08 septembrie 2008

Subsolul Spitalului Municipal arată ca după bombardament

... sau ca după un management defectuos!
De mai multe săptămâni vă tot prezentăm situaţia jalnică în care se află diferite compartimente ale Spitalului Municipal sau ale Policlinicii Municipale. Spre deosebire de alte situaţii similare, de această dată, reacţia societăţii civile, a oamenilor simpli, care se lovesc - vor, nu vor - de serviciile oferite de cadrele medicale din unitatea câmpineană, a fost peste aşteptări. După ce v-am prezentat situaţia Cabinetului de Pediatrie, apoi cazul dr. Minerva Stanciu, de această dată este vorba - ca şi în ediţia precedentă - de subsolul Policlinicii, în zona în care se află Cabinetul - pompos numit - de planning familial. Pentru că imaginile şi comentariul unei bucureştence venite la acest cabinet sunt mai presus de orice comentarii, vă redăm integral scrisoarea primită pe adresa redacţiei de la această doamnă din Bucureşti, precum şi pozele realizate de dumneaiei la Spitalul Municipal. Şi ar mai un lucru de spus: aşteptăm să vedem pe cine va sancţiona acum conducerea Spitalului Municipal pentru realizarea acestor poze?! Poate ar fi mai bine ca, în loc de anchete, administraţia instituţiei să rezolve problemele cu adevărat importante...

“Stimată redacţie, Mă numesc Dana Andronic, locuiesc în Bucureşti şi mă aflu în vacanţă la Câmpina de trei săptămâni. Vineri, 29 august 2008, am mers la Spitalul Municipal Câmpina în căutarea unui cabinet de planning familial. Am crezut că am greşit drumul în clipa în care am pătruns în subsolul spitalului, unde plutea un miros de mucegai de nedescris, provenit din pereţii aflaţi într-un grad inacceptabil de deteriorare. Tavanul era traversat de conducte groase, complet descoperite, provenite, probabil, de la grupurile sanitare şi care m-au făcut să mă gândesc cu groază ce s-ar întâmpla dacă vreuna s-ar sparge asupra pacienţilor care aşteptau pe coridoare. Ceea ce a urmat, însă, m-a făcut să uit repede nu doar această temere minoră, ci chiar şi motivul pentru care mă aflam acolo. O uşă întredeschisă exact lângă cea a Cabinetului de planning mi-a atras atenţia. Pătrunzând acolo am văzut ceea ce nici cea mai bolnavă minte nu-şi poate imagina. Fotografiile pe care vi le trimit stau mărturie peisajului de coşmar aflat în imediata vecinătate a mai multor cabinete medicale, inclusiv a Cabinetului de pediatrie, după cum se poate vedea în imagini. Mocirla, păienjenii, mucegaiul şi gândacii se dezvoltă nestingherite într-o încăpere de aproximativ 100 mc, în cantităţi suficiente pentru a provoca culmea dezgustului cu putinţă şi pentru a genera un miros de nedescris, suficient pentru a umple tot palierul aflat în imposibilitatea oricărei ventilaţii. Cum sunt pasionată de fotografie şi am în orice clipă aparatul foto în buzunar, vă trimit câteva imagini în speranţa că publicarea lor va fi de folos pacienţilor şi personalului nevoit să lucreze în aceste condiţii. Poate autorităţile competente se vor autosesiza, totuşi, în vederea rezolvării problemelor sau a mutării imediate la nivelurile superioare a întregului personal expus la asemenea noxe cot la cot cu pacienţii. Am speranţa că şi Colegiul Medicilor va interveni în acest sens şi mă întreb dacă până acum cineva a mai luat măsura de a sesiza această stare de lucruri.Nu înţeleg cum de conducerea spitalului nu a avut cel puţin precauţia să încuie uşa respectivă, pentru a nu periclita şi mai mult sănătatea bieţilor oameni prin pericolul prăbuşirii în ceea ce consider că este CULMEA GUNOIULUI PE CARE AM VĂZUT-O VREODATĂ. E lesne de înţeles că am părăsit în cea mai mare viteză locul cu pricina sub ochii nedumeriţi ai celor două paciente prezente în sala de aşteptare, dar voi reveni cât de curând să văd dacă se schimbă ceva. Cu speranţa că veţi fi şi de această dată alături de cei afectaţi de indolenţă, Dana Andronic 29 august 2008”
Ce ascunde conducerea Spitalului Municipal? Şi de ce?
În plin scandal care menţine Spitalul Municipal în atenţia tuturor, de mai bine de o lună, conducerea instituţiei a luat o serie de măsuri oarecum ciudate. Au apărut afişe care interzic intrarea în incintă cu aparate foto sau camere de filmat! Practic, orice telefon mobil, dotat cu cameră, devine astfel interzis. Orice reprezentant al presei trebuie însoţit permanent de purtătorul de cuvânt şi are acces numai în locurile stabilite de manager! Dacă toate-s bune şi frumoase în spital, de ce sunt necesare asemenea măsuri? Ce mai are oare de ascuns conducerea instituţiei? În plus, medicul pediatru Minerva Stanciu, deşi e în continuare sancţionată, a fost premiată cu 13 milioane lei vechi. De ce?! Cum este posibil să fi în acelaşi timp şi sancţionat şi premiat?! Ceva nu e în regulă... Dr. Minerva Stanciu a decis să conteste decizia prin care a fost sancţionată. Printre altele, din decizia de sancţionare lipseşte descrierea faptelor incriminate! Şi ar mai fi şi multe alte lucruri... Mai nou, doi bucătari de la Spitalul Municipal, care au avut curajul să sesizeze că furnizorul de carne a adus produse alterate, au fost sancţionaţi pentru că ar fi dosit câteva pliculeţe de ceai... E clar, ceva necurat se întâmplă în Spitalul Municipal Câmpina, iar conducerea are - ca de obicei - partea sa de vină, poate cea mai importantă. Toate speculaţiile şi bârfele sunt alimentate de lipsa de transparenţă a conducerii Spitalului Municipal, care nu numai că evită orice modalitate de a răspunde public pentru toate acestea, dar ia şi o serie de măsuri greu de înţeles, care vorbesc de la sine despre temerile administraţiei.Dar, e o vorbă, de ce ţi-e frică...

Întregul scandal legat de Spitalul Municipal şi felul dezastruos în care arată multe zone ale instituţiei care ar trebui să fie a doua unitate sanitară a judeţului, au pornit de la dezvăluirile medicului Minerva Stanciu, privind starea jalnică a Cabinetului de Pediatrie. Conducerea spitalului a decis apoi sancţionarea dr. Stanciu, a urmat reacţia părinţilor pacienţilor acestui medic, iar lucrurile au părut că intră în normal. Dar starea de normalitate pare a fi departe de Spitalul Municipal... În aceste condiţii, am considerat că un interviu cu medicul Minerva Stanciu ar mai putea lămuri unele dintre problemele spitalului.
“Am fost minţităşi desconsideratăde conducerea spitalului”
Până la urmă, a rămas sau nu valabilă sancţiunea care v-a fost dată şi care au fost explicaţiile care vi s-au oferit?Sancţiunea a rămas în vigoare. Nu a avut loc nici o reevaluare, aşa cum mi s-a promis, pe 12 august, la întâlnirea de conciliere, în prezenţa d-nei doctor Maricica Grosu, şefa Secţiei de Pediatrie. Contestaţia am întocmit-o la cererea Comitetului Director al Spitalului! Vă imaginaţi de ce am fost atât de supărată constatând că atât eu, cât şi şefa mea am fost practic minţite şi desconsiderate prin comportamentul ulterior al conducerii, care nu a mai făcut nici o reevaluare. Nu mi s-a dat nici o explicaţie, d-na dr. Dumitrescu spunând că a crezut că, de vreme ce mi-am retras demisia, nu trebuie să mai facă nimic. Aceeaşi explicaţie a dat-o şi d-na Ţiţei în presă, afirmând că, odată cu retragerea demisiei, nu mai exista obiectul contestaţiei! Păi, obiectul contestaţiei era sancţiunea care suferă de ilegalitate, inadvertenţe şi netemeinicie. Doresc să subliniez şi faptul că referatul de sancţionare a fost întocmit de d-na dr. Dumitrescu, director medical, care, după câte ştiu eu, nu are în atribuţii întocmirea de referate de sancţionare pe motive administrative! Aşa cum este acest caz! Singurul lucru pe care încep să-l regret este că nu m-am adresat presei la adăpostul anonimatului. M-aş fi scutit de un consum nervos, pe care, oricum, conducerea Spitalului nu îl merită.
“Am renunţat la demisie pentru colegi şi pacienţi”
Reacţia părinţilor pacienţilor dvs. a fost extraordinară. A fost aceasta determinantă în decizia de a renunţa la demisie? Ce veţi face în continuare?
Am renunţat la demisie pentru că efectele ei le-ar fi suportat colegele mele din Pediatrie, care continuă să-şi facă datoria în linişte, cu şase-şapte gărzi pe lună. Practic, nu s-ar mai fi putut acoperi nici linia de gardă în condiţiile plecării mele. De suferit ar fi avut în mod clar şi pacienţii, iar eu nu am avut în nici un caz intenţia de a afecta serviciul de pediatrie, ci dimpotrivă. Scrisorile publicate de dvs. m-au impresionat şi le mulţumesc foarte mult celor care m-au susţinut, cu atât mai mult cu cât am constatat că au existat intervenţii şi din partea pacienţilor colegelor mele. Ceea ce aş vrea să se ştie este că un copil bolnav nu este proprietatea nici unui medic, iar existenţa unui serviciu public gratuit de pediatrie la standardele corespunzătoare unui municipiu e absolut necesară. Din acest motiv am refuzat în mod repetat orice colaborare cu serviciile private care presupun o cheltuială din partea părinţilor, susţinând dezvoltarea serviciului din spital. Mi-ar fi fost mai uşor şi comod sistemul privat, dar nu l-am considerat niciodată oportun pentru copiii cu adevărat bolnavi. Se poate vedea imediat felul în care am ştiut să-mi pun amprenta pe spaţiul în care lucrez. Sunt extrem de dezamagită nu de faptul că nu mi s-ar recunoaşte nişte merite, ci de faptul că sunt considerată în continuare o delincventă, prin menţinerea unei sancţiuni injuste. Am fost extrem de dezamagită şi de faptul că d-na director Elena Dumitrescu, deşi se afla în incintă şi a fost repetat invitată, nu a participat la manifestarea ştiinţifică din 7 august, pe teme de pneumologie - specialitatea dumneaei - manifestare pentru care spitalul va primi bani pentru dotarea cabinetului. Pe cine se mai poate conta în astfel de ocazii dacă nu pe directorul medical?! Un serviciu de calitate presupune bani, inclusiv pentru un computer care să conţină baza de date a cabinetului, astfel ca, oricare ar fi medicul din faţa copilului, să ştie în câteva minute tot istoricul bolii respective şi recomandările ghidurilor de specialitate. Probabil că acesta este şi scopul Legii integrării ambulatorului, care ne aliniază la normele europene.
“Nu se mai poate invoca lipsa banilor. Au fost 2 miliarde lei pentru Policlinică”
Când vine vorba despre o problemă a spitalului, întotdeauna se invocă lipsa banilor. De 18 ani încoace...
Am pus la dispoziţia cabinetului computer cu imprimantă şi baza de date ştiinţifice la cel mai înalt nivel şi nimeni nu a băgat de seamă. Nici cât să ni se instaleze un modem pentru internet, care ar fi fost absolut necesar. Acum, mi se pare periculos să mai introduc aşa ceva la subsol din cauza umidităţii. Nu se mai poate invoca nici lipsa banilor. Au fost două miliarde investite în spaţiul Policlinicii care, sincer, nu reuşesc să-mi dau seama pe ce s-au cheltuit. Poate pe izolaţia care nu există! Poate, totuşi, forurile competente vor decide să analizeze aşa cum se cuvine felul în care s-a cheltuit banul public în Spitalul Municipal şi în mod deosebit în spaţiul Cabinetului de Pediatrie. Personal intenţionez să solicit o expertiză tehnică a peretelui dinspre garda de pediatrie. Spaţiul pe care îl ocupăm arăta, în urmă cu un an, precum recentele fotografii publicate de la vecinii noştri de demisol. Sigur că încăperea respectivă nu afectează funcţionarea Cabinetului de Pediatrie. E la peste patru metri distanţă, iar principiul vaselor comunicante nu se mai aplică în zilele noastre şi, oricum, nu este familiar reprezentanţilor ASP şi nici conducerii spitalului. Am fost invitată să văd locul respectiv încă din 5 august, de dl. Grădinaru, liderul de sindicat, chiar în şedinţa Comitetului Director, care a ţinut să-mi ofere un termen de comparaţie pentru condiţiile de care mă “bucuram”. Am spus şi atunci că nu e treaba mea felul în care se complac unii să muncească de mulţi ani şi că, pesemne, au motive serioase să înghită aşa ceva. Domnul Grădinaru a spus “Mulţumesc!“ şi nu a mai scos o vorbă. Încăperea a rămas deschisă publicului până la 1 septembrie, când a fost încuiată ca urmare a articolelor din presă. Apa e cu siguranţă tot acolo, întreţinută de scurgerile permanente din conducte.
Ştim că v-aţi adresat instanţei pentru rezolvarea acestui litigiu. Ce veţi cere în instanţă conducerii spitalului şi pe ce argumente vă bazaţi?
Am făcut o cerere de chemare în judecată detaliată. Despăgubirile materiale pe care le voi solicita sunt dotările minime şi obligatorii pentru cabinetele medicale, conform legislaţiei, la care am adăugat un computer cu imprimantă, scanner şi modem pentru internet. Doresc să petrec o noapte cu vinovatul în incinta Cabinetului de Pediatrie, să studiem împreună impactul microclimatului asupra sănătăţii noastre. Din câte ştiu, în ultimul timp s-au tot dat sancţiuni pentru echipament. Îmi pare rău că nu au fost contestate. Liderul sindical apără, de fapt, interesele conducerii, nu ale angajaţilor şi confundă drepturile angajatului cu obligaţiile angajatorului. Reafirm că, pentru eventualul echipament necorespunzător, singurul vinovat este angajatorul, care nu a furnizat personalului ceea ce era obligat prin contract să asigure.

În ediţia noastră viitoare, vă vom prezenta în exclusivitate cererea de contestare în instanţa de contencios a deciziei de sancţionare a dr. Minerva Stanciu de către conducerea Spitalului Municipal şi veţi avea ocazia să aflaţi rolul primarului Horia Tiseanu în scandalul de la Spitalul Municipal!

După ce a iniţiat un angajament “anti-şpagă”,

Viceprimarul Ion Dragomir aduce procurorii DNA la Primărie
Iniţiativă extrem de interesantă a viceprimarului Ion Dragomir, la conferinţa de presă a Primăriei de vineri, 5 septembrie. Contrar uzanţelor, viceprimarul Ion Dragomir a deschis conferinţa anunţând: “Am considerat că suntem la început de mandat şi am iniţiat un angajament, care va fi adus la cunoştinţa tuturor funcţionarilor din Primărie, iar cine va dori poate să-l semneze. Angajamentul sună astfel: «Şpaga şi corupţia au devenit fenomene sociale. Mă angajez să adopt o atitudine combativă faţă de aceste fenomene cu impact negativ asupra relaţiile interumane. În consecinţă, spun NU tentativelor de corupţie şi nu voi accepta şpaga». Este mai mult un gest simbolic, prin care nici unul dintre funcţionari nu este angajat suplimentar faţă de respectarea legilor. Mai mult, voi solicita la DNA ca un procuror să vină şi să prezinte tututor angajaţilor din Primărie riscurile la care se supun daca acceptă şpaga şi corupţia. Nimeni nu este obligat să semneze acest angajament”.L-am întrebat pe viceprimarul Ion Dragomir de ce a simţit nevoia acestei iniţiative şi dacă este acesta un “moment zero”, aşa cum a fost la un moment dat şi în fotbal, când conducătorii au decis să pună stop aranjamentelor şi blaturilor. “Nu, nu este vorba de un moment zero şi nu s-a întâmplat nimic în mod special care să mă determine să am această iniţiativă, dar cred că trebuie reîmprospătat mereu în mintea funcţionarului public acest deziderat: nu şpăgii!”Apoi, în faţa reprezentanţilor mass-media, primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir şi consilierul local Jenica Tabacu au semnat acest angajament.

Muşat nu mai candidează!

La finele săptămânii trecute, PSD Prahova şi-a anunţat candidaţii pentru cele 12 colegii uninominale de deputaţi şi 5 de senatori. Lista finală oferă numeroase surprize. Iar dacă lipsa lui Georgică Diaconu sau Mihail Sireţeanu era oarecum anunţată, în schimb, pentru zona Câmpina a surprins schimbarea de ultim moment a lui Mărgărit Muşat, cel care ar fi urmat să candideze din partea PSD şi PC, cu un om care nu are nici o legătură cu această zonă - Corneliu Pascu, actual senator de Buzău, „regele gunoaielor“, supranumit aşa din cauza firmelor de salubritate pe care le deţine.Surprizele au continuat prin nominalizarea câmpineanului Daniel Spiridon, cel care a apucat câteva luni de mandat în trecutul Consiliu Local, care va candida la Colegiul Băicoi - Floreşti, din partea sindicatelor cu care PSD are, ca şi în cazul PC, un protocol de colaborare.La Senat, în Colegiul Câmpina şi Valea Prahovei, din partea PSD va candida avocatul Mircea Grigore, cel care are o casă de vacanţă la Breaza, este din Ploieşti, şi a avut o activitate politică mai intensă pe vremea ApR-ului...!În urma acestor nominalizări, organizaţia PSD Câmpina iese din nou... şifonată. La fel ca şi în cazul alegerilor locale pentru funcţia de consilier judeţean, organizaţia judeţeană a făcut cum a făcut, iar social-democraţii câmpinenii s-au pomenit fără candidat. Este clar că în această situaţie, între Ploieşti şi Câmpina există puternice tensiuni, care pot erupe în orice moment. Nu se ştie - sau nu se vrea să se spună - cine poartă sâmbetele câmpinenilor social-democraţi pe la nivelul organizaţiei judeţene, dar este greu de presupus că PSD-ul va avea mari şanse de izbândă în acest context, în zona Câmpina. Iar un nou eşec, probabil că va fi pus tot pe seama organizaţiei locale. Cât despre candidatura ilustrului anonim Daniel Spiridon, care nu a apucat nici măcar să deschisă gura în Consiliul Local, voci autorizate din interiorul PSD vorbesc despre un sprijin substanţial al acestuia din partea „sindicalistului“ Liviu Luca şi a grupării sale. Aşa o fi?!Oricum, pentru Organizaţia Câmpina a PSD nu se anunţă vremuri prea senine, mai ales dacă se va concretiza şi înţelegerea pe care Mircea Geoană o negociază în acest moment cu liderii PIN. Astfel, Jenica Tabacu şi partidul ei ar putea reveni la... PSD! „C-aşa-i în politică!“

Florin Anghel vrea să transforme Secăria, dintr-un cătun uitat de lume, într-o staţiune celebră

Unul dintre obiectivele importante ale mandatului lui Florin Anghel în fruntea Consiliului Judeţean a fost modernizarea infrastructurii. Aşa se face că, în perioada 2004-2008, au fost modernizaţi sute de kilometri de drumuri judeţene. În stabilirea priorităţilor, unul dintre criterii a fost şi deschiderea posibilităţilor pentru zonele uitate de lume. Cazul cel mai elocvent - poate - este cel al comunei Secăria, acolo unde, de altfel, Florin Anghel, în calitate de om de afaceri, s-a decis să investească masiv. Ambiţia sa este de a transforma Secăria, dintr-un cătun uitat de lume, într-o staţiune celebră, aşa cum a reuşit aducerea judeţului Prahova, în mandatul său, de pe locul şase pe ţară pe locul al doilea, după Bucureşti. Secăria a fost, de altfel, subiectul principal al interviului cu Florin Anghel.


“Prioritatea mea ca preşedinte al Consiliului Judeţean a fost infrastructura”
Domnule Florin Anghel, în mandatul dvs., de preşedinte al Consiliului Judeţean, s-a vorbit mult despre Secăria. Ce a determinat investiţiile masive în această zonă?
Nu este vorba numai de zona Secăria. O prioritate a mandatului meu de preşedinte al Consiliului Judeţean a fost dezvoltarea infrastructurii, în mod special a drumurilor. Mi-am dorit foarte mult ca, atât cât s-a putut, oamenii să nu mai aibă probleme cu drumurile. Am acordat atenţie maximă modernizării drumurilor din zonele cu potenţial turistic ridicat, pentru care lipsa infrastructurii era, poate, factorul determinant care le ţinea pe loc dezvoltarea. S-a demonstrat că astfel de proiecte sunt viabile pentru că, imediat după realizarea drumurilor în aceste zone, preţurile terenurilor au crescut semnificativ, iar oamenii au avut de câştigat. În viitor, bucureştenii nu vor mai merge la Sinaia sau, în general, pe ultra-aglomerata Valea Prahovei, ci se vor reorienta spre localităţi mai liniştite, cu un microclimat plăcut, neafectate de poluare, cum ar fi Secăria, Proviţa, Valea Doftanei, Brebu, Şotrile sau chiar Băneşti. În plus, modernizarea drumurilor în aceste zone aduce dezvoltarea generală, ceea ce implică locuri de muncă, în special în construcţii, o creştere a vânzărilor de produse tradiţionale - brânză, carne şi tot felul de derivate ale acestora - şi vor începe să vină şi fonduri suplimentare la bugetele locale, bani proveniţi din încasarea impozitelor, care, în cele din urmă, se vor reflecta tot în condiţiile de trai din localitatea respectivă.
După încheierea mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean, cum vă propuneţi să continuaţi acest proiect legat de Secăria?
Voi candida pentru un loc de parlamentar la Camera Deputaţilor, în Colegiul Uninominal care cuprinde municipiul Câmpina şi tocmai zona de care vă vorbeam. Din această postură voi continua ideea de dezvoltare a infrastructurii zonale şi, implicit, creşterea potenţialului turistic al zonei. Dezvoltarea nu se va face printr-o industrializare, care, în general, poluează, ci prin creşterea atractivităţii turistice, care să menţină zona la un nivel cât mai apropiat de cel natural. Şi ca să dau şi un exemplu concret, chiar fabrica Fibec, a societăţii la care sunt acţionar, o voi muta din Câmpina undeva în afara oraşului, pe DN1 către Ploieşti, pentru a limita poluarea din zonă şi pentru a diminua traficul greu prin Câmpina. Cred că este o iniţiativă care ar trebui urmată, pentru a deveni un oraş cu adevărat european, unde orice fel de industrie este situată în afara aglomeraţiilor urbane.
“Investiţia de la Secăria poate fi doar un prim exemplu”
Totuşi, există şi o implicare a omului de afaceri Florin Anghel în proiectul de la Secăria...
Da. Am experienţă ca om de afaceri şi am considerat că a venit momentul ca această experienţă să fie pusă şi în slujba comunităţii din care provin şi pe care doresc să o reprezint în viitorul Parlament. Consider că investiţia de la Secăria poate fi doar un prim exemplu. Investiţia pe care o vom realiza aici este de minimum 20 de milioane euro, iar prin aceasta Secăria se va transforma dintr-un cătun uitat de lume într-o celebră staţiune turistică. În acest sens s-a realizat un proiect pe o suprafaţă de aproximativ 150 hectare, pe care vor trebui să se realizeze circa 380 de case de vacanţă, de diverse tipuri, hoteluri, terenuri de sport, baze de agrement, o zonă de echitaţie, una specială pentru ATV-uri, iar totul trebuie realizat până în anul 2016, în condiţii destul de drastice. S-au făcut nu mai puţin de cinci licitaţii până a câştigat cineva. S-au cheltuit deja sume considerabile, peste 200.000 euro, numai până în acest moment, pentru realizarea documentaţiilor tehnice, a proiectului etc. În contract există şi obligativitatea construirii unei biserici şi sponsorizarea pe termen nelimitat a Primăriei cu suma de 5.000 euro pentru ajutorarea familiilor sărace cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă. Cea mai drastică din condiţii este impunerea unei investiţii de minimum 20 milioane euro. Este o afacere cu două tăişuri pentru că, dacă nu va prinde ideea cu Secăria - staţiune turistică, atunci investitorul nu numai că va pierde toţi banii, dar pierde şi dreptul de proprietate asupra terenului, pentru că orice nerespectare a unei clauze a contractului duce automat la rezilierea sa.
“Ca parlamentar, vreau să aduc zona Câmpina printre primele din ţară”
Este aceasta o afacere?
Da. Toţi cei care cred că aceasta este o bună oportunitate, sunt invitaţi să vină să investească şi ei în acest proiect. Suntem deschişi către investitorii care cred că transformarea comunei Secăria într-o staţiune este o idee viabilă. Conform acestui proiect, Secăria va deveni dintr-un cătun uitat de lume o staţiune turistică. Practic, această investiţie înseamnă mai mult decât o dublare a numărului de gospodării din această localitate. În Secăria vor exista numeroase locuri de muncă, nu numai pe perioada derulării investiţiei, dar şi pe perioada exploatării sale. Comuna Secăria îşi va câştiga independenţa financiară şi nu va mai fi o corvoadă pentru bugetul Consiliului Judeţean, localitatea va fi cunoscută în întreaga ţară şi chiar dincolo de graniţele ei, iar nivelul de trai al oamenilor va creşte substanţial atât pentru că fiecare om va câştiga mai mulţi bani, dar şi pentru că autoritatea locală va avea mai mulţi bani din taxe şi impozite cu care va putea moderniza infrastructura. De altfel, deja înaintea începerii investiţiei propriu-zise, preţurile terenurilor au crescut de peste zece ori, iar localnicii au de câştigat. Dacă s-ar găsi astfel de investitori şi în Valea Doftanei, Proviţa sau Brebu, nivelul de trai al întregii zone ar exploda şi ne-am putea compara cu unele regiuni turistice importante din Austria sau Elveţia. De altfel, în situaţia în care oamenii din această zonă mă vor alege parlamentar, aceasta va fi ambiţia mea: de a ridica zona Câmpinei şi a localităţilor din jur astfel încât să ajungă printre primele sau chiar prima în ţară, aşa cum am dus judeţul Prahova, cât am fost preşedintele Consiliului Judeţean, de pe locul şase în ţară, pe locul al doilea, după capitală.

Câmpineni pe meleaguri străine

Adina Mărgineanu
La 27 de ani, câmpineanca Adina Mărgineanu a ales să-şi încerce norocul într-o ţară străină, în Spania, iar norocul pare să-i fi surâs...„Am terminat Liceul Petrol, profilul informatică - îşi începe Adina povestea - şi am început Facultatea de informatică din cadrul Universităţii „1 Decembrie”, din Alba Iulia. Ultimul an de studenţie a trebuit să-l întrerup şi să îmi încerc norocul în altă ţară. S-a nimerit să fie Spania, pentru că era singura ţară în care se găsea de muncă pe vremea aceea, adică în anul 2001, pentru cei «fără acte». De asemenea, am ales această ţară deoarece aici aveam ceva cunoştinţe din timpul facultăţii şi pentru că acolo era şi prietenul meu de la acea vreme, Andrei Duculeţ. Am plecat pentru că vedeam că în ţară nu aveam nici o posibilitate de a merge înainte, chiar şi terminând zece facultăţi. Mi se părea că tot ce mişcă în ţară se face numai pe pile şi pe spagă. Acum iau legatura cu unii dintre colegii de facultate, care au terminat cu bine şi nu pot spune că sunt cei mai fericiţi cu postul de muncă, nici cu salariile... Într-adevăr le-a fost foarte greu să ajungă şi unde sunt acum, dar eu am luat altă decizie: să văd cum este... pe afară. Şi nu pot spune că nu am găsit o parte din imaginea care o au de obicei toţi cei care nu au ieşit «în lume». De obicei, cei mai mulţi se gândesc că este mai bine, dar ca să-ţi fie bine trebuie să lupţi foarte mult oriunde ai pleca. Eu am luat-o de jos, făcând curăţenie în case, în birouri sau ca ajutor de bucătătrie. Trebuia să trimit bani acasă, pentru că eram cinci persoane şi numai tatăl meu avea salariu. De altfel, acesta a fost şi principalul motiv pentru care nu am putut continua facultatea. În anul următor l-am adus şi pe fratele meu aici, greu a fost şi pentru el cu munca, dar în scurt timp (aproximativ un an), am reuşit s-o aducem şi pe sora noastră aici. Acum suntem toţi patru aici (incluzându-l şi pe tatăl meu) pentru că soarta a vrut să ne pierdem mama anul trecut. A fost cea mai mare lovitură din viaţa noastră, dar, totuşi, suntem bucuroşi că ultimele luni de viaţă şi le-a petrecut cu noi toţi. Dureros a fost să o vedem suferind, la 45 de ani, din cauza unei boli necruţătoare - cancerul. Am vrut să-i ofer aici o altă viaţă, dar, din păcate, nu a fost posibil. Răul se produsese în ţară, în România, când fusese operată la Spitalul Fundeni din Bucureşti. Acolo am fost minţiţi chiar dacă am plătit bani grei. Ni s-a spus că era de operat, iar când am ajuns în Spania, medicul Fuentes de la Spitalul “Principe de Asturias” din Alcala de Henares ne-a spus: «Cine a fost măcelarul care a operat-o pe această femeie?» Ne-a spus că nu ar fi trebuit operată, iar în situaţia ei cea mai indicată soluţie era chimioterapia, care i-ar fi putut prelungi viaţa cu câţiva ani. Într-adevăr, poate nu mulţi, dar nici zece luni de viaţă pe care le-a avut după operaţia din România. Şi acum, vă întreb pe dvs.: «De ce să mă întorc?» Eu sunt aici de opt ani şi nu am auzit şi nici nu am folosit cuvântul «şpagă». Unde am mers cu vreo problemă am fost ajutată şi primită foarte bine. Actualmente lucrez la o firmă privată, la compartimentul administrativ şi ca secretară. Sunt foarte mulţumită de cum am fost tratată de şefi, dar şi de restul spaniolilor întâlniţi. Înainte mergeam în fiecare an în ţară, în ultimii doi ani chiar nu am mai venit deloc şi... nu ştiu când o să revin în vizită, deoarece eu vreau să mă stabilesc aici, în Spania”.

Tiseanu a fost la Salzburg!

Vă prezentam într-o ediţie anterioară informaţia conform căreia primarul Horia Tiseanu s-a aflat în Austria pentru două zile. Şi promiteam că vom reveni cu amănunte de la deplasarea primarului, date pe care le-am aflat de la sursa cea mai autorizată.“În perioada 24-26 august - ne-a spus Horia Tiseanu - am participat la ediţia a IV-a a unei conferinţe a oraşelor şi regiunilor europene, organizată de Institutul Regiunilor Europene din Salzburg. La conferinţă au participat reprezentanţi ai oraşelor şi regiunilor din 25 de ţări, mai ales din fostele ţări comuniste, dar nu numai”.După ce a prezentat o listă cu nume care au conferenţiat la Salzburg, dar care nu spun nimic câmpinenilor, Horia Tiseanu a prezentat şi o listă a problematicii discutate - infrastructura, turismul, energia, deşeurile, cercetarea regională, apa. Şi a încheiat misterios: “Schimbul de experienţă cu reprezentanţii oraşelor şi regiunilor participante la conferinţă şi aspectele practice aduc informaţii utile pentru dezvoltarea viitoare a Câmpinei”. I-am solicitat primarului Tiseanu să detalieze, pentru a afla ce vom vedea până la finalul mandatului său aplicat şi la Câmpina din ceea ce a văzut edilul-şef în oraşul unde s-a filmat “Sunetul muzicii”. “Păi - a început Tiseanu - bordurile nu sunt aşa de ridicate ca la noi, dar nu se parchează pe trotuare, amenzile sunt foarte mari; şi la ei se ridică maşinile parcate neregulamentar şi am mai văzut panouri amortizoare pentru zgomot pe autostrăzi, aşa cum eu am promis în campania electorală pentru strada Orizontului. În schimb, ca să ne bucurăm şi de capra vecinului, Budapesta, pe unde am trecut, nu m-a impresionat deloc şi nu cred că este cu nimic peste Bucureşti, având şi ei destule probleme”.

După trei ani de dispute belicoase,

De ce să se fi împăcat Horia Tiseanu şi Alin Moldoveanu?!
Timp de aproximativ trei ani, primarul Horia Tiseanu şi Alin Moldoveanu, lider al PC, apoi al PNDC, s-au aflat într-un război continuu. Un război care, uneori, a depăşit orice limite. Deşi au mai existat , de-a lungul timpului, tot felul de diferende între politicienii câmpineni, niciodată nu s-a ajuns atât de departe. Disputele verbale ale celor doi, susţinute de colegii lor de partid, au fost belicoase, iar în campania electorală pentru alegerile europarlamentare nu a lipsit mult să asistăm chiar şi la dispute fizice. De fapt, s-a coborât ştacheta mult sub nivelul unei dispute politice, termeni ca “papiţoi” sau “mincinos ordinar” fiind deseori întâlniţi în “mesajele” celor doi. Mai mult, oamenii din taberele politice pe care le conduc s-au simţit datori să-şi apere şefii, intrând într-un joc care nu a folosit nimănui. dar cum politica are surprizele ei, iată că lucrurile încep să se schimbe. Primul pas înapoi l-a făcut Alin Moldoveanu în campania pentru alegerile locale, în care cei doi s-au duelat pentru funcţia de primar. Atunci, liderul PNDC a surprins pentru că nu a folosit nici una dintre dezvăluirile cu care tot ameninţa la adresa rivalului său politic. Odată intrat şi în Consiliul Local, Alin Moldoveanu se comportă de parcă ar fi bătut palma - în spatele uşilor închise - cu cel pe care l-a hulit atâta vreme. Elocvente în acest sens sunt nu numai prestaţiile sale de la şedinţele Consiliului Local (unde votează fără discuţii proiectele primarului), dublate de faptul că a fost văzut ieşind din biroul lui Tiseanu chiar înaintea şedinţei CL în cadrul căreia s-a aprobat rectificarea bugetului local, impresia generală fiind că Horia Tiseanu şi Alin Moldoveanu au căzut la pace. De ce? Ce a stins... setea de dreptate a lui Moldoveanu, proclamată cu orice prilej înainte de a ajunge consilier? Este greu de spus şi se pot face doar speculaţii... În aceste condiţii, pentru a nu intra în zona speculaţiilor, am preferat să vă prezentăm o retrospectivă a celor mai interesante declaraţii ale celor două tabere, din ultimii trei ani. Comentariile le lăsăm în seama dvs!
Horia Tiseanu (PD-L):
“Trenuleţul conservator a mers pe şine greşite. În privinţa acuzelor personale, nu răspund diletanţilor din partide, oameni cu caracter îndoielnic, care confundă lupta fizică de pe salteaua de karate cu lupta politică civilizată” (26 ianuarie 2007)“Nu mă mai sperie criticile unor «papiţoi» care se plimbă cu maşini decapotabile sau cu ATV-uri ziua, în timp ce oamenii serioşi sunt la serviciu” (5 aprilie 2007)“Nu pot să nu remarc lipsa de fair-play a conservatorilor, care ne-au suflat, efectiv, trupele IRIS şi Simplu” (22 ianuarie 2008)“Noi nu folosim metode de cumpărare a electoratului cu spectacole sau excursii” (7 aprilie 2008)“Nu înţeleg de ce Alin Moldoveanu ne anunţă repetat că ei sunt curaţi şi că şi-au scos toţi cazierele. De ce? Sunt candidaţi în PNDC care au avut sau au probleme cu legea? Sau sunt situaţii în care cazierele au fost albite pentru că au trecut termenele de prescriere a unor sancţiuni?” (22 aprilie 2008)“Ar trebui să se mai gândească o dată înainte de a dori să fie primar după ce a profanat crucea lipind-o pe coşul de gunoi” (8 mai 2008, la lansarea candidaturii sale)
Viorel Bondoc (PD-L):
“Cine e Alin Moldoveanu în acest oraş? Să zică mersi că m-a prins în toane bune, că altfel îi dădeam cu sacoşa în cap!” (27 noiembrie 2007, după incidentul din campania pentru europarlamentare)
Marian Nistor (PD-L):
“Tinerii din PD au fost ameninţaţi cu bătaia, totul culminând atunci când echipe ale PC au patrulat prin oraş, acuzând că vor prinde membrii PD care ar fi răspândit materiale denigratoare despre unul dintre candidaţi. Conservatorii s-au comportat la fel şi cu colegii noştri Bondoc şi Dulă. Mai mult, pe Bondoc, Alin Moldoveanu l-a întrebat cu obrăznicie ce are în sacoşă, l-a asediat şi escortat până la domiciliul său” (4 decembrie 2007)

Alin Moldoveanu (PNDC):
“Tiseanu este primar doar pentru că Florin Anghel a desfăşurat o campanie extrem de puternică şi de susţinută (...) Eu spun că primarul Tiseanu nu a făcut nimic. Pe străzi nu se vede nimic, iar lumea este nemulţumită” (24 ianuarie 2006)“Oraşul arată praf şi pulbere, iar primarul îşi face probleme pentru imaginea lui (...) Tiseanu administrează foarte prost oraşul” (10 octombrie 2006)“Domnule primar, minţiţi cu neruşinare! Domnul primar împarte banii doar pe criterii politice” (23 februarie 2007)“Aproape toată clasa politică din Câmpina împărtăşeşte ideea conform căreia Tiseanu este cea mai mare ţeapă politică a oraşului. Tiseanu mai este înconjurat şi de comunişti cu acte în regulă, care sunt condamnaţi de statul român.” (3 aprilie 2007)“Mincinosul oraşului, Tiseanu, încearcă să se spele singur, dar e prea murdar (...) În promit solemn că, momentan, nu o să mă plimb pe la Căminul Turnătoriei, o «clădire» atât de dragă primarului” (5 aprilie 2007)“Tiseanu şi PD-ul local sunt susţinători ai cifrei diavolului” (15 mai 2007)“Dom’ Tiseanu nici nu ştii / Cât de nul începi să fi!” (29 mai 2007)“Ne-am săturat să fim conduşi de aceiaşi fripturişti care nu fac nimic pentru cetăţeni” (7 august 2007)“Ruşine administraţiei Tiseanu!” (30 octombrie 2007, pe tema banilor alocaţi la Şcoala Generală nr. 2)“Tiseanu minte cu neruşinare, aşa cum îi stă în caracter să facă, atunci când se referă la «bătăuşii» din PC. Care bătăuşi? Membrii PC care i-au surprins pe Bondoc şi Dulă împărţind materiale denigratoare nesemnate la adresa lui Florin Anghel erau două femei! (...) Sunt deja foarte multe documente strânse despre ilegalităţile făcute în mandatul Tiseanu. Vom face o pernă din aceste documente şi i-o vom da cadou d-lui Tiseanu ca să poată dormi liniştit cu capul pe ea!” (4 decembrie 2007)“Cangrena PSD-PD-L mănâncă din acest oraş fără scrupule, într-un mod inadmisibil. Nu se mai satură... Iar celor care fac astfel de proiecte şi le susţin le transmit un singur lucru: vine DNA-ul, aşa cum a mai venit şi cum i-a luat la întrebări pe mulţi dintre ei (...) Practic, asistăm la tunuri imobiliare ale băieţilor deştepţi din PSD şi PD-L, pe ultima sută de metri a acestui mandat. Nu se poate aşa ceva!” (25 martie 2008)“Tiseanu împarte scrisori prin Câmpina. Nu sunt scrisori, e o minciună portocalie de la mincinosul numărul 1 al localităţii. A scris nu numai multe minciuni, ci şi atacuri direct la persoană” (1 aprilie 2008)“Tiseanu împreună cu gaşca sa nu au scăpat nici o ocazie să mă denigreze, să mă provoace, doar-doar voi riposta. Mi-au jignit prietenii, mi-au jignit familia, rudele şi i-am lăsat în pace. Oamenii când ştiu că nu au făcut nimic şi se simt încolţiţi atacă haotic! (...) Oricine priveşte în jur poate vedea «realizările» epocii Tiseanu şi ale slugilor din gaşca lui (...) Eu le promit câmpinenilor că toţi cei care au condus Câmpina în ultimii 12 ani vor da socoteală pentru fiecare bănuţ din cei 150 milioane euro pe care i-au risipit” (10 iunie 2008)
Monica Clinciu (PNDC):
“Nu este admisibil şi este ilegal ceea ce au făcut democraţii şi primarul Tiseanu, când au împărţit ghiozdane şi alte rechizite elevilor de clasa I. Chiar şi copilul meu a primit un ghiozdan care poartă sigla PD şi caiete cu poza primarului Tiseanu şi a preşedintelui Organizaţiei PD Prahova, Roberta Anastase. Când le-am văzut mi-am adus aminte de manualele mele, din anii ‘80, cu pozele lui Nicolae Ceauşescu” (19 septembrie 2006)

Ştefan Bănică jr, invitat la Serbările Toamnei

Mare sărbătoare la Câmpina, pe 20 şi 21 septembrie.
Câmpina se pregăteşte pentru două zile de festival, sub genericul “Serbările Toamnei”. Deşi sunt la prima ediţie, organizatorii - Primăria şi Consiliul Local - ne asigură că manifestările se vor distinge prin spectacolul retro stradal, prin personaje de epocă, printr-o fanfară, trei berării, clovni, acorbaţii pe picioroange, statui mişcătoare, dansatori şi multe alte surprize. Pe 20 şi 21 septembrie, de la ora 10.00, pe B-dul Carol I, câmpinenii sunt întâmpinaţi şi chemaţi la petrecere de Mitică, Lache, Mache, Miţa, Didina (personajele din cele trei berării), dar şi de vânzători ambulanţi, care vor oferi produse specifice vremii. În fiecare seară, de la ora 20.00, vor începe concertele susţinute de Mioara Velicu, Irina Loghin, Vama şi Ştefan Bănică jr, iar duminică seara este pregătit un frumos foc de artificii, aşa cum se cuvine la o astfel de manifestare.

Punctaje mari la Şcoala de Poliţie

Vineri seara au fost afişate rezultatele examenului de admitere la Şcoala de Poliţie “Vasile Lascăr” din Câmpina, sesiunea august-septembrie 2008.După probele eliminatorii, la proba scrisă a examenului de admitere au mai ajuns 4.812 candidaţi băieţi (dintre care 57 de etnie romă) şi 1.816 fete (dintre care 5 de etnie romă). Cu toţii au concurat pentru 905 locuri, dintre care 20 pentru candidaţii de etnie romă. Punctajul maxim pe care un candidat îl putea obţine la examenul scris era de 90 de puncte, dar subiectele par să fi fost destul de dificile, de vreme ce numărul cel mai mare de puncte obţinut de un candidat a fost 83. Punctajul minim cu care s-a intrat a fost de 61 puncte, faţă de numai 52 la precedenta sesiune de admitere. Interesant este că au fost mai mulţi candidaţi cu 61 puncte, dar nu toţi au fost declaraţi admişi, departajarea făcându-se în funcţie de media la examenul de bacalaureat.

Spitalul Municipal a scăpat de intermediar pentru plata gazului metan

Printre multele probleme cu care se confruntă Spitalul Municipal se numără şi cea a achitării facturii de gaze naturale printr-un intermediar tocmai din Iaşi Esco Energy, după ce a acesta a contribuit, la un moment dat, la realizarea centralei termice a spitalului. Pentru că între firma din Iaşi şi Spitalul Municipal există încheiat un contract “beton” şi foarte secretos, administraţia locală a avut ceva de furcă până să-i dea de cap acestei poveşti. Rezultatul numeroaselor şi lungilor negocieri a fost prezentat de viceprimarul Ion Dragomir: “În rezolvarea problemei gazelor la Spitalul Municipal se poate spune că suntem pe drumul cel bun. Firma din Iaşi a acceptat să renunţe la contract, urmând ca datoriile acumulate faţă de Distrigaz să fie achitate, practic, de noi, care vom prelua chiria plătită de firma ieşeană. În acest fel problema se rezolvă destul de uşor, în vreme ce Spitalul Municipal rămâne cu obligaţia realizării unei licitaţii pentru un studiu de fezabilitate privind varianta optimă de încălzire a instituţiei. Studiul va trebui să ne spună dacă este mai avantajoasă varianta unei singure centrale termice sau ce alt sistem se potriveşte necesităţilor Spitalului Municipal”.

Sprijin de la Cosma pentru rampă

Se apropie termenul avansat de autorităţi pentru închiderea primei alveole a rampei ecologice de la Băneşti. Ce se va întâmpla cu gunoiul câmpinenilor? La această întrebare, primarul Horia Tiseanu a răspuns: “Am avut o discuţie cu preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Cosma, care ne-a sprijinit, aşa cum a promis şi în campania electorală. Paşii pe care va trebui să-i urmăm noi sunt închiderea primei alveole, extinderea ei, precum şi realizarea celei de-a doua alveole. Primul pas concret pentru execuţia lucrărilor l-am făcut deja prin comandarea studiului de fezabilitate la firma Consproiect din Ploieşti. Ulterior, vom organiza şi licitaţia. Deocamdată, cu aceasta consider că noi ne-am făcut temele!”Şi-o fi făcut edilul-şef temele, dar mai rămân câteva întrebări. Cât vor dura aceste lucrări şi ce se va întâmpla, pe perioada lucrărilor, cu gunoiul câmpinenilor? “Nu cred că lucrările vor putea începe mai devreme de un an. În privinţa gunoiului, încercăm să găsim o soluţie termporară de mărire a capacităţii primei alveole, care să ajungă până ce va fi gata lucrarea de extindere a sa, iar dacă nu vom reuşi acest lucru, probabil că gunoiul va fi dus la rampele de la Boldeşti sau Văleni”, a mai spus primarul Tiseanu. În privinţa datoriei consistente pentru care administraţia locală se judecă de ani buni cu firma Apasco, Horia Tiseanu nu a suflat nici o vorbă, dar vom mai avea prilejul să-l întrebăm...

A început “bătălia” pentru Muzeul Grigorescu

Prezentă în premieră la o conferinţă de presă a Primăriei, consilierul local Jenica Tabacu a vorbit despre reluarea demersurilor pentru trecerea Muzeului “Nicolae Grigorescu” de la CJ în patrimoniul Câmpinei şi în administrarea autorităţilor locale. “Casa nu ar fi trebuit să facă parte niciodată din patrimoniul judeţean, pentru că numai autorităţile locale au contribuit în anii ’50 la refacerea ei, sub directa supraveghere a fiului celebrului pictor”, a spus Jenica Tabacu.Convinsă că lupta nu va fi deloc uşoară pentru că “Muzeul «Grigorescu» aduce 90% din veniturile Muzeului Judeţean de Artă”, Jenica Tabacu a mai adăugat: “Prin trecerea acestui muzeu sub tutela administraţiei locale, Câmpinei i s-ar transfera un patrimoniu uriaş având în vedere cota de piaţă a lucrărilor lui Grigorescu, fiind probabil vorba de câteva sute de miliarde lei vechi”.

Copacul care ardea chiar şi după ce a fost stins de... pompieri!

Marţi seară, pompierii au fost anunţaţi de un taximetrist, prin intermediul serviciului de urgenţă 112, că la “Fântâna cu Cireşi” arde un copac. Un echipaj s-a deplasat la faţa locului, a acţionat şi părea că incendiul a fost stins. Numai că, în aceeaşi seară, după numai vreo trei ore de la intervenţia pompierilor, acelaşi copac ardea “nestingherit”, iar vântul înteţea flăcările care “jucau” periculos de aproape de firele de înaltă tensiune care trec chiar pe deasupra copacului.A doua zi la prânz, copacul fumega în continuare (atunci fiind făcută şi fotografia alăturată), iar orice pală de vânt ducea la apariţia unei flăcărui. Ne-am deplasat la sediul pompierilor pentru a vedea ce părere au despre efectul intervenţiei lor din seara precedentă. Lt. Florian Poştaru ne-a declarat: “Am fost sesizaţi la ora 17.55 de acest incendiu, iar un echipaj s-a deplasat la faţa locului, colegii mei asigurându-mă că au plecat numai în momentul în care au văzut că nu mai ieşea nici un fel de abur sau fum”. Nimeni nu pune la îndoială intervenţia de marţi seară a pompierilor, dar ce să crezi despre această intervenţie atâta timp cât copacul stins de pompieri marţi seara, ardea mocnit şi miercuri la prânz?! Poate face cineva o glumă proastă, poate “personalitatea” copacului e mai puternică decât apa pompierilor, poate, poate, poate... Poate, totuşi, dă curiozitatea peste vreun pompier să vadă ce se întâmplă acolo, că nu e chiar departe.

Se (re)constituie Asociaţia “Valea Prahovei”

Casa Tineretului din Câmpina va găzdui joi, 11 septembrie, cu începere de la ora 9.00, şedinţa de constituire a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară “Valea Prahovei”, la care sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai administraţiilor locale din cele 17 oraşe şi comune de pe Valea Prahovei şi din zona municipiului Câmpina. Scopul acestei şedinţe este finalizarea actelor constitutive prin stabilirea responsabilităţilor în cadrul Asociaţiei şi semnarea lor de către reprezentanţii administraţiilor locale, autentificarea Actului Constitutiv şi a Statutului. Toate documentele au fost actualizate să corespundă modificărilor legislative privind asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice. Acum, rămâne de văzut care va fi ecoul acţiunii. Mai exact, cât timp va mai trece până când Asociaţia Intercomunitară Valea Prahovei va intra efectiv în pâine.

Liga A Prahova

Înfrângere în ultimul minut
Unirea Câmpina - Petrolul Ploieşti 0-1 (0-0)
În prima etapă intermediară a noului sezon, Unirea Câmpina şi “satelitul” Petrolului Ploieşti au oferit un joc curat, frumos, o reală plăcere pentru privitori.După un meci în care mingea a atins de trei ori barele porţilor, în ultimul minut de joc - atunci când toată lumea se pregătea să accepte o remiză - ambele echipe au trecut pe lângă gol, soarta surâzând finalmente oaspeţilor, “cravaşaţi” de pe margine de fosta gloria a Petrolului, Octavian Dincuţă. În acel ultim minut, câmpinenii au beneficiat de o lovitură liberă de la 18 metri, dar mingea a fost trimisă direct în “zid”. Toată lumea s-a uitat la ceas, iar ploieştenii au pornit pe un contraatac, la finalul căruia Zecheru a prins un şut de zile mari cu care a direcţionat toate cele trei puncte spre capitala judeţului.
Unirea: Păpuşoiu - Gratie (70 Căldăroiu), Cazan, Plăvache, Basma - Burlacu (63 Jantea), Ţigănuş (cpt), Ungureanu, Chejnoiu - Vane, Negreanu. Antrenori: Marius Pălănceanu (principal), Daniel Corcodel (secund).Petrolul: Al. Petre - Ianculescu, Ionescu, Dumitru - Safta (60 Axinte), Costache, Mihăilă, Zecheru - Tudorache (90 Bănică), Roşu (70 Popa), Tăbăcaru (20 Gheorghe). Antrenor: Octavian Dincuţă.
Cartonaşe galbene: Negreanu (21), Plăvache (62) / Ianculescu (59), Ionescu (85).Arbitri: Daniel Richită (Boldeşti), Valentin Dumitru (Malamuc), Emil Bozieru (Băicoi). Observator AJF: Stelian Achimescu (Ploieşti).

Petrolul Teleajen - Unirea 4-1 (1-1)
În deplasarea de la Ploieşti, din faţa fostei componente a Ligii a III-a, Unirea a pierdut cu scorul de 4-1, dar rezultatul nu reflectă just raportul de forţe din teren. Unirea a început cu Păpuşoiu - Burlacu, Cazan, Plăvache, Cârstei - Ungureanu, Ţigănuş, Vane, Chejnoiu - Jantea şi Negreanu. Condusă cu 1-0, Unirea a reuşit să egaleze înainte de pauză cu un şut frumos al lui Burlacu. În minutul 80 era încă 1-1, iar gazdele se mulţumeau cu remiza. A fost o eroare a arbitrului Dogaru, o lovitură liberă acordată aiurea, iar gazdele au marcat. Câmpinenii au cedat psihic, prilej pentru gazde să mai marcheze de două ori şi să obţină o victorie la un scor mincinos, la care nici cei mai optimişti suporteri ai ploieştenilor nu mai sperau.

Perspective frumoase pentru copiii Corunei

“Am ambiţia ca această grupă să devină cea mai bună din istoria clubului Coruna şi din istoria fotbalistică a municipiului Câmpina”, ne-a declarat Roberto Opanschi, antrenorul grupei ‘94-’97 a clubului Coruna. “Echipa - a continuat tehnicianul câmpinean - s-a format în luna august a anului trecut. Primele luni am făcut antrenamente doar în sală, iar prima lor competiţie a fost Cupa «Moş Crăciun» din decembrie. Apoi, am trecut la terenul mare, iar în cursul acestui an am disputat nu mai puţin de 22 partide amicale. Din acest sezon, echipa va fi înscrisă în Campionatul Judeţean, lotul nostru având cea mai mică medie de vârstă. Clubul Coruna îşi pune mari speranţe în aceşti copii şi cheltuieşte pe măsură - numai abonamentele de transport, pentru că marea lor majoritate sunt din localităţile limitrofe, costă aproximativ 12 milioane lei vechi lunar. De asemenea, pentru că dorim să aibă condiţii cât mai bune, toate meciurile de pe teren propriu, din campionat, le vom juca pe stadionul «Rafinăriei», ceea ce înseamnă alte 20 milioane lei vechi, aceeaşi sumă fiind cheltuită şi pentru două seturi complete, noi, de joc”.De altfel, primul joc din noua ediţie de campionat va avea loc chiar joi, atunci când Coruna Câmpina se deplasează la Ariceşti, pentru a se confrunta cu echipa similară a clubului Viitorul, din localitate.
Lotul de jucători: Vlăduţ Iscru, Ionuţ Corniţă, Mădălin Dumitra (portari), Marian Roşca, Vlad Matache, Vlad Burlacu, Luis Voicu, Alin Voicu, Bogdan Şoldan, Andrei Ţiţei, Andrei Negoiasă, Ionuţ Postolache, Alexandru Pâslan, Ionuţ Teleanu, Daniel Bondilă, Alexandru Banu, Stan Mancu, Bogdan Radu, Bogdan Stanciu, Mihai Pupăză, Matei Mihalache.
Conducător: Vasile Iacob
Antrenor: Roberto Opanschi