30 iunie 2008

“Îmi voi pune amprenta asupra dezvoltării Câmpinei”

- declară viceprimarul municipiului Câmpina, Ion Dragomir
După alegerea în funcţia de viceprimar,Ion Dragomir a plecat câteva zile din localitate. Joi, 26 iunie, şi-a făcut apariţiala noul său loc de muncă. Despre noua funcţie, dar şi despre întregul scandal din jurul alegerii sale, Ion Dragomir a acceptatsă vorbească fără ocolişuri.
“Rezultatul din turul al doilea a determinat nominalizarea mea la funcţia de viceprimar”
Domnule Dragomir, întreaga campanie electorală, partidul pe care-l reprezentaţi, PSD, l-a nominalizat pe Gheorghe Tudor ca fiind viitorul viceprimar. De ce s-a produs această modificare şi care au fost motivele pentru care, în cele din urmă, dvs. aţi ajuns în această funcţie?Nu ştiu de ce s-a produs această modificare. Ştiu doar că aceasta a survenit între cele două tururi de scrutin, fiind probabil şi o consecinţă a rezultatului din primul tur. Eu am fost nominalizat să conduc campania electorală pentru turul al doilea, iar eu cred că rezultatele înregistrate în acest tur secund, atunci când candidatul pe care noi l-am susţinut, Horia Tiseanu, a câştigat detaşat, au determinat conducerea judeţeană să mă nominalizeze la funcţia de viceprimar. Cred că am fost pus la încercare cu conducerea acestei campanii şi, probabil, am confirmat.Dumneavoastră când aţi aflat că sunteţi nominalizat pentru a fi viceprimar?Cu numai câteva zile înaintea şedinţei de constituire a Consiliului Local, moment în care a avut loc şi alegerea viceprimarului.
“Nu ne-am certat... Am fost insultat, jignit, înjosit”
Este adevărat că anunţarea candidaturii dvs. la această funcţie a generat o ceartă la sediul PSD?Nu este adevărat că ne-am certat... Eu nu am făcut decât să anunţ la partid decizia conducerii judeţene şi atunci s-a produs nemulţumirea totală, ceea ce a dus la o discuţie nu prea civilizată, în care am fost insultat, jignit, înjosit... Mi-au comunicat că nu mă susţin, iar în aceste condiţii eu am spus că mă voi autopropune. În acel moment am avut de întâmpinat o reacţie de adversitate extrem de dură din partea colegilor mei şi acela a fost momentul în care eu am spus că «aţi privatizat partidul, pentru că faceţi ce vreţi şi nu consultaţi pe nimeni». Chiar atunci, preşedintele Mihail Şerbănoiu mi-a spus că nu ei, ci eu aş vrea să privatizez partidul... Cred că domnul Tudor a înţeles greşit, pentru că eu nu am făcut niciodată afirmaţia pe care dânsul mi-o atribuie că «am privatizat partidul».
“Toate deciziile importante din PSD s-au luat fără consultarea biroului din care fac şi eu parte”
Păi şi toate astea nu sunt o ceartă? Se spune că discuţiile au fost mai dure decât la plecarea Jenicăi Tabacu din PSD...Da, discuţiile au fost mai dure, diferenţa este că ea a plecat, eu nu... Revenind la afirmaţia cu privatizarea partidului, nu era prima doară când atrăgeam atenţia că partidul riscă să fie privatizat, pentru că toate deciziile importante din PSD, din precampanie, dar şi din campanie, s-au luat fără consultarea biroului de conducere. Eu sunt vicepreşedinte al PSD, dar toate deciziile din această perioadă ne-au fost puse, efectiv, în faţă. Şi cine este director de campanie, şi cine este candidat de primar, şi de viceprimar... Am făcut în mai multe rânduri afirmaţia privind riscul de privatizare a partidului pentru că preşedintele Şerbănoiu vine dintr-un mediu privat şi a dat linia partidului într-un stil de afacere privată. Sunt cel puţin două persoane care pot confirma că aşa au stat lucrurile şi că, probabil foarte tensionat, domnul Tudor a înţeles greşit.Pe mulţi i-a surprins faptul că la şedinţa de constituire a Consiliului Local, cei patru consilieri PSD nu au stat împreună. Dumneavoastră aţi stat lângă dl. Corneliu Anastase, tatăl liderului PD-L, Roberta Anastase, în vreme ce Mihaela Petrovici, Gheorghe Tudor şi Horaţiu Zăgan au stat în alt colţ al sălii. De ce?Îl cunosc pe Corneliu Anastase de peste 25 de ani... Nu-l mai văzusem de foarte multă vreme... Asta este toată explicaţia...
“Lucrez cu un alt impuls pentru că mi-am schimbat mediul, după aproape 40 de ani de producţie”
Dumneavoastră v-aţi dorit să fiţi viceprimar? Mai ales că aţi plecat de la un salariu mult mai mare ca director al Electroutilaj?Da, mi-am dorit să fiu viceprimar. Am aproape 40 de ani de producţie... La 14 ani şi jumătate am început şcoala profesională, iar la 17 ani şi jumătate făceam naveta 12 km şi mă trezeam la 5.00 dimineaţa, lucrând în acord individual, în timp ce seara îmi continuam studiile liceale la seral. În perioada 1970 - 2008, cu excepţia anilor în care am fost la facultate şi am făcut armata, am fost implicat numai în producţie şi am vrut şi altceva. În ultimii zece ani am avut numai funcţii de conducere, director de producţie sau director general la diverse societăţi. Cred că tot ce am acumulat în cei peste 38 de ani de activitate în producţie pot folosi acum în alte domenii - de exemplu, administraţie publică locală - şi pot să spun că lucrez cu un alt impuls pentru că mi-am schimbat mediul. În privinţa salariului, cât voi primi pentru funcţia de viceprimar este suficient ca să poţi trăi decent.
“Mi s-a făcut o copie după fişa postului pe care a avut-o Gheorghe Tudor”
Aţi primit fişa postului? Cu ce a stabilit primarul Horia Tiseanu că vă veţi ocupa?Mi s-a făcut o copie după fişa postului pe care a avut-o Gheorghe Tudor. Ştiu exact ceea ce am de făcut. Mă voi ocupa de administrarea domeniului public şi privat, de spaţiile verzi, de sere, de reparaţii şi de urbanism.
“Eu reprezint PSD în administraţia locală”
Cum au fost primele zile în noul post?Am convingerea că pot face foarte multe lucruri, de aceea am şi acceptat această funcţie. Din ceea ce am văzut în primele zile, mi-e teamă că ne vom lovi de un singur lucru: nu prea sunt firme în zonă cu care să putem lucra mult şi bine. Sunt deja multe lucrări licitate, câştigate de firme care nu dispun de personalul şi utilajele necesare pentru a se ocupa simultan de toate lucrările câştigate prin licitaţie. Încercăm cu firmele pe care le avem să mărim ritmul de lucru. Tocmai din acest motiv există şi riscul să rămână bani necheltuiţi şi atunci lumea te arată cu degetul, dar nimeni nu ştie cu câte probleme ne confruntăm. Personal, voi face toate eforturile să cheltuim cu folos toţi banii alocaţi. Se finalizează acum strada 1 Mai şi sper ca această să devină un exemplu de cum ar trebui realizată o lucrare. Vrem să facem lucrări bune, de calitate, durabile, nu peticiri, pentru că nu ar fi bine nici pentru noi, nici pentru cetăţeni. Cei care mă cunosc sunt convins că ştiu, dar vreau să-i asigur pe cei care mă cunosc mai puţin că-mi voi pune amprenta asupra dezvoltării Câmpinei. Şi sper ca şi colegii mei de partid să înţeleagă acest lucru, chiar dacă au fost revoltaţi, să-şi schimbe atitudinea şi să mă sprijine, pentru că eu reprezint PSD în administraţia locală.

Şerbănoiu a demisionat de la conducerea PSD

Demisia lui Mihail Şerbănoiu din funcţia de preşedinte al organizaţiei locale a PSD vine să confirme încă o dată că partidul are probleme. Cel puţin la Câmpina, PSD pierde teren, după ce ani la rând a avut o filială extrem de puternică şi cei mai buni consilieri locali. Şerbănoiu a demisionat zilele trecute, motivaţia sa având legătură, după cum ne-a declarat, cu rezultatele slabe înregistrate de social-democraţi la alegerile locale. “Am demisionat din funcţia de preşedinte al PSD, aşa după cum am promis, din cauza rezultatelor înregistrate la alegerilor locale, iar Biroul de Conducere al PSD va stabili ce avem de făcut”, a declarat Mihail Şerbănoiu.Nu s-a stabilit cine va conduce organizaţia până va fi ales un nou preşedinte, însă Biroul Executiv se va întruni în zilele următoare pentru a lua o decizie în acest sens. În ceea ce priveşte scandalul legat de desemnarea viceprimarului (înlocuirea, în ultimul moment, a lui Gheorghe Tudor cu Ion Dragomir) Mihail Şerbănoiu spune că este tot o consecinţă a rezultatului dezamăgitor obţinut de PSD în primul tur de scrutin al alegerilor locale – doar 17,69% din voturile electoratului pentru partid şi doar 14,64% pentru candidatul la Primărie, Victor Bercăroiu. “Desemnarea viceprimarului a fost făcută în urma rezultatelor înregistrate pe 1 iunie, aşa că se poate spune că există o legătură şi între demisia mea şi desemnarea viceprimarului, altul decât cel pe care îl stabilisem înaintea campaniei electorale”, a mai adăugat Mihail Şerbănoiu. Foarte probabil, însă, conducerea filialei locale a PSD ar putea lua în discuţie inclusiv varianta respingerii demisiei lui Şerbănoiu, care ar rămâne doar un gest de imagine. Sigur, depinde şi de reacţia organizaţiei judeţene.

Compania Publică - un “tun” de 6,5 milioane euro?!


În general, în urma unei campanii electorale rămân numeroase datorii. Cei care au şansa să devină aleşi locali au şi obligaţia de a-şi salva onoarea şi de a-şi răsplăti sponsorii. Se întâmplă peste tot, deci şi la Câmpina, iar asta cu atât mai mult cu cât în campania electorală din acest an s-a ajuns la cheltuirea unor sume incredibile. Nu le vom afla niciodată cu exactitate, părţile implicate nu vor permite acest lucru, miza e prea mare, dar la final de mandat măcar vom putea aduna “tunurile” şi vom ştii cam ce s-a negociat în culise. Se vorbeşte deja despre o primă plată şi chiar despre o strategie menită să deturneze atenţia câmpinenilor de la această afacere. De ce ar fi necesară o strategie? Pentru că la mijloc este chiar Compania Publică de Gospodărie Comunală. Valoarea “tunului” - minimum 6,5 milioane euro, atât cât au estimat băncile că ar valora CPGC cu tot ceea ce are în patrimoniu, deci inclusiv clădirile şi terenurile. Preţul pieţii este, însă, de câteva ori mai mare.
Reţetă simplă pentru falimentarea unei societăţi publice
Fiecare pas legat de Compania Publică a fost foarte bine gândit, ceea ce demonstrează încă o dată cât de uşor se poate pune mâna pe o avere uriaşă atunci când cineva gândeşte limpede. Reţeta e de-a dreptul banală, dar necesită timp de aplicare. Mai întâi, administraţia locală a dat cele mai productive două servicii publice - apa şi canalizarea - la HidroPrahova. Fără nici un fel de licitaţie, doar în virtutea unei posibile accesări de fonduri structurale. Bun, să zicem că altă soluţie nu exista, deja se întârziase foarte mult în ceea ce priveşte derularea investiţiilor necesare din cauza lipsei banilor. Nu că acum s-ar face vreo investiţie, dar măcar există o şansă mai mare de accesare a unor fonduri comunitare.Compania Publică a rămas numai cu serviciul de energie termică şi cu administrarea fondului locativ. Şi cu datorii... Datorii atât de mari încât nimeni nu credea că noua conducere a CPGC va reuşi să achite din debite. După cum se poate vedea şi din caseta alăturată, în toamna anului trecut, datoriile Companiei erau impresionante: 6 miliarde de lei vechi la linia de credit, 120.000 euro la creditul de investiţii, 4 miliarde lei vechi la furnizori, 26 miliarde lei vechi la bugetul de stat... Ei bine, în prezent, datoriile au scăzut simţitor. Tocmai achitarea datoriilor - atunci când nimeni nu dădea nici o şansă CPGC - pare să fi dat puţin peste cap planurile aleşilor locali. Dar nu se vor împiedica ei de atâta lucru...
Fără nici un leu de la bugetul local
Performanţa conducerii CPGC este cu atât mai meritorie cu cât ea s-a realizat fără ca bugetul local să aibă o contribuţie de nici măcar un leu la activitatea Companiei. Iar asta în condiţiile în care CPGC este singura societate al cărui unic acţionar este Consiliul Local.În aceste condiţii, potrivit directorului Adrian Dascălu, principalele surse din care Compania a achitat aceste datorii au fost vânzarea unor active - aproximativ două miliarde lei vechi - recuperarea de solduri şi prestări servicii. Însă nu va merge aşa la infinit, iar cei aproximativ 20 de salariaţi ai Companiei Publice nu pot face mereu “bici” din orice... Mai ales când interesele “acţionarilor” par a fi altele...
Sunt soluţii...
La momentul transferării serviciilor de apă şi canalizare către societatea HidroPrahova, Consiliul Local a promis că va sprijini cu alte lucrări activitatea Companiei Publice. S-a întâmplat aşa? “Da - ne spune directorul general al Companiei Publice, Adrian Dascălu - am avut lucrări încredinţate direct de la Primărie, în valoare de vreo 15 milioane lei vechi şi a fost vorba doar despre câteva racorduri...” Totuşi, în ciuda tuturor acestor lucruri, par a exista soluţii pentru revigorarea activităţii Companiei. Dascălu a precizat încă de la preluarea funcţiei posibilele soluţii: “Cedarea către Companie a activităţilor de la Atelierul Sere, Atelierul de Întreţinere şi Reparaţii Străzi şi, în general, toate activităţile economice care sunt realizate de diverse compartimente ale administraţiei locale. Nimeni nu ne-a întrebat, însă, nimic...”
A expirat contractul de concesionare a fondului locativ
Primul semnal pe care noua (şi, totuşi, vechea) administraţie locală îl va da în privinţa viitorului Companiei Publice va fi chiar zilele acestea. Sau cel puţin aşa ar trebui să fie, pentru că la 30 iunie a expirat contractul de concesionare a fondului locativ. Acest fond are o valoare de impozitare de 5,824 miliarde lei vechi, iar CPGC plăteşte către bugetul local, lunar, impozit pe clădiri în valoare de aproximativ 87 milioane lei vechi!!! Acesta este ajutorul dat de administraţia locală! În vreme ce nivelul chiriei este limitat prin hotărâre a Guvernului României, în schimb, nivelul impozitului pe clădiri creşte anual. Cele mai “împovărătoare” spaţii din fondul locativ sunt fostele cămine de nefamilişti preluate de Primărie şi date în administrare CPGC.L-am întrebat pe directorul Companiei Publice, Adrian Dascălu, dacă ar prefera o prelungire a acestui contract de concesiune asupra fondului locativ sau nu, iar răspunsul nu lasă loc de alte comentarii: “Pe termen scurt este o pierdere, dar pe termen lung, eu cred că este un câştig... Şi să explic şi de ce. Treptat, fondul locativ va scădea prin vânzarea acestor spaţii, în vreme ce prevederile Codului Fiscal ne obligă să achităm impozitul pe clădiri pe bunurile concesionate. Aşa se face că pe termen lung, am ieşi în pierdere!”
Centralele termice închise, dar modernizate şi... neamortizate
De la 1 aprilie 2008, în Câmpina nu mai există nici o centrală termică funcţională. Rând pe rând s-au închis toate. La multe dintre aceste centrale s-au făcut, însă, modernizări şi s-au cheltuit zeci sau sute de milioane de lei vechi pentru diverse utilaje. Ce s-a întâmplat cu acestea? “Practic, se distrug - ne-a spus Adrian Dascălu - pentru că nimeni nu are ce face cu aceste utilaje. Odată închise centralele, utilajele care au costat o grămadă de bani se duc pe apa Sâmbetei... Şi, culmea! Unele dintre aceste lucrări de modernizare au fost făcute pe cheltuiala Companiei în contul taxei de dezvoltare, astfel că beleaua rămâne tot în curtea Companiei Publice! Asta ca să nu mai vorbim de faptul că multe dintre aceste utilaje sunt distruse, deşi nici măcar nu au fost amortizate!”
CPGC, carne pentru “tun” imobiliar?!
Dincolo de toate acestea, ce se va întâmpla cu Compania Publică? Toate datele converg spre concluzia că autorităţile locale nu doresc altceva decât falimentarea Companiei. Ce ar urma? Închiderea CPGC echivalează cu scoaterea la vânzare a activelor. Este exact ceea ce par a-şi dori aleşii locali, care au de achitat multe datorii către cei care i-au sprijinit în campania electorală... şi nu numai! La obţinerea ultimului credit bancar, terenurile şi clădirea Companiei au fost evaluate la peste 6,5 milioane de euro! Sediul Companiei şi terenul aferent sunt evaluate la 14 miliarde lei vechi, iar baza de operaţiuni a Companiei, care înseamnă tot un teren, a fost evaluată la peste 10 miliarde lei vechi. Dar acesta nu este preţul pieţii! Pentru că, dacă ar fi vorba de preţul pieţii, numai terenul pe care este situat sediul de pe Calea Doftanei ar valora aproximativ 1,2 milioane euro.Ei bine, în acest fel simplu, “băieţii deştepţi”, care au ştiut pe cine să sponsorizeze în campania electorală, vor avea drept de preemţiune asupra acestor “tunuri imobiliare”. Iar dacă vor achiziţiona aceste terenuri şi clădiri cu un preţ sub 6 milioane euro şi le vor revinde la un preţ de minim trei ori mai mult, atunci întreaga cheltuială din campania electorală a fost acoperită! Dar, cine rămâne descoperit?!
Situaţia datoriilor CPGC
Actualul director general al Companiei Publice, Adrian Dascălu, a preluat conducerea după ce serviciile de apă şi canalizare au trecut la HidroPrahova. La acel moment, situaţia datoriilor era deosebit de cruntă, puţini dând şanse Companiei că va rezista foarte mult timp. Totuşi, la momentul actual, CPGC stă mult mai bine şi a reuşit să achite o mare parte a acestor debite.
Datorii Toamna 2007 Iunie 2008
linie de credit 6 miliarde lei vechi 2 miliarde lei vechi
credit de investiţii 120.000 euro 70.000 euro
furnizori 4 miliarde lei vechi 1 miliard lei vechi
bugetul de stat 26 miliarde lei vechi 800 milioane lei vechi

Cum arată modernizarea unei parcări la Câmpina


Pe strada Energiei se modernizează o parcare. Pare a fi un început de mandat în forţă, primarul Horia Tiseanu vrând să dea impresia că pornit cu motoarele turate la maximum în noul mandat. E foarte bine, dar modul în care se lucrează a lăsat foarte mult de dorit...Firma care execută lucrarea - Hamirt, un vechi şi fidel client al afacerilor cu bugetul local, soţii Mihart, patronii societăţii în cauză, fiind foarte apropiaţi de Tiseanu şi PD-L. Numai că stilul foarte “modern” de lucru al firmei i-a exasperat pe cei care ar fi trebuit să fie beneficiarii noii parcări.Ei bine, miercuri, pe la orele prânzului, un utilaj „sufla” praful de pe betonul peste care urma să se toarne asfalt. Ceea ce rezulta părea a fi mai degrabă un incendiu… Nori întregi de praf s-au ridicat la cer ajungând până pe artera principală a urbei situată în apropiere. Oamenii de la blocurile din zonă au apărut imediat la ferestre şi apoi s-au baricadat în case. Asta au făcut cei care au avut norocul să fie acasă… Pentru că, locatarii plecaţi de dimineaţă şi care au avut proasta inspiraţie să lase geamurile deschise, în mod cert au avut surprize neplăcute atunci când s-au întors…Oamenii din zonă au reclamat la Primărie nu numai zgomotul făcut de oamenii care lucrează la modernizarea acestei parcări, dar şi praful incredibil ridicat de muncitorii de la Hamirt. Şi atunci, de ce să ne mai mire că Piaţa Centrală a fost vopsită cu pensula, când iată în ce hal se poate amenaja o parcare în anul de graţie 2008, din mileniul al III-lea.

“Festivalul Cireşelor”, triplu eveniment de excepţie


Ediţia 2008 a “Festivalului Cireşelor” a însemnat nu numai un spectacol reuşit, dar a coincis şi cu momentul depunerii jurământului de către primarul care a câştigat alegerile din 1 iunie, Petre Ion Costache, precum şi semnarea acordurilor de înfrăţire între localitatea Băneşti şi Policoro - Italia şi Mejorada del Campo - Spania.

“Festivalul Cireşelor” a reuşit în acest an să ia faţa oricărei alte manifestări organizate în zonă. A fost, cu siguranţă, o reuşită, iar spre deosebire de “Hora prahoveană”, totul a fost la superlativ, inclusiv capriciile vremii fiind transformate într-un avantaj de către organizatori.În prima zi a festivalului, după-amiază, ploaia a stricat serios planurile organizatorilor, un potop abătându-se asupra întregii regiuni. Chiar şi în aceste condiţii, oamenii s-au putut adăposti sub umbrele imense, la mese la care au putut mânca un mic, chiar şi pastramă ori alte delicatese şi au putut bea o bere. În schimb, au cam lipsit cireşele, organizatorii recunoscând că sezonul lor a cam trecut, dar s-a căutat neimplicarea politică a festival, acesta fiind motivul pentru care ediţia 2008 a avut loc abia acum. După ploaie, spectacol s-a dezlănţuit la fel cum o făcuse potopul. Rând pe rând, Irina Loghin, Maria Ciobanu, Ionuţ Dolănescu, Mandinga, trupa lui Axinte şi Aurel Moldoveanu au entuziasmat sutele de oameni care prezenţi la festival. Ambele seri ale festivalului s-au încheiat cu focuri de artificii spre satisfacţia celor prezenţi.Duminică, la prânz, a fost momentul oficial. În sala mică a Casei Tineretului a avut loc depunerea jurământului de către primarul comunei Băneşti, Petre Ion Costache, cel care a câştigat încă din primul tur alegerile din 1 iunie. În cadrul aceleiaşi şedinţe extraordinare a Consiliului Local Băneşti, s-a aprobat înfrăţirea comunei Băneşti cu localităţile Policoro, din Italia, şi Mejorada del Campo, din Spania. Localitatea Policoro este situată în sudul extrem al Italiei, foarte aproape de oraşul Bari, în vreme ce localitatea Mejorada del Campo se află la numai cinci kilometri de capitala Spaniei, Madrid. S-au semnat acordurile şi parteneriatele de colaborare şi de înfrăţire, după care a avut loc înmânarea titlurilor de “cetăţean de onoare al comunei Băneşti” primarilor localităţilor înfrăţite cu comuna prahoveană - Nicola Lopatriello, primarul localităţii Policoro, şi Fernando Penaranda Carralero, primarul localităţii Mejorada del Campo.

Nicola Lopatriello, primarul localităţii Policoro, Italia: “Primele relaţii cu România le-am avut prin intermediul profesorului universitar Dan Adameşteanu, care a stat ani buni la Policoro. Atunci am avut primele contacte prin intermediul ambasadei. Comunitatea noastră are nevoie de imigranţi, pentru că se află în plină dezvoltare şi pot să vă asigur că la Policoro românii se bucură de respect şi de afirmarea tuturor drepturilor lor”.

Fernando Penaranda Carralero, primarul localităţii Mejorada del Campo, Spania: “În Mejorada del Campo locuiesc aproximativ 4.000 de români. Ei se bucură de simpatia şi respectul întregii comunităţi, iar acest acord şi parteneriat de înfrăţire pot fi - conform unei replici dintr-un film celebru - începutul unei frumoase prietenii”.

“Hora prahoveană”, cea mai slabă ediţie


Chiar dacă în mod teoretic, ediţia 2008 a Festivalului “Hora prahoveană” a fost anunţată încă de prin luna februarie, atunci când Consiliul Local a aprobat finanţarea cu 200 milioane lei vechi, totuşi actuala ediţie poate rămâne în istorie ca fiind cea mai slabă. Şi nu ne referim la ansamblurile şi soliştii care au urcat pe scenă, ci ne referim la organizarea manifestării.Totul poate fi considerat că a început cu slaba mediatizare a evenimentului, chiar şi autorităţile locale aflând că va avea loc “Hora prahoveană” cu numai câteva zile înainte. Nici vremea nu a ţinut cu organizatorii, potopul abătut asupra Câmpinei gonind puţinii spectatori ai festivalului, care erau mai degrabă părinţi şi prieteni ai celor care au evoluat pe scenă. De altfel, un mucalit afirma că, în zilele festivalului, la “Fântâna cu Cireşi” nu s-au strâns nici un sfert din oamenii care au venit la cel mai slab meci al Municipalului, de pe stadionul “Poiana”. Ceea ce ar trebui să dea serios de gândit organizatorilor, dar şi celor care semnează cu nonşalanţă cheltuirea unei sume apreciabile.Pe scena în aer liber au urcat ansambluri folclorice din 23 de localităţi ale judeţului Prahova. Mulţi dintre cei care i-au însoţit pe copii s-au arătat extrem de miraţi că nimeni nu a primit absolut nimic. Copiii s-au urcat pe scenă, au cântat sau au dansat şi... au plecat. Singurii care au beneficiat de un altfel de tratament au fost oaspeţii de onoare - Veta Biriş şi Elisabeta Turcu.
Oficialităţile locale prezente la eveniment au avut locuri rezervate într-un chioşc, ferit nu numai de intemperii, dar şi de privirile prea indiscrete. Ca de obicei...Foarte puţinii spectatori ai festivalului i-au cam lăsat cu buza umflată atât pe vânzătorii de mici şi băuturi mai mult sau mai puţin răcoritoare, dar şi pe vânzătorii de diverse chilipiruri, care nu au ştiut cum să-şi strângă mai repede tarabele în momentul în care a început ploaia. Concluzionând, se poate spune fără teama de a greşi că am avut parte de cea mai slabă ediţie a “Horei prahovene”.

Horia Tiseanu are în faţă patru ani foarte grei

După opt ani de viceprimar, în mandatele lui Romul Remus Micu şi Gheorghe Tudor, Horia Tiseanu este primul primar post-revoluţionar care primeşte un al doilea mandat din partea câmpinenilor. Cel mai probabil va fi, însă, un mandat mai greu decât primul, şi asta - în primul rând - pentru că datoriile acumulate de Tiseanu şi echipa sa în campania electorală vor fi foarte greu de achitat!În plus, acum Tiseanu va avea un... supervizor în toată regula în persoana viceprimarului Ion Dragomir.În aceste condiţii, Horia Tiseanu va trebui să meargă pe sârmă pentru a-şi îndeplini promisiunile electorale, dar şi pentru a se achita de datoriile acumulate în campania electorală.
Proiecte grele
Horia Tiseanu se bazează mult în noul mandat pe fondurile structurale. Sunt cel puţin trei proiecte de mare importanţă la care Tiseanu mizează pe aceste fonduri, în condiţiile în care, în mandatul precedent, administraţia pe care a condus-o nu a reuşit să aducă decât aproximativ 50.000 euro.Tiseanu are cel puţin două proiecte, pe care - probabil - nici el nu crede că le va putea realiza. Este vorba despre extinderea canalizării în tot oraşul şi asfaltarea şi modernizarea tuturor străzilor. Pretenţiile de exhaustivitate pot însemna neseriozitate, iar dacă Tiseanu ar putea îndeplini acest deziderat se pune întrebarea: de ce nu a făcut nimic din toate acestea în primul său mandat?Primarul şi coechipierii săi de conjunctură din turul al doilea au promis că “numai cu Tiseanu primar vom avea sprijin la judeţ”, semn că Mircea Cosma împarte banii publici după criterii... atent stabilite. Ei bine, Tiseanu are un singur proiect în care ar putea fi implicat bugetul judeţean - alveola a doua a Rampei Ecologice de la Băneşti. Se cuvine subliniată aplecarea primarului Tiseanu asupra sportului - reabilitarea bazelor sportive, săli de sport şi terenuri de sport noi, un hotel-pensiune cu facilităţi sportive - toate acestea lipsind cu desăvârşire în primul mandat. A realizat Horia Tiseanu importanţa sportului, a avut buni consilieri sau doar a fost o dorinţă de a-şi contracara adversarul... sportiv?
“Tunuri”
Există cel puţin două proiecte, pe care Tiseanu şi le propune şi care se pot transforma în “tunuri” imobiliare. Mai întâi, este vorba despre reabilitarea pistei de motocros şi a facilităţilor aferente, dar şi despre preluarea de la Şcoala de Poliţie a unui teren de 12 hectare, acolo unde ar urma să demareze construcţia unui nou cartier. În condiţiile în care este bine ştiut cât de mult şi-a dorit Mihai Anastasescu să pună mâna pe cele peste 18 hectare de pe dealul Muscel, care cuprind şi pista de motocros, este greu de crezut că un astfel de proiect - indiferent cât de bine intenţionat ar porni - nu va sfârşi ca o afacere imobiliară, cu profituri substanţiale. În acelaşi timp, cel mai probabil, este foarte tentant pentru un astfel de om, cu multiple posibilităţi financiare şi cu “abilităţile” necesare pentru a pune mâna şi pe cele 12 hectare care vor fi preluate de administraţia locală de Şcoala de Poliţie. Poate nu din prima, dar în spatele mai multor interpuşi sau cumpărând ulterior de la mai mulţi cetăţeni, întregul cartier ar putea deveni al unui singur om.De ce toate acestea? Dintr-un singur motiv - “pentru că aşa-i în politică!”. Ne poate contrazice cineva?
Promisiunile primarului Horia Tiseanu
- accesarea de fonduri structurale prin HidroPrahova pentru realizarea de staţii noi de epurare şi extinderea canalizării în tot oraşul;
- modernizarea drumurilor de acces în minicartierele de tineri;
- acces suprateran între B-dul Dacia şi DN1, cu finanţare din fonduri structurale;
- asfaltarea şi modernizarea tuturor străzilor din municipiul Câmpina;
- repararea şi modernizarea trotuarelor începând cu cele mai circulate;
- asfaltarea, amenajarea de spaţii verzi şi locuri de joacă în toate parcările dintre blocuri;
- noi parcări supraterane - în locul Bazarului de la Piaţa Centrală şi în spatele Complexului de la Salcie;
- construirea corpului C2 al Pieţei Centrale;
- dezafectarea rampei vechi de gunoi;
- evitarea măririi preţului la gunoi prin construcţia alveolei a doua a Rampei Ecologice Băneşti (dacă CJ nu demarează realizarea unei o rampe zonale);
- panouri de amortizare a zgomotului pe arterele cu trafic greu (ex. str. Orizontului);
- contracararea alunecărilor de teren pe străzile Muncii, Plevnei, Siretului;
- reabilitarea bazei sportive a Grupului Şcolar Petrol prin accesarea de fonduri structurale;
- săli de sport pentru şcolile generale “Ion Câmpineanu” şi ”BP Hasdeu”;
- terenuri de sport deschise non-stop şi gratuit în toate cartierele;
- hotel-pensiune cu facilităţi sportive în Parcul “Istrati”;
- reabilitarea pistei de motocros şi a facilităţilor aferente;
- parcări noi în faţa Grădiniţelor nr. 10-11, Şcoala “Hasdeu”, Şcoala 8, Şcoala “Câmpineanu”, Grupul Şcolar Energetic şi Grupul Şcolar Petrol;
- blocuri cu chirie pentru tineri, prin ANL;
- preluarea de la Şcoala de Poliţie a unui teren de 12 hectare şi demararea construcţiei unui cartier nou;
- noi parcuri, locuri de joacă pentru copii şi reamenajarea spaţiilor verzi.
Oamenii sunt pesimişti
Pe blogul publicaţiei noastre am lansat un sondaj cu următoarea întrebare: “Credeţi că primarul Horia Tiseanu se va achita mai bine de sarcinile sale decât în primul mandat?”80% dintre cei care au răspuns la sondajul nostru cred că Tiseanu nu se va putea ţine de promisiunile sale...

Colegiile pentru votul uninominal, posibil o nouă şmecherie politică

Nici nu s-au stins bine ecourile alegerilor locale, iar clasa politică este deja cu gândul la alegerile parlamentare, care ar trebui să aibă loc undeva pe la sfârşitul lunii noiembrie.În vreme ce unii dintre politicieni sunt în vacanţă sau îşi fac bagajele pentru a pleca în vacanţă, alţii au de stabilit colegiile pentru votul uninominal. Şi au mare bătaie de cap!Comisia de cod electoral ar fi trebuit să înceapă procesul de împărţire a teritoriului ţării în colegii uninominale în data de 22 iunie, dar lucrurile sunt departe de a fi lămurite. Mai mulţi comentatori nu exclud posibilitatea ca până la urmă Guvernul să ajungă să facă “împărţirea” teritoriului, în condiţiile în care parlamentarii se cam codesc. Pentru mulţi, împărţirea teritoriului ţării în colegii uninominale nu este decât o mare şi nouă şmecherie, “împărţirea” putându-se face şi în funcţie de anumite interese. Păstrând proporţiile, această împărţire este asemănătoare cu repartizarea echipelor din liga a doua sau a treia în serii. Chiar dacă unicul criteriu este cel geografic, aşa cum se presupune că ar trebui să fie şi în cazul colegiilor uninominale, totuşi, mai apar... “ciudăţenii” ca două echipe din acelaşi oraş sau judeţ să fie una într-o serie, alta în altă serie, numai pentru a se asigura un culoar favorabil unuia sau altuia... Aşa se întâmplă, cu siguranţă, şi în cazul colegiilor uninominale, cu atât mai mult cu cât împărţirea este făcută de reprezentanţi ai partidelor, fiecare cu interesele sale politice prin toate zonele ţării!În privinţa judeţului Prahova, la momentul actual sunt 5 senatori şi 14 deputaţi. Nimeni nu ştie la acest în prezent modul şi criteriile care vor sta la baza împărţirii teritoriului judeţului Prahova în colegii uninominale. Cert este doar că împărţirea trebuie făcută!Municipiul Câmpina nu poate reprezenta un colegiu în sine, ci va trebui inclus fie într-o regiune care ar mai putea să cuprindă Valea Prahovei, cu localităţile Breaza, Comarnic, Sinaia, Buşteni şi Azuga, fie într-o altă regiune alături de Băneşti, Băicoi, Floreşti şi localităţile din jurul comunei Filipeştii de Pădure. Care va fi repartizarea finală este extrem de important, pentru că va putea conta decisiv dacă municipiul Câmpina va avea ponderea cea mai mare în această regiune - cum s-ar întâmpla în cel de-al doilea exemplu - sau ponderea mai mare va fi dată de oraşele - staţiuni de pe Valea Prahovei, cum este cazul primului exemplu.

Se scindează PSD Câmpina?

Rezultatul alegerilor locale, dar mai ales modul în care s-a decis stabilirea noului viceprimar au pus pe jar organizaţia locală a PSD. Inevitabil, s-au format două tabere. Un lucru este cert - întregul PSD este dependent de banii şi influenţa lui Mihai Anastasescu, dar diferenţa constă în felul în care se doreşte punerea în practică a dorinţelor cunoscutului om de afaceri.Pe de o parte, există tabăra celor mai vechi în acest partid, printre care Florea Radu, Victor Bercăroiu, Mihail Şerbănoiu, Gheorghe Tudor, Mihaela Neagu Petrovici, Ion Mircea şi mulţi alţii, care ar fi vrut o achitare discretă faţă de “sarcinile” trasate de Anastasescu. Pe de altă parte, Ion Dragomir - impus viceprimar - şi alţi câţiva, care doresc să se achite rapid, chiar la modul dur, de datorii. Şi trebuie ţinut cont că puternicul şi influentul om de afaceri local are mult de recuperat, după cât a investit în campania electorală...Mai apare o problemă. Anastasescu are de recuperat fonduri importante şi de la actualul primar, Horia Tiseanu. Anumite surse vorbesc de zeci de mii de euro, care ar fi fost pompate de Mihai Anastasescu, direct sau prin diverşi interpuşi, în campania electorală a coaliţiei de conjunctură dintre PD-L, PSD şi PIN. Cum se va achita Tiseanu de aceste datorii rămâne de văzut. Până una-alta, PSD scârţâie serios, gruparea din care fac parte Tudor, Şerbănoiu şi Petrovici pare a nu dori să-i fac pe plac lui Anastasescu chiar în orice condiţii. Iar demisia lui Şerbănoiu pare a fi doar un gest de asumare înainte de a fi dat afară.... De asemenea, consilierii locali ai PSD stau permanent cu sabia lui Damocles deasupra capului, orice opoziţie la proiectele iniţiate în favoarea “binefăcătorului” putându-le fi fatală din punct de vedere politic.

Zilele lui Enache par a fi numărate în fruntea PNL

După alegerile locale s-a tot discutat de măsuri în rândul formaţiunilor politice care nu au avut rezultate corespunzătoare la ultimul scrutin. Este şi cazul PNL Câmpina, care - chiar dacă a intrat în Consiliul Local, cu doi consilieri - a fost departe de ceea ce se aştepta de la filiala locală. PNL a înregistrat, la Câmpina, 7,71%, în vreme ce candidatul la funcţia de primar, Elvis Arghir, chiar mai puţin...În mai multe rânduri s-a pus problema tragerii la răspundere a vinovaţilor, iar primul luat în vizor a fost preşedintele filialei locale, Dragomir Enache. Despre toată această situaţie, şeful liberalilor câmpineni ne-a declarat: “Eu am spus de la bun început că îmi asum rezultatul votului. Nu mi s-a cerut în mod expres demisia, dar eu nu sunt un om care să mă cramponez de o funcţie. În discuţia avută cu conducerea de la Ploieşti a partidului s-a stabilit că se va discuta şi analiza cazul fiecărei organizaţii în parte. Dacă se va ajunge la concluzia că trebuie să demisionez o voi face fără nici o problemă”.

Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu” - în top, la “Energetic”, “Forestier” şi “Construcţii de maşini” - au mai rămas locuri

La finele săptămânii trecute a avut loc repartizarea computerizată a locurilor din licee şi şcolile de arte şi meserii. La nivelul municipiului Câmpina, există cinci instituţii de învăţământ liceal - Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu” şi grupurile şcolare Petrol, Construcţii de Maşini, Energetic şi Forestier, la acestea din urmă funcţionând şi şcoli de arte şi meserii.La fel ca şi în anii anteriori, în vreme ce la Colegiul “Grigorescu” s-a intrat doar cu medii foarte mari, minima fiind 8,57, în schimb la unele specializări ale şcolilor de arte şi meserii de la grupurile şcolar Energetic, Forestier şi Construcţii de maşini au mai rămas locuri libere.
Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”
Matematică - informatică (56 locuri)
1. Sabina Miclea - Şcoala Centrală - 9,96 ... 56. Bogdan Florian Petrişor - Şcoala 2 Băicoi - 8,83.
Ştiinţe ale naturii (28 locuri)
1. Sandra Georgeta Ghenoiu - Şcoala 8 - 9,73 ... 28. Radu Ancu - Şcoala Urleta - 8,57
Filologie (28 locuri)
1. Lavinia Gabriela Ghinea - Şcoala “Câmpineanu” - 9,70 ... 28. Ana Comănescu - Şcoala Centrală - 8,87
Ştiinţe sociale (28 locuri)
1. Alexandra Irimia - Şcoala Centrală - 9,84 ... 28. Anamaria Mihaela Andreiaşi - Şcoala Proviţa de Sus, 8,96
Grupul Şcolar Forestier
Ştiinţe ale naturii (28 locuri)
1. Alexandra Nicoleta Irimia - Şcoala Şotrile - 8,70 ... 28. Enache Ion Ciprian Manea - Şcoala Urleta - 7,66
Servicii (28 locuri)
1. Ana Maria Felicia Marconi - Şcoala “Câmpineanu” - 9,42 ... 28. Ioana laura Tocitu - Şcoala Centrală - 8,21
Resurse naturale şi protecţia mediului (56 locuri)
1. Mihai Bratoianu - Şcoala 1 Brebu - 8,50 ... 56. Ionuţ Claudiu Radu - Şcoala “Câmpineanu” - 7,24
Şcoala de arte şi meserii - fabricarea produselor din lemn (56 locuri, 18 locuri rămase libere)
1. Georgian Cosmin Ciobanu - Şcoala Drăgăneasa - 6,76 ... 38. Andreea Georgiana Galea - Şcoala Mărgineni - 4,61
Şcoala de arte şi meserii - silvicultură (28 locuri, 9 locuri rămase libere)
1. Alexandru Ovidiu Voicu - Liceul “Vlaicu” Breaza - 7,12 - 19. Emanuel Braşov - Liceul Filipeşti - 5,80
Grupul Şcolar Construcţii de Maşini
Tehnic (28 locuri)
1. Alexandra Iulia Ionescu - Grup Construcţii - 7,23 ... 28. Alexandru Stoica - Şcoala de arte Podul Vadului - 6,94
Şcoala de arte şi meserii - mecanică (56 locuri, 43 locuri rămase libere)
1. Bobi Ionuţ Alexe - Şcoala Şotrile - 6,88 ... 13. Constantin Gabriel Rotaru - Şcoala Proviţa de Sus - 5,30
Şcoala de arte şi meserii - construcţii, instalaţii şi lucrări publice (28 locuri, 19 locuri rămase libere)
1. Alexandru Marius Duţu - Grup Construcţii - 6,25 ... 9. Andrei Nicolae Nedelcu - Şcoala 3 - 4,93
Şcoala de arte şi meserii - industrie textilă şi pielărie (28 locuri, 23 locuri rămase libere)
1. Mariana Roxana Bucur - Şcoala Poiana Câmpina - 5,79 ... 5. Ştefania Anghel - Şcoala Floreşti - 5,07
Grupul Şcolar Petrol
Matematică - informatică (56 locuri)
1. Mihai Ciprian Rotaru - Şcoala Proviţa de Jos - 8,81 ... 56. Darius Constantin Ciurilă - Şcoala 2 Boldeşti - 7,13
Tehnic (28 locuri)
1. George Adrian Guzganu - Liceul Filipeşti - 7,67 ... 28. Alin Valentin Cristea - Şcoala Urleta - 7,08
Servicii (56 locuri)
1. Maria Mirabela Drăguşin - Şcoala Telega - 8,74 ... 56. Tatiana Elena Stanciu - Şcoala Şotrile - 7,19
Şcoala de arte şi meserii - mecanică (28 locuri)
1. George Marius Lăcătuş - Şcoala 1 Aluniş - 6,83 ... 28. Remus Marian Şerban - Colegiul “Grigorescu” - 5,59
Şcoala de arte şi meserii - electric (28 locuri)
1. Constantin Goagă - Şcoala Pietriceaua - 7,06 ... 28. Silviu Marian Angheluş - Şcoala Măgureni - 5,15
Şcoala de arte şi meserii - construcţii, instalaţii şi lucrări publice (28 locuri)
1. Florentin Alin Teodorescu - Şcoala Telega - 7,35 ... 28. Anca Ioana Roman - Şcoala “Câmpineanu” - 5,40
Şcoala de arte şi meserii - comerţ (28 locuri)
1. Elena Cerasela Bălan - Şcoala Adunaţi - 7,00 ... 28. Maria Valentina Birnău - Şcoala Lilieşti - 6,23
Şcoala de arte şi meserii - turism şi alimentaţie (28 locuri)
1. Andreea Roxana Donadin - Şcoala Teşila - 7,18 ... 28. Georgiana Eveline Dragomir - Şcoala de arte Podu Vadului - 6,43
Şcoala de arte şi meserii - industrie alimentară (28 locuri)
1. Elena Magdalena Anghelescu - Şcoala Şotrile - 6,98 ... 28. Gabriel Florin Nedelcu - Şcoala 1 Telega - 6,06
Grupul Şcolar Energetic
Matematică - informatică (56 locuri)
1. Andreea Matei - Şcoala Centrală - 9,28 ... 56. Florin Eugen Stoian - Colegiul “Grigorescu” - 8,51
Tehnic (56 locuri)
1. Alexandru Adrian Ştefan - Şcoala Şotrile - 8,48 ... 56. David Andrei Ene - Şcoala 8 - 7,68
Servicii (28 locuri)
1. Corina Maria Oprea - Şcoala Băneşti - 9,65 ... 28. Ştefania Turosu - Şcoala 8 - 8,72
Şcoala de arte şi meserii - electronică şi automatizări (28 locuri)
1. Cezar Ionuţ Dorobanţu - Şcoala Filipeşti Târg - 6,92 ... 28. Andreea Georgiana Radu - Şcoala Ariceşti - 5,92
Şcoala de arte şi meserii - electric (56 locuri, 9 locuri rămase libere)
1. Dragoş Marian Chiţu - Şcoala Cornu de Jos - 6,90 ... 47. Andrei Ionuţ Vârtej - Şcoala “Câmpineanu” - 4,68.

AISI minte?


A făcut destul de multă vâlvă la începutul acestui an scandalul iscat de Asociaţia “Inima Sfântă a lui Isus” (AISI). Mai întâi, reprezentanţii italianului Paolo Gozzo, preşedintele Asociaţiei, au solicitat un parteneriat cu administraţia publică locală. La insistenţele consilierului Jenica Tabacu s-a aprobat acel parteneriat, prin care Asociaţiei îi erau puse la dispoziţie şi mai multe săli la ultimul etaj al casei Tineretului. Parteneriatul aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 5 din 28.01.2008 în vederea implementării proiectului “Centru de zi pentru şcolari din familii vulnerabile” şi pentru care se aloca suma de 400 milioane lei vechi nu a avut viaţă lungă. La 27 martie, la solicitarea Asociaţiei, Consiliul Local a adoptat... revocarea hotărârii din ianuarie şi încetarea parteneriatului!După toate acestea, zilele trecute, prin mai multe cutii poştale din Câmpina au apărut o mulţime de fluturaşi, prin care AISI oferă posibilitatea copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 15 ani să-şi petreacă vacanţa de vară desfăşurând o serie de activităţi. Conform invitaţiei, toate aceste activităţi ar urma să se deruleze la sediul din strada Simion Bărnuţiu (foto). Toate bune şi frumoase, iar iniţiativa este lăudabilă, dar de ce a simţit AISI nevoia să menţioneze “Centrul AISI în colaborare cu Consiliul Local Câmpina oferă...”?! Şi asta, atâta vreme cât parteneriatul dintre Consiliul Local şi AISI a încetat chiar la solicitarea italianului?!

“Ghiocelul” pleacă la Silivri

În perioada 16-20 iulie, la Silivri, în Turcia, localitate cu care Câmpina are un acord de înfrăţire, va avea loc o nouă ediţie a Festivalul Iaurtului, un festival internaţional de folclor.Câmpina va fi reprezentată de Ansamblul Folcloric “Ghiocelul” de la Şcoala Generală “Ion Câmpineanu”, iar din delegaţia oficială mai fac parte consilierii Mihaela Neagu Petrovici (PSD), Marian Nistor (PD-L), Adrian Piţigoi (PIN), precum şi reprezentanţi ai Primăriei: Eliza Oprescu (director tehnic), Dana Hoitan (consilier Compartimentul programe de finanţare), Gabriel Boroş (referent Serviciul de administraţie publică locală şi relaţii cu publicul).

Spitalul Municipal are doar trei aparate de aer condiţionat


În majoritatea saloanelor, aerul circulă doar prin… deschiderea ferestrelor! Încă se mai poartă “camuflarea” geamurilor cu pături, atunci când este foarte cald.

Căldură mare săptămâna trecută! Zile întregi în care mercurul termometrelor urcă până în jurul temperaturii de 34-35 grade Celsius. Ce se întâmplă în saloanele Spitalului Municipal Câmpina, în aceste condiţii, mai ales dacă ţinem cont că – din cauza aşezării sale – întreaga după-amiază soarele bate din plin în saloanele unităţii medicale?!
3 din 35!
În cursul anului trecut, Ministerul Sănătăţii a derulat un program guvernamental prin care a distribuit şi montat aparate de aer condiţionat în spitale. La Câmpina, Spitalul Municipal – cea de-a doua unitate medicală a judeţului, atât ca importanţă, cât şi ca număr de persoane pe care le deserveşte – a solicitat 35 de aparate de aer condiţionat. „Am cerut Ministerului un număr de 35 de aparate de aer condiţionat, dar nu am primit decât trei, ministerul asigurând inclusiv montajul acestora. În această situaţie, conducerea Spitalului Municipal a decis montarea celor trei aparate de aer condiţionat în blocul de naşteri, în blocul operator la sala de terapie intensivă şi la compartimentul de primiri urgenţe. Restul saloanelor… au rămas fără aer condiţionat. Cu o singură excepţie – secţia de pediatrie, care a beneficiat de o sponsorizare privată şi nu are probleme din acest punct de vedere”, ne-a declarat Emilia Rotaru, directorul de îngrijiri medicale al Spitalului Municipal Câmpina.
Saloane cu... ferestre larg deschise
Celelalte saloane ale Spitalului Municipal Câmpina (instituţie care are aproximativ 400 de paturi) au rămas la mila… vremii. În zilele foarte călduroase, bolnavii au căutat soluţii pentru a face aerul să circule. Cea mai uzitată metodă este deschiderea largă a ferestrelor, dar se face curent, iar pacienţii sunt nevoiţi să suporte riscul unei alte îmbolnăviri. În plus, această metodă nu mai are nici o valoare în momentul în care soarele bate cu putere în ferestrele saloanelor. În această situaţie, bolnavii recurg la metoda camuflării ferestrelor cu pături! Şi cu speranţa…

CAS Prahova nu pare interesată de spaţiul gratuit oferit în Casa Tineretului


În primăvara acestui an, în Consiliul Local s-a făcut un mare caz pe tema alocării unui spaţiu gratuit în Casa Tineretului pentru un oficiu local al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate. În cele din urmă, după două şedinţe cu discuţii aprige, proiectul iniţiat de liberalul (de atunci) Mihai Stănescu a fost adoptat.Principalul motiv pentru crearea acestui birou teritorial al CAS Prahova a fost ca el să deservească toţi agenţii economici şi persoanele fizice din zona Câmpina şi de pe Valea Prahovei, care astfel nu mai sunt nevoiţi să bată drumul până la Ploieşti pentru o simplă hârtie. De la adoptarea hotărârii de Consiliu au trecut câteva luni bune, timp în care a părut că nu se mişcă nimic pentru punerea în aplicare a acestei hotărâri, dovadă fiind şi declaraţia alăturată a directorului Casei Tineretului, Florin Buda.S-a vorbit, la un moment dat, despre necesitatea găsirii unei soluţii tehnice pentru amplasarea unor antene puternice, care să asigure comunicarea permanentă dintre acest birou şi sediul de la Ploieşti al Casei de Asigurări de Sănătate.Indiferent de motivele care stau la baza acestei nepermise întârzieri, cineva trebuie să ia taurul de coarne.

“La aproximativ trei săptămâni după adoptarea acelei hotărâri a Consiliului Local, la Casa Tineretului a venit o delegaţie de la CAS Prahova, formată din directorul Casei şi încă doi funcţionari, dintre care unul s-a prezentat ca fiind responsabil cu logistica. S-au uitat, au inspectat, au studiat şi au spus că vor reveni, dar de-atunci nu i-a mai văzut nimeni prin Casa Tineretului...”, ne-a declarat Florin Buda, directorul Casei Tineretului.

La rândul său, iniţiatorul proiectului de atribuire gratuită a unui spaţiu pentru CAS Prahova, Mihai Stănescu, ne-a declarat: “Ceea ce a ţinut de noi, eu spun că am făcut - am pus la dispoziţie spaţiul şi încă gratuit, doar cu plata utilităţilor. Mai departe este problema CAS-ului. Nu ştiu dacă sunt alte interese, dar cred că n-ar trebui să fie probleme, pentru că inclusiv salariaţi ai Casei sunt din Câmpina, deci nu s-ar pune problema navetei lor”.

Caz de... Caracal

Persoanele cu dizabilităţi - la ultimul etaj = activitate zero
Cazul spaţiului acordat CAS Prahova şi nefolosit nu este singular.În urmă cu aproximativ doi ani, după o campanie puternică de strângere de fonduri pentru Răzvan Iordache, s-a înfiinţat o asociaţie pentru persoanele cu dizabilităţi, care poartă numele tânărului Răzvan Iordache (foto), cel care a avut nevoie de un tratament în China, după un accident care-l ţinea imobilizat într-un scaun cu rotile. În entuziasmul momentului Consiliul Local a dat şi un spaţiu acestei asociaţii la etajul al doilea al Casei Tineretului. “Nimeni nu a venit niciodată la acel spaţiu”, ne-a declarat directorul instituţiei în cauză, Florin Buda.

Cine şi ce mai construieşte prin Câmpina...


În cursul anului 2007, Primăria municipiului Câmpina a eliberat un număr de 591 de autorizaţii de construcţie. Nu toate acestea, însă, sunt pentru noi locuinţe şi asta deoarece modificările succesive ale legislaţiei în domeniu au adus autorităţile în situaţia să elibereze autorizaţii şi pentru branşamente, împrejmuiri de garduri sau chiar pentru propriile lucrări ale administraţiei locale privind modernizarea unor străzi.Şi astfel s-a ajuns ca, din cele 591 de autorizaţii de construcţie emise, numai 99 sunt pentru locuinţe noi sau pentru extinderea ori continuarea lucrărilor la unele locuinţe. În schimb, cele mai multe dintre autorizaţii - 256 - au fost emise pentru realizarea unor branşamente.Ni s-a părut interesant să vă prezentăm şi persoanele publice care au obţinut autorizaţii de construire de la Primărie în cursul anului 2007, lista integrală a acestora fiind disponibilă pe site-ul oficial al Primăriei. Printre aceste persoane se numără:- Mihail Milu (tatăl fostului viceprimar Eduard Milu) - branşament electric pe strada Muscelului (124/ 3 aprilie);- Mihai Anastasescu (om de afaceri) - construire locuinţă (foto) pe strada Bogdan Vasile (235/14 iunie) şi branşament apă pe strada Romaniţei (459/22 octombrie);- Sanda Maria Mocuţa (fost candidat la funcţia de primar în anul 2000) - împrejmuire teren pe Drumul Taberei (317/30 iulie);- Didona Căliman (şef Serviciu Acord Unic în cadrul Primăriei) - compartimentare pod cu spaţii de locuit şi creare acces exterior pe strada Griviţei (413/27 septembrie);- Georgică Severin (fost om politic, patron media) - construire locuinţă S+P+E+M, împrejmuire, amenajare teren pe strada Romaniţei (559/13 decembrie).

„Cuplul” Tiseanu – Dragomir a debutat la Ziua Drapelului


Ziua Drapelului, sărbătorită pe 26 iunie, în toate localităţile ţării, a însemnat prima acţiune oficială a noului cuplu din fruntea administraţiei câmpinene – primarul Horia Tiseanu – nevalidat, încă, pentru că nu depusese raportul de venituri şi cheltuieli din campania electorală – şi viceprimarul Ion Dragomir. De asemenea, la scurtul ceremonial au mai fost prezenţi şi câţiva consilieri, printre care Jenica Tabacu, Marian Nistor şi Gheorghe Sandu, alături de mai mulţi angajaţi ai Primăriei. Nu au lipsit nici conducerea Şcolii de Poliţiei „Vasile Lascăr”, în frunte cu chestorul Ion Tomescu, şi nici conducerea Centrului de Instruire al Jandarmeriei, în frunte cu colonelul Ion Grecu.Chiar dacă au venit împreună cu maşina – deşi sediul Primăriei se află la maximum 200 de metri de locul unde a avut loc ceremonialul – Tiseanu şi Dragomir nu au stat unul lângă celălalt. În vreme ce edilul-şef a fost în centrul atenţiei, ţinând şi un scurt discurs – mult prea lung pentru canicula pe care s-a derulat evenimentul – viceprimarul Dragomir a preferat să stea ceva mai deoparte, alături de Jenica Tabacu.Ceremonialul a fost simplu, iar cei câţiva câmpineni surprinşi de eveniment prin zonă au aplaudat defilarea gărzii de onoare, asigurată de Centrul de Instruire al Jandarmeriei. După mai puţin de jumătate de oră, invitaţii s-au împrăştiat, iar Horia Tiseanu şi Ion Dragomir au plecat împreună, cu aceeaşi maşină cu care veniseră.

Start în efectiv redus

Stadionul „Poiana” a fost joi gazda reunirii lotului formaţiei FCM Câmpina, gruparea fanion a fotbalului câmpinean. În prezenţa preşedintelui clubului Dan Ştefan Chiţu şi a antrenorului principal cu care s-a încheiat ultima ediţie de campionat, Petre Gigiu, au răspuns prezent la prima acţiune dinaintea sezonului 2008 – 2009 numai câţiva jucători. Mindileac, Plachta, Jecu, Dragomir şi Defta sunt fotbaliştii care au efectuat o mişcare uşoară la primul antrenament. Alături de aceştia a apărut şi un junior din propria pepinieră, Ionuţ Chiţu, fără ca el să aibă vreo legătura de rudenie cu preşedintele clubului. Conform afirmaţiilor făcute de diriguitorii câmpineni, Marcu şi Ene revin în aceste zile la echipă, în timp ce Enache, Ţiclea, Cristea şi Bica sunt învoiţi până luni. „Nu ne sperie deloc postura în care am plecat la drum. Până la finele săptămânii viitoare vom avea lotul aproape conturat. După data de 7 iulie vom efectua un stagiu de pregătire centralizată pe parcursul căruia ar mai putea apărea alţi doi-trei jucători importanţi”, a spus Dan Ştefan Chiţu. Marţi dimineaţă este programat deja un prim meci amical în compania Chimiei Brazi, ocazie cu care vor fi testaţi o serie de jucători avuţi acum în vizor pentru eventuale transferuri.
Gigiu a fost preferat lui Şerbănică
Dacă în privinţa lotului de jucători, Municipalul a avut mereu probleme, în schimb, am consemnat o premieră. Este pentru prima dată când formaţia câmpineană începe un sezon având contract cu doi antrenori. După infarctul suferit la începutul acestui an, Imilian Şerbănică a rămas sub contract cu formaţia câmpineană, chiar dacă, între timp, preşedintele Chiţu s-a văzut nevoit să apeleze la alţi antrenori pentru a conduce din punct de vedere tehnic echipa. Cu ocazia reunirii lotului, joi, 26 iunie, preşedintele Chiţu a declarat: „Mă voi întâlni cu factorii de decizie locali în cadrul unei dezbateri privind viitorul echipei noastre. După ce m-am întâlnit, miercuri, şi cu Imilian Şerbănică, zilele acestea voi lua o decizie în privinţa antrenorului care va conduce echipa în noul sezon”.
Cert este doar că Petre Gigiu, prezent la reunirea lotului, a refuzat categoric orice posibilă colaborare cu Imilian Şerbănică. În cele din urmă, conducerea FCM Câmpina a decis să meargă pe mâna lui Petre Gigiu.
A venit Cristi Oprea
Printre jucătorii care s-au pregătit la Câmpina la primul antrenament s-a aflat şi experimentatul fundaş central Cristian Oprea. După un periplu pe la alte câteva echipe de eşalon secund din ţară, ultima fiind Minerul Lupeni, Oprea doreşte să joace, acum, mai aproape de casă. De asemenea, cu Municipalul s-a antrenat şi un alt apărător central, Andrei Moroiţă, un jucător cu un statut încă incert.
Chiţu şi-a luat cal. E pe bune!
În curtea stadionului „Poiana” paşte în linişte un exemplar cabalin adus la arenă de preşedintele Dan Ştefan Chiţu. „Eu sunt un mare iubitor de animale aşa că atunci când am văzut calul, aproape mort, pe marginea unei ape, am decis să îl ducem la stadion pentru a avea grijă de el”, a declarat Dan Chiţu. Acum, animalul arată foarte bine şi sunt de aşteptat oferte pentru un eventual... transfer!Iar posibili cumpărători ar fi dacă avem în vedere că Marian Manea, care este implicat la CSM Ploieşti, nou promovată în eşalonul secund, a fost ani la rând proprietar de cai de curse.
Chiţu ofertat de Liga I
Un zvon des auzit în ultimul timp, care îl vizează pe preşedintele clubului câmpinean, a fost comentat de acesta.„Într-adevăr, am două oferte, de la o echipă de prim eşalon şi de la una de Liga a doua. Dacă vom avea sprijinul organelor locale pentru a nu ne mai chinui, din punct de vedere financiar, ca anii trecuţi, doresc să continui la Câmpina. Dacă nu, asta e!”, a spus enigmatic Dan Ştefan Chiţu.
Teodorescu, spectator surpriză
La prima şedinţă de pregătire a fost prezent şi Adrian Teodorescu, cel care a rămas, de-a lungul anilor, un apropiat al grupării câmpinene. „Greşeala vieţii mele a fost că am plecat de lângă preşedintele Chiţu. Mi-aş dori să lucrez din nou alături de dânsul pentru a putea face, la Câmpina, o echipă competitivă, care să nu mai aibă emoţii de nici un fel. Aş reveni şi pentru micuţa, dar inimoasa galerie câmpineană”, a spus Adrian Teodorescu, abia întors din Germania, unde a efectuat o operaţie delicată.
Acord pentru şase miliarde lei
La finele săptămânii trecute, Comitetul Director al FCM Câmpina a avut o întâlnire, în cadrul căreia s-au dezbătut mai multe probleme de organizare privind viitorul activităţii fotbalistice la nivel de performanţă în Câmpina. La întâlnire au participat şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, toţi cei prezenţi căzând la un acord privind susţinerea activităţii FCM Câmpina cu suma de şase miliarde lei vechi pentru a doua jumătate a acestui an. Cel mai probabil, chiar la proxima şedinţă a Consiliului Local va fi dezbătut un proiect de hotărâre a Consiliului Local privind o rectificare bugetară, care va cuprinde şi suma pentru FCM Câmpina.

Unirea Câmpina şi-a reluat pregătirile cu lotul aproape complet

Sâmbătă, 28 iunie, la ora 10.30, a avut loc reunirea lotului formaţiei Unirea Câmpina, singura echipă din cel de-al doilea municipiu al judeţului Prahova care activează în eşalonul de elită al fotbalului judeţean.Sub conducerea antrenorilor Marius Pălănceanu şi Daniel Corcodel şi în prezenţa a doi dintre principalii sponsori ai grupării - jucătorii Mărgărit Ciobotaru şi Bogdan Mănescu - primul antrenament al jucătorilor de la Unirea a fost unul lejer.De altfel, antrenorul principal al formaţiei Unirea, Marius Pălănceanu, ne-a declarat: “La reunirea lotului au fost prezenţi aproape toţi jucătorii pe care îi avem în lot, inclusiv băieţii care au fost împrumutaţi de la Coruna şi care şi-au manifestat intenţia de a continua colaborarea cu noi, ceea ce nu poate decât să mă bucure. Rămâne să obţinem acordul conducerii clubului Coruna şi eu aş fi foarte bucuros să rămână la Unirea”.În afara jucătorilor care au activat în primăvara acestui an sub culorile clubului Unirea Câmpina, la reunirea de sâmbătă a fost prezent şi mijlocaşul de bandă stângă Andrei Cârstei, jucător care a evoluat, în sezonul precedent, la CS Cornu şi care doreşte să joace la formaţia câmpineană. De asemenea, antrenorul principal al formaţiei Unirea, Marius Pălănceanu, ne-a mai precizat că “mai aşteptăm doi jucători - este vorba de Savu de la Cheile Doftanei Brebu şi încă un jucător de bandă dreaptă de la Unirea Călineşti”.În privinţa programului pentru perioada imediat următoare, Marius Pălănceanu a adăugat: “Până în jurul datei de 13-14 iulie, nu vreau să avem nici un joc amical, ci vom face numai antrenamente. De altfel, chiar în prima săptămână am programat patru antrenamente, prin care îmi doresc ca toţi jucători să ajungă la un nivel optim de efort, în aşa fel încât să putem aborda fără dificultăţi viitoarea ediţie de campionat”.