06 octombrie 2008

Curtea de Conturi a constatat nereguli la Primărie şi la... Companie

Curtea de Conturi a făcut public raportul privind activitatea de control desfăşurată în unităţile administrativ - teritoriale din judeţul Prahova. Nu lipsesc nici referirile la administraţia câmpineană, în vizor aflându-se atât Primăria Câmpina, cât şi... Compania Publică de Gospodărie Comunală.În privinţa activităţii principalei instituţii publice din Câmpina, raportul evidenţiază că “la Primăria Municipiului Câmpina, fără a se obţine în prealabil aprobările necesare, s-a diminuat baza impozabilă la sursa «Impozit pe teren» prin schimbarea destinaţiei unor suprafeţe de teren deţinute de Rafinăria «Steaua Română» Câmpina. La control s-au stabilit diferenţele de plată în sumă de 202.810 lei (n.r. - 2,02 miliarde lei vechi) şi s-au calculat accesorii în sumă de 181.173 lei (n.r. - 1,81 miliarde lei vechi)”.Aceasta nu este singura referire a inspectorilor Curţii de Conturi la activitatea Primăriei Câmpina. Acelaşi raport mai arată că “s-au decontat, prin situaţiile de lucrări, elemente de cheltuieli directe (materiale, manoperă) mai mari decât cele înscrise în facturile de procurare sau oferte, în valoare de 13.039 lei”, adică 130,3 milioane lei vechi. De asemenea, “s-au decontat, prin situaţiile de lucrări, cheltuieli directe reprezentând cotă de transport aprovizionare, în condiţiile în care s-au plătit şi cheltuieli de transport, fiind nejustificată suma de 36.239 lei”, adică 362,3 milioane lei vechi. Raportul mai aminteşte, în dreptul Primăriei “un prejudiciu de 112.088 lei (n.r. - 1,12 miliarde lei vechi) stabilit la lucrările de investiţii reparaţii ca urmare a decontării ca element de cost a cotei de aprovizionare în condiţiile în care s-a acordat transport ca element de deviz. Acest lucru a fost posibil şi ca urmare a executării lucrărilor de către antreprenor prin subanteprenor nedeclarat şi încasării unor sume nejustificate faţă de sumele plătite acestuia, utilizării unor preţuri mai mari decât cele din contract, sau a neexecutării unor lucrări”. În total, prejudiciile sau abaterile consemnate la Primăria Câmpina de inspectorii Curţii de Conturi se cifrează la 545.349 lei, adică aproape 5,5 miliarde lei vechi.Chestionat asupra acestor aspecte, primarul Horia Tiseanu a declarat: “La orice control este normal să mai apară mici greşeli. Ele se reglementează chiar în timpul controlului sau imediat după... În cazul terenului aparţinând Rafinăriei, întreaga sumă a fost recuperată”.Probleme destul de grave au fost depistate şi în timpul controlului efectuat la Compania Publică de Gospodărie Comunală (CPGC) Câmpina, care are ca unic acţionar Consiliul Local.Astfel, raportul precizează că “în perioada 1 ianuarie 2003 - 31 decembrie 2006, CPGC, prin nerespectarea hotărârii AGA, a plătit nelegal membrilor Consiliului de Administraţie indemnizaţii în sumă de 17.840 lei (n.r. - 178,4 milioane lei vechi) în lunile în care aceştia nu au participat la şedinţele lunare obligatorii; au fost calculate dobânzi în valoare de 2.456 lei (n.r. - 24,56 milioane lei vechi)”. De asemenea, în aceeaşi perioadă, CPGC “a înregistrat pe costurile de exploatare suma totală de 104.036 lei (n.r. - 1,04 miliarde lei vechi), sumă reprezentând contravaloarea unor cantităţi de carburanţi pentru care consumul nu a fost justificat cu documente legale; au fost calculate dobânzi în valoare de 16.347 lei (n.r. - 163,47 milioane lei vechi)”. “CPGC a calculat, a înregistrat în contabilitate şi a plătit nejustifcat directorilor generali din perioada 2003-2006 premieri în sumă de 40.545 lei (n.r. - 405,45 milioane lei vechi) ca urmare a luării în calcul la stabilirea indicatorilor de performanţă a altor date decât cele raportate la DGFP prin dările de seamă contabile; s-au recalculat şi obligaţiile aferente către bugete plătite în plus în sumă de 13.161 lei (131,61 miliarde lei vechi) şi s-au calculat dobânzi în sumă de 9.204 lei (92,04 milioane lei vechi)”. Inspectorii Curţii de Conturi au mai reţinut în sarcina CPGC că “nu a plătit o redevenţă de 164.490 lei (1,64 miliarde lei vechi) datorată în baza contractului de concesionare a serviciilor publice de gospodărie comunală şi a bunurilor aferente, aparţinând domeniului public şi privat al municipiului Câmpina, întrucât societatea nu a putut justifica faptul că aceste sume au fost utilizate în lucrări de natura investiţiilor publice conform contractului de concesionare”. Nu în cele din urmă, s-a mai constatat că “s-a virat la bugetul de stat, în perioada 2003-2006, impozit pe profit în valoare de 116.158 lei (1,16 miliarde lei vechi), sursă care a aparţinut bugetului local”.
Aşadar, indemnizaţii necuvenite pentru membrii Consiliului de Administraţie, premieri pentru directorii generali, carburant nejustificat, de peste un miliard lei vechi - sunt doar câteva dintre isprăvile conducerii CPGC în perioada 2003-2006, atunci când directori generali au fost, pe rând, desigur, Liviu Şoldan şi Carmen Radu.

În mandatul său de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova,

Florin Anghel a derulat investiţii record pentru zona Câmpina
Precedenta legislatură locală şi judeţeană a marcat o anumită revigoare a investiţiilor finanţate de la bugetul judeţean pentru zona adiacentă Câmpinei. Principalul merit este al... câmpineanului Florin Anghel, cel care a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean în mandatul 2004-2008. Consecvent promisiunilor făcute în campania electorală de acum patru ani, Florin Anghel a avut o contribuţie esenţială la derularea investiţiilor din această zonă. Cele mai importante direcţii ale lucrărilor de investiţii efectuate în cei patru ani în care Florin Anghel s-a aflat la preşedinţia Consiliului Judeţean Prahova au fost în infrastructură (reparaţii şi modernizări de drumuri), modernizarea sau repararea unor unităţi de învăţământ, cămine culturale şi chiar sedii ale unor administraţiilor locale.Plecând de la aceste realităţi am considerat că o imagine obiectivă ar putea însemna o trecere în revistă a obiectivelor de investiţii realizate în localităţile din jurul municipiului Câmpina în perioada în care Florin Anghel a fost preşedintele Consiliului Judeţean.
Proviţa de Jos- modernizare drumuri comunale - 2,5 miliarde lei vechi (2007);- modernizare pod Juda - 12 miliarde lei vechi (2007);- introducere grupuri sanitare în şcoli - 1,3 miliarde lei vechi (2007);- reabilitare DC 41A - 6,5 miliarde lei vechi (2006);- cămin cultural - 8 miliarde lei vechi (2006-2008);- reparaţie Şcoala Drăgăneasa - 1 miliard lei vechi (2007);- reparaţie Şcoala Proviţa de Jos - 1 miliard lei vechi (2008);- reabilitare DJ 100E (Poiana Câmpina - Proviţa de Jos - Proviţa de Sus) - 200 miliarde lei vechi (2007-2008).

Proviţa de Sus- reparaţie Primărie - 1 miliard lei vechi (2006);- modernizare drumuri comunale - 1,2 miliarde lei vechi (2007);- reabilitare drumuri comunale - 8,8 miliarde lei vechi (2007-2008);- modernizare Şcoala Generală şi Grădiniţa centru - 3 miliarde lei vechi (2007);- construcţie pod sat Plaiu - 5 miliarde lei vechi (2006); - realizare teren minifotbal - 2,5 miliarde lei vechi (2008);- reabilitare cămin cultural - 2 miliarde lei vechi (2007);- reabilitare DJ 100 E (Poiana Câmpina - Proviţa de Jos - Proviţa de Sus) - 200 miliarde lei vechi (2007-2008);- consolidări DJ 100 E - 67 miliarde lei vechi (2005-2008).
Poiana Câmpina- reabilitare drum gară, împrejmuire şcoală - 800 milioane lei vechi (2006);- modernizare sistem de canalizare - 1 miliard lei vechi (2007);- modernizare str. Măgurii şi consolidare str. Răgman - 4 miliarde lei vechi (2007-2008);- în parteneriat cu Consiliul Judeţean şi oraşul Breaza, e în curs de proiectare şi realizare “Sistemul microzonal de alimentare cu apă din sursa Paltinu”, care va asigura sursa de apă pentru utilizarea sistemului de alimentare cu apă, prin Programul SAPARD;- refacere DJ 101P Poiana Câmpina - Bobolia, după inundaţii - 12,5 miliarde lei vechi (2006);- reabilitare integrală DJ 100 E Câmpina - Poiana Câmpina - Proviţa de Sus - lucrare în curs de finalizare (două straturi de asfalt şi consolidări).
Şotrile- reparaţii drum comunal Lunca Mare - 1,8 miliarde lei vechi;- reparaţii drumuri comunale - 1,7 miliarde lei vechi (2006 - 2007);- modernizări drumuri comunale - 4 miliarde lei vechi (2008);- consolidări DJ 207 Şotrile - 22,5 miliarde lei vechi (zona afectată de alunecări de teren dinspre Voila);- reabilitare Nistoreşti - Şotrile (Plaiul Cornului) DJ 207 - 200 miliarde lei vechi;- reabilitare Vistieru - Şotrile DJ 207 - 15 miliarde lei vechi;- asfaltare DJ 207 - 2,4 miliarde lei vechi;- în programul pe anul 2008, Consiliul Judeţean Prahova va moderniza şi ultimul tronson neasfaltat de pe DJ 207 - sectorul Plaiul Cornului - Vistieru
Secăria- extindere primărie şi asfaltare drum comunal - 1,7 miliarde lei vechi;- reparaţii capitale dispensar - 2 miliarde lei vechi;- asfaltări drumuri comunale - 3 miliarde lei vechi;- reparaţii grădiniţă - 300 milioane lei vechi;- finalizare extindere primărie (lucrare executată în parteneriat cu Consiliul Judeţean Prahova) şi cămin cultural - 9 miliarde lei vechi;- asfaltare DJ 101S Comarnic - Secăria - 8 miliarde lei vechi;- reabilitare - modernizare integrală DJ 101 S pe sectorul Secăria - Valea Doftanei - lucrare în curs de execuţie în valoare de peste 50 miliarde lei vechi;- modernizare iluminat public, prin instalarea a 180 de lămpi stradale, în valoare de 981 milioane lei vechi, în perioada 2005-2008
Brebu- modernizare drumuri comunale- -11,5 miliarde lei vechi;- asfaltare drum comunal - 1 miliard lei vechi (2007);- mini-teren de fotbal (în curs de execuţie) - 500 milioane lei vechi;- redarea în circulaţie prin consolidări şi balastări a DJ 214 Brebu - Pietriceaua - 7 miliarde lei vechi; - pod peste pârâul Lupa - consolidare şi prag de fund - 2 miliarde lei vechi;- asfaltare DJ 214 Brebu - Pietriceaua, km 5+ 410 - km 7 + 535 - 1 miliard lei vechi;- pod intrare în satul Pietriceaua - 8 miliarde lei vechi;- finalizare modernizare DJ 214 Pietriceaua - Aluniş km 10+500 - km 17+840 - 90 miliarde lei vechi;- asfaltare între Telega şi podul Lupa - 6 miliarde lei vechi;- în programul pe 2008 al Consiliului Judeţean Prahova se află asfaltarea ultimului tronson pietruit pe DJ 214, de la ieşirea din satul Brebu până la podul de la intrarea în satul Pietriceaua, lucrare estimată la peste 15 miliarde lei vechi;- reabilitare Grădiniţa nr. 1 sat Brebu - 4 miliarde lei vechi (2007);- cheltuieli curente şi de capital - 1,9 miliarde lei vechi (2006-2008);- poduri, podeţe şi punţi pietonale (O.G 7/2006) - 25 miliarde lei vechi (2007-2008);- sprijin pentru lăcaşuri de cult - 150 milioane lei vechi;
Valea Doftanei- centrale termice şcoală şi grădiniţă - 360 milioane lei vechi;- reabilitare termică liceu - 910 milioane lei vechi;- rampă transfer deşeuri, distribuţie alimentare cu apă - 7 miliarde lei vechi; - consolidări după calamităţi DJ 101 I, în valoare de peste 5 miliarde lei vechi;- asfaltare DJ 102 I - 7 miliarde lei vechi (2005 şi 2006) şi 3 miliarde lei vechi (2007);- reabilitare DJ 101S Secăria - Valea Doftanei, lucrare în curs de execuţie, în valoare de peste 50 miliarde lei vechi;- modernizare iluminat public, prin introducerea a 700 de lămpi stradale - 4 miliarde lei vechi (2005-2008);- reabilitare Grup Şcolar Teşila - 3 miliarde lei vechi (2007);
Băneşti-modernizare drum acces primărie - 1 miliard lei vechi (2006);-modernizare drumuri comunale - 1 miliard lei vechi (2007);-modernizare reţea de alimentare cu apă - 1 miliard lei vechi (2008);-miniteren de fotbal - 2 miliarde lei vechi (2008);-reabilitare Şcoală I-VIII sat Băneşti - 5,3 miliarde lei vechi (2006-2007);-reabilitare Şcoală I-VIII sat Urleta - 3,2 miliarde lei vechi (2006-2007);-reabilitare Grădiniţă sat Urleta - 1 miliard lei vechi (2007);-drumuri judeţene: reparaţii DJ 100D Urleta - 5 miliarde lei vechi (2007-2008, în curs de execuţie).

Asistenţa socială este singura speranţă a unei femei de 75 de ani

“Bătrâneţe haine grele” este nu umai un refren al unor melodii de ieri, dar sunt - din păcate - multe situaţii, inclusiv la Câmpina, în care refrenul se dovedeşte a fi o cruntă realitate. Este şi cazul unei femei de 75 de ani, ce locuieşte într-un apartament modest pe strada Milcovului şi se numeşte Maria Voicu. Acum, îşi poartă hainele grele ale bătrâneţtii, dar simte că este la limita rezistenţei... Iar acest lucru îl spune în cuvinte simple, dar cu lacrimi în ochi.Maria Voicu a fost căsătorită, dar soţul i-a murit în urmă cu mai mulţi ani. Din această căsătorie a rezultat un băiat, care are 59 de ani. Locuieşte la Valea Târsei şi este căsătorit, având patru copii, care la rândul lor, sunt deja căsătoriţi. Din păcate pentru Maria Voicu, fiul ei este foarte bolnav, fiind de altfel pensionat de boală. Nici nora ei nu se simte foarte bine, astfel încât nici unul dintre ei nu poate veni s-o ajute. Maria Voicu are o pensie foarte mică, de numai 4,3 milioane lei vechi, cu care se descurcă foarte greu, fiind la limita subzistenţei. Este foarte bolnavă şi numai pe medicamente cheltuieşte lunar peste 1,5 milioane lei vechi. Restul banilor se duc pe întreţinere şi mâncare, diabetul obligând-o la un regim alimentar destul de sever.În a doua parte a lunii septembrie a fost internată la Spitalul Municipal. A fost luată de urgenţă, ambulanţa fiind solicitată de vecini care îi mai deschid câteodată uşa. De când s-a întors din spital, Maria Voicu stă mai mult în pat, iar pe o măsuţă din apropiere zac flacoane, cuti cu medicamente, reţete etc. Femeia ne-a prezentat o lungă listă a bolilor de care suferă, printre ele numărându-se tromboflebită, cardiopatie ischemică şi diabetică, diabet zaharat de tip I complicat, hepatită cronică activă de tip C, depresie mixtă. Şi lista ar putea continua...Cel mai mare chin al femeii este administrarea insulinei. Are recomandarea ca dimineaţa să-şi injecteze 18 unităţi în picior, iar seara 16 unităţi în mână. Pentru că nu are bani să cheme o asistentă medicală, îşi face singură injecţiile. Pentru că nu poate să-şi facă singură injecţia în mână, îşi injectează ambele doze în picior, într-o luptă de-a dreptul disperată pentru supravieţuire.“Îmi este foarte, foarte greu şi nu ştiu cât mai pot să rezist. Eu nu pot să ies nici să-mi iau o pâine, ce să mai vorbesc să ajung până la o farmacie să-mi iau medicamentele de care sunt dependentă. Mai am noroc cu câţiva vecini amabili, dar mi-e ruşine să mai apelez şi la ei, că fiecare problemele lui.” Vecinii ne-au mărturisit că încearcă să o ajute atât cât pot şi ei, dar ar fi nevoie de o persoană care - dacă nu să stea 24 de ore din 24 cu ea - măcar câteva ore pe zi să vină să o ajute. În plus, ne-au mai precizat că femeia se bucură ca un copil de fiecare dată când cineva îi trece pragul. Iar când primeşte - de Paşte sau de Crăciun - câte un pachet cu alimente sau alte ajutoare din partea Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, acea zi este o adevărată sărbătoare pentru femeia de 75 de ani.Singura speranţă a Mariei Voicu este sprijinul Asistenţei Sociale din cadrul Primăriei Câmpina. “Nu cer nimic de pomană, dar nici nu am nici un ban ca să plătesc pe cineva să aibă grijă de mine. Cred că d-aia este un serviciu în folosul oamenilor, pentru ca în situaţii cum este cea în care mă aflu eu să poată cineva să-şi sacrifice câteva ore pe zi pentru a mă ajuta. Nu cer nimănui să-mi facă menajul sau să mă spele. Aş avea, însă, mare nevoie să vină cineva care să-mi poată cumpăra o pâine, să poată merge în locul meu până la farmacie sau, dacă ar fi un cadru medical, să-mi poată face o injecţie în mână, că m-am săturat să-mi fac singură injecţiile în picior. E chiar aşa mult ceea ce cer?!”, a încheiat cu ochii în lacrimi Maria Voicu.O întrebare la care, poate, cel mai nimerit ar fi să răspundă responsabilii Biroului de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Câmpina.

D’ale tranziţiei care nu se mai termină: Tribunalul i-a dat în judecată pe avocaţi!

Obiectul litigiului: o cămăruţă de câţiva metri pătraţi!
De câteva săptămâni la Judecătoria Câmpina se derulează un proces extrem de intresant, mai ales prin ineditul părţilor care se confruntă: Tribunalul Prahova a acţionat în judecată Baroul de Avocaţi Prahova pentru că membrii acestuia, care-şi desfăşoară activitatea la Câmpina, nu eliberează o cămăruţă de câţiva metri pătraţi din incinta Judecătoriei Câmpina. Trecând peste faptul că, la prima înfăţişare, Baroul de Avocaţi a solicitat un nou termen de judecată invocând... lipsa de apărare (!!!), am încercat să aflăm ce a mânat în luptă cele două părţi. Din rândul magistraţilor câmpineni foarte greu se poate sta de vorbă cu cineva. Volumul de muncă este foarte mare, mai mereu judecătorul desemnat pentru relaţia cu presa este fie în şedinţă, fie tocmai a plecat, dar cei câţiva metri pătraţi revendicaţi par a fi absolut necesari pentru extinderea arhivei.De partea cealaltă, avocaţii se cam feresc să vorbească despre acest subiect. Cămăruţa cu pricina e de când lumea rezervată avocaţilor, aici fiind telefonul Baroului la care răspunde o secretară. Totuşi, avocaţii par extrem de nemulţumiţi de acţiunea Tribunalului Prahova. Unii dintre ei ne-au precizat neoficial că au cabinetele de avocatură destul de departe de clădirea Judecătoriei şi li se pare firesc să aibă un loc unde să poată redacta în condiţii civilizate un act. De asemenea, avocaţii şi-au adus aminte de spaţiul total insuficient în care sunt nevoiţi să-şi desfăşoare activitatea în apropierea holului principal al Judecătoriei. La un număr de peste 70 de avocaţi din acaestă zonă, în camera rezervată avocaţilor nu pot intra simultan mai mult de 20 de persoane! Concluzia: cele două părţi se pregătesc pentru un lung proces.

Strada Păcuri: ghinion sau nepăsare?

Modernizarea străzii Păcuri pare a fi sortită eşecului, ghinionul sau nepăsarea autorităţilor ducând la o situaţie inedită şli nedorită - de anul trecut şi până în prezent, strada Păcuri a rămas la stadiul de şantier, fără să se fi făcut prea mari lucrări.De la bugetul local s-au alocat şi cheltuit, anul trecut, 300 milioane lei vechi pentru realizarea proiectului privind introducerea canalizării pluviale pe strada Păcuri şi alte câteva miliarde pentru lucrarea propriu-zisă. Anul acesta, pentru modernizarea străzii s-au alocat 10 miliarde lei vechi. Licitaţia pentru executarea investiţiei a fost câştigată de SC D Construcţii, Investiţii Import - Export SRL Câmpina, care a demarat lucrările, iar după ce întreaga stradă a fost transformată într-un adevărat şantier, s-a făcut linişte. Nici picior de muncitor nu a mai fost văzut prin zonă. Cetăţenii sunt revoltaţi, iar starea lor de nervozitate creşte direct proporţional cu adâncimea noroiului în care se afundă pe strada lor de fiecare dată când ies din casă."Am trimis somaţii executantului, dar, probabil, vom fi nevoiţi să reziliem contractul, pentru că, pur şi simplu, acolo nu se mai lucrează. Este o lipsă de activitate la care nu ne aşteptam. Noi putem face doar ceea ce ne permite cadrul legal. Putem să aplicăm penalităţi şi să mergem până la rezilierea contractului. Din păcate, această situaţie va genera un disconfort prelungit locuitorilor din zonă, pentru că, din cauza neseriozităţii acestei firme, va trebui să refacem licitaţia. Se pierde timp preţios, dar nu avem altă soluţie", declara primarul Horia Tiseanu, în luna martie a acestui an.A trecut mai mult de jumătate de an, iar oamenii de pe această stradă se simt daţi uitării de către cei care le-au tot promis în campaniile electorale marea cu sarea.De de puţin timp, administraţia locală a reuşit să rezilieze contractul cu firma SC D Construcţii, Investiţii Import - Export SRL Câmpina. După întocmirea listei de cantităţi având la bază expertiza tehnică, Executivul speră să se poată organiza o nouă procedură de achiziţie publică pentru refacerea şi finalizarea lucrării.Cum suntem deja în luna octombrie, iar chiar viceprimarul Dragomir spunea, la ultima şedinţă a Consiliului Local, că nu mai este timp pentru organizarea licitaţiei şi începerea lucrărilor în acest an, înseamnă că pentru locuitorii de pe strada Păcuri calvarul va mai dura cel puţin până la anul...

Texanii vor să investească la Câmpina

Primarul municipiului Câmpina şi alţi membri ai Executivului local s-au întâlnit recent cu reprezentanţii companiei PGI International, care are sediul central la Houston, în Texas - Statele Unite ale Americii, şi care produce sisteme compozite pentru gaz lichefiat.La întâlnirea cu reprezentanţii administraţiei locale, conducerea companiei americane şi-a exprimat intenţia de a deschide un punct de lucru la Câmpina, ceae ce presupune deschierea unei fabrici cu peste o sută de angajaţi. În acest sens, compania americană şi-a exprimat intenţia de a închiria sau cocnesiona un teren în suprafaţă de aproximativ 1.500-2.000 mp, într-o zonă în care să aibă acces facil la utilităţi, dar şi la DN1. Discuţiile au avut un caracter prelimiar şi s-au axat pe prezentarea municipiului Câmpina şi a disponibilităţilor pe care urbea noatră le are pentru o bună dezvoltare economică. În acest sens, primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu, l-a asigurat pe preşedintele firmei americane PGI International, Larry Quick, că administraţia câmpineană oferă o colaborare serioasă la nivelul proeictului prezentat, precizând că astfel de colaborări sunt binevenite în folosul comunităţii locale.

Administraţia va demola 15 construcţii ilegale

“Nu este vorba de un abuz, ci doar de respectarea legii!” - a spus viceprimarul Ion Dragomir
S-a tot discutat în ultimele şedinţe ale Consiliului Local despre intenţia de a intra în legalitate din punct de vedere al construcţiilor amplasate pe domeniul public. Problema nu este nouă, doar că, până acum, nimeni nu a părut hotărât să ia taurul de coarne, din cauza implicaţiilor sociale pe care le presupune luarea unor măsuri drastice. Prin Hotărârea 106/30 iunie 2005 a Consiliului Local a fost aprobat un raport întocmit de o comisie specială a Consiliului Local, care analiza situaţia locuinţelor construite de unii dintre membrii comunităţii de romi din Câmpina. În acel raport se propunea ca pentru toţi aceşti locuitori, care puteau face dovada că aveau acte de... Câmpina, să se concesioneze teren pentru realizarea altor locuinţe, iar astfel să se intre în legalitate. Acest lucru s-a întâmplat prin Hotărârea numărul 158 din 24.11.2005 a Consiliului Local, prin care se concesionau 13 loturi de teren, în suprafaţă de 150 metri pătraţi fiecare, cu obligativitatea ca încheierea contractelor de concesionare să se facă până la data de 30 aprilie 2006. De asemenea, la articolul 5 al acestei hotărâri se preciza că “termenul limită pentru mutarea pe noile amplasamente este octombrie 2007, dată după care vechile locuinţe vor fi demolate”. Acest lucru nu s-a întâmplat! Până acum!Viceprimarul Ion Dragomir a fost cel care a urmărit evoluţia acestei probleme, la conferinţa de presă a administraţiei locale declarând: “Am stabilit că trebuie să trecem la aplicarea legii, pentru că o hotărâre a Consiliului Local are putere de lege pe plan local. În acest sens, am notificat prin agenţii Poliţiei Comunitare persoanele ce se află în această situaţie am luat legătura cu Poliţia şi Jandarmeria pentru a ne sprijini în această acţiune. Este vorba despre patru case pe strada Cărămidari, care vor fi demolate pe 28 octombrie, şi alte 11 locuinţe pe strada Oborului, care vor fi demolate pe data de 29 octombrie. Vreau să se înţeleagă clar că nu este vorba de un abuz, ci doar despre respectarea legii”.Acesta pare a fi numai începutul, pentru că, în municipiul Câmpina, au fost identificate 49 de construcţii realizate ilegal pe domeniul public. Mai sunt alte numeroase situaţii în care s-a construit fără autorizaţie de construcţie sau fără ca aceasta să fie respectată, administraţia locală părând hotărâtă să facă, în sfârşit, ordine în sectorul construcţiilor de pe domeniul public.

Arhitectul-şef al Primăriei a demisionat

Viceprimarul Ion Dragomir a anunţat, la ultima conferinţă de presă a administraţiei locale, demisia şefului Biroului de Urbanism. Este vorba de arhitectul-şef al Primăriei, Cristina Popovici, care - potrivit spuselor lui Dragomir - “a demisionat din motive personale, de sănătate”.Tot viceprimarul Ion Dragomir a mai precizat că “se va numi un interimar la conducerea acestui birou până când se va organiza concurs de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea acestui post”.Cristina Popovici este unul dintre puţini şefi de birouri din cadrul Primăriei Câmpina, sancţionaţi disciplinar de-a lungul ultimilor ani. Profesional vorbind, însă, rămâne unul dintre cei mai buni specialişti în urbanism.

La Şcoala Generală nr. 4 de pe strada Goleşti,

Încălzirea se face cu sobe de pe vremea bunicii, dar există leagăne de la... elveţieni
Lipsa de implicare a administraţiei locale alimentează suspiciunilecă se urmăreşte un nou tun imobiliar
La ultima şedinţă a Consiliului Local, consilierul Monica Clinciu a solicitat alocarea a 250 milioane lei vechi pentru instalarea unei centrale termice la Şcoala Generală nr. 4 de pe strada Goleşti. “Şcoala aceasta a rămas puţin în urmă, nu are încălzire centrală, ci numai câteva sobe de teracotă destul de vechi, care nu fac faţă peste tot, astfel încât grupurile sanitare, spre exemplu, nu sunt încălzite. Nu e o sumă prea mare şi cred că trebuie să facem această investiţie pentru copiii de acolo”, a spus Monica Clinciu.Primarul Horia Tiseanu a părut a nu avea nimic împotrivă: “Este o lucrare binevenită, dar pe care conducerea şcolii nu a solicitat-o!” La rândul său, Marian Nistor a întrebat care este statutul acelei clădiri, ştiindu-se că este foarte veche şi lansându-se astfel ideea că imobilul cu pricina ar putea fi... demolat! Iar cursurile mutate la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, de care aparţine şcoala.În schimb, aceeaşi şcoală a beneficiat de o donaţie din partea firmei Nilfish Alto, din Elveţia, donaţie realizată prin intermediul Fundaţiei “Speranţa Copiilor” şi care a constat în amplasarea a două leagăne, o instalaţie de minibaschet şi o masă de tenis, în valoare de 81,21 milioane lei vechi.Felul în care au tratat aleşii locali această problemă alimentează acele suspiciuni exprimate în diverse cercuri din jurul puterii locale, prin care nu se urmăreşte altceva decât demolarea imobilului de pe strada Goleşti şi mutarea cursurilor primare în incinta Colegiului Naţional “Nicolae Grigorescu”. Astfel, câteva sute bune de metri pătraţi într-o zonă în care terenul este la mare preţ ar transforma această “nevinovată” stratagemă într-un nou tun imobiliar al actualei administraţii. Am vizitat şi clădirea de pe strada Goleşti. Aici învaţă 109 copii, iar gazdă ne-a fost învăţătorul Stanislav (foto), care ne-a declarat: “Sunt sobe de teracotă destul de bune, care asigură încălzirea sălilor de curs şi a holurilor. Ar fi numai două săli de clasă cu probleme, acolo unde s-a prăbuşit un perete la cutremur, iar la refacerea lui nu s-a mai ţinut cont de grosimea iniţială. Nu este nici izolat acel perete, astfel că în sălile respective este ceva mai frig. Ne-ar fi fost, însă, de mare folos o centrală termică, pentru că ar fi asigurat o încălzire uniformă şi, probabil, costul general ar fi fost mai mic. Cât despre mutarea cursurilor primare la un loc cu cele ale Colegiului, nu cred că ar fi o soluţie prea bună, expunându-i pe micii şcolari la un risc de care nu au nevoie. Să te întâlneşti zi de zi cu elevi de clasa a XII-a poate nu ar fi exact ceea ce le-ar trebui acestor copii. Terenul pe care este amplasată şcoala face, probabil, cu ochiul multor «investitori», dar ar fi păcat să se distrugă o şcoală doar de dragul unor afaceri”.

Discriminare sau scăpare?

Catolicii şi evreii nu au avut loc pe harta Câmpinei
Multă vreme s-a vorbit despre necesitatea realizării unei hărţi a municipiului Câmpina, aşa cum are orice urbe care se respectă, mai ales atunci când are ceva de oferit potenţialilor săi vizitatori. În cele din urmă, harta a fost realizată, ea existând pe piaţă de câteva luni bune, chiar dacă la un preţ destul de piperat.Însă, au apărut unele probleme în legătură cu această hartă. Mai mulţi cititori ne-au semnalat absenţa unor monumente importante de pe lista obiectivelor de interes local. Este vorba despre Biserica Romano - Catolică, un adevărat monument de arhitectură, datând de la începutul secolului trecut, dar şi de Sinagogă. În ambele situaţii, subiectul este cu atât mai delicat cu cât este vorba de două lăcaşe de cult, iar dacă Sinagoga pare a fi intrat într-un nemeritat con de umbră, poate şi din cauza numărului redus de adepţi ai cultului mozaic, care mai sunt în Câmpina, în schimb, în cazul Bisericii Romano-Catolice este vorba de un cult ce numără cei mai mulţi adepţi din Câmpina, după cel creştin-ortodox. Situaţia este cu atât mai surprinzătoare cu cât pe aceeaşi hartă apar numeroase alte bisericii ale unor culte cu câteva zeci de practicanţi, de la adventişti la baptişti, penticostali şi multe altele.În mod aproape firesc, cititorii care ne-au semnalat această anomalie se întreabă dacă a fost vorba de discriminare pe motive religioase sau este numai o scăpare nefericită.Am încercat să aflăm un răspuns şi de la Primăria Câmpina, autoritatea care a comandat şi realizat harta respectivă. Purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mariana Pătraşca, după ce a consultat harta, ne-a declarat: “Harta a fost realizată de un colectiv din cadrul Primăriei, colectiv cuprinzând reprezentanţi ai principalelor compartimente, în mod special de la Urbanism. Într-adevăr constat şi eu că cele două obiective menţionate de dvs. nu sunt pe această hartă, dar nu se pune problema unei intenţii, ci cred că a fost pur şi simplu doar o greşeală”.

15 octombrie, termenul limită pentru depunerea dosarelor în vederea obţinerii ajutoarelor de încălzire

Începută la 25 septembrie, activitatea de depunere a cererilor pentru obţinerea ajutoarelor de încălzire se va finaliza la 15 octombrie. Autorităţile locale sunt alarmate de faptul că până la acest moment au fost depuse doar 1.300 de cereri pentru obţinerea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale şi 186 de cereri pentru obţinerea ajutorului de încălzire a locuinţei cu lemne şi combustibili petrolieri. Pentru comparaţie, anul trecut, până la expirarea termenului fuseseră depuse peste 3.000 de cereri pentru gaze naturale şi 233 de cereri pentru lemne.În acest context, secretarul municipiului, Paul Moldoveanu, a ţinut să atragă atenţia asupra termenului limită până la care se primesc dosarele în vederea obţinerii ajutoarelor, apreciindu-se că, în ultimele zile înainte de 15 octombrie, ghişeele unde se depun aceste dosare vor fi luate cu asalt.Ajutoarele pentru încălzirea locuinţei se acordă pentru perioada 1 noiembrie 2008 - 31 martie 2009 familiilor sau persoanelor singure al căror venit pe membru de familie este sub 615 lei, adică 6,15 milioane lei vechi. În privinţa cuantumurilor ajutorului, secretarul municipiului Câmpina, Paul Moldoveanu, s-a arătat extrem de supărat: “Am mai spus-o şi cu alte ocazii. Lucrăm, practic, în orb, pentru că, în acest moment, nu există reglementate printr-un act normativ, în mod clar, cuantumurile acestui ajutor. Cifrele pe care le-am mai prezentat ne-au parvenit prin tot felul de documente interne de la Ministerul Muncii, dar nu este normal ca până la acest moment ele să nu fie clar stabilite prin lege”.

Realităţi câmpinene: vrei nu vrei, împarţi casa cu o bancă. Din motive de... duplex

O familie se luptă cu un sistem
Nimeni nu pare dispus să se pună cu o instituţie bancară, devenită proprietar,nici măcar administraţia locală, care lucrează “în folosul cetăţeanului”
Sunt atâţia oameni care au tot felul de probleme, încât, la un moment dat, te întrebi unde mai are loc atâta tensiune. Unii răbufnesc, alţii îşi ţin în suflet necazurile. Desigur, problemele sunt diferite de la un om la altul. Unele sunt mai complicate, altele ceva mai simple, mai uşor de rezolvat. Există şi o categorie aparte: cea a problemelor la care nu te gândeşti că se pot întâmpla, dar cu “voia” altora se întâmplă. În această din urmă categorie pare a se încadra şi necazul familiei Stan, care locuieşte pe B-dul Nicolae Bălcescu, nr. 61. Poziţie foarte bună, chiar la strada principală, cea care străbate Câmpina de la un capăt la celălalt. Imobilul e faţă în faţă cu benzinăria din apropierea Casei Tineretului, aşadar zonă excelentă. Casele din această zonă au fost realizate în sistem duplex, iar întreaga structură de rezistenţă este, practic, comună. Mai mult, oamenii care locuiesc în astfel de case susţină că se aude şi se simte orice mişcare a vecinilor.Problema familiei Stan a început anul trecut, atunci când vecinii lor au vândut... jumătatea lor de casă şi terenul aferent unei bănci comerciale, care mai are o reprezentanţă locală. Până aici, totul este în regulă. Banca a început formalităţile pentru a obţine autorizaţiile necesare extinderii imobilului. A fost momentul în care cele două părţi au intrat în conflict. După un timp, ucrurile păreau să se fi calmat, iar reprezentanţii instituţiei bancare să fi înţeles că nu pot construi nimic peste clădirea deja existentă pentru că ar afecta structura de rezistenţă comună. Totuşi, Primăria a eliberat certificatul de urbanism nr. 398 din 20 mai 2008 prin care se permite băncii cu pricina “desfiinţarea parţială a corpului C1, desfiinţarea garajului C2, schimbarea destinaţiei din locuinţă în sediu de bancă, extindere clădire P+M, parcare şi împrejmuire teren”.Cu alte cuvinte, banca doreşte să dărâme parţial construcţia existentă şi să realizeze modificări substanţiale, ceea ce ar putea duce conduce la afectarea structurii de rezistenţă a clădirii comune. Unii dintre juriştii cu care am stat de vorbă susţin că doar în cazul în care lucrarea să afectează structura de rezistenţă, banca nu este obligată să obţină acordul vecinilor pentru eliberarea autorizaţiei de construire şi funcţionare. De asemenea, ar fi interesant de ştiut dacă normele de funcţionare ale unei instituţii bancare permit posibilitatea ca o bancă să-şi desfăşoare activitatea chiar oriunde şi oricum. Sunt prea multe semne de întrebare, iar realitatea românească a demonstrat că sunt prea puţine cazurile în care un om câştigă în faţa unui sistem.
Daniela Stan locuieşte în imobilul de pe B-dul. Nicolae Bălcescu, nr. 61, adică este persoana cea mai afectată de posibilele lucrări care sunt preconizate a avea loc în clădirea din imagine.“Sunt extrem de supărată pe cei de la Primărie pentru că înţeleg că-i vor permite acestei bănci să construiască fără ca măcar să ne ceară şi nouă acordul, aşa cum mi-a spus toată lumea că ar fi normal. Eu am copilărit în această casă şi ştiu foarte bine ceea ce este aici. Stuctura de rezistenţă este şi aşa destul de fragilă. Fundaţia nu are decât o jumătate de metru, astfel că orice extindere a uneia dintre părţi riscă să ducă la prăbuşirea sau afundarea celeilalte, pentru că aici pânza freatică este foarte aproape de sol. De altfel, aceasta este şi cauza pentru care blocul A6 de pe strada Schelelor, situat la doi paşi de noi, are atâtea probleme în urma seismelor. În plus, zidul care ne desparte de viitoarea bancă are numai vreo 20-25 de centimetri. Vă daţi seama că, practic, orice zgomot se aude şi atunci când este vorba de o familie, dar când e vorba de o instituţie, de orice fel ar fi ea. Este evident pentru orice om de bună credinţă că a avea o bancă în imediata vecinătate este un mare deranj. Pe care eu nu vreau să mi-l asum, la toate problemele medicale pe care le am deja. Şi sunt supărată mai ales pe primarul Horia Tiseanu, pe care îl cunosc de când era copil, că doar împărţeam acelaşi teren de joacă. Mă gândeam că, dacă ştie foarte bine situaţia din această zonă, nu va accepta o bancă aici, dar probabil că sunt alte interese mai importante decât viaţa unor oameni. Cui i-ar conveni să fie chiar perete în perete cu o bancă?! Nu ştiu cine le va permite să funcţioneze astfel?!”, ne-a spus revoltată Daniela Stan.

Poliţia Comunitară Băneşti se mută la... “borcan”!


Poliţia Comunitară din Băneşti se va muta în fostul “borcan” din apropierea DN1. Tot aici va fi instalat şi dispeceratul de monitorizare a camerelor video de supraveghere, care urmează a fi instalate prin toată comuna Băneşti. Potrivit primarul Petre Ion Costache, pentru întregul proiect “sunt alocate de la bugetul local 500 milioane lei vechi”.

Administraţia locală are proiecte măreţe, pentru care aşteaptă finanţare

De la începutul acestui an şi până acum, administraţia locală a încercat să obţină finanţare pentru tot felul de proiecte, considerate de interes pentru municipiul Câmpina. Proiectele se află în diverse faze, existând numeroase promisiuni pentru acordarea unor finanţări. Acesta a fost contextul în care, la ultima conferinţă de presă a Executivului, primarul Horia Tiseanu a prezentat stadiul proiectelor pentru care se încearcă obţinerea de finanţări.Poate cel mai apropiat de sufletul primarului Horia Tiseanu este proiectul intitulat “modernizare Calea Dacia”, care, practic, ar rezolva problema accesului înspre şi dinspre DN1 în partea de sud a Câmpinei. “Documentaţia proiectului «Modenizare Calea Dacia» a fost depusă la Agenţia Regională de Dezvoltare 3 Sud Muntenia şi este în curs de evaluare a etapei administrative. Au fost mai multe solicitări pentru lămuriri din partea Agenţiei, la care am răspuns cu promptitudine”, a precizat primarul Tiseanu.Edilul-şef a prezentat şi celelalte proeicte vizate de administraţia locală pentru perioada imediat următoare: “Un alt proiect important este cel al alimentării cu apă în zona de nord a Câmpinei. Noi am depus întreaga documentaţie şi aşteptăm finanţarea, având promisiunea chiar pentru luna octombrie să se elibereze nişte fonduri pentru acest proiect. De asemenea, avem câteva proiecte legate de instituţiile de învăţământ. Unul este cel privind modernizarea, extinderea şi reabilitarea Şcolii «Hasdeu». Avem acordul de la Inspectoratul Şcolar Judeţean şi aşteptăm avizul Ministerului Educaţiei pentru a depune proiectul, care cuprinde şi realizarea unei săli de sport. Un alt proiect se referă la modernizarea, extinderea şi reabilitarea căminului Grupului Şcolar Petrol. Aşteptăm un răspuns de la Agenţia Regională de Dezvoltare să vedem dacă putem introduce în acest proiect şi reabilitarea terenului de fotbal. Dacă nu se va putea, acesta va fi realizat cu fonduri de la bugetul local, simultan cu lucrările la Căminul Petrol. Un alt proiect este realizarea sălii de sport de la Şcoala «Câmpineanu», pentru care se pare că CNI şi-a dat acordul de principiu, urmând ca noi să pregătim şi să depunem documentaţia. Despre proiectul de realizare a unui bazin de înot la Căminul Petrol s-a mai vorbit. A fost acceptat ca proiect pentru finanţare, iar acum se lucrează la proiectul tehnic, cu sprijinul CNI. De alte programe nu ne putem apropia, pentru că nu ne încadrăm la temele respective, dar dacă reuşim să obţinem finanţări pentru toate aceste proiecte, Câmpina va beneficia de sume considerabile şi vom realiza lucruri foarte importante”, a declarat primarul Horia Tiseanu.

Impozitele locale, colectate în proporţie de 61%

Data de 30 septembrie a fost ultimul termen de plată din acest an până la care s-au putut achita taxele şi impozitele locale fără a se percepe majorări. Începând de la 1 octombrie, pentru toţi contribuabilii care mai au restanţe se vor calcula majorări de întârziere în cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere. Totodată, se va trece la executarea silită a restanţierilor, cei care nu au achitat urmând să primească titluri executorii şi somaţii de plată a datoriilor la bugetul local.Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei, Mariana Pătraşca, “până la 30 septembrie s-au făcut încasări în valoare de 6.855.597 lei, adică peste 68,5 miliarde lei vechi, reprezentând taxe şi impozite de la persoane juridice, ceea ce înseamnă 61% din totalul obligaţiilor de plată, precum şi alte 3.581.971 lei, adică peste 35,8 miliarde lei vechi, reprezentând taxe şi impozite de la persoane fizice, ceea ce înseamnă aproximativ 61,47% din totalul obligaţiilor de plată”.

Sensuri unice pe străzile Toma Ionescu şi Maramureş

În sfârşit au ajuns şi autorităţile locale la concluzia că pentru descongestionarea traficului de pe artera principală a localităţii este necesară realizarea unor sensuri unice pe unele străzi laterale. Ei bine, începând de vineri, 3 octombrie, au fost instituite sensuri unice pe străzile Toma Ionescu, dinspre b-dul Carol I, de la intersecţia cu Aleea Margaretei până la intersecţia cu str. Ana Ipătescu, şi pe strada Maramureş, dinspre strada Ana Ipătescu până la intersecţia cu b-dul Carol I. Conform purtătorului de cuvânt al Pirmăriei Câmpina, Mariana Pătraşca, “decizia instituirii acestor sensuri unice a fost luată împreună cu Poliţia Câmpina şi are în vedere fluidizarea traficului şi creşterea capacităţii de staţionare a autovehiculelor în zonă”.

Tiseanu susţine că s-a rezolvat problema gazelor pentru Spital

A făcut multă vâlvă la ultima şedinţă a Consiliului Local situaţia furnizării gazelor la Spitalul Municipal Câmpina. Chiar dacă viceprimarul Ion Dragomir a susţinut că nu există cadrul legal pentru rezolvarea acestei probleme delicate, primarul Horia Tiseanu a promis că va prelua el această problemă şi o va rezolva. Chestionat asupra acestei promisiuni, la conferinţa de presă a administraţiei locale, Tiseanu a spus: “Da, am rezolvat problema furnizării gazelor la Spitalul Municipal Câmpina şi avem promisiunea Distrigaz că va accepta plata facturilor direct de la spital. Deocamdată nu s-a stabilit cu exactitate cum se va face plata datoriilor pe care firma ieşeană care a asigurat furnizarea gazelor le are către Distrigaz, dar vom mai avea alte întâlniri şi sunt convins că vom rezolva şi această problemă”. Aşa să fie, dar privirea deloc convinsă a viceprimarului Dragomir sugera că lucrurile nu sunt chiar atât de simple...

Pensionarii petrolişti se ajută... singuri

Asociaţia Pensionarilor Petrolişti din Câmpina numără 660 de membri cotizanţi, una dintre obligaţiile lor fiind achitarea unei contribuţii modice de 120.000 lei vechi anual. Asociaţia este condusă de preşedintele Gheorghe Bazgan, ajutat de un comitet “pe cinste”, după cum ne-a declarat acesta. Chiar în sediul asociaţiei funcţionează un punct de desfacere a alimentelor de strictă necesitate, iar lunar membrii asociaţiei primesc tichete pentru alimente cu reducere. de asemenea, la sărbători, pensionarii petrolişti primesc pachete cu alimente, în funcţie de fondurile de care dispune asociaţia la momentul respectiv şi de contribuţia sponsorilor.Ultimele două acţiuni de acest gen au avut loc cu ocazia Zilei Petrolistului (8 septembrie) şi a Zilei Persoanelor de Vârsta a Treia (1 octombrie).

Reprezentanţii forţelor de poliţie europene şi mediteraneene s-au întâlnit la Sinaia

În perioada 22-26 septembrie, la Centrul Montan al Jandarmeriei de la Sinaia s-a desfăşurat o reuniune pregătitoare a Consiliului Superior al Asociaţiei Forţelor de Poliţie Europene şi Mediteraneene (FIEP). FIEP este acronimul ţărilor fondatoare ale acestei asociaţii (Franţa, Italia, Spania şi Portugalia), al cărui principal scop este facilitarea înţelegerii între instituţiile participante care doresc să continue şi să întărească relaţiile şi legăturile stabilite, să promoveze o gândire inovatoare şi activă asupra formelor de cooperare poliţienească, să întărească solidaritatea reciprocă şi să pună în valoare modelele lor de organizare şi de structuri către exterior şi să se pună de acord, conform înţelegerilor internaţionale curente şi reglementărilor interne, să facă schimburi de experienţă şi informaţii în următoarele sectoare: instruire şi recrutare; organizarea serviciului; tehnologii noi şi logistică; afaceri europene.La Sinaia au fost prezenţi reprezentanţii din zece ţări (Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Turcia, Olanda, Argentina, Maroc, Chile şi România) şi au fost dezbătute probleme importante, precum: stabilirea proiectului Declaraţiei Comune ce va fi semnată în octombrie la Summit-ul Consiliului Superior al FIEP de către comandanţii şi directorii generali; finalizarea Protocolului de lucru destinat îmbunătăţirii activităţii în cadrul FIEP; stabilirea calendarului de lucru al FIEP pe anul 2009 şi tematica celor patru comisii de specialitate; stabilirea calendarului rotaţiei preşedinţiei 2009-2013. Tot cu acest prilej s-a discutat Programul Summit-ului care va avea loc la Bucureşti în perioada 21-24 octombrie 2008, atunci când Jandarmeria Română predă Turciei preşedinţia FIEP-ului.

Pe scurt...

Florin Constantinescu, la HidroPrahova. Pe ultima sută de metri a şedinţei ordinare a Consiliului Local, de la finele lunii septembrie, pe ordinea de zi a fost introdus un proiect privind numirea unui reprezentant al CL în Consiliul de Administraţie al HidroPrahova. Pentru că persoana vizată trebuia să îndeplinească o serie de criterii, inclusiv de competenţă în domeniu, alegerea administraţiei locale a fost patronul societăţii de salubritate din Câmpina, Florin Constantinescu. Nimeni nu a avut nici o obiecţie, cu excepţia consilierului Elena Albu, care a întrebat dacă Florin Constantinescu mai face parte din alte organisme similare şi dacă doreşte această funcţie. Primul care a reacţionat a fost Gheorghe Tudor, care a spus cu umor: “Dacă este vreo problemă, îl scoatem noi de la partid, ca să rămână aici”!
Sentimente mai bune pentru... troiţă! Consilierii locali au dezbătut din nou proiectul iniţiat de Gena Preda privind atribuirea în folosinţă gratuită a unui teren de 9 mp, situat la intersecţia străii Voila cu Şoseaua Paltinu, Parohiei “Naşterea Maicii Domnului”. Terenul va fi folosit pentru amplasarea unei troiţe, care a fost donată de familia Natalia şi Corneliu Irimescu din Băicoi. Troiţa este din lemn de stejar şi are o înălţime de 3,25m, sperându-se ca ea să constituie nu numai un loc de popas pentru o rugăciune, dar şi un îndemn la ecologizare,. Mai exact, se speră ca locuitorii din zonă să mai arunce gunoaiele în acest punct. De această dată, toţi consilierii au fost de acord, doar Viorel Bondoc propunând ca “la sfinţirea ei să fie invitaţi şi măcar membrii Comisiei de Cultură a Consiliului Local”. Asta ca să nu mai fie nici un fel de discuţie legată de politizarea unui astfel de gest şi a evenimentului în sine.

După ce Câmpina a rămas fără echipă în eşaloanele superioare,

Fotbaliştii de la Poiana sau FCM Câmpina, fac furori la televizor
Vremurile în care Poiana sau FCM Câmpina era una dintre combatantele cu un cuvânt greu de spus în fotbalul românesc de la nivelul celui de-al doilea eşalon valoric s-au dus de parcă nici n-ar fi fost. Nu vom reveni la cauzele care au generat această situaţie. În week-end-ul abia încheiat, ca orice iubitor al «sportului-rege», m-am uitat la televizor pentru a vedea un fotbal de nivel înalt. Astfel, ama vut bucuria şi plăcerea de a vedea la lucru şi câţiva jucători care până nu cu mult timpîn urmă îmbrăcau tricoul formaţiei fanion a municipiului Câmpina, indiferent că ea s-a numit Poiana, Dinamo II sau FCM.Claudiu Dumitrescu - a cărui zi de naştere este chiar astăzi, împlinând 29 de ani, “La mulţi ani!” - a fost integralist în una dintre cele mai mari surprize ale campionatului Ligii I, remiza de pe Ghencea dintre Steaua şi CS Otopeni, 1-1. Activând la formaţia nou-promovată, Claudiu Dumitrescu a jucat bine, cu destul tupeu, punând câteva probleme adversarilor săi direcţi de Champions League, chiar dacă ardoarea sa l-a făcut să încaseze şi un cartonaş galben, în minutul 30, din partea arbitrului Marius Avram.Tot sâmbătă, în meciul de liga secundă, FC Snagov - Dinamo II Bucureşti, a putut fi revăzut un alt jucător care a făcut furori câţiva ani buni la Câmpina, atacantul Viorel Dinu, de la FC Snagov. Unul dintre componenţii de bază ai acestei formaţii, care, de altfel, a pus consistent umărul la promovarea echipei din al reilea în al doiela eşalon fotbalistic al ţării. Chiar dacă nu a marcat, Viorel Dinu a pasat decisiv la golul victoriei ilfovenilor, 3-2 cu Dinamo II, după ce bucureştenii conduseseră cu 2-0!Duminică, după prânz, tot în cadrul unui meci de liga secundă, Progresul Bucureşti - Prefab Modelu, am putut vedea la lucru un alt atacant de mare clasă, care aevoluat la Poiana Câmpina. Este vorba de Daniel Costescu, jucătorul care a acumulat şi mai mult prezenţe în prima ligă şi care duminică a fost autorul unei “duble”, în victoria cu 4-0 a «bancarilor».Aceştia nu sunt singurii jucători care au trecut pe Poiana sau FCM Câmpina, iar acum joacă în primele două eşaloane. Tocmai de aceea, poate ar fi corect să amintim că cei mai mulţi jucători după desfiinţarea FCM-ului au plecat la Galaţi, formaţie cu care se află pe podium, după un parcurs excelent. La Galaţi au ajuns “căpitanul” Alexandru Cristea, dar şi portarul Marius Mindileac sau atacantul Ionuţ Enache. Iar exemplele ar mai putea continua...Ce echipă ar fi putut avea Câmpina, dacă ar fi reuşit să-şi menţină nu numai echipa propriu-zisă şi locul în eşalonul secund, ci şi măcar o parte a acestor jucători valoroşi, care au încântat de-a lungul ultimilor ani ochii şi inimile iubitorilor de fotbal din Câmpina!Dar istoria, mai ales în fotbal, nu se scrie cu dacă...

Mircea Hagianu, antrenor la Cheile Doftanei Brebu

Jocul din etapa a X-a a Ligii A Prahova dintre CS Brazi şi Cheile Doftanei Brebu a însemnat revenirea antrenorului MIrcea Hagianu pe banca tehnică a unei formaţii din eşalonul de elită al judeţului Prahova. Hagianu - care şi-a deschis propriul club, având echipe de copii şi juniori înscrise în întrecerea judeţeană - a fost solicitat de conducerea clubului Cheile Doftanei Brebu pentru o colaborare. Noua echipă a lui Hagianu este pe penultimul loc al clasamentului, dar tehnicianul câmpinean speră în salvarea formaţiei de la retrogradare. “Am fost solicitat de formaţia din Brebu să-i coordonez din punct de vedere tehnico-tactic. Eu mă bucur de fiecare dată când cineva îmi solicită ajutorul, indiferent despre cine este vorba. Nu îmi este ruşine ca după un meci foart bun în Suedia al echipei naţionale feminine a României, unde se ştie că sunt antrenor secund, să vin să antrenez la Brebu, ca să nu mai vorbesc de copii pe care-i pregătesc la clubul meu. la Brebu va fi foarte greu, pentru că s-a rata startul, iar lotul este destul de subţire atât din punct de vedere numeric, dar şi valoric. Totuşi, vom încerca ceea ce acum pare aproape imposibil. Şi sper să reuşesc!” - ne-a declarat Hagianu. Coincidenţa face ca primul meci pe teren propriu al noii sale formaţii să fie în compania echipei Unirea Câmpina, anunţându-se de acum un meci încins.