04 august 2008

Prima “realizare” a noii administraţii


Horia Tiseanu şi Consiliul Local au desfiinţat FCM Câmpina!

După ce a promis în Comitetul Director al FCM Câmpina susţinerea financiară a echipei fanion a localităţii cu sumade 5,5 miliarde lei vechi, primarul Horia Tiseanu, ca iniţiator al proiectului privind rectificarea bugetului, nu a mai propus decât două miliarde pentru sport! În condiţiile în care şi acestea au fost redirecţionate spre alte capitole bugetare,iar toţi consilierii locali au tăcut mâlc, iată că FCM Câmpina a rămas fără finanţare! Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele FCM Câmpina, Dan Ştefan Chiţu, omul care a condus în ultimii 18 ani acest club şi care a investitit personal peste 9 milioane de euro, a anunţat desfiinţarea unei echipe cu o istorie de peste 86 de ani!
De mai mulţi ani asistăm, înaintea fiecărui sezon, la reluarea unei discuţii interminabile privind necesitatea finanţării echipei FCM Câmpina de la bugetul local. Pentru unii nu contează că aşa se întâmplă în cele mai multe cazuri, primării mult mai mici din toată ţara -gen Buftea, Mioveni, Chiajna etc - susţinând cu milioane de euro activitatea echipelor de fotbal care le aduc cel mai important capital de imagine.Pentru actualul primar Horia Tiseanu şi consilierii locali nu au mai contat nici promisiunile făcute în campania electorală, nici dorinţa sutelor sau chiar miilor de microbişti, nu a contat nimic! A, ba da, au contat orgoliul lor şi, probabil, sfaturile unora care vor să plătească poliţe. Din păcate, nimeni nu s-a gândit la adevăraţii microbişti şi la istoria de peste 86 de ani a clubului fanion al Câmpinei. Pentru marele om de sport Horia Tiseanu, desfiinţarea echipei de fotbal prin care Câmpina era cunoscută în întreaga ţară nu reprezintă nimic. Deocamdată! A fost o decizie prin care Câmpina va intra, cu siguranţă, în istorie, dar la capitolul... ruşine!Omul cel mai afectat de acest întreg scandal este preşedintele FCM Câmpina, Dan Ştefan Chiţu. Normal că e o mare nemulţumire sufletească, asta dincolo de faptul că a cheltuit peste 9 milioane de euro în ultimii 18 ani pentru ca municipiul Câmpina să existe pe harta fotbalistică a ţării. Practic, actuala administraţie locală şi-a asumat cel mai negru moment din istoria sportivă a Câmpinei - desfiinţarea echipei de fotbal! Pe care nu au îndrăznit s-o facă nici comuniştii! Şi, totuşi, ce s-a întâmplat? La finele lunii iunie, după ce FCM Câmpina şi-a îndeplinit obiectivul menţinându-se în eşalonul secund, iar Tiseanu a câştigat un nou mandat de primar, a avut loc o întâlnire a Comitetului Director. Cu acest prilej, preşedintele Chiţu a prezentat un buget pentru anul competiţional 2008-2009. Nici un moment nu s-a pus problema că nu sunt bani, pentru că sunt! Nici un moment nu s-a pus problema să nu se acorde finanţare pentru FCM Câmpina! Şi, totuşi, finanţarea nu s-a acordat, iar preşedintele Chiţu s-a văzut nevoit să anunţe desfiinţarea echipei!În acest fel, răspunzând unor interese mizerabile, Tiseanu şi consilierii din actuala Legislatură vor rămâne în istorie ca fiind cei care au îngropat fotbalul de performanţă la Câmpina. Iar dacă, totuşi, le este greu să se mai uite în oglindă pentru ceea ce au făcut, atunci să se uite în ochii celor care se află în spatele lor, îi finanţează şi le dictează ce decizii să ia! Oare s-au gândit vreun moment să-i întrebe şi pe câmpineni în legătură cu echipa de fotbal?! Nu de alta, dar chiar e vorba despre banii Câmpinei, de multe ori aruncaţi aiurea, pe lucrări de duzină.

Horia Tiseanu, primarul municipiului Câmpina: „Se caută vinovaţi la Primărie sau la Consiliul Local, dar adevăraţii vinovaţi sunt în curtea FCM. Eu nu am promis nimic la şedinţa Comitetului Director la care am participat... De altfrel, la acea şedinţă eu am avut numai statut de invitat, pentru că eu nu mai fac parte din Comitetul Director. Cu acel prilej am acceptat să susţin finanţarea clubului de fotbal, dar la rectificare am constatat că nu se pot acorda decât două miliarde lei vechi pentru această activitate. În cadrul şedinţei Consiliului Local, şi aceste fonduri au fost redistribuite la propunerea consilierului Alin Moldoveanu şi nici unul dintre consilieri nu a avut obiecţiuni. În plus, nici unul dintre consilieri nu a venit cu un proiect ferm privind finanţarea FCM şi prelungirea contractului cu acest club, poate şi pentru că domnul Chiţu s-a arătat nemulţumit de suma de două miliarde lei vechi, care fusese alocată pentru sport. Personal, am avut rezerve privind activitatea FCM, mai ales că domnul Chiţu a plecat la un alt club, fără măcar să anunţe Comitetul Director. Problema finanţării nu este nici grea, nici uşoară... Trebuie realizată o discuţie a comisiei de specialitate cu membrii Comitetului Director şi găsită o soluţie“.

Dan Ştefan Chiţu, preşedinte FCM Câmpina: „Eu m-am retras definitiv din activitatea fotbalistică la nivelul municipiului Câmpina. Cred că mi-e suficient cât m-am zbătut să ţin steagul sus, pentru că am considerat că dacă sportul mi-a dat atâtea satisfacţii, pot să dau şi eu înapoi ceva pentru iubitorii sportului. Dar, nu se mai poate! Efectiv nu mai pot din punct de vedere financiar şi mi-a ajuns cât m-a umilit acest om, care este Tiseanu. Putea să ne spună de la început că nu se mai doreşte finanţarea clubului, dar nu să mă lase să cheltuiesc aproape 500 de milioane numai în această perioadă. Pentru mine este clar că totul a fost premeditat şi că s-a dorit desfiinţarea echipei. Inclusiv din punct de vedere politic, pentru că toţi consilierii PSD au ajuns să asculte ce zice Tiseanu. E o adevărată crimă să distrugi o tradiţie de peste 86 de ani, dar pentru mine este clar că Tiseanu este groparul fotbalului de performanţă din Câmpina!“
Victor Bercăroiu: „Este păcat că s-a ajuns la o astfel de situaţie şi nici nu-mi vine să cred... Din câte ştiu eu, în actuala conjunctură, nici societatea Petroutilaj nu va mai asigura utilităţile la stadion... Nu ştiu unde se va ajunge. Poate ar trebui găsită o soluţie, să mai stăm o dată de vorbă cu Tiseanu, cu alţi oameni potenţi financiar din localitate, pentru că este păcat să dispară acaestă echipă, mai ales că în Câmpina nu există un alt sport cu performanţele Municipalului“.
Ion Mircea: „Nu-mi vine să cred că primarul Tiseanu nu mai recunoaşte ce a promis în Comitetul Director. Niciodată nu s-a pus problema ca activitatea FCM-ului să nu fie finanţată în continuare, cu atât mai mult cu cât la buget sunt bani. Cum poate să spună Tiseanu altceva, când la acea şedinţă a Comitetului Director el a numărat şi voturile pentru trecerea acestui proiect. Tot ceea ce s-a întâmplat ulterior nu poate fi decât voinţa lui Tiseanu sau cu acordul său. Şi nu m-ar mira nimic, pentru că aşa cum a trecut pe la toate partidele, nu este exclus să treacă şi pe la preşedinţia unor cluburi sportive şi să-l vedem, în scurt timp, preşedinte de onoare la un club de karate. Din cauza lui am ajuns de râsul României!“

Pe blogul publicaţiei noastre am iniţiat şi un sondaj, la care v-am invitat să răspundeţi la întrebarea “Credeţi că autorităţile locale au datoria să sprijine financiar echipa de fotbal fanion a localităţii, FCM Câmpina?”În urma răspunsurilor sosite până la închiderea ediţiei noastre, a reieşit că 91% îşi doresc finanţarea Municipalului! Şi atunci, se poate pune problema reprezentativităţii pe care o au actualii aleşi locali?! Răspunsul, la... alegeri!

Alt scandal la Spitalul Municipal

Dr. Minerva Stanciu a demisionat după ce a fost sancţionată pentru că a stat de vorbă cu presa!
În afara numeroaselor probleme obiective cu care se confruntă Spitalul Municipal, conducerea acestei instituţii dovedeşte că ştie să-şi mai facă probleme şi singură. Doar aşa se explică de ce a fost sancţionată dr. Minerva Stanciu după apariţia materialului privind starea jalnică a Cabinetului de Pediatrie, publicat de noi săptămâna trecută. În urma sancţiunii, dr. Minerva Stanciu a ales să demisioneze. „Joi, 31 iulie, la ora 15.00, mi s-a adus la cunoştinţă că luni (?!), 28 iulie, am fost sancţionată de Comitetul Director într-o şedinţă cu uşile închise la care nu am fost invitată nici eu şi nici şefa Secţiei de Pediatrie. Sancţiunea este avertisment scris şi are la bază încălcarea unor articole din contractul colectiv, pe care nimeni nu l-a văzut vreodată, referatul directorului medical Elena Dumitrescu, precum şi raportul comisiei de la Direcţia de Sănătate Publică, în urma vizitei din 25 iulie. DSP ar fi solicitat sancţionarea pentru că nu am solicitat aprobarea conducerii înainte de a mă adresa presei. Nici un alt păcat nu mi-a fost găsit şi nimeni nu a putut afirma că mint”, ne-a declarat Minerva Stanciu. În privinţa demisiei, aceasta se constituie într-un adevărat rechizitoriu. În exclusivitate, vă prezentăm integral demisia dr. Minerva Stanciu şi aşteptăm reacţia autorităţilor. Dacă le pasă... Se pare că, pentru unii, contează mai mult că un medic s-a adresat presei decât problemele reale din spital. Concluziile vă aparţin. (A.N.)
“Subsemnata dr. Minerva Stanciu, medic primar pediatru, vă solicit desfacerea contractului meu de muncă începând cu data de 1 august 2008 - cu perioada de preaviz legală. Solicitarea mea este urmare a sancţiunii care mi-a fost adusă la cunoştinţă în data de 31 iulie 2008, prin care consider că am fost tratată în mod discriminator şi nedrept, pentru a fi acoperite şi trecute sub tăcere încălcări cu mult mai grave ale normelor, regulamentelor şi chiar ale legilor, comise în mod repetat, timp îndelungat şi care sunt bine cunoscute actualului comitet director. Ştiţi foarte bine că: u nimeni nu a fost sancţionat vreodată pentru condiţiile insalubre în care am lucrat peste opt ani în localul din strada Simion Bărnuţiu, nr 12; u nimeni nu a fost sancţionat sau măcar avertizat verbal pentru încălcarea obligaţiilor pe care le are angajatorul, de a ne consulta cu privire la locul de muncă şi modificările aduse acestuia şi de a ne asigura condiţiile şi dotarea obligatorie prevăzută de lege, inclusiv echipament de protecţie complet. (Nu există motive să ni se dea nota internă cu privire la ţinută, ci aveţi obligaţia de a ne asigura echipamentul);u nimeni nu a primit sancţiune pentru faptul că în cabinet nu avem iluminare naturală, posibilităţi de aerisire, sau pentru că tavanul este fals şi alcătuit din cupoane, contrar oricăror norme. Nimeni nu a fost sancţionat pentru realităţile fotografiate de mine şi înaintate presei, respectiv că dotările legale nu au fost prevăzute sau efectuate în timp rezonabil. Nimeni nu a fost sancţionat pentru recepţia frauduloasă a lucrării din cabinetul nostru. Deja au reapărut infiltraţiile inevitabile din plafon pentru care singura soluţie ar fi înlocuirea cupoanelor;unimeni nu a fost sancţionat pentru lipsa medicaţiei de urgenţă – antitermice, dexametazonă, calciu gluconic... – din farmacia spitalului, pentru faptul că ne lipsesc lenjeria (şi cea existentă este deplorabilă şi nu cred că vreun reprezentant al conducerii spitalului s-ar culca în aşa ceva), cazarmamentul, leucoplastul şi alte materiale – inclusiv pentru igienizare – absolut necesare în cursul gărzilor, sau pentru lipsa dotărilor indispensabile unui serviciu de urgenţă în camera de gardă (inexistentă scriptic!!!) a pediatriei în care noi ne complacem să lucram îndeplinind de fapt sarcinile de serviciu ale colegilor din Camera de Primiri Urgenţe. Nu s-a dat nici o sancţiune vreunui reprezentant al administraţiei spitalului care răspunde direct de aceste lucruri; u nimeni nu a primit vreo sancţiune administrativă pentru felul (halul) în care s-a executat lucrarea din Secţia de Pediatrie sau pentru mucegaiul care a înnegrit pereţii secţiei de sugari vreo jumătate de an;u nimeni nu este sancţionat pentru faptul că nu avem apă caldă – inclusiv în camerele de gardă. Apreciez faptul că ceilalţi colegi muncesc liniştiţi în aceste condiţii, dar nu mă pot abţine să nu comentez, dat fiind că eu petrec adesea câte 36 ore în spital – tura de zi, garda urmată de tura de după amiază. Nimeni nu a observat aceste încălcări ale Codului Muncii sau ale contractului colectiv de muncă apărute din lipsa de personal medical; u nimeni nu a fost sancţionat pentru transmiterea eronată la CAS a diagnosticelor şi investigaţiilor înaintate de şefa Secţiei de Pediatrie pentru spitalizările de zi şi nici pentru faptul că nu s-a corectat eroarea la o lună după ce am semnalat-o Comitetului Director;u nimeni nu primeşte sancţiune pentru faptul că analizorul din sânge capilar e defect cam de un an, pentru faptul că nu dispunem de vreo două luni de posibilitatea de a investiga CRP sau pentru faptul că nu putem efectua culturi de produse biologice de vineri până luni. Nu ştiu să se fi căutat vreun vinovat pentru că lipsa de dotare a laboratorului cu materiale, aparate şi... oameni afectează calitatea actului nostru medical;unimeni nu a primit vreo sancţiune pentru faptul – semnalat repetat - că nu se face aproape niciodată curăţenie în turele mele de după amiază, pentru faptul că am găsit fecale şi pipi pe patul de consultaţii sau pentru faptul că am fost încuiată în policlinică în timpul programului de după-amiaza de infirmierele care au părăsit serviciul cu două ore înainte de încheierea programului; unimeni nu a fost sancţionat pentru faptul că, în condiţiile lipsei de personal şi a normărilor deficitare, se acordă de ani întregi concedii fără plată prelungite;unu ştiu să se fi dat sancţiuni angajaţilor cunoscuţi pentru nerespectarea repetată a programului de lucru şi a sarcinilor de serviciu; unici unul dintre subordonaţii direcţi ai d-nei Mica Rotaru nu a fost sancţionat pentru comercializarea de uniforme colorate în spital – fapt care se petrece cu ştirea dumneavoastră de peste un an. Nu am văzut vreo nota internă care să interzică asta sau cunoscuta afacere a fişelor auto, ci doar interdicţia de a fotografia prin spaţii sau a da interviuri.
Ştiţi perfect că lista este mult mai lungă şi aş putea evoca conflicte de interese, trafic de influenţă sau corupţie, dar intenţia de a denigra Spitalul Municipal Câmpina a fost întotdeauna departe de mine, deşi există persoane foarte supărate pe demersurile mele, strâns corelate cu aceste noţiuni. Asistenta Claudia Ciocea – mutată subit la Secţia Poiana, la 24 de ore de la apariţia articolului – este un foarte mic exemplu cunoscător de informaţii în acest sens. Constructorul care a efectuat lucrarea din spaţiul nostru şi al Secţiei de nou-născuţi şi Şcoala AMUS ar putea fi, de asemenea, pomenite în acest context.Dacă aş fi avut de pierdut şi altceva în afara respectului de sine - în caz că mai pune cineva preţ pe asta - m-aş fi adresat presei la adăpostul anonimatului. Mă întreb ce explicaţie ar fi dat domnului primar Horia Tiseanu - „artizanul” procedurilor de achiziţie publică preelectorale - actuala conducere a spitalului, prea ocupată ca să dispună instalarea unei chiuvete, dar foarte grăbită să mă sancţioneze. Faptul că o asistentă medicală demult pensionabilă - Mica Rotaru - a devenit purtătorul de cuvânt pe probleme medicale al spitalului în care lucrează cam o sută de medici, mă face să-mi doresc plecarea cât mai grabnică din această instituţie. Vă mai reţin atenţia doar cu faptul că nu am permis filmarea în cabinet şi nu am acordat interviuri, ci mi-am exercitat dreptul constituţional la libera exprimare a opiniilor şi aş fi făcut-o chiar ştiind că încalc articole dintr-un contract colectiv de muncă, mai ales că acesta nu mi s-a adus vreodată la cunoştinţă. Îmi exprim convingerea sinceră că, dacă mă înşel şi sancţiunea a fost acordată corect, serviciul de pediatrie al spitalului nu are nimic de pierdut prin demisia mea, aşa cum a pierdut odată cu demisia tot din motive de respect de sine a doamnei dr. Mihaela Sumbasacu”.

Câmpineni pe meleaguri străine

Cristina Pârvan Navarro
A terminat Liceul „Nicolae Grigorescu” în anul 1991, iar după absolvirea unor cursuri de tehnician dentar a lucrat mulţi ani la cabinetul din spatele actualului sediu al Romtelecom. Asta până în anul 1999, atunci când Cristian Pârvan a decis să plece din ţară şi să încerce o nouă experienţă. Soarta a fost generoasă cu Cristian Pârvan, devenită între timp Navarro. S-a stabilit la Alcala de Henares, o localitate situată la 30 km de Madrid, capitala Spaniei, are un soţ – Jose Antonio şi un copil - Sergio, de doi ani şi câteva luni, care ştie deja şi limba română, şi cea spaniolă. Copilul are, normal, naţionalitate spaniolă şi este un mare suporter al lui Real Madrid, ca şi tatăl său.
A plecat pentru trei luni...
„Iniţial, am plecat să văd lumea, să mă plimb, dar şi să încerc o experienţă nouă…”, ne-a povestit Cristina Pârvan. A fost plăcut impresionată de nivelul de trai – „Până atunci nu mai ieşisem din România… Chiar dacă nici aici nu pot spune că îmi lipsea ceva, totuşi, acolo este mult mai bine, iar viaţa este mult mai ieftină. Ceea ce ţine de mâncare, de utilităţile zilnice, este, poate, şi de două – trei ori mai ieftin. De exemplu, un litru de lapte este la jumătate de preţ faţă de ceea ce este aici. În plus, limba se învaţă foarte uşor. La început, mi-am găsit de lucru într-o casă, unde făceam menajul familiei, apoi am fost vânzătoare într-un magazin…”
...Şi s-a căsătorit în oraşul lui Cervantes
Cristina şi-a cunoscut viitorul soţ atunci când era vânzătoare la un magazin. Patronii ei locuiau pe aceeaşi scară cu Jose Antonio, iar unul dintre actualii cumnaţi le-a făcut cunoştinţă. Aşa se face că, în 2003, s-au căsătorit la Alcala de Henares, ceremonia fiind oficiată în ritualul catolic.Este foarte mândră de tot ceea ce a realizat. Acum, au un apartament de 120 mp, cu patru dormitoare şi au propria lor afacere - un magazin, de care se ocupă Cristina şi o firmă de construcţii, de care se ocupă mai mult Jose Antonio.
Au impresionat-o curăţenia şi... Sagrada Familia
Discuţia cu Cristina Pârvan Navarro a decurs foarte uşor, iar subiectele veneau pe bandă rulantă. Am întrebat-o ce a impresionat-o cel mai mult în Spania. A răspuns fără să stea prea mult pe gânduri: „M-au impresionat mai multe lucruri. Unul ar fi curăţenia, atât pe stradă, dar şi în parcuri sau alte locuri publice. Parcurile, cel puţin, nu au termen de comparaţie. Alcala de Henares este inclusă din 1998 în patrimoniul UNESCO, aici se află una dintre cele mai vechi universităţi din lume, este oraşul în care s-a născut şi a trăit o mare parte a vieţii celebrul scriitor Miguel de Cervantes. Impresionante sunt autostrăzile, drumurile, în general, mai ales atunci când vii dintr-o ţară precum România, care stă incredibil de prost la acest capitol. În afara oraşului, am vizitat mai multe zone ale Spaniei şi pot spune că cel mai mult m-a impresionat Catedrala Sagrada Familia din Barcelona, opera neterminată a arhitectului Gaudi”.
Despre imaginea României în Spania
„Acum nouă ani – ne-a mărturisit Cristina – erau foarte puţini români acolo. Acum, la o populaţie de aproximativ 400.000 de locuitori, cam 4.000-5.000 sunt români. Firesc, mărindu-se populaţia au apărut şi problemele pentru români. Au apărut manifestări rasiste, mai ales împotriva romilor, iar, uneori, pe bună dreptate. Şi noi, cei din comunitatea română, suntem împotriva românilor care creează probleme… Până nu te cunosc personal, spaniolii au o anumită reţinere faţă de români, pe care îi asimilează cu ţiganii. Chiar şi cumnatul meu avea o anumită reţinere, iar în momentul în care a venit în România a rămas plăcut surprins şi mi-a spus că niciodată nu va mai judeca oamenii fără a vedea cu ochii lui realitatea”.
Supărată pe ambasadă
Cristina Pârvan Navarro ne-a precizat că o mare vină pentru imaginea dezastruoasă a României o au chiar autorităţile române, plătite tocmai pentru a reprezenta ţara şi pentru a rezolva problemele care aduc atingere imaginii României, dar care nu-şi fac datoria. „Guvernul şi Ambasada României la Madrid nu fac nimic pentru imaginea ţării noastre. Mai multe a făcut comunitatea românească pentru că are o serie de interese economice. Aici, comunitatea românească a încercat în permanenţă să demonstreze că reprezentativi pentru români nu sunt cei zece care fură sau dau în cap. Datorită acţiunilor comunităţii româneşti, cei care muncesc tot timpul şi sunt serioşi sunt respectaţi şi apreciaţi. De altfel, am ajuns chiar să primim scrisori de felicitare în limba română de la autorităţile locale cu ocazia sărbătorilor sau când a intrat România în UE, ceea ce nu cred că este puţin lucru. Cu ambasada noastră nici măcar nu poţi să iei legătura, nu răspunde nimeni la telefoane, dacă le trimiţi un mail, nici atât, aşa că tot greul cade pe umerii comunităţii româneşti, care poate tocmai din acest motiv este atât de respectată”.
Băsescu a venit degeaba...
„La un moment dat, a fost în vizită în Spania preşedintele Băsescu şi am crezut că măcar atunci cei de la ambasadă vor fi mai atenţi cu noi. Preşedintele a venit, s-a pozat, a plecat, dar nu s-a văzut nici o îmbunătăţire pentru comunitatea românească”, spune foarte supărată Cristina Pârvan Navarro.
Dezamăgită de Câmpina
„Venim acasă cam o dată la doi ani - ne-a precizat Cristina - şi atunci nici nu prea apuc să-mi revăd toate rudele, prietenii… Acum patru ani parcă totul arăta mai bine, dar acum parcă e mai rău şi sunt dezamăgită de cum arată Câmpina. Totul e distrus, drumurile sunt la pământ, trotuarele sunt sub orice critică, iar dacă ai vrea să mergi cu un cărucior pe trotuar, ar fi o încercare de-a dreptul temerară”.
„Ne simţim bine la Alcala!”
Am întrebat-o pe interlocutoarea noastră dacă se va stabili definitiv în Spania sau intenţionează să se întoarcă la un moment dat în România: „Nu poţi să şti niciodată unde te duce viaţa, dar, deocamdată, ne simţim bine la Alcala! Sunt stabilită acolo împreună cu familia mea şi nu am motive să mă întorc prea curând pentru a mă stabili în România. În Alcala de Henares ne simţim foarte bine. Suntem singurul oraş din Spania care construim o biserică ortodoxă, iar preotul Adrian Pintea locuieşte chiar pe scara noastră. De altfel, de doi ani, Sfânta Slujbă de Înviere are loc în piaţa centrală a localităţii şi vin mii de oameni. Alcala de Henares este cel mai mare oraş de pe centura care înconjoară Madridul şi de la noi a plecat trenul în care se aflau şi românii care au căzut victimele atentatelor din martie 2003. Dincolo de toate acestea, Alcala de Henares este un oraş foarte frumos, iar dacă munceşti şi eşti serios îţi câştigi respectul spaniolilor”.

Primăria Câmpina a solicitat retragerea licenţei de transport pentru societatea Diana Pa

Consiliul Judeţean a răspuns că trebuie revizuite hotărârile Consiliului Localcare reglementează această activitate
Scandalul transportatorilor şi războiul dintre o parte a acestora şi administraţia locală este departe de a se fi încheiat. Mai ales după ce Consiliul Local a respins un proiect iniţiat de consilierul liberal Elvis Arghir, prin care se solicita abrogarea celor două hotărâri care reglementează în momentul de faţă transportul public pe teritoriul municipiului Câmpina. Puţini sunt, însă, cei care ştiu că, înaintea acestei şedinţe, Primăria a încercat chiar eliminarea totală a unuia dintre transportatori de pe piaţă, solicitând Autorităţii Rutiere Române “retragerea licenţei de traseu pentru operatorul de transport rutier SC Diana Pa SRL Câmpina”. Motivaţia Primăriei era că aceea că operatorul în cauză “nu respectă staţiile stabilite în caietele de sarcini”.Răspunsul la solicitarea Primăriei Câmpina a venit în numai câteva zile, tot înaintea amintitei şedinţe a Consiliului Local, dar din partea Serviciului Judeţean de Transport Public din cadrul Consiliului Judeţean.Acest răspuns al autorităţilor judeţene a fost mai amplu, dar credem că merită prezentate câteva pasaje importante referitoare la ceea ce înseamnă serviciul de transport public. Mai întâi, Serviciului Judeţean de Transport Public face o serie de referiri la articolele din lege invocate de administraţia câmpineană: “la articolul invocat în adresa dvs se stipulează «licenţa pentru traseu eliberată de autoritatea competentă se retrage de către aceasta în cazul în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza eliberării ei sau în cazul abaterilor grave ori repetate de la regulile de prestare a serviciului».”Serviciul Judeţean de Transport Public din cadrul Consiliului Judeţean, sub semnătura şefului acestui serviciu, Dan Ion, mai comunică autorităţilor câmpinene cadrul juridic general şi cadrul special legal privind transportul public în comun, cu precizarea că orice hotărâre a oricărui Consiliu Local trebuie să ţină cont de cadrul juridic general stabilit de legislaţia română. De asemenea, sunt enumerate cazurile de abateri grave dintr-un ordin al ministrului Internelor, răspunsul autorităţilor judeţene adresat Primăriei Câmpina încheindu-se astfel: “Sancţiunile contravenţionale aplicate operatorului de transport rutier SC Diana Pa SRL Câmpina, aşa cum rezultă din copiile proceselor verbale, pe care ni le-aţi anexat la adresa dvs, au avut în vedere prevederi din Hotărârea Consiliului Local nr. 69/28 iunie 2007, modificată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 91/30 august 2007. În opinia noastră, ambele hotărâri trebuie revizuite pentru a avea în vedere şi dispoziţiile speciale din Legea nr. 92/2007 şi Ordinul MIRA nr. 353/2007, nu doar pe cele generate din OUG nr. 109/2005 cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinul ministrului Transporturilor nr. 1892/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora”.În concluzie, deşi au avut cunoştinţă de acest răspuns din partea Serviciului Judeţean de Transport Public din cadrul Consiliului Judeţean, consilierii au acţionat după alte interese sau - cum îi place primarului Horia Tiseanu să spună - “manifestând principiul autonomiei locale”. Chiar dacă au avut documente oficiale care atestau că hotărârile supuse spre abrogare trebuiau “revizuite”, consilierii câmpineni au respins proiectul iniţiat de Arghir, una dintre justificări fiind că, de a doua zi, s-ar crea haos şi toţi transportatorii ar circula prin centrul localităţii.

“Viitorul Parlament trebuie să aibă un câmpinean - Florin Anghel!”

- susţine Virgil Guran, cel care va fi şeful de campanie al candidatului la deputăţie în colegiul care va include şi municipiul Câmpina, Florin Anghel
La finalul săptămânii trecute, liberalii câmpineni l-au primit în mijlocul lor pe Virgil Guran, cunoscutul om de afaceri local, cel care va fi viitorul şef de campanie al lui Florin Anghel. Acesta a fost şi pretextul următorului dialog.
Domnule Virgil Guran, v-aţi înscris în PNL, acolo unde veţi fi şeful de campanie al lui Florin Anghel pentru alegerile parlamentare din această toamnă. De ce PNL?
Am discutat foarte mult cu Florin Anghel şi am ajuns la concluzia că în judeţul Prahova este necesar un puternic pol politic, iar acesta nu se poate constitui decât cu Partidul Naţional Liberal. De altfel, PNDC, formaţiunea politică în care am activat până de curând, împreună cu Florin Anghel, avea o colaborare cu liberalii încă imediat după alegeri, atât la nivelul Consiliului Judeţean, dar chiar şi la nivelul Consiliului Local Câmpina.
Aşadar, Florin Anghel va veni în PNL...
Categoric. Încă nu s-a stabilit, deocamdată, modalitatea juridică prin care PNDC să fuzioneze, probabil, cu PNL, astfel încât partidul să nu-i piardă pe cei care au câştigat mandate de aleşi locali în iunie 2008. Indiferent care va fi modalitatea finală la care se va ajunge din punct de vedere juridic, Florin Anghel va veni la PNL. De altfel, eu voi fi cel care va conduce echipa de campanie a lui Florin Anghel. Am ajuns la concluzia că, pentru Colegiul Câmpina de deputaţi este necesar să fie un reprezentant în Parlament care să poată face lucruri cu adevărat bune pentru această comunitate. Viitorul Parlament trebuie să aibă un câmpinean, iar acesta va fi Florin Anghel! În opinia mea, decât să se irosească forţele în mai multe partide, cred că este mai bine ca oamenii de valoare să facă parte din numai două-trei partide... De altfel, cred că aceasta va fi esenţa democraţiei moderne, care îşi va limita pluripartidismul la numai două - trei formaţiuni politice puternice, astfel încât să se poată forma şi o coaliţie de guvernare, dar să existe şi o opoziţie puternică.
Este foarte posibil ca la nivel naţional, după alegerile parlamentare, Guvernul să fie format de PSD şi PNL. Ce se va întâmpla pe plan local, unde la conducere sunt PD-L şi PSD?
Da, orice este posibil... La nivel naţional, cred că ar fi benefică o alianţă a PNL cu PSD şi este normal că trebuie creată o majoritate. Mai cred că, indiferent de situaţie, PNL va forma viitoarea alianţă de guvernare, pentru că îmi este foarte greu să cred că PSD şi PD-L vor constitui viitorul Guvern. Timpul rămâne să le rezolve pe toate şi trebuie găsită o formulă prin care să aibă prioritate şi interesul comunităţii, nu numai interesele unor grupuri.
Are şanse reale Florin Anghel să fie câştigătorul Colegiului Câmpina pentru Camera Deputaţilor?
Făcând o analiză reală a candidaţilor care s-au anunţat până acum, precum şi a numelor vehiculate, Florin Anghel - cu realizările din mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean - este cel mai bun. Eu nu am nici un interes personal, dar, pentru comunitatea Câmpinei şi a localităţilor din jur, cred că ar fi foarte bine ca Florin Anghel să fie parlamentar. Cu atât mai mult cu cât Florin Anghel chiar face parte din categoria politicienilor moderni, cei care ar trebui să vină la conducere, pentru că este un om de acţiune, are idei moderne şi are o reală deschidere europeană.
Ce se doreşte prin aceste schimbări din PNL, prin - se poate spune - revenirea lui Florin Anghel şi a echipei sale în mijlocul PNL?
Prin venirea lui Florin Anghel şi a echipei sale, se va încerca creşterea PNL şi a influenţei sale în sfera politicului. România poate creşte şi poate ajunge la nivelul ţărilor din vestul Europei doar prin iniţiativă şi printr-o creştere economică, dar şi calitativ socială substanţială. Ei bine, pentru zona Câmpina, vom încerca să promovăm tocmai acest spirit.

Un bazin de înot printre bălării

Pe ultima sută de metri înaintea ultimei şedinţe a Consiliului Local a mai fost introdus un proiect privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al municipiului şi inventarierea în domeniul privat a unui teren în suprafaţă de 3.003 mp, situat pe B-dul Nicolae Bălcescu.Practic, este vorba despre un teren din incinta Căminului Grupului Şcolar Petrol, teren a cărui situaţie jalnică v-am prezentat-o într-una dintre ediţiile noastre precedente. Aici, administraţia locală intenţionează să realizeze un bazin de înot didactic, prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii (CNI).Aşa cum s-a întâmplat de cele mai multe ori, şi acum administraţia locală reacţionează cu întârziere. S-a introdus în ultimul moment acest proiect, iar până la 12 august ar trebui să aibă loc o şedinţă extraordinară a Consiliului Local pentru a se aproba trecerea în folosinţă gratuită către CNI a suprafeţei respective. Până atunci, însă, Primăria trebuie să realizeze cadastrul şi să includă terenul cu pricina în Cartea Funciară, ceea ce nu este tocmai uşor având în vedere birocraţia specifică din sistem. “Dacă nu vom reuşi să ne încadrăm în termenele fixate, vom solicita o păsuire”, le-a spus primarul Horia Tiseanu consilierilor locali.Pentru realizarea unui bazin de înot, consilierii şi reprezentanţii Primăriei s-au oprit asupra fostului teren cu zgură pentru handbal, situat la limita dintre Căminul Petrol şi Unitatea de Jandarmi. Terenul avut în vedere se încadrează în solicitarea tehnică a Companiei Naţionale de Investiţii, având dimensiunile de 91 x 33 metri, în condiţiile în care numai viitoarea clădire va avea 50 x 30 metri.Acum, rămâne de văzut dacă reprezentanţii administraţiei locale vor reuşi să se încadreze în termenele impuse de CNI, iar apoi dacă terenul corespunde cerinţelor. Iar aici ne referim la solicitarea expresă a CNI ca terenul alocat să aibă asigurat accesul din strada principală şi să aibă un fronton stradal de minimum 50 metri, ceea ce nu prea corespunde la terenul vizat de membrii Executivului.De asemenea, potrivit documentelor sosite pe adresa Consiliului Local din partea Companiei Naţionale de Investiţii, cheltuielile anuale necesare pentru funcţionarea obiectivului de investiţii sunt estimate la 90.000 euro, în aceste cheltuieli fiind incluse costurile cu energia electrică, alimentarea cu apă, canalizarea, gazele, personalul de pază etc.Terenul propus pentru această investiţie reprezintă aproximativ 10% din suprafaţa ocupată de Căminul Petrol. Dacă acest proiect va fi - în cele din urmă - realizat, apoi, autorităţile locale vor trebui să încerce să găsească soluţii şi pentru restul de 90%.

Cu şase săptămâni înaintea începerii noului an şcolar

S-a cheltuit mai puţin de o treime din suma alocată pentru reparaţii la unităţile de învăţământ
17,92 miliarde lei vechi - fonduri bugetare alocate pentru reparaţiile la unităţile de învăţământ
5,42 miliarde lei vechi - suma cheltuită până acum pentru reparaţiile la unităţile de învăţământ
În fiecare an, reparaţiile la unităţile de învăţământ au suscitat vii şi aprinse discuţii. Pe de o parte, administraţia locală se plânge că directorii unităţilor de învăţământ solicită mult prea multe lucrări, pe principiul că oricum nu există bani suficienţi pentru finanţarea tuturor investiţiilor şi să ceri mult ca să poţi face măcar un minim necesar. Pe de altă parte, în fiecare an, au existat nemulţumiri ale conducerilor şcolilor în legătură cu calitatea lucrărilor efectuate.O altă problemă cu care se tot confruntă autorităţile şi căreia nu i-au găsit, deocamdată, nici o soluţie este aceea că timpul scurt, pe perioada vacanţei de vară, nu permite derularea ca la carte a tuturor fazelor de achiziţie publică, astfel încât, cea mai mică întârziere poate compromite desfăşurarea întregii campanii de reparaţii... de vară la o unitate de învăţământ. Aşa s-a întâmplat anul trecut, atunci când contestaţiile succesive formulate de firma ploieşteană Calliope au determinat amânarea lucrărilor la unele unităţi şcolare, în vreme ce la altele, administraţia locală a permis demararea lucrărilor undeva la limita legii.În această vară, iniţial, au fost alocate de la bugetul local, fonduri în valoare de 10,5 miliarde lei vechi, deşi solicitările depăşeau 20 de miliarde. La rectificarea bugetului local - aprobată la şedinţa din 24 iulie - suma pentru reparaţii la unităţile de învăţământ a fost suplimentată cu 7,32 miliarde, la propunerea iniţiatorului - primarul Horia Tiseanu şi 100 milioane lei vechi, la propunerea consilierului Alin Moldoveanu, cu destinaţie precisă pentru Şcoala Ion Câmpineanu. În total, pentru reparaţiile la unităţile de învăţământ au fost prevăzute în bugetul local fonduri de 17,92 miliarde lei vechi. Din acest total, în conformitate cu datele puse la dispoziţie de reprezentanţii Primăriei Câmpina, până acum s-au cheltuit 5,42 miliarde lei vechi (conform tabelului alăturat). Purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mariana Pătraşca, ne-a declarat că “Pentru lucrările nerecepţionate, sumele precizate sunt cele alocate în bugetul local. De asemenea, au mai fost şi alte selecţii de oferte pentru achiziţii de tâmplărie, dar ofertele vor trebui analizate din punct de vedere tehnic şi pentru că au fost prezente aproximativ 12 firme la fiecare selecţie de oferte, astfel încât, până la această dată, nu s-au stabilit câştigătorii acestor selecţii”.Aşa se face că, până în momentul de faţă - cu şase săptămâni înaintea începerii noului an şcolar - pentru reparaţii la unităţile de învăţământ s-a cheltuit mai puţin de o treime din suma alocată. Mai este timp pentru cheltuirea în mod judicios a diferenţei de peste 12,5 miliarde lei vechi?

Bani pentru biserici

În prima şedinţă propriu-zisă a Consiliului Local, din noua Legislatură, aleşii urbei au discutat şi despre solicitările financiare ale bisericilor. Practic, a fost vorba numai de o suplimentare a fondurilor alocate bisericilor din Câmpina prin Hotărârea Consiliului Local nr. 37/28 februarie 2008. Actualul proiect a fost iniţiat de democrat-liberalul Lucian Cercel.Cele mai multe dintre solicitările bisericilor au venit prin Protoieria Câmpina, consilierii locali aprobând următoarele suplimentări:
300 milioane de lei vechi - Parohia “Adormirea Maicii Domnului”;
300 milioane de lei vechi - Parohia “Sfântul Mc. Dimitrie”;
300 milioane de lei vechi - Parohia “Naşterea Maicii Domnului”;
300 milioane de lei vechi - Parohia “Sfântul Nicolae”;
300 milioane de lei vechi - Parohia “Sfânta Treime”;
300 milioane de lei vechi - Parohia “Sfinţii Voievozi”.
De asemenea, consilierii au aprobat suplimentarea fondurilor alocate şi pentru alte două biserici câmpinene. Interesant este, însă, că, dacă în cazul bisericilor creştin-ortodoxe, iniţiatorul a ţinut cont de solicitarea beneficiarilor, în schimb, în celelalte două cazuri nu s-a întâmplat la fel. Este vorba despre Biserica Romano - Catolică, care a solicitat suplimentarea sumelor alocate cu 200 milioane lei, faţă de un necesar de un miliard, dar iniţiatorul Lucian Cercel s-a limitat la numai 100 milioane lei vechi. Şi a mai fost vorba de încă 100 milioane lei vechi pentru Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea, în condiţiile în care necesarul acestei biserici este de 500 milioane lei vechi.În total, consilierii au alocat pentru bisericile din Câmpina două miliarde lei vechi, bani care nu vor putea fi folosiţi decât pentru construcţii, reparaţii, pictură bisericească şi finalizarea lucrărilor începute la lăcaşurile de cult.

Asociaţiile de proprietari şi năstruşnicele lor probleme

În municipiul Câmpina, la o populaţie de peste 38.000 locuitori, există 185 de asociaţii de proprietari, de care aparţine cea mai mare parte a locuitorilor urbei noastre.Ca în orice comunitate, este firesc, să apară destule probleme. Acestea pot fi împărţite cu uşurinţă în cel puţin două categorii: este vorba despre problemele serioase, care chiar se răsfrâng asupra tuturor celor care locuiesc în asociaţia respectivă, dar şi probleme... năstruşnice - ca să nu le spunem neserioase - iar aceste probleme ţin mai degrabă de fantasmagoriile câte unui reclamagiu (de profesie).La nivelul administraţiei publice locale există un compartiment specializat în relaţia cu asociaţiile de proprietari, iar acest compartiment este condus de Otilia Buda. Despre problemele serioase ale asociaţiilor câmpinene, Otilia Buda ne-a spus: “Sunt asociaţii care se confruntă cu probleme reale şi serioase. Poate cea mai importantă problemă o reprezintă izolarea acoperişului. Este o problemă care generează situaţii delicate, pentru că locatarii de la ultimele etaje consideră că aceasta este o problemă stringentă, poate unora chiar le plouă în casă, dar vecinii lor nu vor să contribuie la izolarea acoperişului pentru simplul motiv că ei nu au complicaţii cu ploaia. Nu este deloc simplu de gestionat o astfel de situaţie. O altă problemă extrem de serioasă o constituie asociaţiile unde locatarii nu şi-au realizat separaţia la apă. Mai ales în situaţia blocurilor cu zece etaje, se acumulează foarte multe pierderi, pe care sunt nevoiţi să le plătească locatarii care nu au separaţie realizată. Sunt şi situaţii unde nu prea se poate, din punct de vedere tehnic, să se realizeze separaţia la apă. Este vorba de blocul A6, de pe strada Schelelor, unde sunt două asociaţii de proprietari, iar aici ghenele nu permit amplasarea unor coloane pentru a se putea realiza separaţia. Şi fiindcă tot a venit vorba despre blocul A6, aici mai avem o problemă foarte gravă - refuzul oamenilor de a permite consolidarea blocului, care este încadrat în prima clasă de risc seismic”.La aceste probleme serioase se adaugă alte probleme, mai... năstruşnice şi - din păcate - mai dese. Tot felul de năzbâtii, iar unele chiar provoacă zâmbete. De la reclamaţii că umblă oameni prin boxele de la subsol, că sunt vecini care lasă lumina aprinsă pe casa scării şi până la reclamaţii de genul că “vecinul şi-a pus antenă pe peretele apartamentului meu”. În general, acest gen de probleme se rezolvă pe cale amiabilă.
Pentru a afla care este relaţia oamenilor cu asociaţiile de proprietari care trebuie să le reprezinte interesele, am iniţiat un sondaj pe blogul publicaţiei noastre, sondaj la care câmpinenii au fost invitaţi să răspundă la întrebarea: “Sunteţi mulţumit de relaţia cu asociaţia de proprietari care vă reprezintă?” Ei bine, după o săptămână în care sondajul s-a aflat pe blog, doar 45% dintre cititori au răspuns afirmativ. Ceea ce ar trebui să dea de gândit!

Nu mai sunt locuri în cimitire!

Cele trei cimitire ale municipiului Câmpina nu mai fac faţă! Ei bine, da, în cele trei cimitire nu mai sunt decât vreo 60 de locuri libere, ceea ce înseamnă că, în ritmul actual al deceselor consemnate la Biroul de Stare Civilă din cadrul Primăriei Câmpina, într-un interval cuprins între două şi patru luni, nu va mai exista nici un loc liber în cimitirele localităţii. Situaţia nu este deloc nouă. Autorităţile locale s-au mai confruntat cu o problemă similară atunci când au fost nevoite să înfiinţeze cimitirul de pe strada Erou Bogdan Vasile. Şi atunci - ca şi acum - se ajunsese la limita locurilor de veci disponibile. De această dată semnalul de alarmă a fost tras de părintele Grigore Melnic, de la Parohia “Sf. Mc. Dimitrie” (Biserica de lemn din apropierea Casei Tineretului). Într-o adresă oficială înaintată Primăriei Câmpina, preotul Grigore Melnic prezenta situaţia de fapt şi solicita atribuirea unui teren parohiei sale pentru a se putea amenaja un nou cimitir. Acum, mingea este în terenul administraţiei locale, care trebuie să identifice rapid un teren care să se preteze pentru amenajarea unui nou cimitir.

Ultimul meci pentru Municipalul câmpinean!

FCM Câmpina - FCM Târgovişte 2-1 (0-0)
FCM Câmpina: Mindileac - Apetroaiei, Năuiu, Zapodeanu, Cristea (cpt) - Tofan, Ţiclea, Jecu, Plugaru - Bica, Enache. Au mai jucat: Marcu, Stamencovici, Defta, Robicek, Bănică, Chirea, Păun. Antrenor: Petre Gigiu.
2 august, ar putea rămâne o dată de referinţă pentru fotbalul câmpinean - ziua ultimului joc al echipei FCM Câmpina, care îşi trăieşte clipele dinaintea unui final la care contribuţia decisivă au avut-o primarul Horia Tiseanu şi Consiliul Local!Ultima impresie a fost, însă, una frumoasă, parcă pentru a spori părerea de rău a microbiştilor...Municipalul câmpinean a dispus mult mai clar decât o arată scorul final, 2-1 (0-0) de o altă echipă din liga secundă, FCM Târgovişte.Prima repriză a fost una echilibrată, cu destul de puţine faze de poartă, cea mai mare ocazie fiind consemnată în dreptul echipei vizitatoare - dejucând pasul la ofsaid al defensivei câmpinene, vârful târgoviştenilor a scăpat singur cu Mindileac, dar mingea a întâlnit stâlpul din stânga goal-keeper-ului gazdelor.În repriza secundă s-a jucat mai direct, mai pe poartă, ambele echipe eliminând timpii morţi din fazele de construcţie. În consecinţă a rezultat o a doua jumătate a jocului mult mai animată şi în care s-a marcat de trei ori.Formaţia antrenată de Petre Gigiu a dechis scorul în minutul 70, prin Apetroaiei, care a transformat cu ceva emoţii o lovitură de pedeapsă just acordată de arbitrul Mugurel Drăgănescu, după ce Enache fusese împiedicat în suprafaţa de pedeapsă adversă. În minutul 84, Chirea a înscris un gol de senzaţie - şut la colţul lung de la 12 metri lateral dreapta, din întoarcere, fără preluare. A fost un gol, care i-a ridicat în picioare pe cei câţiva zeci de spectatori şi care a făcut ca reuşita dâmboviţenilor, din min. 90, venită după ce Mindileac a apărat un penalti, practic, să nu mai conteze. Contează, în schimb, că s-ar putea să fi asistat la ultimul meci din istoria FCM Câmpina!

Un nou episod în războiul Coruna - Unirea

Relaţiile dintre cluburile câmpinene Coruna şi Unirea nu sunt cele mai amicale. De două săptămâni, conducătorii celor două grupări se tot războiesc, principala miză fiind semnătura unor jucători. S-au spus multe lucruri, unele foarte dure, iar ultima replică a venit din partea lui Roberto Opanschi, antrenor coordonator la clubul Coruna, după acuzele lansate la adresa sa de Mărgărit Ciobotaru, preşedintele clubului Unirea: “Un mare om, un mare caracter, un fotbalist pe care, în toată cariera sa, l-a caracterizat fair-play-ul, un adevărat exemplu... Un prosper om de afaceri. Pe toate le ştiam. În schimb, am avut o adevărată revelaţie când am aflat că este preşedinte şi finanţator, pe deasupra! Am colaborat în fotbal cu preşedinţi precum Constantin Anghelache, profesor doctor universitar, membru în Comitetul Executiv al FRF, cu Dan Ştefan Chiţu, dublu maestru emerit al sportului, cetăţean de onoare al municipiului Câmpina şi membru în Comitetul Executiv al FRF, cu Virgil Guran, om de afaceri şi patronul Şcolii de Fotbal Coruna - toţi aceştia am realizat că sunt mici copii pe lângă domnul preşedinte Maradona. De aceea, pe această cale, îmi cer scuze pentru ignoranţa mea şi în speranţa că nu s-a supărat prea tare pe mine, îmi voi depune CV-ul, poate mă va angaja la clubul domniei sale... Şi-l asigur că, din acest moment, indiferent de ce va mai spune la adresa mea, nu-i voi mai răspunde, pentru că - nu-i aşa - mare om, mare caracter şi preşedinte - finanţator, pe deasupra!”

Jucătorii de la Unirea au fost în cantonament

De miercuri, 30 iulie, şi până ieri, luni, 4 august, jucătorii formaţiei Unirea Câmpina au efectuat un stagiu de pregătire centralizată, gazdă fiindu-le hotelul de la Casa Tineretului.Cel mai fericit, poate, de realizarea acestui deziderat - un stagiu de pregătire centralizată - s-a arătat a fi antrenorul Marius Pălănceanu, care ne-a declarat: „Orice antrenor îşi doreşte să poată avea întregul lot la dispoziţie, într-un stagiu de pregătire centralizată, înaintea unei ediţii de campionat. Ei bine, de această dată, graţie sponsorilor noştri, acest lucru a fost realizabil şi pentru Unirea Câmpina. Sunt mândru de acest lucru, pentru că nu ştiu câte echipe de la nivelul Ligii A Prahova îşi permit să aibe un astfel de cantonament. În plus, sunt mulţumit pentru că avem un lot valoros din punct de vedere valoric şi sunt convins că există premizele pentru ca în noua ediţie de campionat să ne clasăm pe unul dintre locurile fruntaşe. În cele câteva zile de cantonament, am realizat câte două antrenamente zilnice, ceea ce a contribuit la ridicarea nivelului de pregătire fizică, dar şi tactică. Am constatat la fiecare dintre jucători o atitudine pozitivă şi disponibilitate la efort, la toate acestea adăugându-se dorinţa ca jucătorii de la Unirea să formeze o adevărată familie, lucru pe care astfel de cantonamente îl favorizează“.În ultima săptămână, Unirea Câmpina a susţinut nu mai puţin de trei jocuri amicale:4-0 cu Cheile Doftanei Brebu (goluri Jantea - 2, Popa, Nichifor)0-0 cu Petrolul Teleajen1-1 cu Cheile Doftanei Brebu (gol Burlacu), meciul a fost întrerupt în minutul 80, din cauza unei altercaţii generale.Campionatul Ligii A Prahova începe în week-end-ul 15-17 august. Până atunci, antrenorul principal al formaţiei Unirea Câmpina, Marius Pălănceanu, intenţionează să intensifice ritmul antrenamentelor, cu accent pe latura tactică şi pe omogenizarea relaţiilor de joc, vitale pentru reuşita oricărei partide. În acest moment, se caută un adversar pentru a se disputa un ultim joc amical, sâmbătă, după-amiază, la ora meciului din prima etapă, din deplasare, cu CS Floreşti.