13 octombrie 2008

ULTIMA ORĂ

Luni, 13 octombrie, autorităţile locale au încheiat un protocol cu reprezentanţii persoanelor somate, prin care se acceptă amânarea demolării locuinţelor ilegal construite până la 15 martie 2009. Interesant este că respectivul protocol nu este semnat şi de primarul Horia Tiseanu!

Începe scandalul demolărilor

“Ne-a dat zahăr, ulei, cozonac, ne-a dus cu maşina de l-am votat,iar acum ne aruncă în stradă în pragul iernii!”


S-a făcut şi se va mai face mare tam-tam pe tema demolării locuinţelor construite ilegal pe domeniul public. Cert, legea trebuie respectată de toată lumea, dar impunerea unor măsuri dure, după ani buni în care preocupările autorităţilor au fost de altă natură şi în alte direcţii, va naşte cu siguranţă multe controverse şi polemici.Administraţia locală a anunţat demolarea, în zilele de 28 şi 29 octombrie, a 11 locuinţe construite ilegal pe domeniul public pe strada Oborului şi alte patru de pe strada Cărămidari. În cele 15 imobile locuiesc peste 60-70 de persoane - copii şi bătrâni, deopotrivă.Nimeni nu i-a întrebat şi pe ei dacă sunt de acord că măsura dură anunţată de autorităţi, nimeni nu i-a întrebat ce vor face după ce vor rămâne în stradă. E adevărat, au avut la dispoziţie aproape trei ani să intre în legalitate, dar numai cine merge acolo, în mijlocul lor, înţelege că problemele sunt mai grave decât par la prima vedere.
“Dacă n-am fi aşa inculţi, ne-am duce şi noi la Guvern”

Prima oprire pe strada Oborului. Leonora Mecica a primit somaţie din partea Primăriei. Reacţia ei este de-a dreptul vehementă: “Să ne mai lase şi nouă un termen, măcar până la primăvară să ne putem face acoperişu’ la casă. Am plătit la amenzi de ne-am săturat, ba că n-avem aia, ba că n-avem ailaltă... Acu’, eu am buletin de Câmpina şi ne-au făcut un fel de contract. Am cinci copii, doi nepoţi şi trăim toţi dintr-un singur ajutor social. A venit primaru’ p-aici. Ne-a dat zahăr, ne-a dat ulei, ne-a promis că ne face acte, ne-a dat un contract şi acu’ tot el ne dă afară! Nu vrem să ne ajute cu nimica, da’ să ne lase în pace! Dacă n-am fi aşa inculţi, ne-am duce şi noi la Bucureşti, la Guvern, să ni se facă dreptate... Da’ aşa... E adevărat că de trei ani trebuia să facem ceva acolo unde ne-a dat teren, dar dacă suntem săraci... Uite, casa asta am făcut-o cu cărămizile aduse de Neptun aici la groapa asta de gunoi. Le-am pus una peste alta şi ne-am făcut şi noi o cameră. Ce să facem acu’? Unde să ne ducem?”
“O să ne descurcăm cum o da Dumnezeu”

Lucia Savu se numără şi ea printre romii de pe strada Oborului care au fost somaţi de Primărie: “Am cinci copii şi trăim din ajutorul social şi alocaţia la ăştia mici. Am buletin de Câmpina, dar n-am acte pentru terenul unde este casa. Cum o să ne descurcăm? Cum o da Dumnezeu!”
“Ţiganii l-au făcut primar pe Tiseanu, iar acum el ne aruncă în stradă”

Câteva case mai departe, lângă cărămidărie, Argentina Neagu era şi mai vehementă. Cu o plasă pe care scria “Bazzaconi” în care îşi avea toate actele, Argentina Neagu ne-a declarat: “Stăm de 20 de ani aici, am venit de la Mizil şi nimeni niciodată nu a zis să ne ajute cu nimic. Am buletin, dar n-am mutaţie aici. Am trei copii şi un nepot şi trăim din ajutor social şi alocaţia la copii. Am cerut mereu ajutor la domn’ primar, dar nu ne-a ajutat decât că luăm şi noi ajutor social. La alegeri, când a avut nevoie de noi am fost buni, că ţiganii l-au făcut primar pe Tiseanu. A trimis maşini după noi, ne-a dat câte o plasă cu zahăr, ulei şi un cozonac şi l-am votat ca să ne dea şi nouă acte pentru casele astea. Iar acum, el ne aruncă în stradă când vine iarna. Dacă ne demolează, o să stăm în mijlocul drumului, mergem la Primărie, chemăm OTV-ul, mergem departe, până la Parlament şi la domn’ Băsescu, să vadă şi el ce face primaru’ din Câmpina cu ţiganii. Noi, ţiganii ăştia d-aici, suntem oameni corecţi. La noi n-a venit niciodată Poliţia, se poate verifica nici unul dintre oamenii noştri n-a fost arestat, copiii se duc la şcoală. Uite, eu am unul care-i clasa a III-a şi altul e clasa a V-a, unde o să-şi facă ăştia lecţiile?”
“Dacă pune vreunul mâna pe copilaşii mei, îi dau cu paru’-n cap, cât o fi el de primar sau ce-o fi”
Tot pe strada Oborului locuieşte fără forme legale şi Nina Alina Negru, care are cinci copii. Şi ea a primit somaţie că i se va demola casa. Firesc, este la fel de furioasă: “Cum să vină să mă demoleze?! Păi ce, m-a ajutat Tiseanu să-mi fac şi eu o căsuţă?! Tiseanu ne-a dat zahăr, ulei, cozonac, ne-a dus cu maşina de l-am votat să iasă primar, iar acum ne aruncă în stradă în pragul iernii! Să fie foarte clar - dacă vine să-mi demoleze casa, mă baricadez cu copiii în casă. Şi dacă pune vreunul mâna pe copilaşii mei, îi dau cu paru’-n cap, cât o fi el de primar sau ce-o fi”.
De pe strada Oborului am mers pe strada Cărămidari. Aici sunt patru familii care au primit somaţii de demolare, toate aceste locuinţe fiind situate în capătul străzii, aproape la baza dealului Muscel.
“Nouă nu ne-a dat nimic, iar acum vrea să ne demoleze!”

Prima locuinţă care urmează a fi demolată arată destul de bine, în totală contradicţie cu cele de pe strada Oborului. “Aparţine familiei Lăcrămioara şi Ionuţ Poşchină - ne spune mama lui Ionuţ - dar vor să-i demoleze. Au cinci copii şi şi-au făcut şi ei o casă cum a dat Dumnezeu. Înainte au stat cu mine în barăcile de pe strada noastră, care au aparţinut de Apasco. Dar avem o bucătărie şi o cameră, unde să-i ţin şi pe ei doi cu încă cinci copii?! E adevărat că nu au acte pentru acest teren, dar înainte era aici un mărăciniş, pe care nici un român nu-l mai vroia. Acum, după ce fiu-meu a aranjat cât de cât locul, primarul vrea să aducă pe alţii, care nu sunt de pe aici ca să locuiască în Câmpina. Altor ţigani de pe Pădurii le-a dat o grămadă - şi materiale de construcţie şi bani... Nouă nu ne-a dat nimic, iar acum vrea să ne demoleze! Să le fie ruşine că-şi bat joc de muncă noastră!”
“Nevastă-mea e hotărâtă ca, dacă vin să ne demoleze, să-şi dea foc cu copilul în braţe”

Adrian Poşchină locuieşte în imediata apropiere şi a primit şi el somaţie de demolare. Situaţia lui şi a familiei sale este aproape disperată. “Avem un copil şi este pe drum al doilea. Trăim numai din alocaţia copilului şi din ce mai muncesc eu cu ziua pe la unul, pe la altul... Uitaţi, azi am luat o sută de mii că am săpat la cineva şi am luat pâine pentru copilaş. Noi mâncăm dacă mai rămâne ceva. Stăm de trei ani aici într-o singură cameră de câţiva metri pătraţi, care n-are geamuri, n-are gaze, lumină sau apă. Mai aprindem câte o lumânare că de mai multe ori era să luăm şi foc. La un moment dat, prin campania electorală, primaru’ ne-a promis că o să ne facă acte, că ne dă materiale de construcţii, iar când ne-am dus la el în audienţă, ne-a dat afară. Nevastă-mea e hotărâtă ca, dacă vin să ne demoleze, să-şi dea foc cu copilul în braţe. Şi o cred în stare, dar nici nu vreau să moară pentru că nimeni nu ar sări în apărarea noastră”, ne-a spus trist Adrian Poşchină.
“Primaru’ ne-a spus să ne descurcăm, iar acum ne demolează”

La doi paşi, o altă casă, alţi oameni, aceeaşi problemă. Este vorba despre familia Evelina şi Claudiu Pologeanu. Având în braţe un copil, Evelina Pologeanu ne-a declarat: “Înainte am locuit la barăcile Apasco, tot de pe strada asta. Tot din cauza Primăriei a trebuit să ne mutăm de acolo, pentru că ei nu au făcut acte acolo decât pentru un membru al familiei, iar noi ne-am văzut nevoiţi să plecăm. Unde să ne ducem? Aici, unde ne-am ridicat această casă, era numai mărăciniş. Acum vreun an am fost în audienţă la domnu’ primar. Ne-a spus că nu ne poate ajuta cu nimic, deşi la alţii le-a dat şi banii şi materiale de construcţii. Nu-i nimic. Ne-am descurcat, iar acum, după ce am reuşit să ridicăm şi noi o căsuţă, am primit somaţie că ne demolează. Păi, nu putea să ne spună d-acum un an să nu ne mai apucăm să cheltuim banii?!”
În loc de concluzie

Ca în orice situaţie în care este vorba de oameni, e greu de tras concluzii. Şi e important să nu generalizăm. Poate tocmai din acest motiv s-ar impune o studiere aprofundată a fiecărui caz.Pe de o parte, administraţia are dreptate să-i sancţioneze astfel pe cei cărora le-a dat terenuri şi nu au mişcat nimic ani buni pentru a intra în legalitate.Pe de altă parte, sunt situaţii de familii care nu au beneficiat de nici un ajutor din partea Primăriei şi care costituie cazuri speciale. Poate pentru aceştia din urmă s-ar putea găsi o soluţie, eventual prelungirea termenului de intrare în legalitate. Adică, posibilitatea de a putea trece iarna în aceleaşi spaţii, care şi aşa nu asigură un confort prea grozav.În privinţa acuzelor lansate de romii de pe strada Oborului, iată că zvonurile din perioada alegerilor se confirmă. Cineva, probabil, ar trebui să răspundă.Lui Horia Tiseanu i se spune acum “demolatorul”. Romii spun că s-a folosit de ei, apoi a uitat ce le-a promis. În fine, este o situaţie foarte delicată şi care va avea multe ecouri. Suntem curioşi dacă vreun reprezentant din conducerea Primăriei va merge la faţa locului, la finele lunii, pentru a asista la demolări.


Liderii romilor jignesc administraţia locală
Probabil că suntem printre ultimii care ar putea fi acuzaţi că luăm apărarea administraţiei locale. Aceasta are numeroase probleme, despre care am scris nu de puţine ori. Dar de aici şi până la a-i jigni pe reprezentanţii aleşi ai urbei, este, totuşi, cale lungă. Iar asta au făcut liderii romilor.Într-o corespondenţă electronică devenită publică, lideri ai comunităţii de romi aduc jigniri grave şi urâte la adresa administraţiei locale. Redăm câteva fragmente semnificative: “Pe 3 octombrie, primarul lui Băsescu semnează adresa...”, care se referă la somarea celor care au construit ilegal pe domeniul public. Iar mail-ul mai precizează că adresa este semnată de “nişte dobitoci cu funcţii publice”. Şi se continuă pe acelaşi ton: “Pentru cei care ne pot da contactele unui avocat care a mai trecut prin aşa ceva, dacă se poate lua la trântă cu aceşti nemernici de funcţionari mai adăugăm...”; “ARF (n.r. - Asociaţia Romilor Frăţia) are un parteneriat strategic pe 10 ani cu Consiliul Local, votat prin HCL 46/2004, dar, odată cu schimbarea primarului, nu s-au cofinanţat decât proiecte generatoare de calificări şi locuri de muncă”; “ARF are şi un plan local de acţiuni 2008-2010, care prevede cam aceleaşi lucruri cu cele din HCL 46/2004, dar nimeni nu bugetează şi nimeni nu ne arată un PUG, un PUZ şi nişte terenuri, unde să zidim cărămida care stă să fie zidită de doi ani, cărămidă făcută printr-un alt proiect Phare, dar, probabil, că Primăria vrea să construim casele pe pământul altei primării vecine??? Sau să o exportăm în Italia???”Singurul răspuns din partea administraţiei locale a venit prin vocea viceprimarului Ion Dragomir: “Liderii romilor au găsit multă înţelegere în Consiliul Local şi au fost trataţi cu respect, iar în loc să ne sprijine în această acţiune pentru dezamorsarea stării conflictuale şi să le explice tuturor că toţi oamenii trebuie să respecte legea, tocmai ei sunt cei care vin şi tensionează suplimentar şi nejustificat această acţiune”.

Aşa arată parcul de pe strada Schelelor


Parcul de pe strada Schelelor nu este al administraţiei locale. Cei 1.072 mp aparţin societăţii Petrom, prin Institutul de Proiectări în domeniu din localitate. Starea sa este groaznică. Nu mai există nici o bancă, iar mizeria este de nedescris, fosta fântână arteziană fiind sufocată de tot felul de gunoaie.Chiar dacă nu este proprietatea sa, administraţia locală ar trebui să vegheze asupra curăţeniei şi de pe domeniile private, existând în acest sens o hotărâre a Consiliului Local. Şi ce dacă?!Iar ca tacâmul să fie complet, imaginea de faţă este surprinsă de... Ziua Curăţeniei!

Ziua Curăţeniei, doar o acţiune de imagine

Iniţiativa consilierului local Jenica Tabacu de a se organiza şi la Câmpina o zi a curăţeniei am apreciat-o la momentul respectiv. Aşa cum se întâmplă de prea multe ori, însă, acţiunea nu s-a dovedit a fi decât una de imagine pentru câţiva politicieni. În special pentru primarul Horia Tiseanu şi candidatul PD-L la Senat, Georgică Severin, care păreau la fel de prieteni cu sapa şi grebla, precum Gigi Becali cu computerul. În părculeţul de pe strada Orizontului, unde este amenajat un loc de joacă , Tiseanu şi Severin au ţinut uneltele în mână... cât au mers aparatele de filmat şi de fotografiat. Candidatul la fotoliul de senator avea şi o curiozitate - “unde sunt ceilalţi candidaţi?”, de parcă asta ar fi contat, de parcă nu era clar pentru toată lumea că a început campania electorală, de parcă nimeni nu şi-ar fi dat seama de falsitatea acţiunii.În paralel, prin urbe au circulat şi mai multe echipe de elevi, care au făcut cu adevărat curăţenie, cu ustensile şi cu saci de plastic, strângând grămezi impresionante de gunoi. La un moment dat, chiar în dreptul chioşcului de ziare de lângă staţia Petrom, locaţie despre care am scris în mai multe rânduri că este plină de gunoaie de tot felul, cele două echipe - elevi şi politicieni - s-au întâlnit.Impresionaţi şi ei de maldărul de gunoi strâns de copii dintr-un singur loc, politicenii i-au lăudat pe elevi. Poate din cauza zâmbetului uşor ironic, laudele adresate elevilor de către politicieni, le-au părut celor dintâi adevărate jigniri. Copiii au fost atât de supăraţi încât mulţi dintre ei s-au aşezat pe treptele din apropiere şi au comentat cu năduf: “După ce că facem munca pe care ar trebui s-o facă ei, mai vin să facă şi mişto de noi!”; “Eu nu mai fac nimic, păi ce, am ajuns să-şi bată ăştia joc de mine?!”; “Cum o fi ieşit primar, că eu nu l-aş vota nici dacă m-ar plăti?!” şi multe altele. Ca şi cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, elevii de la Grupul Şcolar Forestier s-au pomenit că uneltele pe care le primiseră de la şcoala lor s-au stricat după numai câteva minute. “Le-am primit printr-un program european, care a costat 300.000 euro, iar foarfecele astea (n.r. - vezi foto) s-au stricat după numai câteva minute. E bătaie de joc!”, spunea supărat un cadru didactic, care-i însoţea pe elevi.Ca o concluzie la “Ziua Curăţeniei”, politicenii nu au oferit decât zâmbete, ipostaze de fotografiat sau filmat. Cu munca au fost - ca întotdeauna - alţii. În schimb, am fost asiguraţi de cele mai bune intenţii...

Compania Publică s-a ales cu o majorare de capital şi un nou membru în Consiliul de Administraţie

Ceea ce părea a fi doar o simplă formalitate s-a transformat într-un lucru al naibii de complicat. Consilierii locali s-au reunit în AGA pentru a aproba majorarea de capital social, hotărâtă la ultima şedinţă a Consiliului Local. AGA a avut loc luni, 6 octombrie, şi a întâmpinat o serie întreagă de chichiţe legislative. Practic, conform Statutului CPGC, după cum a recunoscut chiar consilierul Elena Albu - specialistul CL în consilii de administraţie - şedinţa nu se putea ţine legal decât în prezenţa Consiliului de Administraţie, care, la rândul său, nu funcţionează legal decât în prezenţa tuturor celor trei membri. Dar unul dintre ei era Gheorghe Sandu, care a demisionat - verbal - din considerente de incompatibilitate, imediat după ce a câştigat mandatul de consilier local. “Hai măcar pentru şedinţa de dizolvare, din 21 octombrie, să fim în regulă!”, au spus mai mulţi consilieri. Aşa că joi, 9 octombrie, s-au întâlnit din nou într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Local, urmată de o şedinţă AGA extraordinară. Dar, sunt acum lucrurile în ordine? Probabil că da, dar indiferent de “amănunte”, soarta Companiei este deja pecetluită.
Încurcate sunt căile Domnului, chiar şi atunci când este vorba de o acţiune care pare extrem de simplă, chiar birocratică. La ultima şedinţă a Consiliului Local, s-a aprobat un proiect de alocare a sumei de 8,7 miliarde lei vechi pentru suplimentarea capitalului social al Companiei Publice, sumă cu care administraţia locală îşi propune să “salveze” patrimoniul CPGC. Pentru că majorarea capitalului social este exclusiv apanajul CPGC, consilierii s-au reunit luni, 6 octombrie, în AGA, pentru această formalitate.Ei bine, dar tocmai reunirea consilierilor a fost unul dintre lucrurile cele mai dificile. La ora 16.00, în sala de şedinţe nu se aflau decât consilierul Viorel Bondoc şi Viorel Voicu, juristul HidroPrahova (!), cel care a răspuns solicitării directorului general al CPGC, Adrian Dascălu, aflat în concediu. Încet-încet s-au mai adunat şi alţi consilieri, dar numai după numeroasele telefoane date de viceprimarul Ion Dragomir putându-se începe şedinţa şi asta cu o întârziere de 45 minute. În cele din urmă s-au strâns 12 consilieri, lipsind Bogdana Ţiţei, Marian Nistor, Lucian Cercel, Mihaela Neagu Petrovici, Jenica Tabacu, Adrian PIţigoi şi Elvis Arghir. Primele discuţii, până la întrunirea cvorumului, s-au purtat pe seama absenţei directorului general Adrian Dascălu şi a oricărui membru al Consiliului de Administraţie. “Administratorul ar trebui să-l facem să plătească toată viaţa. Lăsăm banca să facă executarea, apoi acţionăm în instanţă pe directorul general pentru proastă administrare şi să se sature!” - a “tunat” Elena Albu. Aproape simultan, Dragomir Enache l-a sunat pe Dascălu şi l-a întrebat: “Cum ne învăţaţi să facem o şedinţă fără cel care a convocat-o şi fără nimeni din Consiliul de Administraţie?” Răspunsul, potrivit lui Enache, ar fi fost, în rezumat “Sunt în concediu de odihnă, iar convocarea a făcut-o Consiliul Local”, prin acea celebră adresă de care am scris la momentul respectiv.La această şedinţă, cei prezenţi au aflat că, pentru a fi statutară, şedinţa AGA trebuie să se desfăşoare în prezenţa Consiliului de Administraţie, care nu poate funcţiona - conform Statutului CPGC - decât în prezenţa celor trei membri. Cum Adrian Dascălu refuza să vină, iar Gheorghe Sandu demisionase - verbal - după ce obţinuse mandatul de consilier local, din motive de incompatibilitate, soluţia a propus-o Elena Albu: “Hai să zicem că Hortopan (n.r. - celălalt membru al CA) a fost prezent şi o să semneze el după-aia”!După ce au convenit să aprobe majorarea de capital social, cei prezenţi au vrut să intre în legalitate măcar pentru şedinţa de dizolvare a Companiei, care va avea loc pe 21 octombrie. Pentru aceasta era nevoie de desemnarea unui nou reprezentant în Consiliul de Administraţie. Viceprimarul Ion Dragomir a preluat iniţiativa: “Vorbesc cu Tiseanu mâine dimineaţă să convoace o şedinţă extraordinară pentru joi... De la ce oră? La 16?” “Nu, puneţi-o la 18”, a cerut Enache, care a continuat mai încet, ca pentru vecinul său Tudor, “să ajung şi eu de la muncă”. “Bine, la 18. Iar după o pauză de-o ţigară convocăm şi AGA, îl pun eu mâine pe Olăraşu să trimită o adresă la Companie. Dacă Dascălu nu vrea, vorbim cu cenzorii şi vor convoca ei şedinţa AGA”, a făcut imediat planul Ion Dragomir.Şedinţa nu se putea încheia înainte de stabilirea persoanei care va asigura înregistrarea majorării de capital la Registrul Comerţului şi câte şi mai câte... A fost momentul cel mai distractiv al şedinţei, după ce Alin Moldoveanu a propus, într-un moment de linişte: “Mihart”, cu referire directă, evident, la “apropiatul” administraţiei Tiseanu, Cătălin Mihart.După trei zile, consilierii locali s-au întâlnit din nou pentru a-şi desemna reprezentantul în CA al CPGC. La şedinţa condusă de Ion Dragomir a participat şi primarul Horia Tiseanu, care lipsise luni, dar, în schimb, nu a fost prezent nici un reprezentant al Consiliului de Administraţie sau al Comisiei de Cenzori de la CPGC. Nici consilierii nu au fost toţi, lipsind Elena Albu, Bogdana Ţiţei, Gheorghe Tudor, Adrian Piţigoi şi Elvis Arghir.S-a trecut direct la desemnarea persoanei cu pricina. Marian Nistor a propus-o pe Eugenia Nica, singurele cuvinte pe care le-a putut spune despre ea fiind, spre amuzamentul general, “CV-ul dânsei îl am în geantă, iar geanta este în maşină”.O altă propunere a venit din partea consilierului PNDC, Monica Clinciu: Ana Maria Comărniceanu, care este directorul economic al firmei Floricon Salub, firmă ce aparţine şefului (chiar şi interimar) PSD, Florin Constantinescu.Trecându-se la votul secret, Ana Maria Comărniceanu a câştigat cu scorul de 9-4, un vot fiind anulat. Cât de nehotărât a putut fi acel consilier încât să-şi anuleze votul, că doar nu se poate pune problema de prostie?! A urmat şedinţa AGA a CPGC. Şi pentru că nici unul dintre consilieri nu părea prea grăbit, Ion Dragomir a început spunând: “Vă fac o propunere de preşedinte de şedinţă”. “Mai bine faceţi o autopropunere!”, a venit replica promptă a lui Horaţiu Zăgan, mulţumit - probabil - de stilul direct şi operativ al colegului său de partid. Totuşi, Dragomir a propus să fie un jurist preşedinte, iar Monica Clinciu a fost desemnată să conducă şedinţa AGA. În cadrul şedinţei AGA s-a acceptat completarea Consiliului de Administraţie cu Ana Maria Comărniceanu şi a fost desemnată persoana care se va ocupa de îndeplinirea formalităţilor - Viorel Voicu, juristul de la HidroPrahova, cel care a asigurat secretariatul şedinţelor de luni şi joi ale AGA.Discuţiile au alunecat rapid spre... diverse. După ce au aflat că nici HidroPrahova, nici Direcţia Economică nu plătesc chirie pentru ocuparea sediului CPGC, consilierii au ridicat mai multe probleme faţă de operatorul de apă Hidro Prahova. Primul a fost Horaţiu Zăgan: “E o bilă neagră pentru noi - punem pe butuci Compania, dar Hidro nu se mişcă aşa cum am fi dorit şi aşa cum ni s-a promis în privinţa schimbării unor ţevi, a păstrării numărului de angajaţi... Trebuie făcut ceva şi asta repede”. Ion Dragomir l-a completat imediat: “Am fost la o întâlnire cu asociaţiile de locatari, care deplâng absenţa CPGC. Oraşul este abandonat total, iar canalizarea e o mare problemă, pentru că operatorul ne neglijează total. Nu putem lăsa lucrurile aşa, pentru că noi vom face drumuri, trotuare, iar dacă dedesubt avem o reţea pulbere, e grav”. Dragomir Enache a încercat o soluţie: “HidroPrahova plăteşte anual peste un miliard lei vechi chirie la Casa Albă din Ploieşti. Haideţi să-i aducem aici şi lucrurile poate se vor mai îndrepta dacă vor fi mai aproape de noi!” Primarul Horia Tiseanu a încercat să justifice: “Aceiaşi oameni de la CPGC sunt acum la Hidro şi şi-au păstrat aceleaşi obiceiuri, trebuie să-i tragi de mânecă pentru fiecare problemă în parte”.Horaţiu Zăgan a fost cel care a tras concluzia: “Super afacere! Au venituri pe teritoriul Câmpinei şi cheltuieli nule!”


De la o problemă socială, la un precedent extrem de periculos
Profitând de pauza dintre şedinţa Consiliului Local şi cea a AGA, primarul Horia Tiseanu le-a ridicat celor 14 consilieri prezenţi o problemă pe care a considerat-o “extrem de tensionată şi gravă”. Practic, opt persoane sunt ameninţate cu evacuarea, iar administraţia locală nu pare a avea nici o soluţie...“Este vorba - a spus primarul Horia Tiseanu - despre imobilul de pe strada Griviţei, nr. 78. Aici locuiesc trei chiraşi - Elena Răducan, cu două persoane, Constantin Coman, o persoană, şi Florica Anghel, cinci persoane. Există o notificare a unei doamne din Bucureşti - nu are rost să-i dau numele - care a dobândit imobilul prin sentinţă judecătorească definitivă. Totuşi, între proprietar şi chiraşi a intervenit un contract de închiriere, pentru perioada 11 ianuarie 2002 - 30 noiembrie 2006. Alţi doi ani aceşti chiriaşi au stat în imobilul respectiv fără nici un fel de contract. Acum, proprietarul doreşte evacuarea chiriaşilor, iar Primăria nu are nici un fel de spaţii libere. Eu m-am gândit să găsim nişte bani la următoarea rectificare de buget şi să achiziţionăm de pe piaţa liberă trei garsoniere, pe care să le închiriem acestor oameni”. Au urmat reacţiile consilierilor. “O să apară situaţii asemănătoare şi creăm un precedent periculos”, a spus Dragomir Enache. Jenica Tabacu a propus mansardarea blocurilor, dar acesta este un proiect de mai lungă durată, care nu ar rezolva această problemă punctuală. “Ce se mai întâmplă cu centralele termice care au fost dezafectate? Ştiu că am propus la o şedinţă de Consiliu să se facă un studiu... Uite, acum ar fi putut fi o soluţie”, a adăugat Horaţiu Zăgan. Şi secretarul Paul Moldoveanu a ţinut să aibă un punct de vedere: “Trebuie gândit foarte bine un eventual astfel de proiect. Pentru că, dacă aceşti chiriaşi vor dori ulterior să cumpere garsonierele, în baza legii, vânzarea se poate face numai prin firma Conti, evaluările se fac aşa cum se fac şi vor ajunge să le cumpere la preţul a două televizoare”.Situaţia este extrem de delicată, iar soluţia va trebui să fie una fără echivoc. În plus, soluţia propusă de Horia Tiseanu nu ţine cont de lista de priorităţi. Poate că există şi alte persoane aflate în situaţii la fel de grave sau poate chiar mai grave. Iar administraţia trebuie să găsească soluţii pentru toţi.

Cafeneaua liberală “Brătianu” şi-a deschis porţile cu o întâlnire de excepţie

La începutul săptămânii trecute, liberalii au lansat o iniţiativă inedită pentru peisajul politic şi cultural local - Cafeneaua liberală “Brătianu”. După cum şi-au propus organizatorii, cafeneaua ar trebui să reprezinte locul unde orice om, indiferent de apartenenţa sa politică, să vină să-şi exprime un punct de vedere, să dezbată la o cafea atât probleme de actualitate, cât şi politică, dar şi să asculte poveştile unor personalităţi, invitate la cafenea. Nu se putea un invitat mai potrivit pentru ediţia inaugurală a Cafenelei liberale “Brătianu” decât preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus. În ciuda celor 91 de ani, venerabilul preşedinte a discutat timp de două ore şi un sfert despre toate problemele posibile şi imposibile, care au fost ridicate de cei prezenţi.Doru Trifan l-a impresionat pe Quintus, prezentând un adevărat cod de legi ale liberalului, care ar avea mare aplicabilitate şi astăzi. “Sunt din anul 1936 în PNL, cel mai tânăr partid bătrân, dar n-am cunoscut aceste legi şi-mi pare rău, ar trebui prezentate tuturor filialelor”.Foarte spiritual, mereu pus de glume şi... epigrame, Mircea Ionescu Quintus a vorbit despre o serie de probleme de actualitate politică, dar şi despre predecesorii săi liberali, pe care toţi ceilalţi îi cunoşteau doar din cărţi.Printre subiectele de actualitate, Quintus a vorbit despre creşterile salariale: “Nu este o eventualitate imposibilă ca Guvernul să-şi asume răspunderea pentru legea salarizării, dar chiar dacă va pica, tot acest Guvern va organiza alegerile. Un evreu îmi spunea că «puţin e mult mai mult decât nimic», aşa că şi sindicaliştii ar trebui să nu aibă pretenţii exagerate. Eu am făcut frontul, am făcut puşcărie, iar detenţia din comunsm nu se compară cu ce aud că este acum, am fost numărul doi în stat şi trăiesc din pensie. Am pus deoparte nişte bani doar pentru înmormântare. Este drept că am o pensie frumoasă, care-mi permite să mai ajut şi pe alţii. Ajut nişte familii care au ajutat-o pe soţia mea când am fost eu închis, dar îi ajut şi pe alţii. Într-o zi, eram la un magazin şi am văzut un om în etate, că a cerut o bucată de şuncă, iar după ce vânzătoarea i-a spus cât face, a refuzat s-o mai ia. I-am cumpărat-o eu şi omul m-a întrebat dacă sunt sănătos la cap. Nu ştiu cum or putea unii să aibă miliarde, când în ţara asta sunt alţii care nu au ce pune pe masă...” Iar în sală s-a făcut linişte.Quintus a atins şi alte subiecte sensibile. “Apropo de traseismul politic, ce diferenţă este între unul care e din ‘90 în partid, dar a stat prin posturi călduţe, şi unul care vine de câteva luni, dar se implică, e bun şi face ceva? Dacă cineva intră în politică să se îmbogăţească, mai bine să stea acasă!”În privinţa relaţiilor sale personale cu alţi oameni politici preşedintele de onoare al PNL, care l-a avut ca mentor pe I.G. Duca, a spus: “Eu am relaţii bune cu toţi pentru că nu am atacat pe nimeni la persoană. Singurul cu care chiar nu m-am putut înţelege este Băsescu. Cred că o parte din ceea ce e Tăriceanu acum mi se datorează şi mie şi chiar mă sună destul de des să mă consulte în unele privinţe. Şi mai e ceva, eu sunt în relaţii mai bun cu Dinu Patriciu, decât este Tăriceanu cu el. Djuvara, Stolnici şi alţii facem parte din Senatul PNL, un for consultativ, dar nu ne-a întrebat nimeni nimic”.Coautor al amendamentului din Constituţie care spune “Nimeni nu e mai presus de lege”, Quintus şi-a încheiat expunerea de la Câmpina spunând: “Sunt mândru că sunt român şi-L rog pe Dumnezeu să mă mai îngăduie pe pământ până ce toată ţărişoara noastră va fi în siguranţă”.Nu putea lipsi şi epigrama:
“Cer senin şi plin de stele

În acest pătrar de lună,
Dacă vremile sunt rele,
Vremea să ne fie bună!”

“Nu candidez!”
Mircea Ionescu Quintus a fost întrebat dacă ar putea candida la Colegiul 1 Senat, în locul lui Savin. “Nu, nici nu se pune problema. Eu am refuzat să mai candidez acum patru ani, când aveam numai 87 de ani, dar acum la 91, nici nu se pune problema, pentru că nu pot oferi nici o garanţie electoratului că-mi voi duce la bun sfârşit mandatul”.

Quintus despre...
Cristian Adomniţei - nici nu avea ce să caute în funcţia de ministru;

Florin Anghel - un viitor ministru;
Valeriu Stoica - era şantajabil pentru că avea dosar la CNSAS;
Mircea Geoană - premier? Ferească-ne Dumnezeu!
Ion Iliescu - are putere în PSD şi tot ce s-a făcut bun între PSD şi PNL e şi datorită lui;
Traian Băsescu - un tip conflictual, de o şmecherie rarisimă. Îmi poartă pică după ce m-am opus Alianţei DA, dar tot el va fi viitorul preşedinte al României.


Ţărăniştii n-au nevoie de autorizaţie?

De câteva zile bune se lucrează de zor la sediul PNŢCD. Aflat de ceva vreme într-un con de... uitare direct proporţională cu procentul acestei formaţiuni politice, sediul de la intersecţia străzii Schelelor cu Bd. Nicolae Bălcescu a intrat în reparaţii capitale. S-au schimbat ferestrele cu geamuri termopan şi s-a realizat izolarea termică a acestei clădiri. Ce mai, investiţie importantă! Unii chiar au crezut că spaţiul respectiv şi-a schimbat locatarul, că de ani buni nu s-a mai văzut atâta acţiune prin zonă. Dar nu, locatarul, chiriaş al Primăriei, nu s-a schimbat.Ideea este, însă, alta. Am întrebat la Primăria Câmpina ce se întâmplă la PNŢCD şi care e treaba cu renovarea şi... surpriză - nu există nici un fel de autorizaţie de construire emisă de Executiv pentru repararea şi modernizarea imobilului cu pricina! De ce? “Nu se produc modificări ale structurii de rezistenţă a clădirii”, a fost explicaţia oficialilor administraţiei locale, “şi din acest motiv nu este nevoie de autorizaţie de construire”. Poate fi o justificare, dar atunci de ce pentru toate lucrările de izolare termică a blocurilor se solicită autorizaţie? Că doar nu modifică structura de rezistenţă ?!Şi încă un detaliu: cu siguranţă nu există nici o legătură între întâlnirea liderului ţărănist Marian Miluţ cu primarul Horia Tiseanu şi demararea acestor lucrări fără nici un fel de autorizaţie! Nu?

Miliardarul Emanoil Savin nu mai vrea... senator

În cursa pentru Colegiul 1 Senat Prahova, din care face parte şi municipiul Câmpina, se aflau înscrişi - mai mult sau mai puţin oficial - patru candidaţi. Era vorba despre Georgică Diaconu (PSD), Cătălin Mihalache (PNG-CD), Emanoil Savin (PNL) şi Georgică Severin (PD-L). Poate cea mai mediatizată dintre cele patru candidaturi a fost cea a miliardarului Emanoil Savin primarul oraşului Buşteni. Acesta era membru marcant (şi cotizant important) al PD-L. După ce şi-a anunţat intenţia de a candida, PD-L l-a eliminat din orice structură de conducere, rămânând un simplu membru al formaţiunii politice. Vehiculata candidatură din partea PNL nu a mai avut loc, pentru că Savin nu a demisionat din PD-L, caz în care ar fi pierdut mandatul de primar. Oficial, Emanoil Savin a declarat “Nu mă mai interesează să candidez pentru un loc de senator. Prefer siguranţa funcţiei de primar decât atmosfera existentă în Parlament”.Se pare că, în realitate, situaţia este cu totul alta şi că “o mână de la PD-L şi o alta de la PSD au ajuns la butonul care trebuia şi l-au convins pe Savin să nu mai candideze”, după cum ne-au precizat surse din cadrul PNL.În aceste condiţii, lupta pentru ocuparea postului de senator de Câmpina şi Valea Prahovei se va duce între social-democratul Georgică Diaconu şi democrat-liberalul Georgică Severin. Asta în cazul în care PNL nu va ieşi pe ultima sută de metri cu un candidat surpriză.

Funcţionarii Primăriei nu au făcut grevă

Joi, 9 octombrie, între orele 8.00 şi 10.00, funcţionarii publici din întreaga ţară s-au aflat într-o grevă de avertisment, după un model care tinde să devină clasic pentru o toamnă preelectorală. Salariaţii de la Primăria Câmpina nu s-au raliat la greva colegilor din sistem, din simplul motiv că funcţionarii publici din Primăria Câmpina sunt afiliaţi la Confederaţia Sindicală “Cartel Alfa” şi nu la Federaţia Sindicală “Sed Lex”, doar aceştia din urmă fiind în grevă de avertisment pentru primele două ore ale zilei de joi.

Corneliu Anastase a suferit un infarct

Corneliu Anastase, tatăl Robertei Anastase, europarlamentar şi preşedinte PD-L Prahova, a suferit un infarct în seara zilei de joi, 9 octombrie. A fost internat de urgenţă la Spitalul Judeţean din Ploieşti. Aici, Roberta Anastase a vegheat la căpătâiul tatălui său întreaga noapte, dar şi în zilele următoare.

Piaţa imobiliară a explodat

De la 4-5 dolari, un metru pătrat de teren, în Câmpina, a ajuns şi la 500 euro!

Piaţa imobiliară pare a fi într-o continuă creştere, fenomenul fiind sesizabil în întreaga ţară, nu numai la Câmpina. Chiar dacă se vorbeşte despre o criză financiară la nivel mondial, efectele acesteia par a nu afecta piaţa imobiliară din Câmpina. Cel puţin, deocamdată.Pentru a afla părerea unui specialist în domeniul imobilar, am discutat cu administratorul unei societăţi de profil, Bogdan Mănescu. “Anul 2002 a fost momentul în care a început să se caute terenuri în cartierul Muscel. Aceasta este zona rezidenţială, preţul unui metru pătrat de teren ajungând la 300 euro, după ce, prin anul 2000, se mai puteau cumpăra, încă, terenuri în această zonă cu 4-5 dolari/mp. Cel mai scump teren, în schimb, este în centrul Câmpinei, dar aici nu prea mai sunt suprafeţe, iar oferta este scăzută. De aceea şi preţul ajunge până la 500 euro/mp, după ce, prin anul 2000, nu puteai da mai mult de 15 dolari pentru un metru pătrat de teren similar. Ar urma cartierul Voila, unde terenurile ajung până la 100 euro/mp, în vreme ce prin cartierul Turnătorie se mai găsesc terenuri cu 50-80 euro/mp. Preţul este determinat de zonă, de utilităţile existente, dar şi de gradul de ocupare a terenurilor. Terenurile din zonele limtrofe - mă refer la mediul rural - nu au înregistrat aceeaşi urcare spectaculoasă, crescând de la 2-3 dolari/mp la 25-30 euro/mp. Au înregistrat o creştere mai mare localităţile Cornu, Breaza şi Băneşti, unde preţurile au crescut de la aproximativ 5 dolari până la 65-70 euro/mp. Creşterea preţurilor în localităţile limitrofe are printre cauze şi lipsa acută de terenuri din Câmpina”, ne-a declarat Bogdan Mănescu.Dacă aşa stau lucrurile în privinţa terenurilor şi, implicit, caselor, la apartamente, în principiu, se aplică aceleaşi creşteri. “La apartamente preţurile se menţin ridicate, poate şi pentru faptul că oferta este destul de mică, ceea ce nu poate duce la o scădere a preţurilor în nici o economie de piaţă. Dar dacă preţurile cresc şi exigenţele cumpărătorilor cresc. De altfel, sunt extrem de rare cazurile în care apartamentele se mai vând fără centrală termică, fără a avea gresie, faianţă, balcon închis, separaţii şi alte numeroase facilităţi”, a afirmat Bogdan Mănescu. Cam aceasta a fost situaţia în perioada 2000-2007. Ce se întâmplă în anul 2008? Ne răspunde tot Bogdan Mănescu: “Piaţa imobilară a luat un şi mai mare avânt şi s-au înmulţit tranzacţiile imobiliare. Una dintre cauze ar putea fi şi faptul că orice om poate beneficia mai uşor de un credit bancar, cam începând cu anul 2003. La Câmpina se caută în continuare foarte mult atât terenurile, cât şi casele şi apartamentele, astfel încât, în opinia mea, piaţa imobilară din Câmpina nu este în pericol. În schimb, suferim la capitolul investiţiilor în infrastructură. În cartierele Muscel şi Voila s-au încercat câteva investiţii în reţele utilitare, ceea ce a dus imediat la o creştere a preţurilor. Există şi multe terenuri care au fost achiziţionate în scop pur speculativ, fără a se construi nimic pe ele sau fără a se investi pentru a creşte valoarea reală a terenurilor. Asta a adus la o creştere a preţurilor, dar artificială. De asemenea, se poate constata o creştere a exigenţei cumpărătorilor, mai ales şi după reglementarea sistemului de cadastrare. Sunt mulţi cumpărători care solicită studii geotehnice, chiar certificate de urbanism, precum şi existenţa unui minimum de condiţii - apă, curent electirc, gaz metan, canalizare, drum asfaltat. În privinţa apartamentelor, dacă preţurile acestora cresc, la fel se întâmplă şi cu nivelul chiriilor. Aşa se face că nivelul chiriei pentru o garsonieră ajunge până la 150 euro, în vreme ce un apartament poate fi închiriat şi cu o sumă de până la 450 euro/lunar”.Aşa se vede piaţa imobiliară câmpineană prin ochii unui specialist în acest domeniu. Iar ca o dovadă că şi piaţa imobiliară din Câmpina este la o cotă foarte înaltă putem aminti că numărul tranzacţiilor imobiliare de peste un milion de euro a crescut semnificativ, valoarea totală a tranzacţiilor dublându-se sau chiar triplându-se faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Realităţile câmpinene

comentate de Horaţiu Zăgan
Având mereu puncte de vedere acide, dar pertinente, Horaţiu Zăgan este de departe consilierul cu cea mai mare experienţă din actuala legislatură, fiind singurul aflat laal patrulea mandat consecutiv de consilier local.Despre ultimele evenimente din viaţa social-administrativăa urbei, Horaţiu Zăgan are numeroase comentarii,pe care vi le prezentăm în rândurile următoare.

“Câmpina a rămas în urmă în ceea ce priveşte infrastructura de apă şi canalizare”
La ultima şedinţă a Consiliului Local aţi avut un punct de vedere aparte faţă de situaţia Companiei Publice şi implicarea HidroPrahova în viaţa socio-economică a Câmpinei. Care sunt argumentele dvs.?
În mandatul 2000-2004, eu am fost cel care a iniţiat primul proiect de hotărâre prin care Compania Publică urma să facă parte din operatorul regional HidroPrahova. La vremea respectivă, ca şi acum, era evident că valoarea mare a fondurilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii, a reţelelor de apă şi canalizare, inclusiv a staţiei de epurare, impuneau pentru Câmpina includerea într-un operator regional, de altfel, una dintre condiţiile impuse de finanţatorii europeni. Nu discut faptul că atunci s-au opus acestui proiect, iniţiat de un membru PSD, tocmai cei care, în următorul mandat, au făcut lobby şi au insistat ca acest proiect să fie aprobat. Şi atunci, şi acum am acţionat cu bună credinţă, pur şi simplu pentru că am crezut şi cred în acest proiect. În momentul de faţă, din ceea ce se observă, Câmpina a rămas în urmă în ceea ce priveşte infrastructura de apă şi canalizare, programele şi finanţările aferente întârzie... Şi mai mult, din ceea ce cunosc eu de la momentul adoptării hotărârii Consiliului Local, nu s-au respectat condiţiile de protecţie socială impuse de partidul nostru. Şi mă refer aici în primul rând la menţinerea tuturor angajaţilor de la Compania Publică în schema de personal a operatorului regional Hidro Prahova. Am şi spus în şedinţa Consiliului Local la care faceţi referire că, dacă investiţiile serioase întârzie să apară, iar ceea ce a mai rămas din Compania Publică este în pragul falimentului, toate acestea vor constitui o bilă neagră pentru Consiliul Local.
“Sediul HidroPrahova trebuie să fie la Câmpina”
S-a vorbit şi despre mutarea sediului HidroPrahova la Câmpina. Ce părere aveţi?
Da, cred că trebuie făcute toate demersurile pentru ca sediul HidroPrahova să fie mutat la Câmpina. Personal, voi face demersuri către Consiliul Judeţean şi voi discuta cu preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Cosma, care a fost, de altfel, unul dintre promotorii acestui proiect, în mandatul 2000-2004, şi cred că vor fi de acord, mai ales că municipiul Ploieşti nu face parte din acest operator regional. Sediul HidroPrahova trebuie să fie la Câmpina. În felul acesta municipiul nostru va avea o putere sporită în luarea deciziilor şi urmărirea activităţii acestei societăţi, activitate care are un impact imediat asupra populaţiei.
“Voi iniţia un proiect de hotărâre pentru reamenajarea centralelor termice şi mansardarea lor”
Un alt subiect, deschis de primarul Horia Tiseanu, a fost cel al locuinţelor sociale. Consideraţi că este bine ca Primăria să cumpere locuinţe de pe piaţa liberă?
De fiecare dată când au fost luate în discuţie eventuale vânzări ale centralelor termice dezafectate, am susţinut că ar fi fost de dorit ca din partea Executivului să avem un studiu privind utilizarea acestor spaţii în interesul public, al cetăţenilor. Nu am nimic împotriva iniţiativei particulare, ştiu, însă, că în Câmpina se resimte acut lipsa spaţiilor, de la cel locativ, până la cel pentru tot felul de alte activităţi ale Primăriei. Iată că a trebuit să ni se prezinte o adresă prin care câteva familii sunt somate să evacueze un imobil în care au fost chiriaşi, după ce imobilul a fost retrocedat. Sunt convins că în Câmpina acesta nu este un caz singular, fiind numeroase alte familii de chiriaşi, care stau permanent cu gândul că pot fi evacuaţi în orice moment. Desigur, achiziţionarea unor locuinţe de către Primărie ar reprezenta o soluţie, dar şi din punct de vedere al timpului necesar unui astfel de demers, dar şi al cheltuielilor ce urmează a fi făcute, cred cu tărie că soluţia reamenajării centralelor termice, care încă au rămas în proprietatea administraţiei locale, constituie o variantă mult mai bună. O compartimentare eficientă a acestora şi chiar o mansardare a unora dintre ele ar rezolva o parte dintre problemele locative cu care se confruntă Primăria Câmpina. Sincer, chiar cred că ar trebui început acest demers şi mă gândesc serios să iniţiez chiar un proiect de hotărâre în acest sens.
“«Cu o floare nu se face primăvară» şi nici curăţenie”
A fost Ziua Curăţeniei. Cum consideraţi această iniţiativă?
În principiu, este o acţiune binevenită, care cred că a fost gândită ca o sensibilizare a populaţiei pentru a asigura şi păstra curăţenia localităţii. Totuşi, sincer, cred că o singură acţiune pe an - repet, binevenită - nu este suficientă. Ştiţi, este o vorbă, «Cu o floare nu se face primăvară» şi nici curăţenie. Trebuie să conştientizăm cu toţii că putem avea un oraş curat doar dacă fiecare dintre noi, zi de zi, contribuie la curăţenia urbei. Exagerând, este ca şi cum am păcătui un an întreg şi am crede că mergem o dată pe an la biserică şi este suficient pentru ni se ierta păcatele. Nu se poate! Trebuie să fim conştienţi permanent că este mult mai uşor să aruncăm o hârtie în coşul de gunoi, PET-urile în containerele speciale, resturile de sticlă la locul lor şi tot aşa, decât să încercăm o dată pe an, cu rezultate modeste, să dovedim că facem ceea ce ar trebui să facem de fapt zi de zi.
“Se impune şi o curăţenie în rândul clasei politice”
Printre cei care s-au aflat pe străzi la Ziua Curăţeniei s-au aflat şi candidaţi pentru alegerile parlamentare din noiembrie. Dvs. aţi fost prezent?
Îmi pare rău că, din motive personale, nu am putut să particip, dar dacă tot m-aţi întrebat, pot să vă spun că în afară de curăţenia oraşului, cred că se impune şi o curăţenie în rândul clasei politice. Sunt convins că vom avea şansa, în viitorul apropiat, să mai discutăm pe marginea acestui subiect.

Minipoliţia rutieră

Ca şi în alte localităţi româneşti, în Câmpina, pentru copii, traversarea străzii este o mare aventură. Asta pentru că urbea nu prea are semafoare în zona şcolilor, iar viteziştii nu ţin cont de prezenţa copiilor, ca să nu mai vorbim de parcatul fix pe trotuare. Cu toate că, se ştie din Codul Rutier, acolo unde sunt unităţi şcolare trebuie să existe şi semne corespunzătoare, la noi nu prea există aşa ceva. Şi pentru că Poliţia nu poate face faţă tuturor “dezechilibrelor” din urbe, picii de la Şcoala Centrală le-au sărit în ajutor. În fiecare dimineaţă, micuţii cu uniforme reflectorizante şi “stop-uri de mână”, fac legea circulaţiei în faţa şcolii lor. Şi o fac aşa cum trebuie, nepărtinitor. Am putea spune chiar peste media Poliţiei. Pentru că picii nu ţin cont de “cei de sus” şi pun stopul în botul maşinilor de la Parchet, Judecătorie sau Poliţia Comunitară, toate avându-şi sediul pe strada din imediata vecinătate a acestei instituţii.

Ajutoare de la UE pentru săraci

Aproximativ 28.000 de prahoveni vor fi beneficiarii unor ajutoare care constau în distribuirea gratuită a unor cantităţi de alimente din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene, în cadrul Programului European pentru Ajutorarea Defavorizaţilor (P.E.A.D.), potrivit declaraţiilor lui Mihai Condrescu, purtător de cuvânt al Prefecturii Prahova. În acest program au fost incluşi de autorităţile judeţene prahovenii care beneficiază de venitul minim garantat, sunt pensionari agricultori, persoanele îngrijite în centre rezidenţiale, administrate de furnizori de servicii sociale nonprofit, persoanele care primesc o masă la cantinele de ajutor social administrate de primării sau de furnizorii privaţi nonprofit. Prahova va primi 588 de tone de făină şi 183.840 de tone de zahăr. Fiecare persoană beneficiară a programului va primi şase kilograme de zahăr şi 20 de kilograme de făină, primăriile localităţilor urmând să le distribuie gratuit, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie. Programul de ajutorare a persoanelor defavorizate este derulat de Instituţia Prefectului, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură. La nivelul municipiului Câmpina, potrivit datelor puse la dispoziţie de purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mariana Pătraşca, sunt înregistrate “90 de persoane care beneficiază de masă la cantina socială şi 170 de familii care primesc ajutor social”.

Mizerii de salubrizator

ITECOL PLOIEŞTI FACE MIŞTO DE CLIENŢI
Afacerile cu gunoi din România s-au dovedit a fi joburi prospere. Foarte prospere. Numai într-o singură direcţie. A operatorilor. Într-o ţară unde Distrigazul fură banii clientului cu “contorul”, de ce nu ar trece la un proces de haiducie legală şi operatorii mai mici de servicii publice? Astfel, SC Itecol Tehnica Ploieşti, căreia i-a picat ca o “mănuşă” obligativitatea primăriilor prahovene de a asigura serviciul de salubrizare pe teritoriul localităţii din administraţie şi a “prins” contracte în mai multe localităţi adiacente Câmpinei (Proviţa de Jos, Proviţa de Sus, Ocina, Adunaţi, Secăria, Şotrile etc), a încheiat contracte cu clienţii, dar nu le respectă. Firma de mai sus nu numai că asigură serviciul cu o singură “gunoieră” (la zece la localităţi), pe care lucrează mai tot timpul nişte romi cu sticla de băutură la purtător, care ridică gunoiul după bunul plac, îl împrăştie pe stradă, sau îl uită pur şi simplu în faţa caselor clienţilor, dar nu au nici un program anume (variaţiile de ridicarea “mărfii” fiind de zile sau săptămâni!). Mai mult decât atât, Itecol a săltat pubelele stradale amplasate în capătul străzilor, unde “gunoiera” nu are acces. Iar aceste străzile au uneori câţiva kilometri lungime, acolo locuind mai multe familii, cărora deşi nu le oferă nici un serviciu le eliberează lunar facturi! Pe care, evident au pretenţia să le fie plătite!După ce a “uitat” să ridice gunoiul vreo două săptămâni în luna august şi a transformat localitatea într-o adevărată “Glină”, primarul şi consilierii din Proviţa de Jos, au băgat urgent în şedinţă un director al societăţii (I. Badiu), căruia i-au expus motivele nemulţumirii primăriei sau a localnicilor şi au aplicat societăţii o sancţiune de 500 lei. Simţind mirosul pericolului de a fi expulzat din localitate, Badiu, s-a văitat că are prea puţine contracte şi că nu poate interveni asupra salariaţilor care dacă “nu sunt lăsaţi liberi vor demisiona”! De asemenea, el a promis că lucrurile vor intra în normalitate, numai că au rămas doar la nivel de promisiune. În continuare, firma care menţionează că plăteşte 720 lei/tona gunoi (adică 200 euro!) la rampa ecologică din Băicoi, eliberează facturi unor clienţi cărora - de fapt - nu le asigură nici un serviciu! Aşa este şi cazul mai multor familii din Drăgăneasa, care stau cocoţaţi pe dealuri unde “gunoiera” nu poate ajunge, dar plătesc facturi! “Pentru că primeam ajutor social, Primăria m-a obligat să închei contract de salubrizare”, ne-a declarat Cornel Z. “Culmea este că mie nu mi-au ridicat niciodată gunoiul! Este imposibil să vină maşina la poarta mea”. “Din octombrie 2007 au ridicat habele de pe drum şi nu avem unde arunca gunoiul. Dar ei tot ne trimit facturi”, ne-a mai asigurat şi Lili D. “Este chiar bătaie de joc”, se plânge Mihaela G., care a sunat la firmă şi a primit răspuns că e obligată să plătească facturile din urmă, chiar dacă nu i s-a asigurat serviciu. “Nu am reziliat contactul, nici eu nici vecinii mei, pentru că am tot sperat că vor aduce pubelele înapoi pe stradă, chiar dacă stăm la câteva sute de metri de ghenă. Dar nu e nici un semn”, ne-a spus şi Marcela A.. “După ridicarea habelor, localnicii la poarta cărora nu ajunge gunoiera, refuză să mai plătească facturile. De fapt, eu nici nu am curaj să merg la poarta lor să fac încasări, când ştiu bine că nu beneficiază de servicii”, ne-a mai declarat şi casiera firmei Dorina Cernat.Aşadar, la Proviţa de Jos, unde, în semn de protest, unii bucureşteni aruncă gunoiul lunea dimineaţa “chiar în uşa primăriei” (cum ne-a menţionat d-na Cernat), Itecol Tehnica se face că nu vede. Şi trece mai departe, lăsând în urmă gunoaie. Adică probleme. Apoi, chiar dacă nu asigură servicii, sau “le face în dorul lelii”, societatea face profit. Mărind facturile fără să aducă îmbunătăţiri: de la 2,24 lei/lună/familie în 2006, la 5,95 lei în 2007, şi la 10 lei în 2008.

Pe scurt...

Raport en-detail. Vă prezentam, în ediţia noastră precedentă, câteva concluzii ale raportului Curţii de Conturi după ultimul control efectuat la Primăria Câmpina. Ei bine, începând de săptămâna viitoare, vă vom prezenta în detaliu neregulile descoperite de inspectorii Curţii de Conturi. Astfel, veţi avea posibilitatea să vedeţi cine beneficiază de “greşelile” administraţiei locale, dar şi cine sunt responsabilii de această situaţie. Şi nu numai atât!
Sentinţa. În procesul inedit dintre Tribunalul Prahova şi Baroul de Avocaţi s-a dat sentinţa. Reamintim că avocaţii au fost daţi în judecată pentru eliberarea câtorva metri pătraţi din incinta Judecătoriei Câmpina. Primele înfăţişări au avut loc la Câmpina, iar prima instanţă a şi dat verdictul: Baroul trebuie să evacueze spaţiul cu pricina. Avocaţii au posibilitatea de a ataca sentinţa primei instanţe.
Azilul de pe Voila trebuie să aştepte PUG-ul. Printr-o hotărâre a Consiliului Local s-a aprobat realizarea unui azil pentru bătrâni în zona Voila, pe un teren situat între tabăra şcolară şi fosta unitate militară de pe dealul Muscel. Fundaţia care a promis realizarea azilului s-a apucat de treabă, dar s-a lovit de... birocraţie. Reprezentanţii fundaţiei susţin că, după eliberarea certificatului de urbanism, Primăria refuză să le elibereze autorizaţia de construcţie. Din partea Primăriei, purtătorul de cuvânt, Mariana Pătraşca, ne-a explicat situaţia: “Pentru eliberarea autorizaţiei de construire a azilului de bătrâni de pe Voila era necesar un PUZ. Din păcate, odată cu intrarea în vigoare a hotărârii Consiliului Local, a intrat în vigoare şi OUG 114/octombrie 2007 privind protecţia mediului, care prevede că schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi este interzisă, indiferent de regimul juridic. Chiar dacă s-a motivat obţinerea avizului de faptul că e un caz de utilitate publică, schimbarea destinaţiei terenului se poate face numai prin PUG, care sperăm să fie finalizat până la sfârşitul acestui an”.
Bani pentru pensionarii petrolişti. După Ziua Internaţională a Vârstnicilor de la 1 octombrie, Asociaţia Pensionarilor Petrolişti din România a alocat filialei câmpinene a acestei asociaţii suma de 5 milioane lei vechi pentru ajutorarea persoanelor aflate în dificultate. Florea Voicu, responsabilul comisiei sociale a asociaţiei, şi Jean Păunescu, casier contabil, care prestează activitatea de la asociaţie fără a încasa nici un fel de retribuţie, împreună cu conducerea asociaţiei, au decis ca suma primită să fie alocată pentru 11 persoane, care au nevoie de ajutor şi pentru care fiecare bănuţ înseamnă foarte mult.
Clasă pentru romi. În cadrul programului “Ecluza prahoveană a incluziunii sociale”, la Căminul Petrol, acolo unde funcţionează parteneriatul dintre Asociaţia Romilor “Frăţia” şi Consiliul Local Câmpina, sâmbătă, 11 octombrie, s-au mai deschis cursurile unei clase. Este vorba de peste 20 de tineri care vor învăţa timp de trei luni la clasa de cultura plantelor, existând posibilitatea angajării lor ulterioare la întreţinerea spaţiilor verzi.

Tamponare interetnică


Mare scandal mare la intersecţia străzii Orizontului cu b-dul Nicolae Bălcescu. Totul se întâmpla vineri, în jurul prânzului. Un autoturism Volfswagen Golf, cu numere provizorii - PH 011962 - de-abia adus în ţară de vreo două săptămâni, după mărturisirea proprietarului, nu a acordat prioritate autoturismului Dacia Logan, cu numărul de înmatriculare B 85 CIK, în care se afla un grup de romi. Nimeni nu a fost rănit, doar maşinile având de suferit, dar romii au aşteptat cu nerăbdare sosirea unui echipaj de Poliţie, care să le facă dreptate.

Cronica neagră

Acroşaj. Aron T., de 71 ani, din Câmpina se deplasa într-una dintre dimineţile de la începutul săptămânii trecute spre Scorţeni, cu autoturismul propriu, Audi. Pe coasta care urcă spre satul Urleta, din cauza neadaptării vitezei de deplasare în curbă, l-a acroşat cu partea dreaptă faţă pe Gheorghe D., de 55 ani, din Scorţeni, cvare se deplasa pe partea dreaptă a drumului, pe lângă bicicletă. Din accident a rezultat rănirea uşaoră a lui Gheorghe D., în vreme ce Aron T. este cercetat de Poliţie, iar câteva luni va fi pieton sau pasager.
Radar. Poliţia Rutieră Câmpina şi Poliţia Băneşti au acţionat la începutul săptămânii trecute cu aparatul radar pe DJ100D, care face legătura între Băneşti şi Urleta. Au fost aplicate 18 sancţiuni contravenţionale în valoare de 12 milioane lei vechi, s-a reţinut în vederea suspendării un permis de conducere şi au fost retrase două certificate de înmatriculare.
Pieton neidentificat. Marţi, 7 octombrie, în jurul orei 8.45, Laurenţiu B., de 43 ani, din Breaza, în timp ce conducea un autoturism marca Ford Mondeo pe strada 23 August din localiatte, în direcţia Breaza- Câmpina, a surprins şi accidentat grav un pieton a cărui identitate a rămas necunoscută.
Dispărut. Poliţiştii din Băneşti au fost sesizaţi de Ortansa S., de 71 ani, din localitate, asupra faptului că soţul ei, Neculai S., de 76 ani, a dispărut de la domiciliu. Bărbatul are o înălţime de 1,60m, 60 kg, ochi albaştri, păr alb şi are defect de vorbire şi defect locomotor. La data dispariţiei purta o geacă din piele neagră, cămaşă de culoare albă, galoşi din cauciuc, pantaloni maron.

Pălănceanu a demisionat

Debut cu dreptul în faţa propriilor suporteri pentru antrenorul Mircea Hagianu, cu atât mai mult cu cât a întâlnit singura echipă câmpineană din Liga A. În schimb, după înfrângerea cu 3-1 de la Brebu, antrenorul formaţiei Unirea Câmpina, Marius Pălănceanu a demisionat. Unirea a jucat la Brebu cu Păuşoiu - Gratie, Cazan, Basma, Cârstei (autorul golului) - Ungureanu, Ţigănuş, Plăvache, Chejnoiu - Jantea, Vane. Au mai jucat: Burlacu, Năstase, Mănescu. Patronii Ciobotaru şi Mănescu au luat în calcul inclusiv varianta retragerii echipei, în primul rând, din cauze financiare, dar vor să continue şi caută antrenor.

Barca, Real, Inter şi Boca Juniors vin la Cupa Toamnei de la Câmpina

Vineri, 17 octombrie, începe Supercupa Toamnei la fotbal, competiţia fiind găzduită de arenele Fibec. Până la ora închiderii ediţiei noastre se înscriseseră 20 de echipe: EMIPOP-PROVITA; TAGBLEU; FC POIANA; FC MONDIAL; GFORCE; AQUA-TALEA; DINAMO; AVANTUL-MARGINENI; UNIREA; ARHITECTII; GOLDENTEAM; FC BARCA; REAL; INTER; PROHID-BAICOI; STARTEAM; PISTOLARII; TAIPAN; LILIECII; BOCAJUNIORS-BREBU. Echipele vor fi împărţite în două grupe, ocupantele primelor două locuri calificându-se în semifinalele întrecerii. Finala este programată pentru 28 noiembrie, ora 18,00, organizatorii (Alin Moldoveanu şi Daniel Telegescu, cu sprijinul d-lui Florin Anghel) anunţând premii substanţiale.

Victorie şi egal pentru Coruna


Cele două grupe de juniori ale Corunei au jucat în week-endul trecut la Brazi şi pe teren propriu cu Tinereţea Izvoarele. În vreme ce grupa antrenată de Alin Postolache a învins cu 4-0, la Brazi, formaţia similară a Chimiei, trupa antrenată de Roberto Opanschi a remizat pe teren propriu 2-2 cu Tinereţea Izvoarele. Golurile remizei au fost marcate de Adrian Vintilă şi Andrei Ţiţei, Opanschi declarând: „Sunt mulţumit de atitudinea jucătorilor, chiar dacă scorul mă nemulţumeşte“.
Etapa viitoare, sâmbătă, de la ora 16,00, pe stadionul Rafinăriei, puştii lui Opanschi vor întâlni pe Intersport Plopeni.