţii apărând pe gazon într-un superb echipament marca “Lotto”, de culoare... portocalie! Imediat, la tribuna oficială, unii consilieri locali au avut motiv de glumă, portocaliul fiind o culoare mai puţin... agreată. “Nici aici nu scăpăm de portocaliu!”, a spus un spectator mai şugubăţ, mirat pentru că echipamentul de bază al Municipalului este alb-albastru.
Baia, suspendat şi amendat
Municipalul câmpinean a avut o singură absenţă pentru această partidă. Este vorba de atacantul Andrei Băia, eliminat etapa precedentă, la Focşani, eliminare în urma căreia Comisia de Disciplină a FRF l-a suspendat pentru un joc şi i-a aplicat o sancţiune pecuniară de patru milioane lei vechi.De partea cealaltă, lista indisponibilităţilor a fost mult mai lungă. Tulcenii nu i-au putut folosi pe L. Ştefan şi Coconaşu, ambii suspendaţi pentru cumul de avertismente, M. Ivan şi Otvos, ambii accidentaţi, precum şi Cosmin Mocanu, jucător la care s-a renunţat din cauza “vieţii extrasportive improprii”, după cum a precizat conducerea clubului.
Enache şi Ekwelle, cei mai buni...
Cei mai buni jucători ai formaţiei câmpinene s-au dovedit a fi Ionuţ Enache şi Thiery Ekwelle. Primul a fost vârful percutant de care Municipalul a cam dus dorul, iar în afara golului care a adus cele trei puncte, Enache a avut alte câteva prezenţe periculoase în faţa buturilor adverse. La rândul său, Ekwelle a impresionat prin travaliul său la mijlocul terenului, prin dăruirea în joc, dovedind că poate juca şi altfel decât o făcuse în runda inaugurală în faţa formaţiei Concordia Chiajna.
...Aristan, Avram şi Bica au rămas datori
La polul opus s-a situat prestaţia jucătorilor Valeriu Aristan, Răzvan Avram şi Eduard Bica. Fiecare dintre cei trei s-a “remarcat” prin foarte multe şi exasperante greşeli individuale, baloane pierdute aiurea, pase simple trimise direct la adversar. În urma prestaţiei lor, cei trei au intrat în gura antrenorului Vasile Cosarek, a preşedintelui Ştefan Chiţu, dar şi a spectatorilor.

Şcoala de aruncări de la Câmpina, din nou cea mai bună!


Recent, la Bucureşti a avut loc finala Campionatului Naţional de Aruncări Lungi, la care şcoala câmpineană de profil şi-a reconfirmat valoarea. Sportivii pregătiţi de Nicolae Pavel au avut un bilanţ remarcabil – trei medalii de aur, una de argint şi două de bronz.În condiţiile în care baza materială de care beneficiază elevii secţiei de atletism ai Grupului Şcolar Petrol este departe de cerinţele unui nivel de înaltă performanţă, rezultatele obţinute la finala Campionatului Naţional de Aruncări Lungi sunt cu atât mai merituoase.Rezultate tehniceJunioare I (18-19 ani) - Aruncarea suliţei: 1. Eliza Toader (49,03m); 2. Cristina Movileanu (44,33m);Junioare II (16-17 ani) - Aruncarea suliţei: Cristina Movileanu (46,50m);Juniori II (16-17ani) - Aruncarea suliţei: 1. Alexandru Călinoiu (62,48m); 4. Ionuţ Iorga (55,70m);Aruncarea discului: 3. Răzvan Ciobanu (48,17m); 5. Alexandru Deaş (46,15m);Tineret - Aruncarea suliţei: 3. Eliza Toader (46,27m).