30 aprilie 2008

Tiseanu, Arghir şi Moldoveanu, principalele opţiuni în intenţia de vot a câmpinenilor


Ultimul sondaj realizat la nivelul municipiului Câmpina a arătat că, în intenţia de vot a câmpinenilor, primele trei opţiuni pentru funcţia de primar sunt Horia Tiseanu (PD-L), Elvis Arghir (PNL) şi Alin Moldoveanu (PNDC). De asemenea, cetăţenii intervievaţi au mai răspuns unor întrebări privind intenţia de vot pentru Consiliul Local, dar şi prezenţa la alegerile din iunie. Sondajul de faţă demonstrează că actualul edil al Câmpinei are cele mai mari şanse să ocupe şi din vară fotoliul de primar.

Horia Tiseanu - 31,7%

Elvis Arghir - 22,3%

Alin Moldoveanu - 18,4%

Victor Bercăroiu - 16,5%

Jenica Tabacu - 8,4%

Traian Drăguşin - 2,1%

Nu ştiu, nu răspund - 0,6%
Intenţia de vot pentru Consiliul Local este următoarea:
PD-L - 28,2%
PSD - 20,8%
PNDC - 15,4%
PNL - 13,7%
PIN - 8,1%
PNG-CD - 5,2%
PRM - 3,3%
PPPS - 1,8%
PC - 1,1%
PNŢ-CD - 0,8%
un independent - 0,4%
Nu ştiu, nu răspund - 0,8%
O altă întrebare a chestionarului s-a referit la intenţia câmpinenilor de a-şi exercita dreptul la vot.
Sigur vin la vot - 51,8%
Mă mai gândesc - 26,1%
Categoric nu vin la vot - 21,4%
Nu ştiu, nu răspund - 0,7%
Precizăm că în chestionar nu au fost incluşi candidaţii la Primărie apăruţi pe ultima sută de metri a înscrierilor în cursă, dar, oricum, nici unul dintre ei nu are şanse prea mari de a strânge mai mult de 1% din sufragiile electoratului.
Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 14-19 aprilie, pe un eşantion reprezentativ de 1.500 cetăţeni cu drept de vot, marja de eroare fiind de ±2%. Mai trebuie precizat un lucru: sondajul a fost realizat de o formaţiune politcă locală şi nu este vorba despre una dintre primele clasate.

246 de câmpineni se bat pentru 19 mandate de consilieri

Marţi, 22 aprilie, la ora 24.00, a expirat termenul de depunere a candidaturilor pentru aleşii locali. La nivelul municipiului Câmpina, pentru funcţia de primar candidează zece persoane, în vreme ce pentru cele 19 mandate de consilier local s-au înscris în cursă nu mai puţin de 244 candidaţi, de la 12 formaţiuni politice şi încă doi candidaţi independenţi.
Partidul Democrat - Liberal: 1. Horia Tiseanu; 2. Marian Nistor; 3. Ovidiu Cord; 4. Bogdana Ţiţei; 5. Gheorghe Sandu; 6. Elena Albu; 7. Lucian Cercel, 8. Viorel Bondoc; 9. Marian Dulă; 10. Liviu Corcodel; 11. Cristian Grigoriu; 12. Gheorghe Nedelcu; 13. Adrian Hurhui; 14. Alexandru Cârstian; 15. Daniela Jipa; 16. Rudolf Leica; 17. Dana Băltăşescu; 18. Sorin Bucur; 19. Petre Popescu; 20. Adriana Nicorescu; 21. Eugenia Nica; 22. Romică Cernica; 23. Iulian Iacob; 24. Magdalena Groşescu; 25. Gabriel Radu.
Partidul Social Democrat: 1. Gheorghe Tudor; 2. Horaţiu Zăgan; 3. Ion Dragomir; 4. Mihaela Neagu Petrovici; 5. Emilia Rotaru; 6. Mihail Şerbănoiu; 7. Eugen Sârmă; 8. Călin Tiu; 9. Ion Mircea; 10. Daniel Spiridon; 11. Stelică Ene; 12. Georgeta Dobrescu; 12. Vasile Joiţa; 13. Constanţa Grama; 14. Ciprian Hodoiu; 15. Gheorghe Cioceanu; 16. Marius Rânciog; 17. Gheorghe Paraschiv; 18. Vladimir Schefer; 19. Gabriela Cofaru; 20. Constantin Ştefănoiu; 21. Constantin Voiculescu; 22. Adrian Dulamă; 24. Mihaela Văsii.
Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale: 1. Nicolae Stoian; 2. Aurora Marinescu; 3. Sevasta Popescu; 4. Claudia Stanciu; 5. Rada Stanciu; 6. Domnica Pascu; 7. Amelia Dumitrache; 8. Maria Stoian; 9. Aurel Lupu; 10. Oana Birligiu; 11. Maria Stănescu; 12. Elena Lepădatu; 13. Valentina Dranca; 14. Elisabeta Sichim; 15. Iuliu Iller; 16. Ion Paraschiv; 17. Florian Paşcarău; 18. Camelia Boboleanu; 19. Elena Gujbă; 20. Adrian Gujbă; 21. Graţiela Drăgan; 22. Elena Mihai; 23. Toma Niculae; 24. Ionuţ Marin.
Partidul Naţional Liberal: 1. Elvis Arghir; 2. Dragomir Enache; 3. Valentin Chiriacopol; 4. Rodica Papuc; 5. Gheorghe Cazan; 6. Ioan Muşat; 7. Doru Trifan, 8. Mihai Cazacu; 9. Dumitru Lăcătuş; 10. Mariana Onişca; 11. Mihai Albu; 12. Aura Nica; 13. Emil Nica; 14. Dumitru Marcu; 15. Violeta Beldianu; 16. Mircea Călin; 17. Marius Mărgăriţoiu; 18. Marius Tănase; 19. Ileana Vasilescu; 20. Ion Duţă; 21. Florian Postolache; 22. Ioana Florescu; 23. Milena Ungureanu; 24. Lenuţa Marinescu.
Partidul Iniţiativa Naţională: 1. Jenica Tabacu; 2. Adrian Piţigoi; 3. Elena Ene; 4. Adi Berger; 5. Viorica Dumitrescu; 6. Gabriel Botescu; 7. Ion Suditu; 8. Mihaela Stoian; 9. Elena Dumitru; 10. Lăcrămioara Tătaru; 11. Daniela Matei; 12. Gheorghe Văsii; 13. Mariana Toader; 14. Petruţa Stoian; 15. Daniela Dinu; 16. Nicolae Traşcă; 17. Anetuţa Budileanu; 18. Ştefan Muşoiu; 19. Alina Nogi; 20. Alexandru Iorga; 21. Violeta Bujor; 22. Lucian Târboacă; 23. Magdalena Iordăchescu; 24. Cătălin Puşcaşu.
Partidul România Mare: 1. Tănase Satnoianu; 2. Răzvan Petricică; 3. Andrei Istrate; 4. Emil Apostolescu; 5. Nicolae Oprescu; 6. Constantin Stoian; 7. Petre Ţintea; 8. Nicolae Cornea; 10. Mihai Orosz; 11. Florin Davidescu; 12. Andrei Mocanu; 13. Ştefan Lungu; 14. Mihai Manta; 15. Marius Stroiescu; 16. Constantin Sitaru; 17. Adriana Constantinescu; 18. Vasile Scărlătescu; 19. Petre Niţă; 20. Tiberiu Stanciu; 21. Alexandru Moldoveanu; 22. Adrian Chivu; 23. Gheorghe Moroca; 24. Neculai Marcu; 25. Ion Faur.
Partidul Noua Generaţie - Creştin Democrat: 1. Traian Drăguşin; 2. Marian Popa; 3. Maria Rizea; 4. Decebal Geană; 5. Raluca Ţilimpea; 6. Rodica Dancu; 7. Marian Alexandru; 8. Gabriel Misleanu; 9. Adriana Coman; 10. Ilie Jitaru; 11. Gabriela Barbu; 12. Gheorghe Iancu; 13. Nicoleta Popescu; 14. Cristian Mincu; 15. Rodica Neagu; 16. Cornel Ionescu; 17. Ecaterina Bucur; 18. Vlăduţ Dumitru; 19. Columpia Călin; 20. Ion Chelaru; 21. Doina Ilie; 22. Lavinia Ciocu; 23. Liliana Băicoianu; 24. Sorin Nedelcu.
Uniunea Pensionarilor şi a Solidarităţii Sociale: 1. Marcel Luca; 2. Ioan Filipaş; 3. Toma Petcu; 4. Marcel Ciocodeică; 5. Nicolae Fălcuţă; 6. Gheorghe Ionescu; 7. Ştefan Drăguşin; 8. Nicolae Preda; 9. Georgeta Ştefanache; 10. Constantin Filipescu; 11. Ion Nistor; 12. Aurel Popescu; 13. Vasile Bucurică; 14. Ion Dobre; 15. Constantin Radu; 16. Florica Bucătaru; 17. Ion Trăistaru; 18. Mihail Ghiţă; 19. Elena Ene; 20. Liviu Ginghină; 21. Florea Voicu; 22. Anastasia Gherman; 23. Ana Goia.
Partidul Naţional Ţărănesc - Creştin Democrat: 1. Dan Gavrilescu; 2. Maria Zaharia; 3. Vasile Purdel; 4. Dan Roşculeţ; 5. Elena Pantazi; 6. Ileana Gârbăcică; 7. Nicoleta Bucur; 8. Ştefania Petracec; 9. Ioan Suărăseanu; 10.Nicolae Dragomir; 11. Andrei Iovănescu; 12. Elena Popescu; 13. Ioana Chira; 14. Traian Carcalechi; 15. Nicolae Marinescu; 16. Maria Croitoru; 17. Gheorghe Nicolescu; 18. Cristian Macri; 19. Steliana Popa; 20. Aurel Chira; 21. Sorin Croitoru; 22. Maria Stoican; 23. Maria Cornea; 24. Crina Vroti.
Partidul Naţional Democrat Creştin: 1. Florin Anghel; 2. Alin Moldoveanu; 3. Monica Clinciu; 4. Florin Marcu; 5. Daniel Telegescu; 6. Gena Preda; 7. Marian Constandache; 8. Mihaela Marin; 9. Florin Anghelescu; 10. Gheorghe Râncu; 11. Iulian Diniţă; 12. Mihai Tifigiu; 13. Cezar Grama; 14. Gherasim Rusu; 15. Silviu Ghiţiu; 16. Anca Stoicescu; 17. Auraş Chivu; 18. Andreea Enache; 19. Ionuţ Rădulescu; 20. Gabriel Profiriu; 21. Mircea Orţan; 22. Mariana Predescu; 23. Magdalena Ciobanu; 24. Valentin Georgescu.
Partidul Conservator: 1. Vasile Soare; 2. Ana Draganof.
Partidul Ecologist Român: 1. Cristina Pletosu.
Candidaţi independenţi: Mihai Stănescu; Iosif Stratulat.
Zece pentru Primărie
În cursa pentru funcţia de primar al municipiului Câmpina s-au înscris zece candidaţi.
Horia Tiseanu (PD-L)
Victor Bercăroiu (PSD)
Nicolae Stoian (PPPS)
Elvis Arghir (PNL)
Jenica Tabacu (PIN)
Răzvan Petricică (PRM)
Traian Drăguşin (PNG-CD)
Constantin Filipescu (UPSS)
Dan Gavrilescu (PNŢ-CD)
Alin Moldoveanu (PNDC)

Peste 375 milioane lei pentru membrii Comisiei de restituire a proprietăţilor

Mai mult de o treime din sumă i-a revenit preşedintelui comisiei – primarul Tiseanu
Pentru punerea în aplicare a Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, s-a instituit şi la nivelul municipiului Câmpina o comisie specială. Unicul scop al acestei comisii este restituirea proprietăţilor ce fac obiectul revendicărilor în baza acestei legi.Comisia specială are, la Câmpina, următoarea componenţă: Horia Tiseanu (primarul municipiului) – preşedinte; Paul Moldoveanu (secretarul municipiului), Iulian Anton (şef Serviciu juridic), Virgil Chiriţă (referent Birou Urbanism), Ciprian Bischoff (referent) – membri; Doina Neagu (consilier juridic) – secretar.În cursul anului 2007, această comisie a avut de soluţionat un număr de 72 de dosare, ceea ce înseamnă, în medie, şase dosare lunar.Ei bine, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, fiecare dintre cei şase componenţi ai comisiei a beneficiat de un spor de dificultate. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2007, Tiseanu, Moldoveanu, Anton şi Neagu au beneficiat de 20% din salariul de bază, în vreme ce Chiriţă şi Bischoff au primit numai 15% din salariul de bază, pentru ca în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2007, toţi membrii comisiei să beneficieze de un spor de dificultate de 50%.Aplicând aceste procente la salariile de bază prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 6/2007, precum şi la indemnizaţia primarului calculată în conformitate cu propria sa declaraţie de avere pe anul 2007, a rezultat că pentru acordarea sporurilor prevăzute de lege membrilor acestei comisii speciale s-au cheltuit 375.251.250 lei vechi. Interesant este că mai mult de o treime din această sumă i-a revenit primarului Tiseanu, acesta având şi cel mai mare venit lunar – 40,29 milioane lei vechi.Astfel, pe întreg anul 2007, Horia Tiseanu a încasat din soluţionarea celor 72 de dosare de către această comisie suma de 132.957.000 lei vechi. Ceilalţi membri ai comisiei speciale au beneficiat şi ei de sume deloc de neglijat: Paul Moldoveanu – 83.391.000 lei vechi; Iulian Anton – 60.761.250 lei vechi; Virgil Chiriţă – 24.766.500 lei vechi; Ciprian Bischoff – 24.766.500 lei vechi; Doina Neagu - 48.609.000 lei vechi.

Miză mare pentru Consiliul Judeţean

După ce s-a stabilit că viitorul preşedinte al Consiliului Judeţean va fi stabilit prin vot uninominal, fiecare formaţiune politică a încercat să găsească soluţia ideală, astfel încât componenţa listelor pentru Consiliul Judeţean nu a mai părut un subiect de discuţie la fel de interesant, ca la celelalte scrutinuri.Până la termenul final au depus liste pentru Consiliul Judeţan un număr de 17 formaţiuni politice, singurele care au avut liste complete - cu 45 de candidaţi - fiind partidele parlamentare şi PNDC.

Puţini câmpineni pe locuri eligibile
Cercetând listele cu candidaţi se poate constata că numărul câmpinenilor care au şanse reale de a intra şi în viitorul Consiliu este mai mic decât cel al actualului mandat. Reamintim că, în prezent, sunt consilieri judeţeni din Câmpina: Veronica Deaconu (PSD), Gheorghe Râncu (PNDC), Dragomir Enache (PNL). Ei bine, nici viitorul nu sună prea bine...La PD-L, doar doi câmpineni sunt pe listă (Bogdana Ţiţei şi Ovidiu Cord), din fericire, pe locuri relativ eligibile. La PNL, cel mai bine clasat este actualul consilier judeţean Dragomir Enache, iar un alt câmpinean prezent pe listele de candidaţi pentru judeţ este Traian Drăguşin (PNG-CD). La celelalte formaţiuni politice, candidaţii câmpineni sunt pe locuri de pe care nu au nici o de şansă, ei, practic, doar umplând o listă!

Ţeapă mare la PSD
Cea mai delicată situaţie a reprezentativităţii Organizaţiei Câmpina la nivel judeţean se întâlneşte la PSD. Liderii câmpineni ai PSD - în baza promisiunilor venite de la nivelul judeţean al partidului - anunţaseră că vor avea pe locuri eligibile doi candidaţi - Florin Constantinescu şi Veronica Deaconu, aceasta din urmă fiind şi preşedintele Organizaţiei Judeţene a Femeilor din PSD. Oamenii din teritoriu s-au pus pe treabă, făcându-i campanie lui Mircea Cosma, candidatul social-democrat la conducerea Consiliului Judeţean. Numai că, odată cu apropierea termenului pentru depunerea listelor, locurile câmpinenilor se depărtau de poziţiile eligibile. După discuţii despre care se spune că au fost extrem de dure, liderii locali ai PSD s-au văzut în situaţia de a accepta o soluţie de compromis, extrem de dureroasă pentru Organizaţia Câmpina. Aşa se face că Florin Constantinescu a ajuns pe locul 14, iar Veronica Deaconu pe locul 24 pe lista pentru consilieri judeţeni. În zadar au încercat câmpinenii să explice că nu va mai avea acelaşi impact campania lor pentru Mircea Cosma, dacă nu este pe listă nici un câmpinean... Şi nu e pentru prima dată când social-democraţii câmpineni sunt loviţi chiar de colegii lor de la judeţ.
Pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Prahova s-au înscris în cursă 12 candidaţi: Florin Serghei Anghel (PNDC), Mircea Cosma (PSD), Gheorghe Nastasia (PD-L), Nicolae Alexandri (PNL), Ştefan Mircea Bârlădeanu (Partidul Alianţa Socialistă), Adrian Mărăcineanu (PRM), Ion Nicolae Băiuţa (Partidul Renaşterea României), Constantin Norocel Stoica (Partidul pentru Patrie), Gheorghe Petre (PC), Grigore Marian Năstase (PIN), Nicolae Petre Trache (PNG-CD), Dumitru Leon (PNŢ-CD).Lupta pare că se va da între Anghel şi Cosma, adică ultimii doi preşedinţi ai Consiliului Judeţean Prahova. De asemenea, trebuie subliniat că, în premieră, pentru această funcţie se va vota prin vot uninominal, într-un singur tur de scrutin.

Cartierele Câmpiniţa şi Schelelor-Energiei, priorităţile lui Arghir în primul an de primar

Fiecare dintre candidaţii la funcţia de primar al municipiului Câmpina şi-a ales o anume strategie de a aborda subiectele fierbinţi din această campanie. Candidatul Partidului Naţional Liberal, Elvis Arghir, a ales să prezinte problemele fiecărui cartier, dar - ceea ce este poate şi mai important - soluţiile pentru rezolvarea acestor probleme.
“Sunt cartiere unde nu s-a făcut nimic de 12 ani!”
Domnule Arghir, v-aţi stabilit programul electoral?Da, programul electoral este deja stabilit şi se bazează pe propunerile oamenilor cu care am discutat, ale membrilor PNL, dar şi pe constatările mele din experienţa celor patru ani de mandat ca şi consilier local.Care sunt priorităţile incluse în programul dvs. electoral?Priorităţile mele în primul an de mandat ca primar al municipiului Câmpina vor fi axate pe cartierele Câmpiniţa şi Schelelor - Energiei - Primăverii - Griviţei. Mă voi axa în pe aceste două cartiere pentru că, în ultimii 12 ani, aici nu s-a făcut nimic de către nici o administraţie locală.
Canalizare pentru Câmpiniţa
Concret, ce vă propuneţi pentru cartierul Câmpiniţa?Cartierul Câmpiniţa, în care mă voi muta din vara acestui an, nu are canalizare. Am identificat deja un teren care se pretează la construirea unei staţii de epurare, care să preia canalizarea din cartier şi care să aibă capacitatea necesară pentru a face faţă. Aceasta este cea mai importantă problemă, dar mai sunt şi altele... Puteţi să ne oferiţi şi alte exemple?Sigur. Voi demara un amplu proces de asfaltare a străzilor, inclusiv a celor secundare, unele nefiind niciodată asfaltate, ceea ce constituie o mare nemulţumire pentru oamenii din zonă. De asemenea, vor trebui pavate trotuarele, cel puţin pe B-dul Carol I. Artera principală a acestui cartier va fi asfaltată integral de la Şcoala Generală nr. 8 până la ieşirea din Câmpina şi subliniez că va fi vorba de o asfaltare integrală, nu de peticire. O altă problemă care va fi rezolvată este cea a construirii unei noi grădiniţe, în zona centrală a cartierului, în locul atelierului şcoală. Noua construcţie va fi gata într-un an şi jumătate, iar în apropiere va fi amenajat un parc şi locuri de joacă pentru copii. Pentru cealaltă instituţie de învăţământ din cartier - Şcoala Generală nr. 8 - se impune refacerea bazei sportive şi modernizarea imobilului care adăposteşte şcoala. Nu în ultimul rând, pentru că în acest cartier avem două muzee reprezentative - Hasdeu şi Grigorescu - şi pentru că nu avem un spaţiu adecvat unde să expunem schiţele şi picturile lui Grigorescu, câştigate recent în instanţă, voi propune Ministerului Culturii să achiziţionăm împreună fosta Casă a Pionierilor, devenită ulterior, Clubul Elevilor, clădire de patrimoniu, pentru a realiza aici un muzeu al picturilor lui Grigorescu.
Asfaltare integrală, nu peticire, şi sens unic pe strada Griviţei
Pentru cealaltă zonă a Câmpinei de care aminteaţi, ce priorităţi aveţi?În zona cuprinsă între străzile Schelelor, Erupţiei, Energiei, Primăverii şi Griviţei nu s-a făcut nimic dinainte de Revoluţie şi chiar dinaintea lui Bercăroiu... Aici, se impune asfaltarea integrală a străzilor Schelelor, Energiei, Erupţiei, Primăverii, inclusiv a aleilor dintre blocurile de zece etaje, care arată groaznic. Vor fi amenajate locuri de parcare între toate blocurile, iar în strategia mea de creştere a numărului locurilor de parcare, în acest cartier, am în vedere demolarea centralelor termice nr. 2 şi 8, de pe străzile Erupţiei şi Energiei, locul lor fiind luate de parcări supraterane etajate.Ce alte priorităţi mai aveţi pentru acest cartier?Aici locuiesc aproximativ cinci mii de câmpineni. Ei trebuie să aibă un standard cât mai ridicat, şi voi demara o acţiune de pavare a trotuarelor de pe principalele străzi din acest cartier, la fel cum se vede în marile oraşe ale Europei. În privinţa trotuarelor, pentru că sunt unele locuri unde rădăcinile copacilor au ieşit prin trotuar, voi înlocui aceşti copaci bătrâni şi bolnavi cu copaci adulţi sănătoşi. De altfel, mai am în vedere conservarea spaţiilor verzi existente şi crearea de garduri ornamentale în faţa blocurilor. De asemenea, vor fi amplasate bănci, dar nu în halul în care sunt acum, ci vor fi bănci moderne şi trainice. Pe strada Griviţei am în vedere asfaltarea integrală şi crearea unui sens unic de circulaţie, ceea ce ar trebui să mai descongestioneze traficul pe artera principală a urbei. Nu în ultimul rând, pe strada Energiei va fi construită o platformă pentru amplasarea de europubele şi voi impune ridicarea gunoiului menajer la maxim două zile, şi nu la patru sau chiar cinci zile, aşa cum se întâmplă acum. Principala motivaţie este numărul mare al oamenilor care folosesc aceste containere, imaginea de acum a acestor locuri fiind una dezolantă. Iar Câmpina nu merită aşa ceva!

Florin Anghel, lansat în lupta pentru preşedinţia Consiliului Judeţean


Chiar în ziua de Sf. Gheorghe, sub semnul Crucii, la Ploieşti, a avut loc lansarea oficială a candidaţilor Partidului Naţional Democrat Creştin (PNDC) pentru alegerile locale din iunie. Preşedintele PNDC, câmpineanul Florin Anghel, va candida pentru un nou mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova.“Vrem să facem istorie. Avem şansa de a recredibiliza politica. Vrem să reprezentăm altceva decât au oferit partidele şi politicienii până acum. Este greu, dar vom reuşi! În Prahova stăm foarte bine. Mergem în această campanie de la egal la egal cu celelalte partide, iar de scorul de aici va depinde evoluţia partidului. Alegerile locale sunt doar un prim pas. Ne dorim o construcţie pe termen lung şi avem tot ceea ce ne trebuie pentru a reuşi”, a declarat Florin Anghel.

Florin Călinescu susţine echipa PNDC
Invitatul surpriză al lansării oficiale a lui Florin Anghel în lupta pentru Consiliul Judeţean Prahova a fost actorul şi omul de televiziune Florin Călinescu. De altfel, acesta a stat la prezidiu alături de Mihaela Mihai, Florin Anghel, Romeo Hanganu, Dragoş Gunia, câmpineanul Virgil Guran şi Radu Ionescu.Florin Călinescu s-a adresat unei săli pline, spunând lucrurilor pe nume şi smulgând ropote de aplauze. “Îmi plac lucrurile noi şi tocmai de aceea sunt aici. Fiţi încrezători în forţele voastre. Sunt şapte milioane de români care nu au mai mers la vot, scârbiţi de ceea ce le-a oferit clasa politică actuală. Aşteaptă doar un semn din partea celor care vor oferi alternativa”, a spus Florin Călinescu.

Un nou laborator inaugurat de Alin Moldoveanu


Echipa condusă de Alin Moldoveanu şi formată nu numai din membri PNDC, a finalizat lucrările la cel de-al cincilea laborator de specialitate realizat în liceele câmpinene. De această dată, la Grupul Şcolar Petrol, acolo unde Alin Moldoveanu şi colegii săi au mai inaugurat un laborator de electrotehnică, în toamna anului trecut, s-a tăiat panglica inaugurală a unui laborator de instalaţii termice. „Este o materie relativ nouă, fiind doar al treilea an şcolar de când s-a introdus această specializare în programa şcolară. După ce a inaugurat primul laborator în toamnă, Alin Moldoveanu ne-a întrebat dacă mai avem nevoie de ceva, noi i-am spus de acest laborator şi acum iată-l inaugurat”, a afirmat directorul adjunct al Grupului Şcolar Petrol, Gheorghe Cireşeanu.La realizarea noului laborator de instalaţii termice, care funcţionează la Grupul Şcolar Petrol, au contribuit financiar, dar şi cu mâna de lucru propriu-zisă, în afara lui Alin Moldoveanu şi a echipei sale, consilierul local Costel Ştefanovici şi firma Royal N, aparţinând soţilor Antoanela şi Sergiu Negoiasă. Cu toţii au fost prezenţi la inaugurare şi s-au bucurat alături de cadrele didactice de la această instituţie de învăţământ. Întreaga investiţie a costat aproximativ 120 milioane lei vechi.După tăierea panglicii inaugurale, Alin Moldoveanu a declarat: „Acest nou laborator este o dovadă de spirit civic din partea noastră, a celor care am muncit aici şi a firmelor care ne-au ajutat. În Câmpina sunt aproximativ 1.800 de societăţi comerciale. Dacă s-ar strânge câte două-trei firme şi ar finanţa modernizarea unui laborator de acest gen, învăţământul câmpinean ar avea de câştigat, la fel şi copiii noştri, iar societatea ar putea progresa”.

A treia încercare pentru rezolvarea problemei câinilor comunitari

La Câmpina, problema câinilor comunitari este o… problemă. Din motive diferite, administraţia din ultimele două mandate nu a reuşit găsirea nici unei soluţii pe termen lung, care să rezolve cu adevărat această delicată problemă. O problemă cu care am intrat în Europa, pentru că doar la noi umblă câinii cu covrigi în coadă. Numai că aceştia trebuie să mai şi stea pe undeva. Şi aici apare problema…

Proces cu Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari
În anul 2001, administraţia încheia un parteneriat cu Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari, în care municipalitatea punea la dispoziţie un teren pentru amenajarea unui adăpost specializat pe Calea Doftanei, în apropiere de Zorile. Filosofia pe baza căreia îşi desfăşura activitatea această fundaţie era una extrem de simplă: strângea căinii, îi steriliza, iar pe cei care nu erau bolnavi sau foarte agresivi le dădeau drumul înapoi pe stradă pentru a-şi apăra teritoriul. Astfel, conducerea Fundaţiei credea că într-un interval de timp relativ scurt numărul câinilor fără stăpân urma să scadă pe cale naturală, oprindu-se reproducerea lor.După 2004, administraţia a reziliat unilateral contractul cu Fundaţia invocând tocmai faptul că aceasta le dădea drumul câinilor înapoi pe străzi. De atunci, cele două părţi se judecă…

Fundaţia vrea să stingă litigiul şi să rezolve şi problema cailor!
Despre această întreagă situaţie, managerul fundaţiei, Ştefan Negoiţă, a declarat: „Noi am investit peste 100.000 dolari în amenajarea unui adăpost ultramodern. Din păcate, de când a venit Tiseanu în fruntea Primăriei ne-a pus numai beţe-n roate. Nu ştiu ce interese o avea, dar el a fost cel care ne-a reziliat contractul unilateral, fără nici un motiv, fără nici o discuţie… Totuşi, noi ne-am continuat activitatea, pentru că nu ne poate împiedica nimeni să strângem câinii fără stăpân, să-i sterilizăm şi să avem un control permanent asupra lor, determinând astfel scăderea câinilor comunitari. De altfel, noi avem contracte cu administraţiile din Măgureni, Băneşti, Filipeşti, Floreşti. Noi considerăm că fiecare câine îşi merită un stăpân. Pentru a stinge litigiul cu administraţia câmpineană, am înaintat primarului o adresă în 12 martie 2008 prin care solicităm să cumpărăm sau să închiriem terenul pe care ne desfăşurăm activitatea şi care ne-a fost dat în folosinţă gratuită. De asemenea, am menţionat că avem puterea şi pregătirea necesară pentru a amenaja şi un adăpost pentru cai, care să rezolve şi această problemă a comunităţii. Nu am primit nici un răspuns…”

Ultima soluţie, înc-o licitaţie
Întâmplător sau nu, pe ordinea de zi a ultimei şedinţe a Consiliului Local s-a aflat un proiect iniţiat chiar de Horia Tiseanu, în care s-a discutat concesionarea prin licitaţie publică deschisă a Serviciului public de gestionare a câinilor fără stăpân. Peste tot în cuprinsul proiectului nu se vorbea decât despre contractul existent în perioada 2003 – 2007 cu Administraţia Parcului Memorial „Constantin Stere” din Bucov, care nu a mai dorit prelungirea contractului pentru că nu ar avea spaţii suficiente pentru a-şi desfăşura activitatea în condiţiile legii. Contractul cu această administraţie a funcţionat până la 31 martie, dar nicăieri nu se vorbea nimic despre posibilitatea rezolvării problemelor prin Fundaţie pentru protecţia Câinilor Comunitari. Nicăieri nu s-a spus consilierilor că există o solicitare din partea Fundaţiei pentru stingerea litigiului şi pentru rezolvarea şi problemei cailor. De ce?Printre dispute suficient de mult politizate de aleşii locali – doar se apropie vremea când umblă câinii cu covrigi în coadă – Marian Constandache a avut singura poziţie mai intransigentă: „Conform prevederilor Legii nr. 227 eram obligaţi să realizăm un adăpost pentru câinii fără stăpân prin mijloace proprii. În opinia mea, acest proiect este o fugă de răspundere şi înseamnă pasarea unei probleme grave, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul rampei de la Băneşti. Nu vine nici Brigitte Bardot, nici Andreea Marin, nici Băsescu să ne rezolve problema câinilor! Trebuie rezolvată în mod real această problemă! Ce avantaje are cel care va veni să realizeze acest serviciu? Nici unul, ba, noi îi mai cerem şi redevenţă!?” Preşedintele şedinţei, Mihail Şerbănoiu, a pus punctul pe i: „Este singura posibilitate de a acoperi un vid legislativ”.Cu o singură împotrivire (Marian Constandache), consilierii au aprobat concesionarea prin licitaţie a acestui serviciu, Horia Tiseanu adăugând că „inclusiv Fundaţie se poate prezenta la această licitaţie”. „Doar după ce va fi alt primar”, a adăugat din fundul sălii Ştefan Negoiţă, managerul Fundaţiei pentru Protecţia Câinilor Comunitari. Dar nimeni nu avea urechi să-l audă… Aleşii se gândeau doar cum să convingă lumea că la Câmpina câinii umblă cu covrigi în coadă…

“Pentru a stinge litigiul cu administraţia câmpineană, am înaintat primarului o adresă în 12 martie 2008 prin care solicităm să cumpărăm sau să închiriem terenul pe care ne desfăşurăm activitatea şi care ne-a fost dat în folosinţă gratuită. De asemenea, am menţionat că avem puterea şi pregătirea necesară pentru a amenaja şi un adăpost pentru cai, care să rezolve şi această problemă a comunităţii. Nu am primit nici un răspuns…” - a declarat Ştefan Negoiţă, managerul Fundaţiei pentru Protecţia Câinilor Comunitari.

Taximetriştii, la un pas de... miting!


Pe ordinea de zi a ultimei şedinţe a Consiliului Local s-au aflat nu mai puţin de trei proiecte care se refereau la reglementări privind regimul public de transport în Câmpina. Aşa se face că la ora începerii şedinţei de Consiliu, în sală şi-au făcut apariţia mai mulţi taximetrişti, existând premizele unei stări conflictuale între cele două părţi.

Nemulţumirea taximetriştilor era generată de o prevedere din proiectul iniţiat de Gheorghe Tudor, prin care se aproba suplimentarea numărului de autorizaţii de taxi permanente, de la 80 la 90. A fost suficient ca unul dintre taximetrişti să afle acest lucru – şoptit la ureche de unul dintre consilierii absenţi la această şedinţă – pentru ca întreaga breaslă să se revolte. Sesizând situaţia creată, Gheorghe Tudor şi-a retras proiectul, astfel că întregul conflict părea înăbuşit în faşă…Un alt proiect, prin care se aproba Regulamentul pentru organizarea şi executarea serviciului de transport în regim de taxi şi transport în regim de închiriere a fost aprobat aproape fără nici o discuţie. Acesta nu aduce prea multe noutăţi, dar clarifică procedura de acordare a autorizaţiei şi stabileşte cu exactitate criteriile de departajare pentru acordarea punctajului. Proiectul care a iscat controverse a fost cel iniţiat de Costel Ştefanovici pentru aprobarea programului de organizare a transportului public local. Chiar dacă nu veniseră pentru acest proiect, taximetriştii au prins momentul pentru a-şi spune păsul…
Dispută (politizată) între aleşiCostel Ştefanovici şi-a prezentat proiectul, pe care l-a gândit ca o „strategie de dezvoltare pentru viitor”. Practic, era vorba de instituirea de trasee noi, care să facă legătura între cartiere şi centrul Câmpinei. Noile trasee ar fi urmat să însemne asigurarea legăturii între cartierul Slobozia şi cartierele Câmpiniţa, Muscel, Voila şi Turnătoriei.Primele replici au venit chiar din partea primarului Tiseanu: „Mi se pare un proiect neaşteptat, un proiect pur electoral! Dacă vă interesa atât de mult soarta acestor cartiere, de ce nu aţi propus un asemenea proiect până acum?! Apoi, e o frază aici care e din alt film. Sunt incluse lucrări de investiţii, dar acestea trebuie prinse în buget, nu într-o hotărâre privind transportul public. Nici mărirea numărului de autorizaţii de taximetre de la 80 la 155 nu cred că este oportună, mai ales având în vedere criza locurilor de parcare”.Răspunsul lui Ştefanovici a fost prompt: „Eu m-am gândit să nu mai meargă omul cu sacoşa în mână din centru până în cartierul unde stă. Ce e greşit că avem nevoie de drumuri?! Avem, pentru că dezvoltarea urbei este certă. Mă aşteptam să luaţi lucrurile bune din acest proiect… În privinţa numărului de autorizaţii de taximetre, acesta este numărul maxim prevăzut de lege şi eu nu susţină că trebuie să ajungem mâine la 155 de autorizaţii!”Iar pentru că tot mai multe voci din Consiliul Local au avut de ridicat tot felul de semne de întrebare, Ştefanovici a decis să-şi retragă proiectul. Nu s-a putut răspunde dacă transportatorii au fost consultaţi şi sunt de acord cu aceste trasee, în ce măsură oamenii au nevoie de aceste trasee şi multe altele…
Taximetriştii vor protecţieProfitând de discuţiile pe marginea proiectului iniţiat de Ştefanovici, Laurenţiu Groşescu, reprezentantul taximetriştilor, şi-a spus punctul de vedere. „La Ploieşti, taximetriştii şi transportatorii locali sunt protejaţi prin faptul că microbuzele, inclusiv cele de Câmpina, nu ajung în centrul oraşului. Aici de ce să nu se întâmple acelaşi lucru?!”Practic, printr-o adresă înaintată Consiliului Local, Camera Taximetriştilor din judeţul Prahova cerea să fie consultată în luarea deciziilor care-i priveşte pe membrii săi, una dintre normele pentru stabilirea numărului de autorizaţii fiind „gradul de satisfacere a transportului public local de persoane realizat cu autobuze, troleibuze, microbuze, tramvaie şi metrou, după caz, asigurând echilibrul care se impune între acestea”.
Mitingul de protest ar putea fi suspendatPe 30 aprilie, între orele 13.00 - 15.00, pe traseul Bd. Carol I - Strada Mărăşeşti - Strada Griviţei - Strada Culturii, este programat un miting al taximetriştilor câmpineni, aceştia anunţând că doresc să se oprească la sediile principalelor partide politice şi la Primărie. Atunci când au programat acţiunea de protest, oamenii nu ştiau ce decizie vor lua consilierii locali. Teoretic, mitingul n-ar mai trebui să aibă loc de vreme ce principala revendicare - legată de blocarea suplimentării numărului de autorizaţii - a fost rezolvată. Pe de altă parte, taximetriştii se gândesc la faptul că un proiect retras ar putea reveni oricând pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare… Şi atunci să nu-i mai anunţe nimeni...

Cel mai important proiect european a intrat din nou în cursă

Cel mai important proiect al actualei administraţii locale este îmbunătăţirea alimentării cu apă în zona de nord a Câmpinei. Primăria a depus pentru a doua oară acest proiect în încercarea de a obţine fonduri europene.La ultima şedinţă a Consiliului Local a fost nevoie de ultimele două hotărâri necesare derulării acestui proiect - aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor economici, precum şi cofinanţarea proiectului.Investiţia propriu-zisă constă în înlocuirea conductei de aducţiune existente pe 4,12 km (realizată în 1985) cu o altă conductă cu diametrul ceva mai mic, dar mai rezistentă. Întreaga lucrare costă 2.161.776,30 euro. Bugetul local va contribui cu 734.877,27 euro (cheltuieli eligibile), la care se mai adaugă o contribuţie de 76.108 euro (cheltuieli neeligibile). Conform indicatorilor aprobaţi de Consiliul Local, durata de realizare a investiţiei este de nouă luni.

“Perla” lui Spiridon


Abia intrat în rândurile consilierilor locali, Daniel Spiridon a fost tăcut la şedinţa inaugurală. La următoarea, Spriridon a simţit nevoia să ia cuvântul şi a scos prima perlă. Astfel, la discuţiile pe tema proiectului privind folosirea fondului de rezervă bugetară pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale, nelămurit de valoarea acestui fond de 500 milioane lei vechi, Spriridon a întrebat dacă nu e o sumă prea mare. I s-a spus că este, totuşi, vorba de jumătate de miliard, iar dacă va fi nevoie suma va putea fi modificată. Spriridon a concluzionat: “Dacă va fi nevoie e prea mică, dacă nu, e prea mare”!

Proiect de hotărâre sau program electoral?


“Nu se poate ca o platformă electorală să ia forma unui proiect de hotărâre a Consiliului Local!” - a spus Horaţiu Zăgan despre singurul proiect iniţiat de Jenica Tabacu la ultima şedinţă a Consiliului Local. Iar în faţa dezaprobării iniţiatorului, Zăgan s-a oferit să-i arate fluturaşii pe care partidul condus la Câmpina de Jenica Tabacu îi împarte prin localitate. “Sunt identici!” - a spus Zăgan supărat, poate şi pentru că este şeful de campanie al unui alt candidat la Primărie. La fel de adevărat este faptul că reacţia lui Zăgan a fost determinată chiar de iniţiatoare, care, prin atitudinea sa, a părut că este mai interesată de discutarea proiectului, decât de aprobarea sa...


Jenica Tabacu a venit în faţa colegilor săi cu un proiect de hotărâre prin care se dorea aprobarea a nu mai puţin de patru proiecte, de o mare importanţă în viaţa socio-economică a urbei. Este vorba despre dotarea fiecărei instituţii de învăţământ cu 30 de calculatoare (care ar presupune un efort bugetar de 16,2 miliarde lei), acordarea gratuităţii serviciului public de transport local pentru pensionari (la 10.350 de pensionari din Câmpina, înseamnă aproximativ 37,26 miliarde lei), instituirea serviciului Telverde la Primărie (122 milioane lei), precum şi realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea amenajării unei bretele rutiere între Calea Dacia şi strada În Luncă pentru decongestionarea traficului rutier la ieşirea în DN1 (50 milioane lei vechi). Adică, un total de peste 53,6 miliarde lei vechi, bani despre care iniţiatoarea a spus că “vor fi alocaţi la proxima rectificare a bugetului”.Iniţiativa Jenicăi Tabacu a fost aspru criticată de colegii săi. Rând pe rând, Tiseanu, Constandache, Zăgan, Arghir, Tudor şi Şerbănoiu au pus la zid proiectul. Argumentele au fost de la logice şi legale, la... sentimentale.“Se încalcă Legea finanţelor publice conform căreia trebuie precizată sursa de finanţare, iar unii de-abia aşteaptă să reclame Consiliul la DNA!” - a spus primarul Horia Tiseanu. “Proiectul e un mare ghiveci electoral total dezechilibrat. E o gogoaşă de 53 miliarde!”, a adăugat Marian Constandache. “Dacă se aprobă, primul lucru pe care va trebui să-l facă viitorul Consiliu Local va fi să anuleze acest proiect, pentru că nu este realizabil”, a afirmat şi Elvis Arghir. “Nu e momentul! Aveţi toate şansele să deveniţi primar şi veţi realiza atunci toate acestea, dar acum chiar nu e momentul”, a insistat viceprimarul Gheorghe Tudor. “Punctele sunt de interes general. Modalitatea de prezentare ne determină să credem că n-aţi învăţat să faceţi un proiect şi mă mir pentru că vă consider unul dintre consilierii cei mai bine pregătiţi. Este un amalgam, care mă duce cu gândul şi la ce partid sau candidat să votăm!”, a încheiat Mihail Şerbănoiu.Iar proiectul a fost respins.

În ciuda Prefecturii, Consilierii continuă finanţarea Municipalului

După ce la finalul şedinţei din martie, consilierii fuseseră anunţaţi de solicitarea Prefecturii privind necesitatea revocării hotărârii prin care se aproba actul adiţional la contractul de finanţare a FCM Câmpina, subiectul a fost din nou discutat în cadrul ultimei şedinţe.Consilierul juridic al Consiliului, Laurenţiu Olăraşu, a fost cel care a prezentat situaţia: “Practic, aveţi două variante: revocarea acelei hotărâri printr-o altă hotărâre, fie menţinerea hotărârii, ceea ce înseamnă, probabil, că se va ajunge la instanţa de contencios administrativ, care poate lua măsura suspendării acelei hotărâri. Vreau să ştiţi că Prefectura nu solicită revocarea hotărârii, fiind vorba mai degrabă de un viciu de formă, decât de fond”.După ce Paul Moldoveanu l-a lămurit pe Tiseanu că poate semna în continuare ordine de plată pentru derularea acestui contract “până când instanţa suspendă această hotărâre”, s-a trecut la vot, echipa fanion a municipiului Câmpina primind un vot de susţinere important 15 - 2. Poate ar trebui spus şi cine s-a opus - Constandache şi Ştefanovici.

Festivitate pentru cetăţenii de onoare la ultima şedinţă

După ce consilierii au aprobat acordarea titlului de cetăţean de onoare lui Ioan Salcu, locotenent colonel în retragere, consilierii au discutat şi modalitatea de acordarea a celor două titluri. Şi asta pentru că Alexandru Blanck nu a primit nici până acum titlul de cetăţean de onoare, chiar dacă proiectul de hotărâre a fost aprobat încă din luna ianuarie.Preşedintele ultimei şedinţe a Consiliului, Mihail Şerbănoiu, a propus ca această festivitate să aibă loc în cadrul şedinţei ordinare din luna mai, care va însemna şi ultima reprezentaţie a actualului Legislativ local. “Am putea realiza o astfel de festivitate şi cu ocazia zilei veteranilor de război, care are loc pe 29 martie”, a spus Horia Tiseanu, gândindu-se, probabil, la lt.col. Ioan Salcu. “Da, dar domnul Blanck nu este veteran de război, aşa că eu cred că este mai bine la şedinţa din mai”, i-a retezat-o scurt Şerbănoiu. Şi aşa a rămas...

Stâna lui Mihart a suscitat dispute între consilieri

Un proiect care părea banal a ridicat multe semne de întrebare şi a suscitat foarte multe dispute între consilieri. Este vorba despre majorarea tarifului de închiriere a 67 hectare de păşune naturală şi a incintei stânei situate pe dealul Muscel.Aprobată prin HCL 1/2006, închirierea stânei a fost consfinţită printr-un contract încheiat la 17 mai 2006, prelungit prin act adiţional până în 2012! Iniţiatorului proiectului, Lucian Cercel, a propus majorarea cu 10% a tarifului actual, rezultând o sumă de 23,81 milioane lei vechi pentru întregul an 2008.Primele semne de întrebare au fost legate de faptul că nici unul dintre consilieri - nici măcar iniţiatorul - nu îşi mai aduceau aminte de existenţa unei hotărâri iniţiale, prin care se aprobe închirierea a 67 de hectare pe dealul Muscel. Apoi, au apărut semne de întrebare în legătură cu prelungirea contractului. “Cum să prelungeşti un contract prin act adiţional cu mai mult decât durata iniţială a contractului?!” - a întrebat Horaţiu Zăgan.Şi pentru că nimeni nu i-a putut răspunde şi pentru că existau prea multe semne de întrebare în privinţa acestui proiect, preşedintele şedinţei, Mihail Şerbănoiu, a decis retrimiterea proiectului la comisia de specialitate.Şi ar mai fi un lucru de subliniat - cele 67 de hectare au fost închiriate de Hamirt Const, firma familiei Mihart care derulează afaceri cu administraţia publică locală.

Invitaţie în Belgia

Mai mulţi consilieri, membri ai Comisiei de Cultură a Consiliului Local, au primit o invitaţie pentru Belgia, în perioada 15-18 mai. Este vorba de seminarul “Origini şi cultură”, organizat de Asociaţia “Les Renconters”, la care municipalitatea câmpineană este membru. Pe parcursul celor trei zile ale seminarului sunt programate numeroase conferinţe pe tema dată, susţinute de nume cu rezonanţă în cultura europeană. Seminarul “Origini şi cultură” este găzduit de localitatea Mons, din Belgia, amfitrion fiind însuşi primarului acestei localităţi - Elio Di Rupo. Având în vedere că această invitaţie vine într-un moment în care la Câmpina suntem în plină campanie electorală pentru alegerile locale, cel mai probabil că nici un reprezentant al administraţiei locale nu va merge în Belgia.

Anul trecut, au rămas necheltuite peste 46,2 miliarde

Consiliul Local a aprobat contul anual de execuţie a exerciţiului bugetar pe anul 2007. Deşi prevederile bugetare definitive erau de 567,21 miliarde lei vechi, la 31 decembrie 2007 s-a realizat un buget de 538,257 miliarde lei vechi. Practic, au rămas necheltuiţi 46.231.651.500 lei vechi, care s-au constituit în excedent al execuţiei de casă, ulterior, devenind fond de rulment pentru anul 2008. Mai mult, la 31 decembrie 2007, în bugetul local erau prevăzute credite în valoare de 49.334.200.000 lei vechi, din care s-au cheltuit numai 3.861.650.000 lei vechi, reprezentând 7,83%. Directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, a explicat că “gradul scăzut de realizare s-a datorat faptului că împrumutul de 1.350.000 euro, contractat prin BCR s-a finalizat spre sfârşitul anului, demararea lucrărilor de investiţii cu finanţare din această sursă fiind întârziată de necesitatea respectării procedurilor de licitaţie”.

Oprea insistă...

Pentru a patra oară consecutiv Aurel Oprea a iniţiat un proiect de hotărâre privind interzicerea vânzării şi concesionării terenurilor aparţinând domeniului public sau privat, situate în zona centrală. Oprea a recunoscut că nu a adus nici o modificare proiectului faţă de cele prezentate anterior - şi respinse cu brio - astfel încât consilierii au procedat la fel şi de această dată.

Câmpineni, dincolo de Prut, la aniversarea Unirii

Preşedintele Asociaţiei Culturale “ProBasarabia şi Bucovina”, filiala Prahova, câmpineanul Tiberiu Stanciu, s-a aflat, în perioada 24 - 27 martie, la Chişinău, unde a participat la manifestările de sărbătorire a Unirii Basarabiei cu România. Tiberiu Stanciu este şi membru supleant în Consiliul Naţional “Pro Basarabia şi Bucovina”. Dar, iată impresiile cu care a venit în ţară după vizita la Chişinău, capitala Republicii Moldova.
“În ziua de 27 martie, m-am aflat la Chişinău, ocazie cu care am fost martor la manifestările de sărbătorire a evenimentelor din 27 martie 1918 - Unirea Basarabiei cu România. Cunoscute personalităţi ale culturii şi artei, politicieni, dar şi simpli cetăţeni, au depus flori la mormintele membrilor Sfatului Ţării din Cimitirul Central din Chişinău, la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, precum şi la bustul unor personalităţi remarcabile de pe Aleea Clasicilor. Asociaţia Istoricilor din Moldova, în colaborare cu conducerile revistelor «Cugetul» şi «Destin românesc», au desfăşurat la Biblioteca «Onisifor Ghibu» un simpozion intitulat «Anul 1918 - schimbarea la faţă a Basarabiei», la care au conferenţiat invitaţi din Republica Moldova şi din România. De asemenea, a fost vernisată o expoziţie foto-documentară dedicată evenimentelor din 1917-1918. De remarcat că în dimineaţa zilei de 27 martie, ambasadorul României în Moldova, Filip Teodorescu, a depus o coroană de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul oraşului Chişinău. Sala de conferinţe a hotelului “Leo Grand” a devenit neîncăpătoare pentru cei care au dorit să asiste la sărbătorirea celor 90 de ani de la votarea Actului Unirii Basarabiei cu România. Preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova, scriitorul Nicolae Dabija, deputaţii Vitalia Pavlicenco, Vlad Filat, istoricul Anatol Petrencu, scriitorul Grigore Vieru, studenţi şi elevi de pe ambele maluri ale Nistrului, au vorbit despre însemnătatea evenimentului. Am reţinut şi câteva declaraţii ale celor prezenţi la manifestări. Andrei Vartic: «Actul din 27 martie 1918, care a fost unul profund democratic, ne dă şanse de a ne integra în Europa, de a ne uni cu patria noastră». Nicolae Dabija: «Această zi va rămâne în memoria românilor de pretutindeni. Unirea cu ţara este mai actuală acum ca niciodată şi ea se va produce numaidecât mai devreme sau mai târziu. Dacă ne vom uita istoria, nu vom avea viitor». Dar, pentru că din păcate există şi un dar, au bfost şi întâmplări nedorite. Un membru al unui ONG, Ghenadie Brega, a fost reţinut de patru indivizi în civil, în timp ce împărţea fluturaşi-invitaţii pentru manifestaţia din 27 martie, invitaţie prin care tinerii îşi dădeau întâlnire în faţa Parlamentului, să viziteze Sala Unirii şi să formeze un lanţ viu spre Parlament, finalizat la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Reţinut câteva ore la Poliţie, Ghenadie Brega a fost eliberat. O altă «întâmplare» a fost aceea că pe bustul primului preşedinte al Sfatului Ţării, Constantin Stere, aflat pe Aleea Clasicilor au fost scrise cu vopsea cuvinte în limba rusă, cuvinte obscene, care nu pot fi reproduse”.

Remiză cu accente eroice

FC Braşov – FCM Câmpina 1-1 (1-1)
Stadion: Forex.Spectatori: circa 1.500.
1-0, min. 7, HADNAGY - reluarea cu capul din interiorul suprafeţei de pedeapsă;
1-1, min. 15, AVRAM - şut de senzaţie de la 25 metri, direct la vinclu.
FC BRAŞOV: Nae - Cr. Ionescu, Abrudan (46 Cristescu), B. Niculae, Oros - Roman (55 Constantinescu), Ilyeş (cpt), Mălădărăşanu (77 Paolo Adriano), Fabio Pereira - Hadnagy, Sburlea. Antrenor: Răzvan Lucescu.
FCM CÂMPINA: Mindileac - Marcu (29 Enache), Floricel, Vodiţă, Cristea (cpt) - Defta, Ţiclea, Ekwalla, Avram - Lădaru (82 Căldăroiu), Păştin (57 M. Tudor). Antrenor: Petre Gigiu.
Cartonaşe galbene: B. Niculae (43), Oros (89), Constantinescu (90+4)/ Ekwalla (22, 55), Enache (30, 63), Vodiţă (45), Ţiclea (47).Cartonaşe roşii: Ekwalla (55), Enache (63).
Arbitri: Zoltan Erdei (Slatina) - Bogdan Medrea, Nicolae Dobrică (ambii din Rm. Vâlcea) - Daniel Deca (Brăila).
Observator FRF: Paul Costaş (Iaşi).
Matematic promovată în primul eşalon, formaţia braşoveană s-a prezentat în faţa propriilor suporteri, care i-au asigurat o primite demnă de performanţa echipei antrenate de Răzvan Lucescu.Mai mult, golul lui Hadnagy, la prima fază mai consistentă a jocului, părea să întregească fiesta pregătită lui Ilyeş, Măldărăşanu şi compania. Deconectaţi, cu satisfacţia îndeplinirii obiectivului, braşovenii au părut că nu se mai pot concentra, golul de senzaţie al lui Avram dând speranţe câmpinenilor într-un rezultat surprinzător, dar foarte important.Până la pauză nu s-a mai jucat mare lucru, gazdele reuşind să mai trimită mingea o dată în plasa porţii lui Mindileac, dar Sburlea se afla într-un ofsaid incontestabil.Repriza secundă începe în aceeaşi notă - gazdele bucuroase că au de sărbătorit o promovare în prima ligă, câmpinenii cu gândul la obţinerea măcar a unui punct din fieful liderului. Au urmat opt minute, care puteau schimba cursul jocului. Rudimentarul Thierry Ekwalla a primit prosteşte un al doilea avertisment, iar Enache a reuşit şi el să acumuleze două cartonaşe galbene din partea lui Erdei, astfel încât Municipalul câmpinean a jucat cu doi oameni mai puţin mai bine de jumătate de oră.Imediat, Gigiu trece la schimbări. Renunţă, practic, la orice tentativă de ofensivă şi se baricadează în apărare, cu intenţia de a obţine un punct. Stratagema lui Gigiu a reuşit, în ciuda presiunii constante la care braşovenii şi-au supus adversarul.Cele mai mari ocazii le-am consemnat în dreptul lui Cristescu (min. 66 - cap din 6 metri peste poarta părăsită de Mindileac), Măldărăşanu (min. 69 - reluare de la 11 metri mult peste poartă, după o cursă de senzaţie a lui Fabio Pereira pe partea stângă), Oros (min. 71 - şut puternic de la 28 metri, sub transversală, respins spectaculos de Mindileac), B. Niculae (min. 77 - reluare cu capul din 6 metri, după o lovitură de la colţ de pe partea stângă, dar Mindileac a reţinut în doi timpi), Hadnagy (min. 79 - cea mai mare ocazie, reluare cu latul din 4 metri, Mndileac respingând cu piciorul).Cele aproape 30 de minute de inferioritate numerică au trecut foarte greu pentru câmpineni. Mai mult decizia arbitrului Erdei de a prelungi jocul cu cinci minute a sporit starea de tensiune. Fluierul final a adus bucuria în tabăra oaspeţilor, în vreme ce braşovenii l-au înconjurat pe arbitru reproşându-i vehement că a prelungit prea puţin (!) disputa. În acest timp, organizatorii amenajau un podium, pe care jucătorii şi antrenorii au ascultat “We are the champion”, au desfăcut sticle de şampanie, sub o ploaie de confeti.
Camerunezul Thierry Ekwalla şi Ionuţ Enache puteau compromite şansele câmpinenilor de a obţine un punct la Braşov şi, poate, de a se menţine în eşalonul secund. Mai întâi, Ekwalla a acumulat prosteşte două avertismente, după intrări rudimentare, la mijlocul terenului. La rândul său, Enache a izbutit să ia primul “galben” la mai puţin de un minut după ce l-a înlocuit pe Marcu. Apoi, la fel ca şi Ekwalla, pe fondul unei stări de nervozitate accentuate, Enache a mai comis un fault şi a fost nevoie de o luptă cu accente eroice pentru un punct, poate, de aur.

Nu a fost un joc... Model(u)

Stadion: Prefab. Spectatori: 600.
1-0, min. 12, JIANU – şut din 12 metri;
2-0, min. 25, TIGOIANU – şut din 10 metri.
PREFAB: Curcă (15 Fl. Rădulescu) - Cravcescu, Ghidarcea (cpt), Fl. Popa, A. Toma - Tigoianu (46 V. Gheorghe), Olariu, Macare, M. Şerban - Fl. Anghel (78 D. Gheorghe), M. Jianu. Antrenor: Marin Dună.
FCM CÂMPINA: Mindileac - Defta, Dragomir, Floricel (30 Asaf), Vodiţă - Avram (65 Păştin), Jecu, Aristan, Cristea (cpt) - D. Ene (19 I. Enache), Lădaru. Antrenor: Petre Gigiu.
Cartonaşe galbene: Şerban (12), Macare (33), Jianu (78), Popa (90 )/ Vodiţă (5), Floricel (13), Jecu (45), Dragomir (88).
Arbitri: Robert Dumitru (Braşov) – Nicolae Marodin, Adrian Vidan (ambii din Bucureşti) – Dan Burcă (Mangalia).
Observator FRF: Alexandru Crişan (Bucureşti).
După patru succese consecutive de la „înscăunarea” pe banca Municipalului a lui Petre Gigiu, câmpinenii au mers la Modelu decişi să nu se întoarcă deloc cu mâna goală. „Şi un punct ar fi excelent pentru a ne îmbunătăţi adevărul”, spunea tehnicianul FCM Câmpina înaintea plecării spre tărâmuri călărăşene.În schimb, gazdele nu au uitat partida din tur, atunci când victoria le-a scăpat printre degete la ultima fază a jocului, iar Ţiţi Dumitriu, Marin Dună şi elevii lor au promis răzbunare. Mai mult, călărăşenii veneau după o serie de patru jocuri consecutive pe teren propriu, în care obţinuseră toate punctele puse în joc. Ei bine, după 90 de minute nu prea spectaculoase, gazdele au fost cele care şi-au păstrat invincibilitatea pe propriul teren, în vreme ce câmpinenii s-au văzut nevoiţi să se recunoască învinşi, pentru prima oară în „era Gigiu”.Modelenii au început decişi să înscrie rapid, lucru ce se putea întâmpla chiar în minutul 1, când Tigoianu nu a ajuns la pasa în careu a lui Jianu. Câmpina trece pe lângă deschiderea scorului în minutul 9, când Lădaru trimite de la 16 metri milimetric pe lângă buturile lui Curcă. Jianu reuşeşte să deschidă scorul, minutul 12, după ce Anghel a insistat şi a recuperat o minge importantă în treimea oaspeţilor. Şi după gol, gazdele continuă să atace cu toate liniile. Recompensa vine în minutul 25, când juniorul Tigoianu ia o acţiune pe cont propriu şi majorează avantajul de pe tabelă. La 2 - 0, Prefab calmează jocul şi pasează mai bine la mijlocul terenului, zădărnicind orice acţiune a oaspeţilor.Repriza a II-a s-a jucat pe contre, câmpinenii fiind mai prezenţi în joc, faţă de prima parte. Totuşi, ocaziile mai mari apar tot în dreptul gazdelor. Viorel Gheorghe şutează puternic în minutul 49, dar Mindileac prinde. Acelaşi portar îşi mai salvează o dată echipa în minutul 63, când respinge mingea trimisă de Marian Şerban. Jianu are şi el doua mari ocazii, în minutele 67 şi 75, ambele ratate.
După această etapă intermediară, prin jocul rezultatelor, FCM Câmpina trăieşte din nou periculos, la limita supravieţuirii, anunţându-se un final de campionat infernal.După succesele uluitoare ale formaţiilor CSM Focşani - la Concordia Chiajna - şi Progresul - în fieful “lupilor galbeni” - contracandidatele Municipalului par dispuse la orice numai pentru a se menţine în eşalonul secund. Lupta se anunţă foarte dură, dar cu atât mai dulce va fi succesul...

Una caldă, alta rece


Unirea Câmpina - Unirea Călineşti 2-1 (1-1)
Marţi, în etapa intermediară, câmpinenii au jucat pe o ploaie torenţială, cu aspecte de furtună, pe alocuri, în faţa formaţiei omonime din Călineşti, care este departe de ceea ce a reprezentat în ediţia trecută de campionat, când a cochetat cu promovarea în Liga a III-a. Jantea a deschis destul de repede scorul, în minutul 12, dominarea câmpinenilor nefiind concretizată în continuare şi pe tabela de marcaj. Mai mult, la o eroare colectivă a defensivei, oaspeţii egalează cu un minut înainte de pauză, prin Mărgărit. Intrat după pauză, N. Stoica a fost cel care a adus cele trei puncte câmpinenilor, printr-o reuşită spectaculoasă - şut din afara suprafeţei de pedeapsă aproape de vinclu.Antrenorii Marius Pălănceanu şi Daniel Corcodel au mizat pe: T. Ionescu - Flaidăr, Gânju, Năstase, Bozga, Basma, Negreanu, Burlacu, Jantea, Ciubotaru, Fl. Stoica. Au mai jucat: N. Stoica, Mănescu (foto), Dumitru şi Moise.

Avântul Măneciu - Unirea Câmpina 3-0 (1-0)
În ultimul joc dinaintea Sărbătorilor Pascale, Unirea s-a deplasat tocmai la Măneciu, poate cea mai lungă deplasare. Câmpinenii au cedat cu un 3-0, care ne scuteşte de orice comentarii. Antrenorii Marius Pălănceanu şi Daniel Corcodel i-au utilizat pe T. Ionescu - Năstase, Gratie, N. Stoica, Fl. Stoica, Jantea, Gânju, Buzoianu, Pantilie, Bozga, Moise, iar după pauză au mai intrat Mănescu, Nichifor şi Matei.

O nouă promoţie de antrenori




După mai bine de patru luni de cursuri teoretice şi practice, organizate de Asociaţia Judeţeană de Fotbal (AJF) Prahova, săptămâna trecută s-a încheiat examenul de absolvire pentru obţinerea carnetului de antrenor - licenţa tip „C” UEFA. Examenul a fost organizat de Şcoala Federală de Antrenori, for condus de Mircea Rădulescu şi asociaţiile judeţene din teritoriu.La capătul a peste 100 de ore de lecţii, susţinute de Nicu Lazăr, Valentin Sinescu, Dan Preda şi Mircea Hagianu, printre „invitaţi” numărându-se şi Silviu Crângaşu (preşedintele AJF), Ştefan Preda şi doctorul Laurenţiu Bulata, din cei peste 40 de cursanţi înscrişi, 36 au susţinut examenul de absolvire şi aşteaptă carnetul care îi permite posesorului să fie antrenor principal, până la nivelul primului eşalon judeţean sau la echipe de copii şi juniori, chiar secund în eşalonul trei. După doi ani de la obţinerea acestei calificări, orice doritor are dreptul de a susţine examenul pentru obţinerea categoriei a II-a. Printre cei care au efectuat acest curs îi regăsim pe antrenorul secund al Municipalului din Câmpina, Cristian Dumitru, cât şi principalul de la AFC Filipeştii de Pădure, George Niculuţ. Până la primirea efectivă a card-ului „UEFA tip C”, din partea Şcolii Federale de Antrenori, cursanţii au de aşteptat două-trei săptămâni, timp în care dosarele vor fi avizate de Mircea Rădulescu. Examenul pentru obţinerea licenţei a constat într-o probă scrisă şi una practică, desfăşurată pe arena „Teleajen” din Ploieşti.Printre cei 36 de absolvenţi, în afara lui Cristian Dumitru, se mai numără şi alţi câţiva câmpineni. Şi este vorba de antrenorul principal de la Unirea Câmpina, Marius Pălănceanu, fostul jucător şi „căpitan” al echipei Poiana, Alin Postolache, precum şi Roxana Bănăseanu, Mihai Amorăriţei şi Andrei Nedelcu.