14 iulie 2008

Sensurile giratorii, o soluţie pentru traficul din Câmpina?


În mandatul precedent, administraţia locală a avut mari bătăi de cap cu asigurarea condiţiilor minimale pentru un trafic fluent. De vreme ce infrastructura a rămas aceeaşi de două, chiar trei decenii, iar numărul maşinilor a crescut de mai multe ori, se impun soluţii rapide şi eficiente pentru ca în Câmpina să se mai poată circula cu maşina. Nu pomenim aici de Bucureşti sau Ploieşti, ori de alte localităţi unde traficul este infernal. Aşa este, probabil, în toată ţara. Dar dacă tot s-a ajuns la o astfel de situaţie, cum se poate rezolva ea?! Administraţia locală a ezitat foarte mult. A cheltuit sute de milioane de lei vechi pentru un studiu care oferea ca soluţie sensurile giratorii. Apoi, un alt studiu - alte sute de milioane cheltuite - şi altă soluţie: un management inteligent al traficului, cu semafoare sincronizate... Nici această soluţie nu a fost pe placul administraţiei, găsindu-se tot felul de inconveniente pentru oricare variantă. Iar în vreme ce administraţia ezită să ia taurul de coarne, traficul - mai ales în zona centrală - devine din ce în ce mai dificil. Cele mai importante puncte ale arterei principale şi care ridică cele mai multe probleme conducătorilor auto şi nu numai sunt intersecţiile de la Casa Cărţii şi de la staţia Petrom. De altfel, sunt singurele intersecţii care se pretează la amenajarea unor sensuri giratorii. În plus, acestea ar mai putea avea un efect - limitarea curselor nocturne, un fenomen cunoscut de toată lumea, dar în privinţa căruia autorităţile locale dau de fiecare dată din umeri.În plus, artera principală se mai confruntă cu două mari probleme, pe care nici una dintre administraţiile din ultimii opt, chiar 12 ani nu s-a învrednicit să le rezolve. Una dintre acestea este trecerea de cale ferată. Toată lumea ştie că atunci când îi este omului lumea mai dragă... se pune bariera! Urmarea? Cozi, nervi, tensiune. Şi, colac peste pupăză, trece doar o locomotivă sau, uneori, nici aceea nu trece, spre disperarea conducătorilor auto şi a pasagerilor.Ei bine, după ce omul scapă de supliciul barierei, dă de intersecţia B-dului Carol I cu străzile Pictor Grigorescu şi Oituz. Babilonia de aici este inimaginabilă. Nu se mai respectă (aproape) nici o regulă, totul făcându-se la mica înţelegere între conducătorii auto. Intersecţia este cu atât mai dificilă cu cât face parte din şoseaua de centură a localităţii, iar de ceva vreme şi principalele mijloace de transport în comun sunt nevoite să îşi urmeze traseul tot prin această zonă. Aşa că vă imaginaţi ambuteiaje şi aglomeraţie, mai ales la orele de vârf... Cu atât mai mult cu cât orele de vârf coincid cu manevrele trenurilor din zonă care deservesc Rafinăria “Steaua Română”.Care ar putea fi concluzia? Se impune de urgenţă găsirea unor soluţii pentru fluidizarea traficului - parcări mai multe, eventual interzicerea parcării pe oricare parte a Bulevardului Carol I, iar în condiţiile menţinerii semafoarelor pietonale, care împiedică sistemul de sincronizare a semafoarelor, cel mai probabil se va ajunge la soluţia iniţială - sensurile giratorii.

Pe blogul publicaţiei noastre - ww.ziaruloglinda.blogspot.com - am iniţiat un sondaj, la care toţi cei care au dorit au putut răspunde la întrebarea “Credeţi că sensurile giratorii ar îmbunătăţi traficul din Câmpina?”Scopul nostru a fost aflarea părerii cetăţenilor Câmpinei - şi nu numai - despre acest subiect, care ne priveşte pe toţi.Până la momentul închiderii ediţiei noastre, 33% dintre cei care au răspuns sondajului au apreciat că sensurile giratorii sunt o soluţie pentru traficul din Câmpina.

Câmpineni pe meleaguri străine


Plecarea la muncă în străinătate este deja un fenomen. Aproape că nu există localitate în ţară de unde să nu fi plecat oameni pentru a-şi căuta norocul pe alte meleaguri. Se estimează că peste patru mii de câmpineni au ales să muncească prin cele mai diverse locuri ale planetei - de la Statele Unite sau Emiratele Arabe, la Italia şi Spania. Cu toate acestea, în statisticile oficiale ale Primăriei doar nouă (!) persoane au anunţat că pleacă la muncă în străinătate, iar copii au rămas în grija unor rude sau apropiaţi. Fenomenul este, însă, unul de masă. Cine nu cunoaşte măcar câteva persoane care au rude plecate la muncă în străinătate?! Începând cu ediţia de faţă ne-am propus să vă prezentăm poveşti simple, de viaţă, ale unora dintre cei plecaţi să câştige o bucată mai albă de pâine pe alte meleaguri... Se poate observa că aproape toţi cei care au plecat au făcut-o din cauza nivelului scăzut de trai din România, dar mai ales din cauza nivelului foarte scăzut al salarizării. În momentul în care, pentru aceeaşi activitate pe care o prestau în ţară sau chiar şi pentru alte munci inferioare, oamenii primesc un salariu cu mult mai mare în străinătate, motivaţia apare instantaneu.

Theodor Ursu
Theodor Ursu este protagonistul primului episod al serialului nostru despre câmpinenii de pe meleaguri străine. Are 41 de ani şi este plecat de doi ani în Cehia, la muncă. Aceasta nu este prima lui încercare de a-şi găsi de muncă în străinătate. A încercat prin mai multe locuri, dar fără prea mari şanse de izbândă. De această dată, de “filiera” cehă a auzit de la nişte prieteni. Aşa cum se întâmplă în astfel de cazuri, câştigurile despre care auzea l-au încântat, şi-a făcut “lipeala” şi a plecat.
Ospătar în România
În România, Theodor Ursu a lucrat ca ospătar. Vara era “detaşat” pe litoral, iar în restul anului - mai ales pe Valea Prahovei, Buşteniul fiind locul tradiţional de muncă. Chiar dacă este una dintre meseriile în care se câştigă destul de mulţumitor, mai ales la capitolul “ciubucuri”, totuşi, Theodor Ursu a decis că a venit momentul să-şi încerce norocul la o muncă serioasă, bine plătită, în care să nu mai fie la mila unuia sau altuia. De altfel, aceasta ar putea fi una dintre motivaţiile multora dintre cei care alerg să plece să muncească în străinătate - faptul că acolo, în general, sunt trataţi cu mai mult respect, iar drepturile - de la program la salarizare şi condiţiile de muncă - nu sunt puse nici un moment în pericol. Totuşi, motivul principal pentru care a plecat este acela de a câştiga mai bine. Acestea au fost premizele de la care Theodor Ursu, auzind poveştile unor colegi şi prieteni despre Cehia, a decis să plece să-şi încerce şi el norocul.
La început, s-a descurcat greu
Nu i-a fost uşor... Prima dată când a plecat în Cehia, acum aproximativ doi ani, şi-a găsit destul de greu un loc de muncă. Primul său serviciu în Cehia a fost la o fabrică de cauciucuri de lângă Brno. A lucrat exact în sectorul de producţie, acolo unde se face cauciucul, iar condiţiile de muncă erau foarte grele. Apoi, a trecut la secţia de debitare a aceleiaşi fabrici de cauciucuri.După ceva vreme, Theodor Ursu a găsit o ofertă şi mai convenabilă şi s-a mutat la o fabrică de încălţăminte.
Este mulţumit de câştig
Theodor Ursu mărturiseşte că nu câştigă foarte mult. La fabrica de încălţăminte, unde lucrează în prezent, i s-a oferit cazare şi masă, în condiţii bune, la care se adaugă 500 de euro, bani în mână, pentru cele 12 ore pe zi pe care le petrece în fabrică.În condiţiile în care, în România, avea salariul minim pe economie, grosul câştigurile sale venind din bacşişuri, Theodor Ursu are în Cehia cel mai mare venit din viaţa lui. În plus, este mulţumit de faptul că are cazarea şi masa asigurate, iar viaţa în Brno nu este chiar aşa de scumpă. Asta ca să nu mai vorbim de faptul că, la programul de 12 ore pe zi pe care îl are la fabrică, nici nu-i rămâne timp prea mult pentru alte ocupaţii sau pentru a-şi cheltui banii.
Şi-a adus prietena în Cehia
În perioada în care lucra la Buşteni s-a întâlnit cu Elena, care i-a devenit prietenă. Aceasta a lucrat în comerţ, la diverse magazine din incinta marilor hoteluri de pe Valea Prahovei. Nu câştiga prea mult, astfel încât, în momentul în care s-a ivit oportunitatea Theodor a luat-o şi pe prietena lui în Cehia. Mai mult, a reuşit să-i găsească un loc de muncă la aceeaşi fabrică de încălţăminte, unde lucrează şi el, undeva în suburbiile oraşului Brno.Faptul că au reuşit să fie împreună şi să-şi găsească de lucru în aceeaşi fabrică le-a mai uşurat celor doi traiul pe meleaguri străine. Theodor şi Elena susţin că sunt mulţumiţi de ceea ce fac, de cât câştigă, dar şi de faptul că patronii lor sunt oameni de treabă, înţelegători. Şi nu numai patronii, dar şi colegii lor, în rândurile cărora nu se află numai cehi, ci şi alte naţionalităţi. Au reuşit să înveţe şi câteva cuvinte uzuale în limba cehă, care nu este deloc o limbă uşor de învăţat pentru un român, astfel încât au toate motivele să se înţeleagă bine cu cehii.
Vin periodic în ţară
Atât Theodor, cât şi prietena sa, Elena, au rude şi prieteni în ţară. Şi revin în România ori de câte ori se iveşte ocazia. Şi mai au un avantaj - Cehia nu este, totuşi, chiar atât de departe, iar un bilet de autocar între România şi Cehia nu costă prea mult.Ultima dată, cei doi au fost în România în această vară, după ce lipsiseră opt luni. S-au bucurat alături de rude şi prieteni, iar cel mai probabil următoarea lor revenire în România se va produce cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, de la sfârşitul acestui an.
Nicăieri nu-i mai bine ca acasă!
Theodor Ursu nu are de gând să se stabilească în Cehia. Va mai sta câţiva ani, împreună cu prietena sa, după care vor reveni împreună acasă pentru a rămâne aici. Theodor are o casă în satul Cocorăştii Caplii, unde se vor stabili cei doi după întoarcerea din Cehia. După ce va face rost de bani, se va întoarce, îşi va aranja casa, îşi va întemeia o familie şi intenţionează să-şi deschidă propria afacere. Nu ştie deocamdată în ce domeniu, dar cu siguranţă peste câţiva ani lucrurile se vor mai schimba şi ar fi prematur să-şi facă de pe acum planuri. Cel mai important lucru - să revină în ţară - pentru că nicăieri nu-i ca acasă! - să fie să fie sănătoşi şi cu bani. Că doar acesta a fost motivul pentru care au plecat!

Aceasta a fost doar una dintre miile de poveşti de viaţă adevărată, care s-ar putea scrie despre câmpinenii plecaţi pe alte meleaguri. Dorim să continuăm şirul acestor poveşti şi vă solicităm sprijinul. Dacă aveţi cunoştinţă despre persoane plecate la muncă în străinătate, mai ales rude sau prieteni apropiaţi, nu ezitaţi să ne contactaţi, să ne spuneţi povestea lor, iar aceasta va apărea într-una dintre ediţiile viitoare ale publicaţiei noastre. Vă aşteptăm!

Câmpinenii, în vacanţă


Suntem în plină vară - sezonul vacanţelor şi al concediilor. Unde îşi petrec locuitorii municipiului Câmpina vacanţa? Aceasta este întrebarea la care am căutat să aflăm un răspuns. Dintre cei care îşi permit o vacanţă, cei mai mulţi pleacă în străinătate. Iar principala cauză a acestei alegeri pare a ţine de calitatea serviciilor furnizate în România. Tocmai din acest motiv, măcar în concediu, câmpineanul preferă să dea un ban în plus dar să se bucure de condiţii civilizate, care să nu-l facă să regrete alegerea.Chiar dacă şi pe litoralul românesc au început să apară hotelurile care oferă sejururi în sistem all-inclusive, totuşi, staţiunile din Turcia, Grecia şi chiar Bulgaria îşi păstrează supremaţia pentru această categorie de turişti.Mai mulţi reprezentanţi ai unor agenţii de turism din Câmpina ne-au mărturisit că majoritatea clienţilor îşi aleg cu grijă destinaţia. “Vin la agenţie fie cu o destinaţie exactă, inclusiv a hotelului, sau, dacă nu au această posibilitate, vor să vadă cu ochii lor cum arată viitoarea lor destinaţie”, ne-a precizat un operator de la o agenţie de turism. Şi în privinţa asigurării transportului, câmpineni par să fi căpătat experienţă. Cei mai mulţi preferă călătoria cu avionul, care are avantajul sosirii foarte rapide la destinaţie. Cursele companiilor low-cost par a pierde însă teren, în vacanţă, în dauna charterelor puse la dispoziţie de agenţiile de turism care îşi permit să închirieze astfel de avioane.Dacă majoritatea câmpinenilor preferă o vacanţă clasică - un sejur all-inclusive, undeva pe litoralul Greciei sau Turciei - în schimb, mai sunt numeroşi concitadini care preferă aşa numitele “city-break”. Sunt turiştii care preferă să descopere locuri noi, cele mai căutate fiind capitalele europene - de la Londra sau Paris, la Viena şi Praga sau chiar Budapesta.Reprezentanţii agenţiilor de turism ne-au mai mărturisit că o altă categorie de turişti îşi selectează singuri posibilitatea de petrecere a timpului liber. Caută pe internet tot felul de variante şi de oferte şi-şi petrec vacanţa pe cont propriu - cumpără bilete de avion la o companie low-cost, rezervă o cameră la un hotel printr-o agenţie de turism, iar la faţa locului se... descurcă! Nu trebuie neglijată nici vacanţa în România. Este una dintre soluţiile accesibile mai ales pentru cei care dispun de o maşină şi care pot face cu siguranţă un tur. Mănăstirile din nordul Moldovei, Maramureşul şi Mărginimea Sibiului - reprezintă zonele cu cea mai mare atracţie turistică.În schimb, din opţiunile câmpinenilor cam lipsesc destinaţiile exotice. Deşi se găsesc oferte şi pentru insule exotice sau croaziere spectaculoase - şi scumpe - oamenii preferă concediile mai ieftine.Indiferent dacă preferă un sejur în străinătate sau pe meleagurile mioritice, câmpineanul - la fel ca şi românul, în general - preferă un concediu în care să nu aibă nici un fel de problemă, în care să fie tratat cât mai bine şi în care să se odihnească. Potrivit calculelor realizate de reprezentanţii agenţiilor de turism câmpinene, o familie - compusă din doi adulţi şi un copil - consumă în medie între 25 şi 40 milioane lei vechi, diferenţa fiind făcută de “fiţele” turistului şi de destinaţia aleasă. Însă, indiferent de destinaţia poţi să te simţi bine fără să cheltui mulţi bani. Aşadar, pentru cei care nu au plecat încă în concediu - vacanţă plăcută!
Părerea specialistului
Despre destinaţiile de vacanţă ale câmpinenilor am cerut părerea şi reprezentantului unuia dintre agenţiile de turism din localitate, Isabela Găină. Aceasta ne-a declarat: “În general, am avut solicitări pentru Marea Neagră, inclusiv litoralul românesc, dar şi Bulgaria, Grecia, Turcia. Faţă de anii trecuţi, au pierdut teren staţiunile de pe litoralul românesc şi zona Paralia Katerini din Grecia. Cu toate acestea, litoralul românesc este plin, deşi condiţiile sunt la fel de proaste, foarte puţine fiind hotelurile care au adus îmbunătăţiri semnificative faţă de anii anteriori. Totuşi, cei mai mulţi dintre solicitanţii noştri preferă o vacanţă în străinătate. De asemenea, circuitele externe au avut succes mare în această vară. Raportându-ne tot la anii precedenţi, mai putem spune că oamenii preferă transportul cu avionul, dar companiile low-cost pierd teren în faţa charterelor. În schimb, avem numeroase solicitări pentru cursele low-cost mai ales pe relaţia Italia şi Spania, acolo unde - probabil - mulţi oameni pleacă la muncă sau la rude care lucrează în aceste ţări”.
Un capitol aparte am alocat modului în care şi-au petrecut sau îşi vor petrece vacanţă unii dintre aleşii locali sau alte personalităţi ale municipiului Câmpina. Acesta este şi motivul pentru care am efectuat un sondaj aleatoriu în rândul mai multor personalităţi locale, singura întrebare fiind “Unde veţi petrece concediul de odihnă sau unde aţi fost în concediu de odihnă?”Iată şi răspunsurile:
Monica Clinciu, consilier local, PNDC: “Urmează să plec în concediu de odihnă, împreună cu familia, pe la jumătatea lunii august, după ziua de naştere a fiului meu, care ţine să-şi serbeze ziua alături de colegii şi prietenii săi. Încă nu am stabilit cu exactitate unde anume vom pleca, dar, în acest moment, cea mai probabilă destinaţia pentru concediul nostru este Italia”.
Dragomir Enache, consilier local, PNL: “Am dorit să plec în concediu, împreună cu soţia mea, într-o excursie deosebită, un circuit prin Europa. Din păcate, nu s-a strâns numărul necesar de persoane pentru organizarea unei asemenea excursii, astfel încât am decis să mergem la Mamaia, pe litoralul Mării Negre, în locul unde am mai fost de atâtea ori”.
Mihaela Neagu Petrovici, consilier local, PSD: “Încă nu am plecat în concediu... După ce am să mă întorc din delegaţia oficială a Câmpinei la Silivri, voi pleca împreună cu familia într-un circuit prin Maramureş, probabil, una dintre cele mai frumoase zone ale României”.
Gheorghe Tudor, consilier local, PSD: “Fiind pensionar, eu nu am nici o grabă să plec vara în concediu. Eu pot pleca oricând. Am profitat de vremea frumoasă pentru a merge la mine la ţară, la Buştenari, acolo unde sunt foarte multe de făcut. Cât despre plecarea în concedii, nu am nici un motiv să mă grăbesc...”
Elvis Arghir, consilier local, PNL: “După o campanie electorală destul de grea şi de obositoare, în care nu am acordat familiei timpul pe care mi l-aş fi dorit, am plecat în concediu cu toţii în Antalya. Am ales un astfel de sejur pentru a mă odihni şi pentru a sta alături de familia mea”.
Ion Mircea, fost consilier local, PSD: “Am fost în Turcia. Împreună cu soţia, am găsit o staţiune, unde ai totul absolut pe tavă. Pe riviera turcească, la ţărmul mării, în sistem all-inclusive, am petrecut o săptămână de vis, fiind poate cea mai plăcută modalitate de a te relaxa şi de a-ţi petrece concediul”.
Viorel Bondoc, consilier local, PD-L: “După ce s-a terminat cu alegerile locale, am plecat opt zile cu soţia mea în Tunisia. Am prins o ofertă destul de avantajoasă şi am evadat în concediu. A fost superb, descoperind Tunisia ca pe o mare atracţie turistică, unde ai şi ce vedea şi îţi sunt oferite şi toate condiţiile pentru a te odihni”.
Alin Moldoveanu, consilier local, PNDC: “Nu am avut un concediu de odihnă propriu-zis, dar am fost plecat mai multe zile în Delta Dunării, împreună cu familia, pe care am cam neglijat-o în timpul campaniei electorale”.
Ion Dragomir, viceprimar, PSD: “Încă dinaintea alegerilor am stabilit ca după ce se termină cu alegerile locale să petrec alături de familie câteva zile în Delta Dunării. Şi aşa am şi făcut!”

Ministerul Sănătăţii i-a spus “Nu” doctorului Matei


În data de 20 mai, dr. Alexandru Matei, directorul Spitalului Municipal Câmpina, contesta raportul de evaluare şi ordinul care însemna demiterea sa pentru neîndeplinirea criteriilor de performanţă. Deşi termenul legal de 30 de zile pentru primirea răspunsului a trecut de aproape o lună, abia acum a sosit răspunsul la contestaţie. Iar răspunsul este “Nu”. În această situaţie, după cum declarase anterior, dr. Matei se va adresa instanţelor de judecată, cărora le va cere revocarea ordinului ministerial.
Spitalul a rămas fără gaze
În plină criză generată de demiterea dr. Matei, Spitalul Municipal Câmpina s-a trezit cu o altă belea pe cap - Distrigaz a decis sistarea furnizării gazelor naturale până la plata datoriilor. Problema este mult mai complexă, între Spital şi Distrigaz existând un intermediar. Culmea este că Spitalul, cu sprijinul administraţiei locale, a achitat o parte însemnată a datoriilor, care nu au ajuns, însă, la Distrigaz. Aşa că situaţia va trebui rezolvată tot de administraţia locală, luându-se în discuţie inclusiv rezilierea contractului cu firma intermediară. Iar dacă Spitalul avea director, poate nu se ajungea aici...

Se stabilesc colegiile uninominale: “Decupajul”- noua armă politică

Alegerile parlamentare din toamna acestui an vor fi primele care vor avea la bază votul uninominal. După cum am mai scris, marea bătălie se duce pentru stabilirea colegiilor uninominale, delimitarea sau “decupajul” acestora devenind astfel o adevărată armă politică. În România vor exista 469 colegii uninominale, care trebuie delimitate până la 19 iulie. Un colegiu pentru Camera Deputaţilor va trebui să cuprindă aproximativ 70.000 de alegători, în vreme ce, pentru Senat, un colegiu va avea 120.000 electori. Judeţul Prahova va fi împărţit în 17 colegii - 12 pentru Camera Deputaţilor şi 5 pentru Senat.
Marea bătălie politică a acestei veri - poate chiar mai mare decât cea generată de alegerile locale, în ciuda mizei considerabile, mai ales la nivelul preşedinţilor consiliilor judeţene - este “decupajul” colegiilor uninominale. Aici se fac jocurile, partidele împărţindu-şi felia electorală astfel încât liderii lor, inclusiv cei de la centru, să aibă colegii “călduţe”, care să le asigure un nou mandat de parlamentar.Democrat - liberalii nu au ezitat să acuze dur PSD şi PNL pentru că au “feliat” colegiile astfel încât partidele lor să fie favorizate. Probabil că este genul de acţiune care, oricum s-ar finaliza, va avea măcar un nemulţumit, mai ales că există şi “Gică Contra” de profesie...Dintre actualii parlamentari prahoveni, şanse reale să obţină un nou mandat par a avea Marian Săniuţă, Graţiela Gavrilescu şi Theodor Meleşcanu. Toţi trei şi-au anunţat intenţia de a candida la parlamentare. Un semn de întrebare există în ceea ce-l priveşte pe Meleşcanu, dar nu legat de candidatură, ci de judeţul pe care îl va reprezenta. Se pare că actualul ministru al Apărării este curtat de liberalii din mai multe judeţe pentru a se înscrie în cursa electorală din toamnă. Oricum, Prahova rămâne prima sa opţiune. În aceste zile agitate din punct de vedere politic, când “bursa zvonurilor” funcţionează la parametrii maximi, au mai apărut şi alte nume interesate (şi interesante) pentru a candida într-unul dintre colegiile prahovene. În această situaţie pot fi consideraţi că se află Adrian Năstase şi Ion Iliescu. Legătura primului cu judeţul Prahova este binecunoscută, ferma şi casa de la Cornu ajungând celebre. Într-o emisiune difuzată pe un post naţional de televiziune, Adrian Năstase a confirmat că va candida la deputăţie în colegiul uninominal care include oraşul Mizil şi localităţile din jur. De ce n-o fi ales zona Cornu, e lesne de înţeles. Zona Cornu înseamnă, de fapt, Câmpina şi comunele limitrofe, iar aici PSD e în cădere liberă. În plus, în zonă se anunţă candidaturi şi mai interesante. Oricum, în aceeaşi emisiune, Năstase a afirmat că anul viitor el ţinteşte Palatul Cotroceni, cu alte cuvinte recunoaşte public, încă o dată, că doreşte să candideze şi să câştige preşedinţia ţării. În schimb, lui Ion Iliescu organizaţia judeţeană a PSD - apropiată de preşedintele de onoare al partidului - i-a propus să candideze la Senat într-unul dintre colegiile prahovene. În stilul binecunoscut, Iliescu nu a dat, încă, un răspuns ferm, lăsând deschisă orice posibilitate.Ce se va întâmpla în colegiul uninominal care include şi municipiul Câmpina? Deocamdată, este foarte greu de spus... Care ar fi câmpinenii interesaţi de o eventuală candidatură?Liberalul Mărgărit Muşat îşi anunţase intenţia de a candida, dar pare să fi renunţat... Tot din rândurile liberalilor, şi Doru Trifan ar fi vrut un fotoliu de deputat. Cele mai mari şanse, însă, le va avea Florin Anghel, al cărui partid - PNDC - caută o formulă de asociere cu PNL, iar Anghel ar urma să candideze la Senat în colegiul Câmpina. Pentru deputaţi, din rândul liberalilor ar candida Graţiela Gavrilescu, pentru că nu a fost desemnată întâmplător să conducă organizaţia locală.PSD Câmpina nu va avea candidaţi pentru Parlament, ceea ce nu va face decât să genereze un element suplimentar de tensiune între social-democraţii din Ploieşti şi Câmpina. La PD-L, cea mai vehiculată candidatură la “parlamentare” este cea a actualului deputat William Brânză, dar şi lui Horia Tiseanu i-ar surâde un mandat de parlamentar, ţinta sa politică supremă. Tiseanu a afirmat în interiorul partidului, înaintea alegerilor locale, că-şi doreşte încă un mandat de primar, apoi va ţinti un mandat de deputat. Vom vedea. Până atunci, rămâne de văzut, felul în care va fi “decupat” colegiul care va include şi Câmpina, pe liberali avantajându-i un colegiu cu zona Băicoi - Floreşti. De urmărit!

Ceauşescu nu are căutare nici măcar la bibliotecă

Până în 1989 toate vitrinele librăriilor erau pline cu volume cu şi despre Nicolae Ceauşescu. Magazinele erau goale, dar librăriile şi bibliotecile erau înţesate de “Omagii” şi “Opere complete” ale “celui mai iubit fiu al poporului”.
Cărţile cu Ceauşescu au fost date la topitDar, asta a fost demult... Acum, astfel de cărţi nu mai găseşti nici măcar la bibliotecă! Chiar am făcut o vizită la Biblioteca Municipală “Dr CI Istrati”, iar directorul instituţiei, Petra Briciu, ne-a precizat: “Nu mai avem absolut nici un volum avându-l ca autor pe Nicolae Ceauşescu. Înainte de 1989 aveam o secţie de carte social-politică, în cadrul căreia aveam şi două «Omagii», precum şi numeroase cărţi cuprinzând cuvântările sale de la congresele partidului. Erau două zile săptămânal dedicate lecturii acestor opere... În euforia aceea am dat toate cărţile cu «tovarăşul» şi «tovarăşa». Practic, au fost casate şi au ajuns la topit. După ceva vreme, a venit cineva care oferea bani frumoşi pentru un astfel de volum. Abia atunci ne-am dat seama că poate era mai bine să nu le fi dat la topit... Dar, asta e! În afară de această solicitare, nimeni până la dumneavoastră nu s-a mai interesat de un volum cu Ceauşescu. În schimb, mai avem opere aparţinând lui Marx şi Engels, care mai sunt solicitate de cei care studiază filosofia sau alte domenii în care au nevoie de aceste opere”.150 milioane lei anual pentru cărţiVremurile au trecut şi peste Biblioteca Municipală “Dr. C.I. Istrati”.Acum, Biblioteca este în directa subordonare a Primăriei, de la bugetul local asigurându-se cea mai mare parte a veniturilor. “Anul acesta, de la bugetul local ne-a fost alocată suma de 150 milioane lei vechi pentru achiziţionarea de cărţi noi. Cu această sumă putem achiziţiona câteva sute de cărţi, pentru că preţul acestora a crescut foarte, foarte mult. De asemenea, tot prin intermediul Primăriei, am primit două calculatoare, ambele conectate la internet, unul fiind instalat în sala de lectură, iar un altul al secţia de limba engleză, pe care o avem la Casa Tineretului. Din păcate, numărul cititorilor a scăzut, având anual aproximativ 4.300 - 4.500 de cititori. Acum, în această vacanţă de vară văd că au venit mai mulţi elevi din ciclul gimnazial pentru a-şi face rost de cărţile care le au de citit ca lectură obligatorie”, ne-a mai precizat directorul Bibliotecii Municipale “Dr. C.I. Istrati”, Petre Briciu.

BOSS şi-a schimbat... boss-ul


Weatherford International pregăteşte alte achiziţii pe piaţa de profil din România, după ce a cumpărat de la Petrom firma BOSS (Baza de Operaţiuni Speciale la Sonde) Câmpina, pentru 10 milioane de euro, au declarat oficiali ai grupului de servicii petroliere la sondă. „Am cumpărat firma (BOSS - n.r.) pentru a avea o bază în care să ne putem desfăşura activitatea şi pentru a lărgi gama de produse pentru companiile petroliere din România. A fost prima achiziţie pe piaţa locală, vor urma şi altele”, au spus sursele citate. În ciuda schimbării patronatului, la firma BOSS nu s-au produs mutări spectaculoase, singura modificare fiind o mărire a salariilor, care, practic, au fost aliniate la cele ale noului patron.Weatherford International este una dintre cele mai mari companii furnizoare de servicii petroliere la sondă. Anul trecut, compania a înregistrat venituri totale de peste cinci miliarde euro şi un profit operaţional de circa un miliard de euro. Weatherford desfăşoară activităţi în peste 100 de ţări, având circa 40.000 de angajaţi şi active totale de 8,5 miliarde euro. Compania este înregistrată în România din 1994, sub numele de Weatherford East Europe Service.BOSS nu este primul activ al Petrom din Câmpina care a fost vândut după preluarea sa de către OMV. Reamintim că la începutul anului trecut, Centrul de Perfecţionare şi hotelul de pe strada Câmpineanu erau de asemenea vândute.

Lacăt pe Economat


La 28 iulie 2006, primarul municipiului Câmpina inaugura, cu tot fastul cuvenit, un magazin de tip economat. Mare realizare mare, despre care s-a tot vorbit cu surle şi trâmbiţe ca despre una dintre realizările administraţiei locale prin care se atestă grija pe care autorităţile o au faţă de oamenii aflaţi în nevoie, mai ales pensionari. Magazinul cu pricina însemna, de fapt, punerea în practică a unei hotărâri a Consiliului Local mult mai vechi... Dar, bine că s-a făcut până la urmă!La început, magazinul oferea pensionarilor şi celor pe care Primăria i-a inclus într-un program de asistenţă socială, alimente la preţuri ceva mai mici decât cele de pe piaţa liberă. După numai câteva luni, societatea cu pricina - Nilety SRL - a prezentat administraţiei locale o situaţie din care reieşea că societatea face faţă cu greu la acest sistem de tip economat şi ar dori să renunţe la parteneriat. Au mai trecut alte câteva luni, timp în care lucrurile mergeau din ce în ce mai prost... În cele din urmă, societatea a renunţat cu totul la furnizarea de alimente în sistem de tip economat. Ba, mai mult, a renunţat cu totul şi la afacere! Aşa se face că la intrarea magazinului cu pricina tronează un grilaj de metal, bine legat cu un lacăt... Şi deasupra, firma unde este asociată şi Primăria Câmpina.Încă o asociere a municipalităţii care s-a finalizat cu punerea lacătului...

Mircea Cosma a venit la Câmpina să discute despre gunoi!

Rampa ecologică de la Băneşti reprezintă un subiect delicat pentru autorităţile câmpinene şi toată lumea ştie asta. Sub mormanele de gunoi de acolo zac foarte multe greşeli făcute de-a lungul timpului. Lucrurile au mers prost de la început şi s-au complicat pe parcurs. Acum, se caută cu disperare soluţia salvatoare.

De când rampa ecologică de la Băneşti a fost dată în folosinţă, autorităţile au ştiut că prima alveolă se va umple foarte repede şi că este nevoie de construcţia celei de-a doua alveole. Ani întregi, s-a tot vorbit pe această temă. Pe măsură ce discuţiile se pierdeau în tot felul de amănunte, prima alveolă se umplea, iar operatorul de salubritate din Câmpina ridica problema celei de-a doua alveole. Mai mult decât atât, Floricon Salub a achiziţionat autospeciale de mai mare tonaj, pregătindu-se să ducă gunoiul câmpinenilor tocmai pe la Văleni. Autorităţile locale, însă, erau prea ocupate cu… discuţiile! Chiar dacă în urmă cu mai bine de un an, Consiliul Judeţean a realizat un proiect şi a obţinut avizele necesare, până s-au mişcat edilii Câmpinei, proiectul şi avizele au expirat! Între timp, administratorul rampei, societatea Apasco Măneciu a renunţat la parteneriatul cu autorităţile locale şi judeţene şi a început să facă presiuni pentru a-şi recupera investiţia de acolo - peste 20 miliarde lei vechi.
Un parteneriat mai mult dăunător decât bun
Aici se cuvin unele precizări. Apasco Măneciu a devenit administratorul rampei, pur şi simplu, prin 2001, fără să se organizeze vreo licitaţie la nivelul Consiliului Judeţean. De altfel, atunci, în 2001, CJ a propus includerea firmei Apasco în parteneriat şi tot CJ a decis ca societatea în cauză să administreze obiectivul. Apasco şi-a luat angajamentul să investească în lucrările de la rampă, iar ulterior a devenit acţionar majoritar. În 2005, firma a solicitat să iasă din “afacere” şi abia atunci Curtea de Conturi a sesizat că n-a existat licitaţie. Mai mult decât atât, Apasco Măneciu a făcut presiuni mari asupra autorităţilor câmpinene pentru a-şi recupera cei 20 miliarde lei vechi, la care a adăugat alte 5 miliarde reprezentând unele reparaţii efectuate la rampa ecologică. La un moment dat, în vara anului trecut, Apasco chiar a blocat accesul în rampă şi cu greu a acceptat să permită firmei de salubritate să mai ducă acolo gunoiul. Cam 1.000 de tone pe lună. În fine, au trecut şi ameninţările, Apasco a ieşit din combinaţie, rampa este acum în administrarea Companiei de Gospodărie Locală Băneşti, prima alveolă este plină, iar a doua - nu există. O nouă precizare importantă: să nu creadă cineva că municipiul Câmpina a avut vreo facilitate în calitate de acţionar al rampei, din contra, preţul gunoiului şi taxa de rampă s-au majorat de mai multe ori pe an.
Cosma şi Tiseanu, faţă în faţă pentru un nou proiect
Am ajuns în anul de graţie 2008. An electoral, în care problema rampei a figurat în programele tuturor formaţiunilor politice locale.Toată lumea a vorbit despre construcţia celei de-a doua alveole, care ar costa, însă, câteva zeci de mii de euro. Zilele trecute, între administraţiile locale din Câmpina şi Băneşti şi Consiliul Judeţean au demarat noi discuţii, de această dată bazate pe sprijinul reciproc pe care preşedintele CJ, Mircea Cosma şi primarul Câmpinei, Horia Tiseanu şi l-au promis la alegeri. Întâlnirea a avut loc la Primăria Câmpina, iar pe lângă reprezentanţii administraţiei locale şi judeţene au mai participat cei ai Apasco Măneciu. Mircea Cosma a ridicat problema datoriilor pe care autorităţile din Câmpina şi Băneşti le au faţă de Apasco, datorii pentru care există un dosar pe rolul justiţiei.Apoi, s-a trecut la stabilirea unor detalii tehnice, cele cu care, de altfel, ar fi trebuit să înceapă discuţia. Alveola a doua a rampei ecologice de la Băneşti va avea o capacitate de 43.000 mc şi ar urma să asigure depozitarea gunoiului menajer pentru aproximativ doi ani. Printre altele, s-a stabilit că se va întocmi un protocol, care, ulterior, va fi aprobat de consiliile locale din Câmpina şi Băneşti, precum şi de Consiliul Judeţean. După adoptarea acestui protocol, în maximum trei luni, Consiliul Judeţean se va ocupa de realizarea proiectului pentru a doua alveolă, de obţinerea avizelor şi de organizarea procedurilor de achiziţie publică, estimându-se că întreaga lucrare va dura aproximativ un an.
Procesul merge mai departe. Şi gunoiul... la Vălenii de Munte
Până la stabilirea tuturor acestor detalii, specialiştii apreciază că prima alveolă nu va mai putea fi folosită decât maximum trei luni, după care vor trebui găsite alte soluţii. Una dintre ele ar putea fi transportarea şi depozitarea gunoiului menajer tocmai la rampa de la Vălenii de Munte. Oricum, situaţia este departe de a fi clarificată, mai ales în condiţiile în care primul punct impus de preşedintele Consiliului Judeţean în cadrul discuţiilor a fost rezolvarea problemei datoriilor pe care autorităţile din Câmpina şi Băneşti le au către Apasco Măneciu, constructorul rampei. Nu s-a pus nici o secundă problema că, de fapt, sumele investite acolo de Apasco ar putea reprezenta contribuţia acestei firme la parteneriatul respectiv, în calitate de acţionar majoritar.Lucrurile sunt departe de a fi lămurite. În vreme ce operatorul de salubritate investeşte în maşini pentru a putea asigura transportul gunoiului spre rampa de la Vălenii de Munte, administraţia locală caută cele mai bune soluţii. Iar când caută administraţia locală soluţii, este clar că trebuie rezolvată... altfel situaţia.
“S-au pus la punct detalii mai degrabă tehnice şi s-a stabilit o nouă întâlnire pentru săptămâna viitoare. Se va întocmi un protocol, care, ulterior, va fi aprobat de consiliile locale din Câmpina şi Băneşti, precum şi de Consiliul Judeţean. După adoptarea acestui protocol, în maximum trei luni, Consiliul Judeţean se va ocupa de realizarea proiectului pentru a doua alveolă, de obţinerea avizelor şi de organizarea procedurilor de achiziţie publică, estimându-se că întreaga lucrare va dura aproximativ un an. Este posibil să mai apară o problemă, pentru că Agenţia de Mediu ar putea solicita închiderea primei alveole pentru a putea elibera avizul de mediu pentru cea de-a doua alveolă. Mai multe detalii se vor stabili la următoarea întâlnire, cea de săptămâna viitoare”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Câmpina, Mariana Pătraşca.

Centrul Câmpinei a redevenit talcioc

Oare autorităţile se uită pe partea cealaltă atunci când trec pe lângă maşinile scoasela vânzare în buricul târgului?!
Ani la rând, centrul municipiului Câmpina - mai ales parcarea principală de pe Bulevardul Carol I - devenise un adevărat talcioc. Zeci de maşini scoase la vânzare erau lăsate cu săptămânile în zona respectivă, ocupând o mare parte din locurile de parcare şi aşa insuficiente. Subiectul a fost dezbătut în mai multe şedinţe ale Consiliului Local, ba chiar s-a cerut şi sprijinul Poliţiei Municipale, care a descoperit că proprietarii unora dintre maşinile scoase la vânzare pe domeniul public nici măcar nu aveau domiciliul în Prahova. O perioadă, situaţia se schimbase. Luni bune în parcarea principală a urbei n-au mai apărut autovehicule cu anunţul privind vânzarea prins în parbriz. Acum, parcarea s-a umplut, spre disperarea celor care nu mai găsesc un loc să-şi lase maşinile şi spre nemulţumirea celor care locuiesc în zonă. Zilnic, agenţii Poliţiei Comunitare trec pe lângă „talciocul” din centrul urbei, observă maşini sau chiar motociclete scoase la vânzare, le pun în parbriz somaţii pentru… proprietarii lor şi atât. Agenţii comunitari nu au atribuţii în domeniu, aşa că tot ceea ce pot face ei se rezumă la somaţia respectivă. Practic, prin lipsa de reacţie a autorităţilor este încurajat acest fenomen, dăunător imaginii Câmpinei. Soluţii ar fi – angajarea de personal la ADPP care să se ocupe strict de această problemă sau poate chiar introducerea parcării cu plată pe Bulevardul Carol I, aşa cum au propus unii consilieri locali anul trecut.

S-a înclinat stâlpul!

De ceva vreme, pe Bulevardul Carol I există un stâlp, care s-a înclinat destul de periculos către carosabil.Nimeni nu ştie cum s-a ajuns la această situaţie. Nu se ştie dacă este vorba de urmarea unor vânturi foarte puternice, dacă a fost vreun “şmecher” dintre cei mulţi care-şi fac veacul pe la terasele din zonă sau dacă a fost vorba de un... contact “nepotrivit” cauzat de vreun conducător auto mai puţin experimentat. Ceea ce se ştie cu exactitate este că stâlpul în cauză poate deveni un pericol, iar cineva din rândul autorităţilor publice locale ar trebui să semnaleze această situaţie celor în drept s-o remedieze.

Aleşii locali aflaţi la primul mandat merg la şcoală

Primarii aflaţi la primul mandat trebuie să meargă din nou la şcoală. Legea îi obligă pe aceştia să participe la cel puţin un curs de pregătire în domeniul administraţiei publice locale, în decursul primului an de mandat. Primarii novici pot participa la cursurile de perfecţionare organizate de Institutul Naţional de Administraţie în domeniul achiziţiilor publice, planificării investiţiilor, transparenţei decizionale, comunicării, managementului organizaţiilor publice sau managementului financiar. Excepţie fac aleşii locali care au deţinut anterior un alt mandat de consilier local, consilier judeţean, preşedinte al Consiliului Judeţean, primar sau au exercitat funcţia de prefect, au fost funcţionari publici, au deţinut un mandat de parlamentar sau au studii economice, juridice sau administrative. Legea nr. 249 din 22 iunie 2006 prevede că orice primar să aibă un minim de cunoştinţe necesare desfăşurării în bune condiţii a mandatului. Municipiul Câmpina nu este în această situaţie, Horia Tiseanu nefiind la primul mandat. Dintre candidaţii care au avut şanse reale pentru a accede la această funcţie, doar în cazul lui Alin Moldoveanu ar fi fost nevoie de această... şcolarizare, ceilalţi candidţai având fie un mandat de consilier local în spate - Jenica Tabacau sau Elvis Argjir - ori chiar unul de parlamentar, cum este cazul lui Victor Bercăroiu.

905 locuri la Şcoala de Poliţie

Examenul de admitere la Şcoala de Poliţie va avea loc în perioada 25 august - 3 septembrie

La sfârşitul acestei veri, la Şcoala Naţională de Agenţi de Poliţie “Vasile Lascăr” va avea loc o nouă sesiune de admitere. Prin planul de şcolarizare stabilit de Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pentru Şcoala de Poliţie din Câmpina s-a stabilit o cifră de şcolarizare de 905 locuri. La fel ca şi în alţi ani, dintre aceste 905 locuri, 20 sunt rezervate candidaţilor de etnie romă.Până la ora actuală s-a finalizat depunerea dosarelor, această operaţiune desfăşurându-se la nivelul fiecărui inspectorat judeţean de poliţie.Candidaţii vor sosi la Câmpina în ultima decadă a lunii august. În zilele de 22 - 24 august are loc înscrierea candidaţilor, prilej cu care se achită taxa de concurs, în valoare de 1,5 milioane lei vechi, şi se eliberează legitimaţia de concurs. Apoi, în perioada 25 august - 2 septembrie au loc examenul medical şi verificarea aptitudinilor fizice, ambele probe fiind eliminatorii.Candidaţii care vor trece cu bine de aceste probe eliminatorii vor susţine, pe 3 septembrie, examenul scris constând dintr-un test grilă, care cuprinde întrebări din disciplinele limba şi literatura română şi limba străină, pe care şi-a ales-o candidatul. Rezultatele vor fi, practic, imediate.La fel ca şi în anii anteriori, se estimează că numărul candidaţilor ar putea depăşi 8.000. În condiţiile în care fiecare candidat va veni însoţit de cel puţin unul sau doi apropiaţi (rude ori prieteni), că municipiul Câmpina îşi va dubla populaţia în acele zile, spre marea satisfacţie a comercianţilor din zonă.
Aniversarea din toamnă
După ce va trece examenul de admitere din acest an, Şcoala de Poliţie “Vasile Lascăr” se pregăteşte să îmbrace haine de sărbătoare. La 19 septembrie, se vor împlini 40 de ani de la înfiinţarea instituţiei, prilej cu care vor avea loc numeroase evenimente, prin care va fi cinstită memoria înaintaşilor. De asemenea, cu această ocazie jubiliară, Şcoala de Poliţie “Vasile Lascăr” va întreprinde şi alte demersuri, mai puţin obişnuite pentru o instituţie a MIRA. Unul dintre aceste demersuri este emiterea unui plic filatelic, prima ediţie, dedicat aniversării a 40 de ani de înfiinţarea instituţiei.

Debriefing pentru ofiţerii de poliţie întorşi din misiuni internaţionale


Luni, 14 iulie, a fost inaugurată cea de-a şasea sesiune de debriefing, la care participă ofiţerii de poliţie întorşi de la misiuni internaţionale. De această dată, la Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr“ din Câmpina - acolo unde au loc aceste sesiuni - sunt prezenţi 12 ofiţeri de poliţie de pe întreg teritoriul ţării, care au participat la misiuni internaţionale de menţinere a păcii: U.N.M.I.K. - Kosovo, O.S.C.E. - Macedonia, M.I.N.U.S.T.A.H. - Haiti şi U.N.M.I.T - Timorul de Est.Pentru ofiţerii prezenţi la Câmpiona sesiunea de debriefing înseamnă o punere la punct cu schimbările legislative şi reîntoarcerea la realităţile româneşti, având în vedere că majoritatea misiunilor internaţionale au o durată de doi ani.

49,91%, procentul de promovabilitate la bacalaureatul 2008

Miercuri, 9 iulie, s-au dat publicitaţii rezultatele finale ale sesiunii iunie-iulie 2008. Potrivit acestor date, la nivelul municipiului Câmpina, procentul de promovabilitate a fost de 49,91%. Sau, în cifre absolute, din 1.088 de elevi înscrişi la această sesiune de bacalaureat, au fost admişi 543, în vreme ce 545 au fost respinşi.Ca de fiecare dată, cel mai mare procent de promovabilitate s-a înregistrat la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu” - 98,82% - în vreme ce Grupul Şcolar Construcţii de Maşini se află la polul opus, cu numai 11,69%.Iată, însă, rezultatele finale:
Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”
Media cea mai mare - 9,89 - Laura Georgiana Coman; cea mai mică medie - 7,88;
170 elevi înscrişi - 167 admişi (rezultat parţial), 168 admişi (după contestaţii) - 98,82%
2 respinşi - 1,76%
Grupul Şcolar Forestier
Media cea mai mare - 8,86 - Elena Alexandra Dumitru; cea mai mică medie - 6,04;
131 elevi înscrişi - 75 admişi (rezultat parţial), 77 admişi (după contestaţii) - 58,78%
54 respinşi - 41,22%
Grupul Şcolar Construcţii de Maşini
Media cea mai mare - 7,87 - Răzvan Constantin Jaga; cea mai mică medie - 6,05;
154 elevi înscrişi - 18 admişi (rezultat parţial), 18 admişi (după contestaţii) - 11,69%
136 respinşi - 88,31%
Grupul Şcolar Petrol
Media cea mai mare - 8,95 - Andrei Ovidiu Bucurei; cea mai mică medie - 6,07;
350 elevi înscrişi - 137 admişi (rezultat parţial), 146 admişi (după contestaţii) - 41,71%
204 respinşi - 58,29%
Grupul Şcolar Energetic
Media cea mai mare - 8,97 - Cristina Elena Grigore; cea mai mică medie - 6,06;
283 elevi înscrişi - 125 admişi (rezultat parţial), 134 admişi (după contestaţii) - 47,35%
149 respinşi - 52,65%
Rezultate generale
1.088 elevi înscrişi - 522 admişi (rezultat parţial), 543 (după contestaţii) - 49,91%
566 respinşi (rezultat parţial), 545 (după contestaţii) - 50,09%.

Ziua Transmisioniştilor


La 14 iulie, transmisioniştii din întreaga ţară au sărbătorit 135 de ani de la înfiinţarea acestei arme. La Câmpina, un astfel de ceremonial a avut loc la Centrul de Instruire şi Perfecţionare Transmisiuni şi Comunicaţii al Jandarmeriei. În prezenţa unor foşti şi actuali ofiţeri superiori ai unităţii, dar şi a foştilor comandanţi lt. col. Mihai Feneşi, col. Ion Stamen şi col. Raul Georgescu, s-au derulat o serie întreagă de activităţi de marcare a acestui moment aniversar.La sărbătoarea transmisioniştilor au mai fost prezenţi col. Chiriţă, comandantul Centrului de Jandarmi Montani Sinaia, fost cadru al unităţii câmpinene, dar şi viceprimarul municipiului Câmpina, Ion Dragomir şi purtătorul de cuvânt al administraţiei locale, Mariana Pătraşca. De asemenea, a fost prezent Cornel Nanu, primarul comunei Cornu, care şi-a satisfăcut stagiul militar la unitatea câmpineană. În cadrul aniversării Zilei Transmisioniştilor s-a vorbit despre istoria acestei arme şi chiar au fost prezentate secvenţe documentare despre transmisioniştii de ieri şi de azi, prilej cu care mulţi dintre ofiţerii în rezervă prezenţi în sală s-au revăzut în imagini datând de 10, 20, chiar 30 de ani. Un capitol aparte al prezentării a fost dedicat viitorului acestei arme, prilej cu care s-a făcut şi o demonstraţie practică privind desfăşurarea unei videoconferinţe. Prin acest mijloc modern de comunicaţie s-a intrat în legătură cu Inspectoratul General al Jandarmeriei, cel care a transmis unităţii câmpinene mesajul de felicitare din partea generalului de brigadă Nicolae Bontic, adjunctul Inspectoratului General al Jandarmeriei. A urmat o altă demonstraţie practică pe platoul unităţii, vizitarea unor părţi din clădirile recent modernizate ale unităţii câmpinene.Aşa cum era şi firesc, în buna tradiţie militară, manifestările s-au încheiat cu ciocnirea unui pahar în onoarea tuturor transmisioniştilor.

Jandarmii montani au sărbătorit patru ani de la înfiinţarea centrului lor din Sinaia


Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Jandarmi Montan Sinaia a fost înfiinţat prin Ordinul Ministrului de Interne nr. I /0558 din 01.07.2004, având ca obiectiv principal formarea şi perfecţionarea deprinderilor personalului Jandarmeriei în domeniul tehnicilor montane: schi, alpinism, salvare-evacuare montană. Centrului i s-a atribuit numele Regelui Carol I.Centrul este situat pe versantul Furnica la cota 1000, iar despre construcţia unde funcţionează Centrul, datele istorice ne spun că a fost începută în 1932 şi terminată doi ani mai târziu, servind drept sediu pentru Compania a III-a instrucţie, locul unde erau pregătiţi militari atât pentru a executa serviciul în garda regală, cât şi în alte locuri din ţară. Apoi, rând pe rând, în clădire a funcţionat Tabăra Internaţională de Pionieri şi Tineret, Centru de Instrucţie pentru Trupe de Securitate, plutonul de gardă de la U.M. 0530 Bucureşti care asigura paza şi apărarea Castelului Foişor, iar după anul 1989 este preluată pentru 2 luni de M.Ap.N., după care se întoarce Ministerul de Interne, funcţionând în subordinea U.M. 0391 Braşov, U.M. 0599 Ploieşti.Manifestările de aniversare a patru ani de la înfiinţarea centrului au avut loc vineri, 11 iulie. În cadrul festivităţilor, pe lângă ceremonialul specifice unei instituţii militare, au fost vizionate filme cu imagini din activitatea Centrului în cei patru ani, iar în prezenţa generalului de armată (r.) dr. Dumitru Penciuc şi a numeroşi ofiţeri în rezervă a fost inaugurată Sala de Festivităţi a Centrului, care poartă chiar denumirea distinsului om de arme. Un alt moment plin de emoţie a fost prezentarea celor doi subofiţeri, plt. adj. Florin Vintilă şi sg. maj. Ionuţ Moja, care vor pleca miercuri, 16 iulie, într-o expediţie în munţii Tian Shan de pe teritoriul Kazakhstanului, pentru a cuceri Vârful Khan Tengri (7.110 m). Festivitatea s-a încheiat cu o masă câmpenească organizată pe platoul unităţii.

Municipalul câmpinean, în mare vervă

FC Municipal Câmpina a bifat şi al doilea succes în meciurile amicale de vară, echipa antrenată de Petre Gigiu învingând-o, miercuri seară, cu scorul de 3-1, pe CS Floreşti, formaţie din Liga A Prahova.Aflată încă în perioada căutărilor şi a testelor de dinaintea cantonamentului centralizat, echipa câmpineană nu a apăsat prea tare pedala de acceleraţie în faţa unui... sparring-partner care nu putea emite prea mari pretenţii. Golurile Municipalului au fost marcate de către Enache şi Chirea - mijlocaşul stânga sosit de la CFR Craiova pare a fi una dintre mutările inspirate, în această perioadă, el marcând şi în acest meci - în prima repriză şi de Eduard Bica, după pauză, golul oaspeţilor purtând semnătura lui Conac.Antrenorul principal al Municipalului câmpinean, Petre Gigiu a spus că „sunt mulţumit de felul cum se prezintă echipa până acum, dar greul de abia începe. Urmează stabilirea lotului cu care se va aborda cantonamentul centralizat. Apoi, adversarii din meciurile amicale vor fi din ce în ce mai puternici. Atunci vom vedea potenţialul echipei. Dar sper să mai apară, în zilele următoare, câteva nume noi, jucători valoroşi cel puţin pentru nivelul ligii secunde”.
Noutăţi pe bandă rulantă
În meciul cu CS Floreşti, Municipalul a testat alţi câţiva fotbalişti noi, cel mai important nume fiind cel al lui Raul Purima, un fundaş central interesant de la FC Sibiu, fiul fostei glorii Petre Purima. În plus, Ionuţ Bogdan Mocanu - un junior de la Dinamo Bucureşti - şi „cesemiştii” Marian Tătaru şi Gabriel Frâncu au bifat, şi ei, debutul la echipa câmpineană.
3-1 cu CS Floreşti
Petre Gigiu şi Cristian Dumitru au început jocul cu următoarea formulă de echipă: Mindileac - Tătaru, Purima, Frâncu, Târşoreanu - Robicek, Ciobanu, Mocanu, Chirea - Enache, Bica. Pe parcurs au mai intrat portarul Plachta şi jucătorii de câmp Defta, Cristea, Moroiţă, Zapodeanu, Oprişan, Ţiclea, Jecu, Marcu şi Tudor. Din lotul Câmpinei, Cristian Oprea a lipsit, fiind plecat la Lupeni pentru a-şi rezolva situaţia contractuală cu Minerul, iar Gabriel Cotea a... cotit-o spre Unirea Slobozia.
3-0 cu Chimia Brazi
Vineri seară, pe arena Sterom, formaţia antrenată de Petre Gigiu a administrat un sec 3-0 elevilor lui Vali Negoiţă de la Chimia Brazi. Chiar dacă nici jocul divizionarei secunde nu a strălucit, totuşi, diferenţa de scor a fost una ca de neprezentare, prestaţia chimiştilor, coborâţi pentru câteva ore din cantonamentul montan de la Sinaia fiind departe de pretenţii şi aşteptări.Astfel, Municipalul bifează al treilea succes consecutiv în partidele amicale, fapt ce nu ar trebui să conteze însă prea mult, fiind evident că mai este mult de lucru şi la Câmpina.Cu o formulă de start în care a avut trei juniori, Bica, Zapodeanu şi Moroiţă, Câmpina a deschis scorul la o ezitare a fundaşilor centrali şi a portarului Dumitrescu, Bica „ciupind” mingea pe lângă ei, apoi marcând în poarta goală. Iar dacă prima parte a fost, cât de cât, echilibrată, după pauză, gazdele s-a desprins clar pe tabelă, noul venit Ciparidis fructificând una din cele trei-patru ocazii clare avute (min. 78), apoi Moroiţă a stabilit scorul final, la un corner, în care defensiva chimistă a visat, mingea rămânându-i în suprafaţa de poartă, pentru ca acesta să îndeplinească o simplă formalitate.Petre Gigiu şi Cristian Dumitru au început partida cu Chimia Brazi în formula: Plachta – Marcu, Zapodeanu, Frâncu, Cristea – Robicek, R. Ciobanu, Chirea, Mocanu – Ed. Bica, Enache. Au mai jucat: Barbu – Cr. Oprea, Moroiţă, Târşoreanu, Stamenkovic, Ţiclea, I. Mihai, Jecu, Ciparidis, Stăncescu.
S-a intrat în cantonament
De luni, echipierii Municipalului câmpinean au intrat în cantonament. La hotelul „Muntenia” – locul tradiţional pentru pregătire – antrenorul Petre Gigiu are la dispoziţie un lot destul de valoros şi de însemnat din punct de vedere numeric. În plus, sunt de aşteptat să mai apară alte câteva nume noi, care să contribuie la creşterea gradului de siguranţă în fiecare dintre compartimentele de joc.Pentru perioada celor zece zile ale stagiului de pregătire centralizată au fost perfectate două jocuri amicale, cu adversare de mai mare calibru decât cele întâlnite până acum – FCM Târgovişte şi Dacia Mioveni.
Noutăţi în cantonament
De remarcat ar fi faptul că ultimele două reuşite din meciul cu Chimia Brazi le-au aparţinut unor jucători veniţi în probe - Zapodeanu şi Moroiţă - însă, acest lucru nu l-a convins foarte tare pe Gigiu, tehnicianul divizionarei secunde nereţinându-i pe cei doi în lotul care a intrat în cantonamentul de la hotelul Muntenia.Câmpinenii au mai testat, cu ocazia ultimului joc amical, şi alţi jucători, printre care şi sârbul Miroslav Stamenkovic, despre care se spune că ar fi evoluat, în ţara natală, la Vojvodina Novi Sad. Deocamdată, în privinţa sa nu s-a luat nici o decizie, iar el, chiar dacă nu va intra în cantonament, va ramâne sub observaţia staffului tehnic al câmpinenilor, urmând să mai fie văzut şi în testul de joi, cu Tricolorul Breaza. În schimb, la FCM ar putea ajunge Stăncescu, jucător aparţinând de Petrolul Ploieşti, dar care este împrumutat la Chimia Brazi, în vreme ce din contingentul provenit de la CSM Ploieşti n-au fost opriţi decât Târşoreanu, Robicek şi R. Ciobanu, renunţându-se, însă, la Moroiţă, Frâncu şi Tătaru. Testaţi şi ei în această perioadă, mijlocaşul Bogdan Chirea (CFR Craiova) şi juniorul Zapodeanu (Şcoala de Fotbal “Marius Lăcătuş”) l-au convins pe Gigiu, cei doi având mari şanse să facă parte din lotul Municipalului câmpinean pentru campionatul următor.

Unirea a început amicalele


După ce prima parte a pregătirii a fost consacrată readaptării la efort şi acumulărilor fizice, echipierii Unirii au trecut la disputarea unor partide amicale. Prima din seria partidelor de verificare a avut loc joi, 10 iulie, la Breaza, acolo unde formaţia antrenată de Marius Pălănceanu şi Daniel Corcodel a fost învinsă de Tricolorul Breaza cu 3-0. Diferenţa a constat atât în experienţa mai mare a elevilor lui Florin Stăncioiu, dar şi în faptul că brezenii - care activează în eşalonul al treilea al fotbalului românesc - au început pregătirile mai devreme.După numai două zile, pe propriul teren, Unirea Câmpina a susţinut un nou joc de verificare, de această dată în faţa unei colege de eşalon - CS Floreşti. Oaspeţii, conduşi de pe banca tehnică de fostul echipier al formaţiei Poiana, Ion Burchi, s-au impus cu scorul de 3-2, punctele câmpinene fiind semnate de Burlacu şi Jantea. Antrenorul Pălănceanu a rulat întregul lot avut la dispoziţie, următoarea partidă amicală fiind programată miercuri, pe teren propriu, cu Chimia Brazi.

Arbitrajul câmpinean este pe mâini bune


Arbitrajul câmpinean are o tradiţie respectată, atât la nivel judeţean, cât şi la nivel naţional. De la regretatul Gheorghe Comănescu la Ion Vasiloiu sau Ion Moraru, şcoala câmpineană de arbitraj a avut întotdeauna o reprezentare demnă la nivelul loturilor naţionale.Acum, la porţile afirmării bat alte generaţii. În perioada 13-15 iulie, la Mediaş, a avut loc concursul pentru promovarea în lotul Ligii a III-a.Pentru un loc de arbitru se bat 148 de competitori din întreaga ţară, printre care şi şapte prahoveni: George Frăţilă, Alin Gheorghe, Răzvan Constantin Ioana, Robert Gabriel Nuţu, Ciprian George Piciu, Răzvan Radu şi Vasile Tiron. Bătălia la asistenţi este şi mai dură, aici înscriindu-se 244 de candidaţi. Printre ei şi nouă prahoveni: Adrian Bogdan Banu, Paula Roxana Bănăseanu, Florin Gabriel Brăilă, Lucian Cătălin Drăghici, Mihai Frăţilă, Ionel Gheonea, Alexandru Ionel Ilie, Stelian Bogdan Mălăroiu, Valentin Zanfir. Printre cei 16 candidaţi prahoveni, figurează şi doi reprezentanţi ai şcolii câmpinene de arbitraj - Răzvan Constantin Ioana, la arbitri-centrali şi Paula Roxana Bănăseanu, la arbitri-asistenţi.Răzvan Constantin Ioana (născut la 24 februarie 1980) joacă fotbal la Unirea Brebu, formaţie recent promovată în eşalonul de elită al fotbalului judeţean. Paula Roxana Bănăseanu (născută la 5 august 1983) a cochetat cu fotbalul, dar şi cu... pilotarea avioanelor.Ambii au o datorie morală de a reprezenta cu cinste şcoala câmpineană de arbitraj, iar calităţile lor în această materie ne determină să credem că viitorul arbitrajului câmpinean este pe mâini bune.