20 octombrie 2008

Mită la spital?

Câmpineanca Maria Elena Aron a depus la Spitalul Municipal plângerea nr. 3787 din 9 octombrie, în care prezintă fapte incredibile, ce s-ar fi petrecut în această instituţie. Sinteza acestei plângeri ne-a fost prezentată chiar de Maria Aron: “Am un necaz mare cu casa în care locuiesc şi pentru asta mă tot judec de câţiva ani. La un moment dat, prin martie anul acesta, la dosar am avut nevoie de un act medical. M-am dus la spital, iar cineva mi-a făcut legătura cu o fată de la registratură, care facilita obţinerea unor astfel de certificate medicale. M-am dus la această fată, pe care o cheamă Mihaela Matei, mi-a dat o hârtie şi m-a pus să fac o cerere, spunându-mi că «se rezolvă». I-am dat cererea, actele necesare şi s-a dus la doctorul care ar fi trebuit să-mi elibereze certificatul. Când s-a întors mi-a zis că doctorul a cerut 20 de milioane lei vechi, pe care să-i aduc în aceeaşi zi. M-am făcut luntre şi punte şi am venit cu banii. I-am dat fetei banii şi s-a dus imediat să-i ducă doctorului, spunându-mi că «îşi face şi el casă şi are nevoie». A doua zi, m-a sunat că trebuie să mai duc două milioane, unul pentru un timbru fiscal, iar un alt milion mi-a zis că «pentru nebuna de directoare», dar eu nici n-am mai scris asta în plângere ca să nu se supere pe mine. Am făcut eu scandal, dar n-a vrut să-mi dea certificatul medical de care aveam nevoie până nu i-am mai dat două milioane. I-am dat, ce era să fac?! Între timp procesul meu a continuat, iar când s-a ajuns la actul respectiv, mi s-a spus că nu este bun. M-am dus înapoi la spital, dar nu m-am mai dus la fată, ci direct la doctorul Victor Mihailov. El s-a arătat foarte înţelegător şi am mers împreună la secretariat rugând pe cineva de acolo să-i facă un duplicat cu modificările necesare. Şi mi-a zis că trebuie să plătesc timbru fiscal de 10 bani, 50 de bani sau un leu. Am crezut că-mi vine rău, pentru că fata de la registratură îmi ceruse un milion pentru timbru! Doctorul săracu’ nu mi-a cerut absolut nimic, dar eu l-am întrebat dacă au ajuns banii la el. S-a schimbat la faţă, nu-i venea să creadă nici lui, dar nici mie... Mi-a zis că nici măcar nu-şi face casă, el stând într-un apartament. Mi-am dat seama că am fost păcălită. Am făcut această plângere şi solicit să mi se dea banii înapoi, pentru că, dacă nu se întâmplă asta, ajung până la ministru. Şi-au bătut joc de mine! Eu pot dovedi tot ceea ce am spus, pentru că, în momentul când i-am dat banii acelei fete, o nepoată de-a mea era de faţă, deci am martori”.Managerul interimar al Spitalului Municipal, Constanţa Ţiţei, ne-a confirmat că a primit o plângere, iar situaţia va fi discutată în Comitetul Etic: “Da, este adevărat că am primit o astfel de plângere şi am dispus convocarea Comitetului Etic pentru a discuta această situaţie neplăcută. Din păcate, referentul Mihaela Matei, care este acuzată în această plângere, s-a internat miercuri (n.r. - 15 octombrie) la Ploieşti, astfel că am fost nevoiţi să amânăm şedinţa Comitetului Etic din 16 octombrie pentru 23 octombrie. Eu nu ştiu dacă s-au dat bani, câţi s-au dat, dar lucrurile trebuie lămurite”.Precizăm că din Comitetul Etic fac parte directorul de îngrijiri medicale al spitalului, Emilia Rotaru, dr. Virgil Rădulescu, dr. Mihai Badea, dar şi consilierul juridic al Consiliului Local, Laurenţiu Olăraşu.

Cine şi unde candidează...

La 21 octombrie, deci chiar astăzi, expiră termenul de depunerea candidaturilor pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Introducerea votului uninominal i-a bulversat mult pe alegători, dar şi pe candidaţi, “exigenţele”, mai ales cele de ordin financiar, ducând la multe răsturnări de situaţie. Vă propunemsă mai aruncăm o privire în cele două colegii - pentru Senat şi Camera Deputaţilor - care includ şi municipiul Câmpina, cu precizarea că este posibil să mai apară surprize de ultimă oră.La Senat, avem trei candidaţi cerţi: Georgică Diaconu (PSD, fostul prefect, domiciliat în Cornu), Cătălin Mihalache (PNG-CD, consilier local la Breaza) şi Georgică Severin (PD-L, patronul trustului media QED).La PNL ar putea apărea surprize, fiindla fel de probabile atât revenirea lui Emanoil Savin, primarul oraşului Buşteni, cât şi intrareaîn cursă “senatorială” a lui Florin Anghel.Această din urmă situaţie ar putea aduceo competiţie - de idei, desigur - extrem de interesantă între doi (foşti) prieteni - Anghel şi Severin. Situaţie posibilă doar în cazul în care nu se adevereşte informaţia potrivit căreia Florin Anghel ar candida la deputăţie din partea PD-L. Da, da, aţi citit bine! Aşa se aude şi... nu s-ar auzi dacă nu ar fi povestit cineva ceva despre asta. Se pare că Anghel nu vrea la Senat, din motive care ţin de negocieri la vârf între anumite partide, ceva de genul “să scoatem noi senator la Slănic, de exemplu, iar vouă vă lăsăm cale liberă în alt colegiu”. Aşa se aude... Dar se aude tot mai insistent. Dacă e adevărată treaba asta,iar Anghel va candidadin partea PD-L, iar dacă Savin chiar s-a retrasdin cursa pentru parlamentare, atunci liberalii vor trebui să găsească un candidat pentru Senat, cee cenu este deloc uşor. La Camera Deputaţilor lucrurile sunt şi mai complicate. Cert este doar candidatul PSD, consilierul localcâmpinean Horaţiu Zăgan. Reamintim că,în cazul PNL, se ştia despre candidatura lui Florin Anghel. Cum despre el se spune că trece la PD-L, liberalii mizează acum pe candidatura patronului societăţii Confind Câmpina, Ioan Simion. Acesta nu a prea fost prezent în viaţa publică locală, fiind cunoscut mai degrabă în mediile de afaceri şi în rândul amatorilor de statistici, care l-au regăsit de curând în “Top 500 miliardari”, realizat de cotidianul “Adevărul”, acolo unde Simion apare pe locul 229, cu o avere estimată la 37-40 milioane euro.Revenind la... Florin Anghel, cel care nu încetează să ofere tot felul de surprize politice, reamintim că, în cazul în care într-adevăr va candida la Camera Deputaţilor din partea PD-L, atunci el practic va prelua locul lăsat liber de notarul câmpinean Mărgărit Muşat. Acestaa decis să nu mai candideze la parlamentarele din noiembrie, deşi fusese anunţat oficial ca şi candidat din partea PD-L în colegiul care include şi Câmpina. Oricum, democrat-liberalii auşi o variantă de rezervă - consilierul local Marian Nistor, cel pe care Horia Tiseanu, preşedintele PD-L Câmpina, pare decis să-l arunce în luptă pentru a-i creşte cota, probabil, în perspectiva localelor din 2012. Sau poate că, pur şi simplu, pedeliştii nu aveau altă soluţie.Până la lămurirea lucrurilor mai este foarte puţin timp. Practic,în seara zilei de marţi totul va trebui elucidat. Apoi, va urma nebunia, pardon, campania electorală.
Lista finală a candidaţilor
Senat
Georgică Diaconu - PSD
Liviu Ilaşi - PNL
Cătălin Mihalache - PNG-CD
Andrei Pusok - UDMR
Georgică Severin - PD-L
Camera Deputaţilor
Florin Anghel - PD-L
Aron Csaba Jacob - UDMR
Ioan Simion - PNL
Adrian Ţintea - PNG-CD
Horaţiu Zăgan - PSD

Cei mai bogaţi câmpineni

Oamenii au vrut întotdeauna să ştie care sunt averile celor mai bogaţi pământeni. De la celebrul Forbes, până la autohtonul “Top 300”, fiecare are gradul său de relativitate, dar, cu toate acestea, ambele sunt la fel de căutate. Din acest an, în peisajul media românesc a mai apărut un top - “Top 500 miliardari”, editat de ziarul “Adevărul”. Lăsând la o parte faptul că, în acest din urmă top, prima poziţie este deţinută de patronul publicaţiei cu pricina, Dinu Patriciu, în vreme ce în topul revistei “Capital”, primul loc este ocupat de Gigi Becali, noi vă prezentăm în ediţia de faţă care sunt, în accepţiunea celor două topuri româneşti, cei mai bogaţi câmpineni.
Mihai Tufan
Cumulând datele din cele două topuri autohtone, pe primul loc în topul celor mai bogaţi câmpineni s-ar situa Mihai Tufan. Cu o avere estimată la 40-43 milioane euro, Mihai Tufan este destul de discret în viaţa publică locală. Conform “Top 500”, omul de afaceri câmpinean este partener de afacericu Mihai Anastasescu, deţinând câteva businessuri valoroase în Prahova şi Dâmboviţa. Prin intermediul firmei Metaleuroest, acesta deţine acţiuni semnificative la Neptun Câmpina şi Elsid Titu. Împreună cu Anastasescu, Tufan mai este asociat la Neptun Trading, Forja Neptun, Neptun Construct, Stok Metal, Fontec şi mai deţine acţiuni la Fishing Tour, Ectadvertising, Agroinvest. Conform aceluiaşi top, Neptun a avut în luna septembrie 2008 o capitalizare la bursa Rasdaq de aproximativ 17 milioane euro, estimându-se un profit brut pentru anul 2008 de 3 milioane euro. În privinţa Elsid Titu, aceasta a avut o capitalizare în septembrie 2008 de 23 milioane euro. În aceste condiţii, Mihai Tufan deţine primul loc în topul celor mai bogaţi câmpineni, cu o avere de 40-43 milioane euro, dar abia locul 211 în “Top 500”, dar nu apare în “Top 300”.
Ioan Simion
La o distanţă foarte mică se află patronul societăţii Confind, Ioan Simion, cu o avere estimată la 37-40 milioane euro. În “Top 500” apare pe locul 229, dar nu se regăseşte şi în “Top 300”.Simion a condus timpde 17 ani activitatea mecano-energeticădin fostul minister al Petrolului. Se ocupă de firma Confind, al cărei acţionar principal este, doar din anul 2003, deşi firma este înfiinţată din anul 1991. În anul 2007, Confind a înregistrat o cifră de afaceri de 50 milioane euro.De asemenea, Confind are monograma americană API, iar până la 80% din producţia societăţii este destinată partenerilor externi - Ascom (Moldova), Danieli (Italia) şi Sterling (Germania). De asemenea, pentru clienţii ruşi, Confindare o reprezentanţăla Moscova. Societatea câmpineană a realizatşi echipat rafinării în Kazahstan, Kurdistan, Sudan.Un pasionat al muncii, după propria sa declaraţie dată celor de la “Adevărul”, Ioan Simion cocheteazăşi cu politica, avândcele mai mari şansesă fie candidatul PNLîn colegiul de deputaţi care include şi municipiul Câmpina, însă nu este cotat cu prima şansă.
Mihai Anastasescu
Pe locul 230 în “Top 500” se află Mihai Anastasescu. La fel ca ocupanţii primelor două locuri, nici el nu se regăseşte în “Top 300”.Averea lui Mihai Anastasescu a fost estimată de cei de la “Top 500” la 35-40 milioane euro. Împreună cu Stelian Anastasescu şi Mihai Tufan deţin societatea Metaleuroest, prin intermediul căreia controlează Compania Neptun Câmpina şi Elsid Titu. Autorii topului mai fac o referire la Mihai Anastasescu: “se ştie în mediul local de afaceri că deţine mai multe spaţii comerciale a căror chirie îii aduce acestuia venituri substanţiale”. Probabil că autorii topului se referă la faptul că Metaleuroest a dobândit şi pachetul majoritar de acţiuni al societăţii Paltinu, fosta ICSM, controlând astfel cea mai mare parte a spaţiilor comerciale cu vad din centrul municipiului Câmpina.
Alexandru Rizea
Ocupă locul 235 în “Top 500” cu o averede 35-37 milioane euro, dar nu apare şi în “Top 300”.Este fondatorul uneia dintre cele mai importante companiidin domeniul mobilei, Lemet. Anul trecut, compania a înregistrato cifră de afaceri de peste 23,2 milioane euro şi un profit net de 5 milioane euro. Pentru acest an, Alexandru Rizea are planificată demararea lucrărilorla două noi halede producţie, cu o suprafaţă totală de 5.000 mp, în care investeşte aproapedouă milioane euro.Pentru vânzări, Rizea a înfiinţat propria reţea de magazine, care numără 150 de unităţi, dintre care 90 sunt în franciză. Lanţul de magazine Lemet se întinde până în Bulgaria şi este prioritatea principală în strategia de dezvoltare a companiei în care exporturile reprezintă doar 20%.În prima jumătate a acestui an, Lemet a rulat afaceri în valoare de 10 milioane euro, o creştere cu 25% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.În viaţa publică locală este extrem de discret şi nu are nici o ambiţie de natură politică.
Florin Anghel
Este primul câmpinean prezent atât în “Top 500” (locul 351), dar şi în “Top 300” (locul 246). În vreme ce primii i-au estimat averea la 18 milioane euro, ceilalţi cred că Anghel are o avere de 25-27 milioane euro.Cea mai mare parte a averii lui Florin Anghel provine din afacerile firmei Fibec. Începuturile acesteia sunt în anul 1994. Anghel a plecat atunci la specializare în Japonia şi s-a întors cu o idee de afacere: ţeavă de polietilenă pentru gaze şi apă. S-a asociat cu prietenul său de fotbal Emil Dima şi cu unul dintre cumnaţii săi, Claudiu Bara, şi au înfiinţat Fibec. A fost şi director general la Romtelecom, dar a dat şi meditaţii pe vremea lui Ceauşescu la matematică şi fizică, renunţând la un post în Securitate.În prezent, priorităţile de afaceri ale lui Florin Anghel sunt să mute fabrica de confecţii metalice în afara Câmpinei, undeva în apropiere de DN1,şi să creeze o staţiune pe raza comunei Secăria, acolo unde a cumpărat 70 hectare la preţul de 250.000 euro şi a mai concesionat alte 30 hectare de pădure de la administraţia locală.A fost preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova în perioada 2004-2008, iar acumşi caută locul pentru a candida la un post de parlamentar la alegerile din 30 noiembrie.
Claudiu Bara
Cumnatul şi asociatul lui Florin Anghel, Claudiu Bara ocupă locul 391 în “Top 500”, cu o avere de 14-15 milioane euro, şi locul 257 în “Top 300”cu o avere de 23-24 milioane euro.Discret în viaţa publică, locuind într-o vilă de pe malul Lacului Bisericii, Claudiu Bara este unul dintre asociaţii de la Fibec, holding care cuprinde şase divizii care se ocupă de telecomunicaţii, construcţii civile şi industriale, confecţii metalice, reţele de apă, gaze şi termoficare. La sfârşitul anului 2007, holdingul a avut o cifră de afaceri de 46 milioane euro, în creştere cu 220% faţă de 2006. Fibec şi-a mărit portofoliul, achiziţionând firmele Upsae (actuala Fibec Metalglas), fabrica producătoare de tâmplărie din lemn stratificat Fildas şi una dintre companiile de transport local, Transorizont. Fibec mai deţine un complex comercial şi o bază de sport şi agrement.
Emil Dima
Cel de-al treilea asociat al Fibec este Emil Dima, aflat în ambele topuri. La 51 de ani, Emil Dima ocupă locul 397 în “Top 500” cu o avere de 14 milioane euro şi locul 257 în “Top 300”, unde averea sa a fost estimată la 23-24 milioane euro. A lucrat la fosta fabrică Upsae, de unde a demisionat în 1995, atunci când avea funcţia de director general. Ulterior, a cumpărat fabrica la care a lucrat şi are ambiţia de a o transforma în cea mai mare companie din România de structuri metalice pentru construcţii, clădiri şi poduri. Pentru acest deziderat este necesară mutarea fabricii pe un teren dintr-o zonă nepopulată, cu ieşire la DN1, dar şi achiziţia de utilaje performante, investiţia totală fiind estimată la 10 milioane euro.Extrem de discret în viaţa publică, nu are nici o treabă cu politica, dar în fiecare săptămână joacă fotbal pe un teren artificial de dimensiuni reduse, aflat în incinta Arenelor de Tenis “Fibec”.
Viorica şi Ovidiu Cord
Familia Cord ocupă locul 346 în “Top 500”, averea lor fiind estimată la 18-19 milioane euro.Viorica şi Ovidiu Cord deţin compania de comerţ Cord Impex, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 23,8 milioane euro şi un profit net de peste 300.000 euro. De asemenea, soţii Cord produc băuturile alcoolice distilate B&B, care le-au adus o cifră de afaceri anul trecut de 18,4 milioane euro, cu un profit net de peste 300.000 euro. Printre afacerile familiei se mai numără o societate producătoare de carne, Diavist Product, cu un rulaj de 4 milioane euro în anul 2007. Nu în ultimul rând, soţii Cord deţin două societăţi de transport - Cord şi Autogara Com, aceasta din urmă administrând şi vechea autogară a municipiului Câmpina.Viorica şi Ovidiu Cord mai deţin numeroase terenuri, care însumate înseamnă cam 28.000 metri pătraţi în judeţul Prahova şi 3.500 mp în judeţul Cluj.Conform declaraţiei de avere a lui Ovidiu Cord, acesta are venituri lunare de 91,5 milioane lei vechi, rezultate din salarii şi chirii.Soţii Cord sunt naşii de cununie ai şefului Poliţiei Câmpina, Romeo Văsii, iar din punct de vedere politic prezintă o particularitate aparte: ea este membru PSD, el este membru PD-L. De altfel, Ovidiu Cord este din această vară, în urma alegerilor locale,şi consilier judeţean din partea PD-L.
Mihai Vasiliu
Patronul Turnătoriei Centrale Orion, Mihai Vasiliu, ocupă locul 397 în “Top 500”, cu o avere de 14 milioane euro.Imediat după Revoluţia din ‘89 şi-a deschis o turnătorie la Cornu. Apoi, în anul 2000, când turnătoria din Câmpina, la care lucrase în tinereţe, a fost scoasă la privatizare, s-a decis s-o cumpere. De atunci, a făcut investiţii de peste 9 milioane euro, Turnătoria Centrală Orion Câmpina devenind una dintre cele mai importante din ţară. TCO este furnizorul de piese turnate ale OMV Petrom şi singura turnătorie din România care realizează cămăşi de pompe de extracţie. Fabrica produce între 650 şi 800 tone lunar, circa 38% fiind destinat exportului în ţările Uniunii Europene, dar nu numai. În anul 2007, TCO a înregistrat o cifră de afaceri de 14 milioane euro, iar pentru următoarea perioadă se intenţionează achiziţionarea unei instalaţii de turnare în forme fără rame şi a unei instalaţii de filtrare a aerului.Destul de prezenţi pe scena publică, Mihai Vasiliu şi soţia, Ştefana, sunt simpatizanţi ai PSD, Ştefana Vasiliu fiind chiar consilier judeţean din partea acestei formaţiuni politice în mandatul trecut.
Cei mai bogaţi prahoveni
Sebastian Ghiţă
La 31 de ani este cel mai bogat prahovean în “Top 300”, cu o avere de 71-76 miliarde euro, care-l clasează pe locul 103, în vreme ce în “Top 500”, se află pe locul 203, cu o avere estimată la 40-45 milioane euro. Patron al firmei Asesoft, Ghiţă are afaceri în domeniul IT, producţie, distribuţie, vinificaţie şi imobiliare. De asemenea, este patronul echipei de baschet masculin Asesoft Ploieşti şi controlează trustul de presă Prahova.
Constantin Cătălin Vasile
Ocupă locul 131 în “Top 500”, cu o avere de 65-70 milioane euro, şi locul 140 în “Top 300”, unde averea sa este estimată la 54-56 milioane euro. Este unul dintre patronii grupului de firme “Aquila”.
Alin Adrian Dociu
Asociatul lui Constantin Cătălin Vasile, conducând împreună grupul de firme Aquila, care se ocupă cu activităţi de transport, distribuţie, dar şi construcţii. Ocupă aceleaşi poziţii cu asociatul său în ambele topuri şi are o avere aproximativ egală cu acesta.
Petrică Uşurelu
Are 34 de ani şi este pe locul 157 în “Top 300”, fără a apărea şi în “Top 500”. Are o avere estimată la 48-50 milioane euro, realizată din activiăţi în domeniile import-export, imobiliare, mobilă, construcţii, retail şi distribuţie. Este acţionarul majoritar al cunoscutului brand Piritex.
Iustin Paraschiv
Este din Mizil şi are o avere de 44-46 milioane euro, care l-a propulsat pe locul 170 în “Top 300”, fără a-l include şi în “Top 500”. Are numai 27 de ani, iar principalele sale afaceri sunt în domeniile industrializarea cărnii şi imobiliare.
Iulian Stanciu
Este asociatul lui Sebastian Ghiţă la grupul Asesoft, derulând afaceri în domeniile IT, distribuţie şi imobiliare. A strâns o avere estimată la 35-37 milioane euro, care îl situează pe locul 235 în “Top 500”. Nu este nominalizat şi în celălalt top autohton.
Emanoil Savin
Primarul oraşului Buşteni, Emanoil Savin are o avere de 30-32 milioane euro (“Top 500 - locul 258) sau 19-21 milioane euro (“Top 300” - locul 271). La 50 de ani, principalele sale afaceri sunt în domeniul imobiliar şi în turism, fiind proprietarul hotelului “Alexandros” din Buşteni. Savin are deja terenul pentru o investiţie similară şi în Sinaia, unde va construi un frate al hotelului din Buşteni.
Nicolae Guţu
Ocupă locul 310 în “Top 500”, cu o avere estimată la 20-23 milioane euro. Derulează afaceri în domeniile turism, imobiliare, construcţii şi deţine hotelul “Bastion” din Sinaia, care a apărut prin reamenajarea fostelor grajduri regale.
Mihai Gavrilă
Primarul comunei Drajna are o avere de 13-14 milioane euro, care îl situează pe locul 403 în “Top 500”. Are afaceri numai în domeniul mobilei, producând pentru grupul suedez Ikea.
Cei mai bogaţi români
Dinu Patriciu
Locul 1 în “Top 500”, Dinu Patriciu are o avere estimată la 1,9-2 miliarde euro. Deţine 25% din Rompetrol, compania aeriană EuroJet, proiecte imobiliare de 500 milioane euro, compania media “Adevărul”, investiţii de portofoliu de 700 milioane euro, afaceri în IT de 70 milioane euro, două afaceri în Olanda în domeniul energiei alternative. Are proprietăţi de 110 milioane euro, locuinţe la Snagov şi Saint Martin, două iachturi, avion personal.
George Becali
Locul 1 în “Top 300”, Gigi Becali are o averede 2,5 miliarde euro. Afacerea sa de bază este în imobiliare. Deţine 250 ha în Pipera, 27 ha în Sectorul 1, 9,5 ha în Sectorul 2, 130 ha în Popeşti-Leordeni, 100 ha în Piteşti, 12.500 ha în Brăila, 25 ha în Baloteşti, 20 ha în Otopeni. Acţionar majoritar la compania de construcţii Arcom, Avicola Iaşi şi Mecanica Drăgăşani, Gigi Becali este şi patronul formaţiei Steaua Bucureşti. Are o vilă imensă în Pipera şi un autoturism Maybach.

Prefectura, interesată de soarta romilor câmpineni

La două zile după ce administraţia locală semna un protocol cu reprezentanţii persoanelor ale căror locuinţe urmau a fi demolate şi care sunt cu preponderenţă romi, prefectul Doru Nechiti i-a trimis o scrisoare primarului Tiseanu. Scrisoarea venea în urma unei sesizări depuse de Asociaţia Romilor “Frăţia” la Prefectură. Nechiti îi solicita lui Tiseanu să ţină seama că aceste construcţii, care urmau a fi demolate, sunt locuinţe ale unui număr de 45 familii cu mulţi copii minori, că România trebuie să respecte angajamente internaţionale pentru eliminarea tuturor tipurilor de discriminare, că deja împotriva României s-a formulat o plângere prin care sunt sesizate cazuri asemănătoare, dar şi că sunt de evitat situaţii tensionate între comunitatea de romi şi autoritatea locală.De asemenea, prefectul îi solicita primarului Tiseanu să organizeze o masă rotundă pentru consultarea celor direct afectaţi, să identifice soluţii alternative de sprijin pentru legalizarea locuinţelor deţinute de familiile afectate, să identifice soluţii alternative de locuire pentru aceste familii, să informeze familiile în cauză despre căile de atac sau contestare ale somaţiilor şi să informeze familiile afectate despre prevederile privind asistenţa legală acordată persoanelor care au nevoie în momentul în care se adresează instanţelor de judecată. Este de discutat oportunitatea demersului prefectului Nechiti, dar nu cumva se ajunge ca o minoritate să aibă mai multe drepturi decât majoriotatea, doar pentru a nu fi discriminată. Am militat pentru discutarea fiecărui caz în parte, dar se poate ajunge foarte uşor în extrema opusă şi să asistăm la nerespectarea legii. Şi de ce un cetăţean român - de altă etnie decât romă - trebuie să respecte legea şi să fie evacuat dintr-o casă retrocedată, iar un alt cetăţean român - de etnie romă - are privilegiul nerespectării legii?!

Trotuare pentru Europa mileniului III


Aşa arată trotuarul de pe B-dul Carol I, între Complexul ABC, prin faţa hotelului “Muntenia” şi până în apropierea sediului Romtelecom. Orice comentariu ar fi de prisos, dacă astea-s trotuarele în Europa mileniului III... Este greu şi pentru guvernanţii locali să vadă aceste “detalii” din maşinile lor luxoase, aşa că măcar în ceasul al doisprezecelea, poate se găseşte vreo soluţie. Dacă se vrea!

Astăzi i se pune cruce Companiei

Astăzi (marţi, 21 octombrie) de la ora 17.00, este programată ultima şedinţă a Adunării Generale a Acţionarilor de la Compania Publică de Gospodărie Comunală Câmpina. Este ultima şedinţă pentru că AGA, formată din cei 19 consilieri locali, va hotărî dizolvarea Companiei şi lichidarea ei, din cauza lipsei oricărui obiect de activitate. Faptul că tot administraţia locală a decis eliminarea oricărui obiect de activitate pentru CPGC (şi asta după ce tot administraţia a oferit pe tavă către HidroPrahova cele mai importante servicii al Companiei - apa şi canalizarea) este elocvent în privinţa locului unde trebuie căutat vinovatul. Cât despre povestea cu salvarea patrimoniului Companiei Publice, aşteptăm prima vânzare de active ale CPGC pentru a vedea ce justificări se vor mai găsi pentru acest gen de “salvare” a patrimoniului. Prin vânzare, pe care, eventual, s-o poată realiza tocmai administraţia locală. Cât despre “dirijor”, să auzim de bine!

“Politicienii trebuie să dea dovadă, în primul rând, de decenţă, responsabilitate şi credibilitate politică”

L-am invitat pe Horaţiu Zăgan să comenteze ultima mişcare importantă de pe eşichierul politic local, trecerea lui Florin Anghel de la PNL la PD-L, Anghel fiind unul dintre contracandidaţii actualului consilier local PSD pentru parlamentarele din 30 noiembrie. De altfel, tot mai multe surse confirmă trecerea lui Florin Anghel la PD-L, după ce a părăsit PNDC pentru a... staţiona o vreme în gara liberală. Referitor la această situaţie, Zăgan a declarat: “În ceea ce-l priveşte pe Florin Anghel, nu mă mai surprinde nimic. Îl respect ca om de afaceri - lucru, de altfel, recunoscut inclusiv prin apariţiile sale în topul celor mai bogaţi oameni din România - dar în privinţa activităţii sale politice cred că ar trebui inventat un «Top 10» al celor mai mari turişti politici, unde Anghel şi-ar găsi un loc fruntaş. Trecând, totuşi, la lucruri serioase, cred că politicienii trebuie să dea dovadă, în primul rând, de decenţă, responsabilitate şi credibilitate politică. Trebuie să recunoaştem că imaginea Parlamentului şi a parlamentarilor în ochii cetăţenilor nu este tocmai bună. Parlamentul nu se va schimba din proprie iniţiativă. Parlamentul se va schimba numai dacă cetăţenii vor acest lucru. Oamenii au acum această posibilitate prin votul uninominal - într-o formă discutabilă şi perfectibilă - să-i cântărească bine pe cei pe care doresc să-i trimită în Parlament să le reprezinte interesele. Repet, este nevoie, în primul rând, din partea celor care solicită votul cetăţenilor să dea dovadă de decenţă, responsabilitate şi credibilitate politică. Mă întreb ce se poate crede despre cineva care în patru ani a trecut prin patru-cinci partide politice, iar în 24 de ore a trecut de la un partid aflat la putere la unul în opoziţie? Cred că şi pentru dvs., ziariştii, este greu să ţineţi pasul şi să urmăriţi acţiunile politice ale unui asemenea politician. Nu aţi obosit?

Cu actele spitalului şi ale ASP, Dr. Minerva Stanciu demonstrează că a avut dreptate!

Despre ceea ce se întâmplă în Spitalul Municipal Câmpina am tot scris, dar realităţile de acolo ne forţează să revenim mereu asupra acestui subiect. De curând am primit la redacţie o scrisoare din partea dr. Minerva Stanciu, cea care continuă războiul său în justiţie cu actuala conducere a spitalului. Dr. Minerva Stanciu a solicitat mai multe acte şi documente ale Spitalului Municipal şi ale Autorităţii de Sănătate Publică, acte care nu fac altceva decât să demonstreze că dreptatea a fost de partea medicului pediatru.Vă prezentăm punctul de vedere al dr. Minerva Stanciu, cu precizarea că asupra numeroaselor probleme din Spitalul Municipal vom reveni, mai ales după ce concluziile controlului de audit intern realizat de Primăria Câmpina, vor deveni publice.
“Stimată redacţie, În urma publicării punctului de vedere al Spitalului Municipal Câmpina, cu privire la declaraţiile mele din presă şi veridicitatea acestora, vă rog să respectaţi dorinţa legitimă a instituţiei de verificare a informaţiilor, prezentând conţinutul unor documente direct legate de problemele respective (condiţiile din Cabinetul de pediatrie şi decesul nou-născutului). Am solicitat aceste documente în baza Legii 544/2001, a liberului acces la informaţii de interes public, ele fiindu-mi înaintate în copie zilele trecute.u Referatul nr. 2339/18 iunie 2008, întocmit de colega mea, dr. Mariana Constantin, la două zile după mutarea în demisol, în care se solicită un minim de dotări necesare cabinetului şi se consemnează aceleaşi probleme precum cele semnalate de mine o lună mai târziu, în declaraţiile din presă.u Nota de constatare nr. 289, întocmită de ASP în... 12 iunie 2008 (când Cabinetul de pediatrie se afla încă la etajul I), unde se constată doar că... avem grupuri sanitare noi, paviment şi pereţi lavabili, în ciuda lipsurilor consemnate de d-na doctor în referatul de mai sus, şase zile mai târziu. Descrierea se opreşte brusc la tavanul fals şi sursele de apă din cabinete, iar mirosul de mucegai oricum nu putea fi reprodus în cuvinte.u Bonul de magazie din 25 iulie 2008 (data controlului ASP în urma căruia am fost sancţionată), care atestă eliberarea din magazie a lavoarului din cabinet şi materialelor necesare instalării, după apariţia declaraţiilor din presă, la mai mult de o lună după întocmirea referatului de solicitare.u Bonul de magazie care atestă că am fost racordaţi la apa caldă abia în 8 septembrie 2008u Documentul ASP Prahova din 15 octombrie 2008, în care se precizează că nu s-a făcut nici o determinare cu mijloace de măsurare specifice, conform normelor de control, a factorilor de microclimat de la demisol (umiditate, iluminare etc), acestea fiind evaluate de echipele de control doar... din privire.u Nota internă emisă de conducerea spitalului în... 15 septembrie 2008, care mi-a fost adusă la cunoştinţă în... 14 octombrie 2008 (ultima zi a termenului legal de răspuns la referatul întocmit de mine în 12 septembrie 2008 asupra decesului copilului Dudu), în care sunt reproduse propunerile mele referitoare la măsurile legale ce se impuneau. Departe de a contesta ceva din relatarea mea - aşa cum s-a întâmplat în şedinţa din 17 septembrie - nota şi răspunsul spitalului dovedesc veridicitatea declaraţiilor mele şi legătura acestora cu calitatea actului medical. Inexplicabil rămâne faptul că nu mi-a fost adusă la cunoştinţă la data emiterii, când încă lucram în spital şi nici nu s-a pomenit de ea în şedinţa din 17 septembrie. Cu siguranţă, aş fi apreciat bunele intenţii ale conducerii şi nu aş mai fi demisionat! u Nota 405/3 iulie 2007, prin care ASP Prahova a recomandat din nou mutarea Cabinetului de pediatrie în spaţiul ocupat de Cabinetul pentru expertiza capacităţii de muncă de la parterul policlinicii (care nu avea autorizaţie sanitară de funcţionare), nu la demisol. Termenul dat pentru această mutare a fost 31 decembrie 2007. În mod uluitor, în nota 289/12 iunie 2008, existenţa Cabinetului de expertiză în exact acelaşi loc trece neobservată.Mulţumind conducerii spitalului pentru solicitudine şi respectul pentru adevăr dovedit prin înaintarea acestor documente, îmi permit să mai adaug doar că, luate global, acestea fac dovada nedorită a ineficienţei dialogului civilizat, motiv pentru care - în ultimă instanţă - m-am şi adresat presei, asumându-mi şi consecinţele acestui demers. Corect ar fi să se explice şi motivele pentru care s-a decis menţinerea cabinetului de expertiză, care nici nu aparţine spitalului (şi nici nu cred că e autorizat), în locaţia în care se recomandase să fie mutată pediatria, tocmai pentru respectarea circuitelor.Minerva Stanciu”

Rafinăria, favorizată cu aproape patru miliarde de administraţia publică locală

V-am promis în ediţia precedentă că vom dezvolta subiectul privind neregulile constatate de inspectorii Curţii de Conturi la ultimul control efectuat la Primăria Câmpina.Sunt multe semne de întrebare, sunt menţionate anumite firme favorizate de administraţia locală - mereu aceleaşi - dar controlul a identificat şi un prejudiciu total de aproximativ 5,5 miliarde lei vechi şi a stabilit inclusiv responsabilii.Cu ocazia parcurgerii acestui raport, se cuvine remarcată şi o idioţenie a legii. Concret, în cazul pe care vi-l prezentăm în actuala ediţie, s-a generat un prejudiciu de aproape patru miliarde lei vechi. Odată depistat acest prejudiciu, dacă acesta este recuperat în timpul controlului, fapta dispare, ca şi cum dacă un poliţist te surprinde după ce ai furat un portofel, dacă-l dai înapoi, nu mai ai nici o problemă! Doar în România şi, poate, în vreo ţară bananieră, se întâmplă aşa ceva!
Printre altele, inspectorii Curţii de Conturi au stabilit că “prin schimbarea nelegală a categoriei de terenuri curţi - construcţii în suprafaţă de 283.792 mp în alte categorii de terenuri agricole (fâneaţă, terenuri cu ape, terenuri neproductive) nu s-a stabilit, înregistrat, urmărit şi încasat un impozit pe teren în sumă de 2.028.100.000 lei vechi, cu accesorii aferente de 1.811.730.000 lei vechi, din partea Rafinăriei «Steaua Română»”.Ce s-a întâmplat de fapt?Până la 27 aprilie 2005, Rafinăria nu avea terenuri agricole înregistrate în Registrul Agricol al Primăriei. Prin adresa nr. 4.804 din 26 aprilie 2005, Rafinăria a solicitat dispunerea schimbării poziţiei şi categoriei de folosinţă a unei suprafeţe de 288.849 mp. Din această suprafaţă, doar 5.057 mp au rămas cu destinaţia iniţială, pentru restul de 283.792 mp schimbându-se încadrarea. A doua zi după primirea adresei - câtă operativitate! - a fost întocmită nota de constatare nr. 7769, realizată de Silvia Ionescu, consilier fond funciar la Primăria Câmpina, şi Georgeta Ion, consilier juridic la Rafinărie. Prin această notă se constata că “din suprafaţa totală de 288.849 mp, încadrată iniţial la categoria curţi - construcţii, numai 5.057 mp corespund acestei categorii de folosinţă, 65.594 mp fiind fâneaţă naturală, 63.802 mp ape, iar restul de 154.396 mp sunt suprafeţe de teren degradat, infestat cu noxe”.În urma celor două documente, la Direcţia Economică se fac modificările necesare. Prin procesul verbal nr. 4824 din 27 aprilie 2005, care a făcut obiectul verificării Direcţiei Economice la Rafinărie în perioada 14-27 aprilie, s-a procedat la stabilirea impozitului pe teren. Interesant este că doleanţa Rafinăriei, exprimată în 26 aprilie, a fost verificată în perioada 14-27 aprilie!Inspectorii Curţii de Conturi susţin că “modificarea categoriilor de folosinţă a terenului şi înscrierea în Registrul Agricol nu au temei legal” şi justifică astfel. Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului pentru Rafinăria “Steaua Română” a fost emis de Ministerul Industriilor în data de 29 septembrie 1994, iar conform acestui document “întreaga suprafaţă de teren de 496.154 mp este destinată obiectului de activitate”. Practic, înseamnă că aproximativ jumătate din terenul atribuit Rafinăriei nu este folosit pentru obiectul de activitate al societăţii.De asemenea, în viziunea inspectorilor Curţii de Conturi, un alt motiv pentru nelegalitatea acestui demers ar fi că se încalcă dispoziţiile din normel tehnice privind completarea Registrului Agricol, norme care prevăd că “se înscriu în Registrul Agricol numai gospodăriile populaţiei şi unităţile cu personalitate juridică ce deţin terenuri agricole şi silvice, precum şi cele care deţin animale”.Nu în ultimul rând, competenţa de stabilire a terenurilor degradate este atributul exclusiv al comisiiilor de specialişti constituite prin ordinul prefectului, la propunerea Consiliului Local.Direcţia Economică a trecut la recalcularea impozitului pe teren deţinut de Rafinărie, rezultând o diferenţă de 2.028.100.000 lei vechi, la care au fost calculate majorări sau dobânzi în sumă de 1.674.190.000 lei vechi şi penalităţi de întârziere în sumă de 137.540.000 lei vechi.În raportul Ccurţii de Conturi se precizează şi responsabilii acestei situaţii: Gheorghe Ecaterinescu, directorul Direcţiei Economice, Silvia Ionescu, consilier fond funciar, despre care inspectorii spun că “a schimbat nelegal categoria de folosinţă a terenului”, Marius Vişan, şef serviciu impozite şi taxe, şi Aurelian Petrişor, consilier superior în cadrul Direcţiei Economice.
Reprezentanţii administraţiei locale au semnat raportul Curţii de Conturi “cu obiecţiuni”. Ei bine, în privinţa acestui subiect, al încadrării terenurilor Rfainăriei, Primăria, printr-un document semnat de primarul Horia Tiseanu, şi-a exprimat următorul punct de vedere: “În cursul anului 2005, la solicitarea scrisă a reprezentanţilor Rafinăriei, având în vedere ultima lucrare cadastrală a localităţii, întocmită în anul 1985, precum şi deplasarea efectuată la faţa locului de către angajaţii Biroului Registrului Agricol, în vederea constatării stării de fapt, au fost înregistrate corect, în opinia noastră, suprafeţele de teren în Registrul Agricol. Urmare a celor prezentate, impozitul a fost stabilit în baza înregistrărilor efectuate în Registrul Agricol, pe categorii de folosinţă. Luând în consideraţie că, în materie fiscală, dispoziţiile Codului Fiscal prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, se observă astfel că se respectă întocmai prevederile legale, implicit cele care prin raportul de control se consideră a nu fi respectate”.
Curtea de Conturi a înaintat Primăriei Câmpina şi decizia nr. 36 din 28 decembrie 2007, semnată de însuşi directorul Nicolae Balalia, prin care se dispune: “Suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale referitoare la modificarea cotelor de impunere a terenului deţinut de Rafinăria Steaua Română din Câmpina, având în vedere faptul că modul de stabilire a categoriilor de teren s-a realizat invocând legislaţia în care nu se încadrează contribuabilul respectiv”.
Referitor la modul de îndeplinire a măsurilor dispuse de decizia Curţii de Conturi, Primăria Câmpina a trimis răspunsul nr. 4765 din 29 februarie 2008, semnat de primarul Horia Tiseanu şi Gheorghe Ecaterinescu, directorul Direcţiei Economice. Printre altele, se menţionează: “În vederea suspendării măsurilor de modificare a cotelor de impunere a terenului deţinut de Rafinărie s-a iniţiat acţiunea de constatare.Prin documentele prezentate suplimentar, societatea a justificat încadrarea unor suprafeţe ca teren degradat pentru 57.146 mp batal Bucea, 33.623 mp batal Turnătorie şi 84.712 mp Lacul Peştelui, pentru aceste suprafeţe fiind întocmite şi planuri de acţiune pentru reabilitare. Prin reclaculare, în noua soluţie, diferenţa de plată la 31 decembrie 2006 este de 2.821.600.000 lei vechi”.
Chestionat asupra concluziilor raportului Curţii de Conturi, primarul Horia Tiseanu ne-a declarat în privinţa acestei modificări a încadrării unor terenuri ale Rafinăriei că “prejudiciul a fost recuperat integral în timpul controlului”.Principial, nu este posibil ca, după ce se constată o încălcare a legii, care mai duce pe deasupra şi la crearea unui prejudiciu din banii publici, cei vinovaţi să nu fie traşi la răspundere, doar pentru că s-a recuperat integral prejudiciul.Deşi acest lucru este legal, nu se demonstrează decât că legea este făcută pentru cei puternici, care îşi pot permite să o încalce, iar dacă - eventual - sunt prinşi, returnează prejudiciul şi totul s-a rezolvat.

Şmecheri de Câmpina

Inaugurăm în ediţia de faţă o nouă rubrică - “Şmecheri de Câmpina”. Am plecat de la premiza că şmecher este acel om care îşi permite să ignore legea cu buna ştiinţă, pentru că ştie că lui nu i se poate întâmpla nimic, fie pentru că are relaţii, fie pentru că are foarte mulţi bani, adică e... şmecher. Şi-l ia de “fraier” pe cetăţeanul onest, care respectă legea, care nu parchează “unde vor muşchii lui” şi exemplele - din păcate - ar putea continua.De asemenea, îi invităm pe cititorii noştri să ne trimită fotografii sau filmuleţe cu astfel de şmecheri, pe care îi întâlnim la tot pasul. Fie că este vorba de trafic (cel mai des), de încălcarea unor reguli elementare nu numai de circulaţie, dar şi de bun simţ.âŞmecherii sunt la tot pasul. Nu-i mai toleraţi! Doar printr-o campanie susţinută, prin implicarea cât mai multor oameni, poate facem puţină ordine Aşteptăm imaginile dumneavoastră pe oglinda2003@yahoo.com.
B 41 BMT. Cumsă parchezi ditamai maşina pe trotuar, în staţie, când în spatele clădirii este parcare pentru aprovizionare?

Bătălia pentru viaţă

La numai 21 ani, Alexandru Bazarcă nu are unde să stea, doarme pe unde apucă, dar are două locuri de muncă!
Uneori atât de aproape de noi se întâmplă tragedii pe lângă care trecem cu mult prea multă uşurinţă. Există semeni care duc zi de zi o luptă disperată pentru supravieţuire, dar prea mulţi dintre noi dăm nepăsători din umeri şi categorisim o astfel de bătălie la rubrica fapt divers. Tocmai de aceea, atunci când reacţia cetăţenilor nu este pe măsura importanţei pe care ar trebui s-o aibă societatea civilă într-o ţară civilizată, este nevoie de intervenţia autorităţilor locale. Cu atât mai mult cu cât puterea de decizia este în mâna aleşilor locali, care nu au precupeţit niciun efort în campania electorală să ne demonstreze grija lor faţă de toate categoriile sociale. A venit vremea să demonstreze că promisiunile lor nu au fost doar vorbe-n vânt pentru gură cască.
A rămas fără familie
Un caz în care este nevoie de intervenţia urgentă a autorităţilor este cel al lui Alexandru Codruţ Bazarcă. S-a născut la Câmpina în anul 1987. Soarta a făcut ca în anul 1999, când avea 12 ani, mama sa, Viorica T. să decedeze. De atunci viaţa lui Alexandru s-a schimbat radical. Până la acel moment locuia într-un bloc de pe strada Cuza împreună cu mama şi un frate mai mare, dintr-o relaţie anterioară a mamei sale. După moartea mamei, Alexandru nu a mai fost primit în apartamentul cu două camere din blocul de pe strada Cuza, fratele său vitreg justificându-şi gestul prin faptul că este căsătorit, are şi doi copii, iar apartamentul este prea mic.
Doarme pe unde apucă
Ei bine, din anul 1999, Alexandru nu mai are unde să doarmă. Din acelaşi motiv şi-a întrerupt şi studiile, rămânând doar cu cinci clase absolvite. De nouă ani, Alexandru doarme pe unde apucă - la început a folosit ca dormitor scara blocului în care locuise, dar de când s-a pus interfon, accesul îi este îngreunat. Totuşi, mai sunt foşti vecini milostivi, care-i ştiu povestea şi care-i deschid uşa. În alte nopţi este găzduit de unii prieteni, dar asta se întâmplă destul de rar. Cel mai adesea, Alexandru Codruţ Bazarcă îşi petrece nopţile prin uscătoriile unor blocuri sau pe scările acelor blocuri care nu au interfon de acces. Viaţa lui Alexandru nu este deloc fericită. Mănâncă pe unde apucă şi ce găseşte sau ce-şi mai face milă de el câte un fost vecin. De puţin timp, unul dintre patronii lui îi oferă şi câte o masă în fiecare zi, ceea ce pentru băiat contează enorm.
Are două locuri de muncă
Pentru a se întreţine cât de cât, Alexandru s-a angajat ca muncitor necalificat la depozitul unei societăţi comerciale. Încarcă şi descarcă marfă, iar colegii lui de serviciu spun că este un băiat foarte cuminte, retras, la locul lui. După programul de lucru de la depozitul societăţii comerciale la care lucrează, îşi continuă activitatea la un local din zona Autogării, unde îi ajută pe barmani la debarasarea meselor. Aici primeşte o masă caldă şi o cafea. Cum barul cu pricina închide în jurul orei 23.00, Alexandru este mulţumit că are un acoperiş deasupra capului, mai primeşte şi de mâncare, iar patronul i-a pus la dispoziţie un dulap în care-şi ţine bruma de haine. Când se termină activitatea la bar, Alexandru hoinăreşte în găsirea unui loc în care să-şi petreacă noaptea, iar a doua zi, dis-de-dimineaţă, o ia de la capăt. Zi după zi, lună după lună, indiferent dacă e cald sau frig, dacă plouă sau ninge...
Un dinamovist cuminte
Există şi o parte pozitivă a acestei poveşti dramatice de viaţă care se consumă zi de zi lângă noi. În ciuda vârstei delicate şi a tentaţiilor existente la tot pasul, Alexandru se dovedeşte a fi un copil cuminte, cu mult bun-simţ, ceea ce este atât de rar în zilele noastre. Încă nu a fost stricat de anturajul oamenilor fără căpătâi. Chiar dacă mediul în care trăieşte poate nu este cel mai bun cu putinţă, totuşi, Alexandru nu bea, nu consumă droguri şi nu umblă cu tot felul de prostii, păstrându-se departe de tot felul de găşti. Până când? Cine ştie? Încă mai poate fi ajutat şi salvat, dar dacă se va menţine în aceste condiţii mizere de trai, Alexandru poate trece foarte uşor graniţa spre tentaţii şi o viaţă de pierzanie. Nici Poliţia nu-l are în evidenţele sale, pentru că băiatul nu a făcut nimic niciodată, care să atragă atenţia oamenilor legii. Pentru el, una dintre puţinele plăceri ale vieţii este fotbalul. Este un fan al echipei Dinamo Bucureşti şi chiar atunci când serviciul îi permite pleacă la Bucureşti, la meciurile echipei sale favorite.
Nu vrea decât o cameră
Alexandru Codruţ Bazarcă nu-şi doreşte decât ca soarta să-i întoarcă faţa, iar după ce a rămas fără părinţi şi, practic, fără familie, cineva din rândul autorităţilor locale să-i ofere o cameră, unde îşi va plăti chiria şi utilităţile, pentru că munceşte cinstit. Nu cere nimic de pomană, pentru că întreaga lui viaţă a fost o luptă continuă şi nu este obişnuit să primească nimic fără efort sau fără muncă.Are un fel de demnitate, care îl face să nu ceară nimic de pomană şi poate acesta ar trebui să fie un motiv în plus pentru care factorii de decizie ar trebui să se aplece cu simţ de răspundere asupra acestui caz. Speră ca, după ce soarta l-a dus pe căi întortocheate, lipsa familiei să fie suplinită de grija oamenilor cu decizie în administraţia locală. Cere prea mult?

Primarul Tiseanu va propune o nouă rectificare a bugetului local

Primarul Horia Tiseanu a anunţat că le va propune consilierilor la şedinţa ordinară din 30 octombrie o nouă rectificare a bugetului local.“Am încercat - a declarat Tiseanu - să redistribuim sumele de bani, în primul rând, ale lucrărilor de investiţii. Vom încerca să accelerăm ritmul celor care se mai pot finaliza până la sfârşitul anului în curs, iar altele nici măcar nu vor putea fi începute, cum este Casa Căsătoriilor”.
30 miliarde lei - ultimele asfaltări

Primul lucru la care s-a referit primarul Tiseanu a fost propunerea de suplimentare a sumelor alocate pentru covoarele asfaltice, în valoare de 30 miliarde lei vechi. Sunt vizate străzile Schelelor, Kogălniceanu, Zorilor, Constantin Stere.
Maşină de teren pentru Poliţia Comunitară

Tiseanu va mai propune două miliarde lei vechi şi pentru dotarea Poliţiei Comunitare cu “un autoturism de teren, staţii de emisie-recepţie, cinci pistoale cu muniţie letală, centuri, bastoane de cauciuc, în fine, alte dotări de echipament”, după cum a precizat primarul. Chestionat asupra necesităţii şi a eventualelor dotări ale autoturismului de teren, edilul-şef a comentat: “Într-adevăr, nu ştiu dacă este nevoie chiar de un autoturism de teren, poate un Logan ar fi suficient şi, în nici un caz, nu va avea dotări de zeci de mii de euro, ci strictul necesar”.În mod indirect, bugetul local ar putea sprijini şi Poliţia Municipală, Tiseanu propunându-şi alocarea sumei de 500 milioane lei vechi pentru supravegherea unor intersecţii”.De asemenea, vor mai fi propuse sume pentru Spitalul Municipal - “este nevoie să mai acordăm nişte fonduri pentru creşterea gradului de dotare a Spitalului” - şi pentru Spitalul Voila, care “are nevoie de bani pentru lucrări la sistemele de încălzire şi pentru realizarea unui studiu şi a unei expertize la corpul cel mai vechi al spitalului”.
Surprize pentru sărbătorile de iarnă

“Vom schimba întregul iluminat stradal pentru perioada sărbătorilor de iarnă. Vreau să fie ceva deosebit şi în acest sens, voi propune alocarea suplimentarea a sumei de cinci miliarde lei vechi, pe lângă cei un miliard şi jumătate deja alocaţi. De asemenea, pentru petrecerea Crăciunului şi Revelionului în stradă, voi solicita suplimentarea fondurilor alocate cu două miliarde. Ne gândim la o sărbătoarea stradală de Crăciun, ceva în genul celei care a fost la Serbările Toamnei”, a mai precizat primarul Horia Tiseanu.

Pe scurt...

Audit la Spitalul Municipal. De aproape un an, reprezentanţii Primăriei se chinuie să finalizeze controlul de audit intern la Spitalul Municipal. Mereu au apărut alte priorităţi, la un moment chiar primarul Horia Tiseanu decizând sistarea controlului la spital şi mutarea auditului la CPGC, în vederea predării serviciului de apă şi canalizare către HidroPrahova. În cele din urmă, controlul a continuat şi la spital şi s-a finalizat. Despre concluzii, însă, nici un cuvânt. “Cam acum o lună s-a încheiat controlul, au fost sesizate o serie de probleme, am încercat să le lămurim cu conducerea interimară a spitalului, chiar ne-au transmis şi ei un punct de vedere. Acum, din partea noastră s-au reformulat unele opinii şi aşteptăm din nou un punct de vedere al conducerii unităţii”, a afirmat primarul Tiseanu. Acesta s-a dovedit destul de secretos în privinţa rezultatelor controlui şi nu a riscat să dea un pronostic în ceea ce priveşte prezentarea concluziilor. A acceptat, în schimb, că unele dintre problemele semnalate se referă la firma ieşeană prin intermediul căreia se achitau facturile la gaze.
Primarul ştie că la Câmpina se consumă droguri. Primăria Câmpina a lansat recent o campanie împotriva consumului de droguri şi a fumatului. Au fost realizaţi câte 11.000 de fluturaşi din cele două variante, care vor fi distribuiţi în unităţile de învăţământ, dar şi la fiecare gospodărie, de către agenţii Poliţiei Comunitare. Primarul Horia Tiseanu a recunoscut că “neoficial, ştiu că şi în Câmpina sunt consumatori de droguri şi chiar traficanţi”, de aici pornind şi ideea campaniei. Următoarea acţiune similară a Primăriei se va derula împotriva consumului de alcool.
34.345 alegători. Reprezentanţii Primăriei au ridicat, de la Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, listele electorale permanente pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Listele cuprind persoanele cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până la 1 septembrie inclusiv şi vor putea fi consultate de cei interesaţi la sediul Primăriei.Conform acestor documente, în Câmpina sunt înscrise 34.345 persoane cu drept de vot. De asemenea, prin ordin al prefectului judeţului, au fost numerotate şi secţiile de votare de pe raza judeţului Prahova, la nivelul municipiului Câmpina numerotarea secţiilor fiind între 156 şi 178. Cel mai târziu până la data de 26 octombrie vor putea fi puse la dispoziţia partidelor politice, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii ale listelor permanente.
Telverde la Poliţia Comunitară. Din data de 15 octombrie, la Poliţia Comunitară Câmpina funcţionează o linie telefonică în sistem telverde, cu numărul 0800.800.922. Reprezentanţii Primăriei Câmpina au precizat că acest număr de telefon poate fi apelat gratuit, la el urmând să răspundă non-stop cei de la dispeceratul Poliţiei Comunitare.
Opt agenţi comunitari noi. Primăria Câmpina a organizat concurs pentru ocuparea a opt posturi de agenţi comunitari - grad asistent la Poliţia Comunitară. La concurs s-au înscris 21 de candidaţi, dar dosarul unuia dintre ei a fost respins deoarece nu îndeplinea condiţiile impuse privind vechimea. În cele din urmă, la proba scrisă, care a avut loc în data de 14 octombrie, s-au prezentat 20 de candidaţi şi au promovat 12. Aceştia au participat la proba orală, care a avut loc două zile mai târziu, cei opt noi agenţi comunitari fiind declaraţi admişi după ce au obţinut un punctaj cuprins între 135 şi 169 puncte, dintr-un total de 200. Astfel, în momentul de faţă, organigrama Poliţiei Comunitare cuprinde 90 de posturi, din care două sunt de conducere.
“Va fi examen pentru city-manager”. La ultima conferinţă de presă a administraţiei locale, s-a atins şi subiectul funcţiei de city-manager. Despre acest post s-a spus, la momentul aprobării sale în organigramă, că a fost anume creat pentru a corespunde unui anumit tip de consilier local, apoi postul cu pricina a fost trecut sub o suspectă tăcere. În schimb, s-a creat un birou la acelaşi etaj cu cel al primarului şi viceprimarului, birou despre care s-a crezut că va fi ocupat de viitorul city-manager. În schimb, aici s-a mutat Jenica Tabacu, aceasta afirmând că are birou în Primărie în calitate de director al Muzeului “B.P. Hasdeu”, ceea ce ar permite şi celorlalţi directori ai instituţiilor aflate în subordinea Consiliului Local şi Primăriei Câmpina să pretindă - şi să obţină - să devină colegi de birou cu Jenica Tabacu. “Deocamdată, funcţia de city-manager nu a fost privită ca o prioritate, dar pentru ocuparea acestei funcţii va fi în mod cert organizat un examen”, a precizat primarul Horia Tiseanu.

Internetul ca armă politică

Acum patru ani, la precedentele alegeri prezidenţiale a circulat cu destul succes un SMS, care făcea trimitere la Congo, dacă îl votaţi pe “Bombo’”, porecla găsită lui Adrian Năstase. Lucrurile au evoluat de atunci, iar astăzi, atât la alegerile locale din vară, dar şi la apropiatele alegeri parlamentare se foloseşte tot mai des internetul. Iar dacă până şi Gigi Becali şi-a făcut “glob”, varianta “mioritică” a blogului, atunci ce ar mai fi de spus... Poate doar ar fi de aruncat o privire pe site-urile sau blogurile politicienilor locali.Începem cu numărul unu, primarul Horia Tiseanu. Înaintea campaniei electorale din primăvară, Tiseanu şi-a lansat propriul site - www.horiatiseanu.ro. În momentul de faţă, oricine accesează acest site, poate afla: la ultimele şitiri, pe 15 iunie, că Tiseanu mulţumeşte celor care l-au votat; la ultimele realizări, pe 8 mai, că a avut loc spectacolul de lansare a candidaturii; la ultimele acţiuni PD-L, pe 12 aprilie, că membrii acestui partid au făcut curăţenie într-un parc din Câmpina; în fine, iar dacă doriţi să luaţi legătura cu Horia Tiseanu trebuie să vă înscrieţi în audienţă la... Primărie.Un alt candidat la funcţia de primar, Jenica Tabacu, tot înainte de campanie, şi-a lansat propriul blog - www.jenicatabacu.wordpress.com. În campanie, liderul PIN a anunţat cu bucurie şi apariţia site-ului www.jenicatabacu.ro, dar de aici eşti redirecţionat automat tot în pagina de deschidere a blogului. Foarte activă în campania electorală, când l-a atacat dur pe Horia Tiseanu, Jenica Tabacu a dat dovadă de mare caracter şi şi-a şters toate articolele în ziua în care a semnat protocolul de... susţinere a lui Horia Tiseanu pentru turul al doilea al alegerilor! Norocul unora care au apucat să salveze acele texte... De atunci, blogul nu mai este la fel de activ. În ultimele aproape cinci luni, Jenica Tabacu are doar câteva postări legate de o invitaţie la Castelul “Hasdeu”, de Serbările Toamnei şi de Ziua Curăţeniei.Georgică Severin, candidat PD-L la funcţia de senator în colegiul care include şi Câmpina, are blog. La adresa www.george-severin.blogspot.com, acesta îşi spune părerile despre... orice. Ultima postare pe blogul său datează... 13 aprilie.Florin Anghel şi Elvis Arghir au avut propriile site-uri, dar acestea nu mai sunt operaţionale.C-aşa-i când pierzi!

O tonă şi jumătate de deşeuri electronice

În cadrul ultimei campanii de colectare a deşeurilor de echipamente electronice şi electrice de la populaţie, s-a reuşit strângerea unei cantităţi de aproape o tonă şi jumătate de astfel de deşuri.Această nouă acţiune s-a derulat în ziua de 4 octombrie şi a fost sprijinită de operatorul local de salubritate, Floricon Salub, care a pus la dispoziţie utilajele şi dotările necesare colectării, transportului şi depozitării acestor deşeuri.În urma acestei ultime acţiuni, care s-a derulat sub genericul “Marea debarasare”, la depozitul de pe strada Milcovului s-a colectat o cantitate de 1.410 kg de deşeuri de echipamente electronice şi electrice.Reprezentanţii administraţiei locale au apreciat că acţiunea s-a desfăşurat în cele mai bune condiţii, populaţia şi agenţii economici au răspuns cu solicitudine la această acţiune, iar purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mariana Pătraşca, a ţinut să transmită “mulţumiri tuturor cetăţenilor care au participat la desfăşurarea acestei acţiuni”.

Plantări de toamnă

În a doua decadă a lunii noiembrie, Primăria declanşează o campanie de plantăride arbori. Au fost achiziţionaţi peste o mie de arbori, iar cei interesaţi pot depune solicitări scrise până la 10 noiembrie, în care să precizeze cantitatea necesară de arbori.Pentru completarea fondului plantat existent în zona cvartalelor de locuit, a aliniamentelor stradale din faţa imobilelor de locuit sau în care agenţii economici îşi desfăşoară activitatea, municipalitatea atribuie cu titlu gratuit asociaţiilor de proprietari, persoanelor fizice şi agenţilor economici, material dendrologic. De asemenea, toţi cei interesaţi pot solicita consultanţă din partea personalului de specialitate din cadrul Atelierului Spaţii Verzi, cu privire la tehnica de plantare, lucrări de întreţinere, mod de dispunere a plantelor în compoziţia peisageră deja existentă.Executivul şi-a exprimat speranţa că plantările de toamnă vor contribui la un aer curat, iar noi sperăm să nu fie un nou prilej de expunere a tot felul de candidaţi.

Sărbătoare la Biblioteca Engleză

La 27 octombrie 1998, un grup de oameni de cultură inimoşi puneau la Câmpina bazele unei secţii în limba engleză a Bibliotecii Municipale “Dr CI Istrati”. Propunerea a venit din partea Fundaţiei Britanice East European Information Share Trust, printre membrii numărându-se şi Anca şi Simona Coman, fiicele profesoarei Constanţa Coman. Alături de britanicii Wendy Pratt şi Anthony Lincoln, familia Coman s-a întâlnit cu primarul municipiului Câmpina din vremea respectivă, Romul Remus Micu. Acestea au fost auspiciile sub care, în urmă cu zece ani, apărea la Câmpina o bibliotecă în limba engleză, care cuprinde în momentul de faţă peste 10.000 volume. În condiţiile în care fundaţia britanică şi-a încetat de puţin timp activitatea, la aniversarea - care va avea loc vineri, 24 octombrie, de la ora 11.00, la Casa Tineretului - au fost invitaţi prof. Constanţa Coman, împreună cu fiicele sale Anca şi Simona, prof. Constantinescu, cu un grup de elevi de la Şcoala Centrală şi de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, fostul primar Romul Micu, dar şi reprezentanţi ai actualului Executiv.

Dezbatere publică

Asociaţia “Viitorul tinerilor” şi Primăria Câmpina organizează miercuri, 29 octombrie, de la ora 15.00, la Casa Tineretului, o dezbatere publică. Aceasta va fi axată pe implicarea cetăţenilor în actele şi deciziile municipalităţii, necesităţile comunităţii locale şi voluntariatul ca parteneriat între administraţia locală şi cetăţeni.Dezbaterea publică se derulează în cadrul proeictului “Democraţia în rândul tinerilor”, finanţat de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, prin Centrul Cultural American, proiect ce îşi propune o interacţiune directă între administraţia locală, cetăţeni şi ONG-uri.Va fi foarte interesant de urmărit în ce măsură câmpinenii vor fi interesaţi de această dezbatere publică, după ce la ultimele astfel de manifestări nu s-au prea înghesuit, nici când era vorba de dezbaterea bugetului local, a taxelor şi impozitelor locale sau de traseul autostrăzii, lucruri mult mai concrete decât tema dezbaterii din 29 octombrie.

Expoziţie la biserica din Slobozia

Marţi, 21 octombrie, de la ora 14.30, la Biserica “Sf. Nicolae” din cartierul Slobozia va avea loc vernisajul expoziţiei “Ansamblul parohial Sf. Nicolae din Câmpina, care a câştigat premiul naţional pentru arte, la secţiunea arhitectură. Întregul ansamblula fost regândit şi armonizat de arhitecta Livia Câlţia, cea care a devenit recent şi cetăţean de onoare al municipiului Câmpina. Expoziţia, organizată de Parohia “Sf. Nicolae” şi Galeria Posibilă din Bucureşti, va rămâne deschisă până la finele acestui an.

Fără antrenor, Unirea a învins meritat

Unirea Câmpina - CS Brazi 2-1
Rămasă fără antrenor principal după demisia lui Marius Pălănceanu, Unirea a avut un meci greu pe teren propriu cu CS Brazi. Totuşi, câmpinenii au învins cu scorul de 2-1, prin golurile marcate de Vane şi Ţigănuş. Din punct de vedere tehnico-tactic, pregătirea jocului a fost asigurată de Margărit Ciobotaru, ajutat de pe banca tehnică de „secundul“ Daniel Corcodel. Interesant este că pe aceeaşi bancă s-a aflat şi Pălănceanu, dar „doar ca rezervă de portar“, după cum ne-a precizat Ciobotaru. Unirea a jucat cu: Păpuşoiu - Gratie, Cazan, Plăvache, Cârstei - Ungureanu, Ciobotaru, Ţigănuş, Chejnoiu - Vane, Burlacu. Au mai jucat: Jantea şi Flaidăr.Ciobotaru, unul dintre sponsorii echipei, ne-a precizat că pentru funcţia de antrenor sunt vizate patru persoane: Gabriel Tabacu, Săvulescu (de la Bălţeşti, care ar aduce şi câţiva jucători), Valentin Negoiţă şi Gabriel Tismănaru.

Coruna, spre locurile fruntaşe cu ambele grupe de juniori

În etapa care a avut loc în week-end, ambele grupe de juniori ale clubului Coruna au reuşit două victorii importante.Astfel, grupa de juniori născuţi în 1992 şi 1993, antrenată de Alin Postolache, a câştigat categoric în deplasare, 7-3 la Vălenii de Munte, cu formaţia similară din localitate, şi şi-a consolidat poziţia de lider al acestei serii.Cealaltă grupă de juniori a clubului Coruna, pregătită de Roberto Opanschi, a jucat pe teren propriu cu Intersport Plopeni, o formaţie neînvinsă până la ora partidei de la Câmpina şi care primise numai trei goluri de la începutul acestei ediţii de campionat. Coruna a învins cu un concludent 2-0, prin „dubla“ reuşită de Adrian Vintilă. Trupa lui Opanschi va juca în ultima etapă a turului în deplasare, la CSM Ploieşti, şi conform tehnicianului câmpinean „dacă vom câştiga la Ploieşti, probabil, vom termina turul pe locul al doilea, ceea ce este o performanţă deosebită pentru primul sezon oficial al acestor copii“.