27 aprilie 2009

S-a săturat de indolenţa autorităţilor!

Un locatar al blocului E7 de pe Strada Erupţiei a acţionat în instanţă Primăriaşi Consiliul Local pentru că, de trei ani, nimeni din cadrul administraţiei locale nu îi încheie contractul pe baza căruia să-şi poată cumpăra locuinţa...
În anul 2002, Primăria Câmpina şi ANL încheiau, cu viitorii locatari ai blocului E7 de pe Strada Erupţiei, un contract de construcţie. Conform prevederilor acestuia, la finalizarea construcţiei, odată cu mutarea locatarilor în noul imobil, Primăria Câmpina se obliga să încheie noi contracte cu fiecare locatar în parte, în care să se stabilească preţul final de achiziţie al apartamentelor. Ei bine, de la darea în folosinţă a acestui bloc au trecut trei ani, iar nimeni din cadrul Primăriei nu a catadixit să realizeze noile contracte.Mai mult, în toamna anului trecut, acelaşi locatar, care acum a acţionat în instanţă administraţia locală, a înaintat o adresă către Primărie şi Consiliul Local prin care atrage atenţia asupra depăşirii acestui termen. Atunci s-a promis că situaţia se va rezolva rapid. Şi atât de rapid s-a rezolvat, încât până la urmă locatarul cu pricina a renunţat la bunele intenţii faţă de administraţia locală şi a acţionat Primăria şi Consiliul Local Câmpina în judecată. Primul termen de judecată a fost fixat pentru 12 mai şi ar fi foarte interesant de văzut ce va avea administraţia locală de spus în apărarea sa.Ce riscă Primăria sau Consiliul Local? Nu mare lucru... Practic, riscă să piardă nişte bani, pentru că este foarte probabil ca actualizarea preţurilor pentru fiecare apartament la momentul finalizării construcţiei să fi fost superioară celei din momentul contractării locuinţei. Şi că se ne referim la acelaşi exemplu, al unui apartament cu două camere, în suprafaţă de 59,40mp, în anul 2002 acesta a fost evaluat la preţul de 660 milioane lei vechi. Pierderea procesului ar putea însemna pentru administraţia locală obligativitatea de a vinde aceste locuinţe la preţul de 660 milioane lei vechi, cu mult sub preţul pieţei. Ar fi a doua oară, după celebrul caz al blocului 23I de peB-dul Carol I, când administraţia locală ar ieşi în pagubă din astfel de ”afaceri”.
Administraţia îi creditează pe locatarii din E7
Practic, administraţia locală îi creditează pe locatarii blocului E7 de pe Strada Erupţiei. Spre exemplu, pentru un apartament cu două camere, în suprafaţă de 59,40mp, un locatar plăteşte lunar la Direcţia Economică suma de 2,132 milioane lei vechi, pentru o perioadă de 20 de ani.

De ce ţin “la secret” conducătorii Primăriei veniturile lor şi ale directorilor din subordine?

Pentru a informa în mod corect opinia publică am dorit să aflăm - pe căi oficiale - care sunt, într-o lună veniturile primarului, viceprimarului, secretarului şi ale principalilor directori de compartimente din Primăria Câmpina. Aşa că am înaintat o adresă oficială Primăriei. Numai că... stupoare!Practic, prin adresa semnată de primarul Horia Tiseanu şi secretarul Paul Moldoveanu se refuză opiniei publice dreptul de a şti care sunt veniturile unor oameni din Primărie, oameni care - atenţie - sunt plătitţi din bani publici! Că dacă ar aduce primarul, viceprimarul sau secretarul bani de acasă şi i-ar plăti, poate nu ne-ar interesa, dar atât oamenii din conducerea Primăriei, cât şi directorii din administraţia loclaă sunt plătiţi din bani publici.Răspunsul stupefiant al administraţiei ne trimite la tot felul de ordonanţe, decizii judecătoreşti şi hotărâri ale Consiliului Local, deşi întrebarea noastră era una simplă şi clară: “Care au fost, în luna martie 2009, veniturile conducerii Primăriei şi ale unor directori, pe care nu-i vom mai nominaliza, rezultate din salarii, indemnizaţii, prime, sporuri şi alte... stimulente?”Administraţia tratează opinia publică aşa cum s-a obişnuit, cu dispreţ, refuzând practic să informeze public care este venitul real al unui angajat al Primăriei Câmpina sau al celor din Executiv. Au fost invocate clauze de confidenţialitate, prevăzute şi de Codul Muncii, dar, totuşi, este vorba de bani publici, iar câmpinenii au dreptul să ştie cât primesc din banii lor cei care atunci când trebuie să rezolve o problemă în interesul cetăţeanului nu ştiu ce explicaţii să mai dea şi cum să te poarte - pe tine, cetăţean contribuabil la venitul lui, - de la Ana la Caiafa.Cum primarul şi viceprimarul au indemnizaţii fixe, cel mai probabil cei doi au dorit să-şi “acopere” directorii din subordine... Sau le-o fi fost ruşine că unii dintre directorii din Primărie au venituri mai mari chiar decât primarul şi viceprimarul?!Dacă asta este transparenţa pe care o înţeleg doi aleşi locali - primarul şi viceprimarul - care - culmea - sunt şi liderii celor două partide democrate din localitate, atunci... Concluziile le lăsăm în seama dumneavoastră.

Dragostea ănvinge distanţe şi credinţe religioase, dar se împiedică în birocraţia românească

Înainte de 1989 şi chiar destul de mulţi ani după, căsătoria era una dintre formulele prin care românii îşi asigurau “paşaportul” pentru Europa Occidentală, Europa civilizată. Sunt numeroase cazurile în care români - mai tineri sau mai puţin tineri -s-au căsătorit cu femei din Italia, Spania, Franţa, Austria sau Germania, indiferent de vârsta lor, scopul fiind unul singur - obţinerea cetăţeniei ţării respective. Între timp, lucrurile s-au schimbat. România a intrat în Europa... Realitatea ne demonstrează, însă, că sunt situaţii în care dragostea dintre doi oameni este obstrucţionată de diferite bariere.O poveste emoţionantă, la care publicaţia noastră a putut contribui prin găsirea soluţiei optime pentru ca doi oameni - un român din Breaza şi o vietnameză din Ho Chi Minh (fostul Saigon) - să fie împreună. Lucrurile s-ar fi putut rezolva de mult, dar cei doi au avut ghinionul să dea peste funcţionari ai statului insensibili la sentimentele unor oameni, funcţionari care nu şi-au dat un minim interes pentru rezolvarea situaţiei.
“Statul român mă ţine departe de femeia pe care o iubesc”
“Mă numesc Manuel Neagoe şi sunt din oraşul Breaza. Vă rog frumos să mă ajutaţi să rezolv şi eu o problemă. Vreau din tot sufletul să-mi aduc prietena în ţară, în vederea căsătoriei. Ea este de origine vietnameză. Ne iubim foarte mult şi nu putem trăi despărţiţi. Am înţeles că statul român îi va acorda dreptul la viză în scop de vizită. După terminarea zilelor indicate în viză, ea va trebui să se întoarcă în Vietnam, chiar dacă va deveni soţia mea. Statul român nu acordă vize pentru căsătorie. Statul român ne lasă să ne căsătorim în România, după care o obligă pe soţia mea să părăsească ţara. În Vietnam va trebui să depună un alt dosar pentru alt gen de viză. Eu nu am bani pentru atâtea deplasări ale soţiei mele. Sincer, nici nu cred că va rezista fizic şi psihic la toate acestea. Numai în Vietnam are de parcurs 1700 de km între Saigon şi Hanoi. Vă rog frumos să-mi răspundeţi şi să încercaţi să mă ajutaţi cumva. Statul român mă ţine departe de femeia pe care o iubesc din tot sufletul. Nu este vorba despre o simplă poveste de dragoste ci şi de dorinţa mea de a avea o familie. Thuan este familia mea acum, familia pe care nu am avut-o niciodată. Eami-a salvat viaţa în Saigon şi m-a învăţat să trăiesc într-o lume după alte reguli. Mă doare sufletul şi inima când o aud plângând în fiecare zi. Mă simt prea mic şi neînsemnat ca să mă pot lupta cu un sistem întreg”.O scrisoare emoţionantă, o rugăminte căreia i-am dat curs. Şi poate nu a contat atât povestea exotică de dragoste dintre unbrezean şi o vietnameză, ci faptul că un cetăţean român se simte “mic şi neînsemnat” pentru a se lupta cu un sistem. Mai ales că este vorba de un sistem din care fac parte numeroşi funcţionari care-şi sfidează concetăţenii, care se cred la locul lor de muncă aşa cum se consideră unii pe propria moşie...Am dat curs solicitării cititorului nostru. Povestea - extrem de interesantă - are multe aspecte din care funcţionarii statului ar trebui să tragă nişte concluzii... Nu o vor face, probabil, niciodată!
“M-am simţit foarte aproape de poporul vietnamez”
Manuel Neagoe are 33 de ani, locuieşte în Breaza şi este de profesie tehnician hardware. În 2007 a lucrat pentru o firmă din Praga. Aici a avut ocazia să aibă mai mulţi colegi vietnamezi cu care s-a împăcat foarte bine, ajungând să lege prietenii. Îi consideră nişte oameni foarte modeşti, simpli, cu multă putere de a suporta greutăţile vieţii fără să se plângă. După ce s-a terminat contractul respectiv, în 2008 s-a întors în ţară, dar tot cu gândul la prietenii săi vietnamezi. A luat decizia de a căuta de lucru în Vietnam, încercând în acest sens să-şi creeze nişte legături de contact şi să afle informaţii, prin intermediul unui site al prietenilor. Aşa a cunoscut-o pe Phan Thi Thuan de 23 de ani, educatoare la o grădiniţă şi studentă la o facultate de management. O vreme au purtat doar conversaţii amicale, profesionale s-ar putea spune, pentru că Thuan îl ajuta cu informaţii despre găsirea unui loc de muncă în domeniul său, ce se pare a avea o oarecare căutare în ţara ei. Cu timpul, discuţiile pe internet i-a apropiat, descoperind destule subiecte comune. Pe fondul unor amintiri plăcute pe care le avea despre foştii săi prieteni vietnamezi, a dorinţei de a-şi găsi un loc de muncă într-o ţară care îl atrăgea, a trecut cu vederea sfaturile prietenei sale şi s-a hotărât să plece la ea. Aceasta îi sugera că şi în Vietnam locurile de muncă se găsesc mult mai greu când se apropie sfârşitul de an. Tânăr fiind, poate şi cu puţin spirit aventurier, poate un pic trist de atmosfera tipic românească pe care o găsise în ţară şi pe care Manuel Neagoe o categoriseşte citându-l pe Gheorghe Zamfir: “suntem singurul popor din lume care ne urâm reciproc”, a luat decizia de a pleca în Vietnam într-un moment nepotrivit planurilor sale. A ajuns în oraşul Ho Chi Minh (fostul Saigon), unde era aşteptat de Thuan. L-a suit pe motocicleta ei şi l-a dus acasă, prezentându-l familiei sale. Manuel Neagoe a simţit că a fost bine primit.
“Vietnam înseamnă altă lume şi alte reguli”
Viitorul socru este agricultor şi îşi munceşte pământul cu ajutorul copiilor săi, două fete şi un băiat. Din păcate, soţia sa a murit de mult. Pentru Manuel Neagoe, întâlnirea cu Thuan a fost una de "gradul IV". Pentru ea, la fel. Chiar dacă exista o legătură creată iniţial prin internet, faptul de a se vedea faţă în faţă, în lumea ei, nu a făcut decât să-i apropie mai mult şi totul să se transforme în scurt timp, într-o mare iubire. Manuel Neagoe povesteşte cum l-a făcut dragostea să depăşească mai uşor inconveniente precum dormitul pe jos, servirea mesei pe jos, meniul lor. Timp de trei luni, cât a stat la ei, Thuan a avut grijă de el, ca de un copil:”Nu puteam să stau singur, nu puteam să mănânc, nu puteam să dorm, nu puteam să merg pe stradă, nu puteam să fac nimic. Am fost ca un nou născut. Thuan m-a învăţat să trăiesc după alte reguli. Pur şi simplu am trăit ca un vietnamez”. Nu putea conversa decât cu Thuan, în limba engleză, restul familiei necunoscând această limbă. Diferenţa de fus orar este de 5 ore, fiind nevoit, în primele zile de şedere, să ia somnifere pentru a se putea odihni. Viaţa pentru un european în Vietnam este foarte grea. Familia lui Thuan este săracă, dar nu se plânge nimeni. Acest lucru l-a impresionat pe Manuel. Sunt oameni de o modestie şi simplitate rară. Thuan i-a spus că nu are nevoie de bani prea mulţi, putând să trăiască doar cu 60 de dolari pe lună. Poate că şi acest lucru i-a apropiat mai mult, pentru că nici Manuel nu este un om bogat. Locuieşte doar cu tatăl său, părinţii fiind despărţiţi de aproape 20 de ani. Mai are doar o mătuşă la care ţine enorm. Devotamentul lui Thuan faţă de el va merge până într-atât, încât a ales de bună voie să îmbrăţişeze religia creştin-ortodoxă, acceptând să fie botezată pentru a se putea căsători cu Manuel. Primit în casa lui Thuan cu multă căldură, a simţit că, în sfârşit, îşi poate întregi familia după care a tânjit toată viaţa.
La un pas de a fi expulzat din Vietnam
Pe parcursul celor trei luni, Manuel Neagoe a încercat, împreună cu Thuan, să-şi găsească un loc de muncă. Nu a reuşit, aşa cum, de fapt, prevăzuse şi viitoarea lui soţie că se va întâmpla, din cauza perioadei de sfârşit de an. Asta nu i-a împiedicat, totuşi, să se simtă bine împreună, să-şi trăiască din plin povestea lor de dragoste, să adune amintiri şi trăiri emoţionale de nedescris în cuvinte.Duşul rece care l-a trezit pe Manuel la realitate a fost momentul în care a constatat că a depăşit perioada de şedere cu o săptămână. La un moment dat se afla în situaţia absurdă de a nu mai putea părăsi Vietnamul, dar nici de a mai putea sta. Se găsea la un pas de expulzare şi de riscul de a primi interdicţie de a mai intra în ţara lor, o perioadă de timp. A apelat la ajutorul Ambasadei României la Hanoi. Dumitru Olaru, reprezentantul ambasadei, l-a ajutat să revină acasă, descurcându-l cu mare diplomaţie în legile drastice ale vietnamezilor. Ba chiar îi propusese să-l ajute să rămână în Saigon. Manuel Neagoe nu a putut accepta oferta, deoarece tatăl său se împrumutase de bani pentru a-i cumpăra biletul de avion. De altfel, doreşte să se căsătorească în România, aproape de cel care l-a crescut. Va trebui să aibă grijă de Thuan să o ajute să se adapteze noi sale vieţi alături de el. Este conştient că nu va fi uşor pentru nici unul dintre ei.Întors în ţară a început să se intereseze la autorităţile competente ce demersuri trebuie să facă pentru a o aduce pe Thuan în România, pentru a se căsători.
“În România, funcţionarii cunosc legile după ureche”
Pentru că îi purta recunoştinţă ambasadorului Dumitru Olaru, datorită solicitudinii de care dăduse dovadă şi-l ajutase să se întoarcă acasă, a apelat tot la acesta pentru a se informa. În acest sensi-a trimis un e-mail, solicitându-i datele necesare legate de căsătoria sa ca şi cetăţean român cu o persoană care are cetăţenie străină. Răspunsul primit a fost ireproşabil din punct de vedere al tonului şi exprimării, dar nu i-a fost de nici un folos: “Am primit mesajele dumneavoastră, vă înţeleg sentimentele, frustrările vieţii şi nerăbdarea de a fi alături de cineva cu care să puteţi confesa. În acelaşi timp, trebuie să acceptaţi ideea că viaţa are regulile sale care trebuie respectate. Pentru aceasta trebuie răbdare. Situaţia dvs impune, de asemenea, răbdare. Vă sfătuiesc şi acum, ca şi atunci când ne-aţi vizitat la Ambasada din Hanoi, să vă menţineţi echilibrul, să vă dozaţi răbdarea şi să parcurgeţi toate procedurile legale pentru rezolvarea situaţiei dvs. Ambasada noastră v-a sprijinit să vă reîntoarceţi cu bine acasă, să evitaţi expulzarea dvs din Vietnam şi interdicţia de a mai reveni, o perioadă de timp, în această ţară. Acum, revenit în România, va trebui să întreprindeţi pe lângă autorităţile abilitate demersurile care se impun pentru invitarea prietenei dvs. vietnameze, în vederea căsătoriei. La rândul său, Ambasada României de la Hanoii-a comunicat prietenei dvs toate informaţiile necesare în acest sens. Procedura legală este obligatorie pentru orice solicitant de viză, ea trebuie respectată integral şi, în acelaşi timp, presupune oarecare răbdare şi înţelegere. Am convingerea că după parcurgerea tuturor formalităţilor legale, situaţia dvs va fi rezolvată şi veţi avea bucuria de a fi găsit ceea ce căutaţi. Vă doresc succes”.Răbdarea lui Manuel Neagoe începuse să se epuizeze. Din mesajul ambasadorului nu reieşea nimic legat de ceea ce s-ar fi întâmplat mai departe, după încheierea căsătoriei în România. Nu putea să o cheme pe Thuan în ţară să se căsătorească, după care să nu aibe siguranţa că va şi rămâne mai departe.S-a gândit să afle informaţii de la Ministerul de Externe, prin telefon. Două persoane diferite, funcţionari, i-au dat informaţii bulversante. O dată i se spunea că Thuan poate primi o viză de şedere pentru vizită valabilă trei luni, făcând în acelaşi timp dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 de euro pe zi pentru cele trei luni. Manuel i-a replicat persoanei că statul vietnamez ar fi mai mult decât curios dacă un simplu cetăţean de al său ar avea atâţia bani. Un alt funcţionar l-a sfătuit să încerce în acelaşi timp (ca un sfat benevol) ca, după încheierea căsătoriei în România, Thuan să se ducă într-un stat apropiat, de exemplu Bulgaria, şi să ceară viză de reîntregire a familiei sau să se adreseze şi Centrului Naţional de Vize din cadrul ministerului. S-a conformat şi a trimis un mail către acest centru, de unde a primit un răspuns legat de acei bani prin care Thuan trebuie să facă dovada mijloacelor de existenţă. Sau să facă dovada asigurării condiţiilor de cazare asigurate pe teritoriul României, pe perioada de şedere cuprinsă în viză. De parcă n-ar fi fost de ajuns atâtea condiţii, centrul respectiv i-a mai adus la cunoştinţă şi faptul că trebuie să facă dovada “mijloacelor corespunzătoare pentru întoarcerea în ţara de origine, deşi la eliberarea vizei s-a cerut numai bilet de călătorie până la destinaţie”. Statul român se crede vreo ţară a făgăduinţei, unde dau buluc străinii care îşi închipuie că vor depăşi criza financiară, sărind într-un picior!
Când există bunăvoinţă, se poate...
Pentru Manuel Neagoe, un bărbat care nu doreşte decât să se însoare cu femeia iubită, era din ce în ce mai greu să înţeleagă pentru ce toţi acei funcţionari pe care îi credea competenţi îi spun că trebuie să-i plece viitoarea nevastă, înapoi în Vietnam, după ce se căsătoreşte cu ea. Competenţele acestui Centru de Vize, din cadrul marelui Minister de Externe par a fi limitate, în condiţiile în care în răspunsul către Manuel Neagoe i se sugera următoarele: “În aceste condiţii în care vreţi să vă căsătoriţi în România cu prietena dvs., în cursul vizitei de scurtă şedere pe care aceasta o va efectua în România, apreciem oportun să vă adresaţi şi Inspectoratului de Frontieră din cadrul MAI, care, prin lucrătorii săi, verifică îndeplinirea condiţiilor menţionate la intrarea în România a cetăţenilor străini, pentru a obţine punctul acestuia de vedere faţă de speţa dvs”. Pornind pe firul acestei ape tulburi, Manuel Neagoe s-a conformat, trimiţând o cerere de informare şi la acest IGPF din cadrul MAI de la care nu a primit nici un răspuns. Văzând că nu reuşeşte să afle nimic concret da la instituţiile statului pe care el le credea competente să-l edifice în problema lui, s-a adresat, ca o ultimă speranţă, publicaţiei noastre, pentru a cere ajutor.Fără a dori să-i creem speranţe deşarte, am încercat să-l ajutăm, interesându-ne la rândul nostru în privinţa condiţiilor de căsătorie a unui cetăţean român cu o persoană de cetăţenie străină. Prin bunăvoinţa Serviciului Public de Evidenţă a Persoanei din cadrul Poliţiei Câmpina, am fost îndrumaţi către Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova, la Biroul de Relaţii cu Cetăţenii Străini.De la lucrătorii acestui birou, Manuel Neagoe a putut afla în mod concret răspunsul arzător pentru el şi Thuan: după încheierea căsătoriei, soţia sa va primi un permis de şedere pentru o perioadă de cinci ani, după care va face demersuri pentru obţinerea cetăţeniei române. Simplu. Era tot ceea ce dorea să audă. Putea să scape de toată această perioadă stresantă din punct de vedere psihic, dacă vreun funcţionar mai conştiincios ar fi ştiutsă-l informeze cu competenţă şi profesionalism. Nimeni nu trebuie să ajungă să se considere “mic şi neînsemnat” când apelează la serviciile publice pentru care cetăţeanul român, plăteşte taxe şi impozite, iar funcţionarii primesc salarii ce se regăsec în acestea. Simplu. Acum s-a liniştit şi continuă demersurile ce vizează obţinerea actelor necesare pentru căsătorie. În Vietnam, Thuan face o navetă de 1700 de km pentru a-şi rezolva şi ea problemele. Următoarea grijă a lui Manuel Neagoe este să-şi reînscrie viitoarea soţie la facultate, pentru a-şi putea termina studiile întrerupte din cauza acestei situaţii. Nu va fi uşor din punct de vedere financiar. Thuan va avea statut de cetăţean străin, fapt pentru care va trebuisă-şi plătească studiile cu taxe ce depăşesc 300 de euro pe lună. Dar, cu siguranţă, dragostea va învinge toate greutăţile. Nu le putem ura decât Casă de Piatră!

Tensiuni între taximetrişti

Criza economică tot mai acută şi la noi pare a fi cauza tensiunilor crescânde existente între taximetrişti. Practic, între taximetriştii care reprezintă societăţile de profil din Câmpina şi cei care practică această meserie ca persoană fizică autorizată s-a iscat un adevărat scandal. Motivul? Ocuparea locurilor de staţionare! Persoanele fizice invocă o înţelegere anterioară prin care în staţii să poată accede şi unii şi alţii. Societăţile invocă respectarea ad litteram a legii, aducând maşini aproape de numărul maxim permis. De aici, o stare de tensiune mocnită... S-a trecut la ameninţări şi dispute verbale. Acesta a fost momentul în care reprezentanţii societăţilor Ravial, Riva Pan, Sunray şi Antaji au reclamat la Primăria Câmpina disputa verbală de care îi acuză pe PF Ionescu, Nichifor, Ciubotaru, Piuc şi Bănescu. Fără a verifica cele scrise în reclamaţie şi fără a cere şi punctul de vedere al celor vizaţi, reprezentanţii Primăriei le-au trimis o înştiinţarea persoanelor fizice autorizate vizate, ameninţându-le că, în cazul nerespectării normelor, sancţiunile pot merge până la suspendarea autorizaţiilor de taxi.
“Nu suntem controlaţi!”
Vasile Ionescu este unul dintre taximetriştii reclamaţi.Ce aveţi de spus în legătură cu reclamaţia depusă la Primărie?Mda, am auzit... Pentru mine, lucrurile sunt clare şi ar trebui să ţină şi de bunul simţ al fiecăruia. Acum trei ani am stabilit între noi să nu mai fie atât de multe maşini ale unei singure societăţi în aceeaşi staţie, chiar dacă nu este vorba de monopol, în sensul legii. Şi asta pentru că patronii respectivelor societăţi mai au şi altceva de lucru, angajaţii lor mai au şi un alt loc de muncă, pe când noi ne ocupăm doar de această activitate. Atunci au fost şi ei de acord că nu e corect. Acum, lucrurile s-au mai schimbat din cauza crizei ăsteia, dar şi din cauza devierii microbuzelor, ceea ce face din staţia de la Peco una dintre cele mai profitabile.Care ar fi rezolvarea acestei situaţii?În primul rând, cred că autoritatea de control şi avizare, adică Primăria, ar fi trebuit să ne ceară şi nouă punctul de vedere, aşa cum prevede Legea taximetriei, la articolul 54. Şi să nu ne ameninţe cu suspendarea autorizaţiei. Să nu se mai încurajeze pirateria şi să fim controlaţi. În momentul de faţă, nu suntem controlaţi! Nici de Inspectoratul Teritorial de Muncă, nici de Garda Financiară, nici de autorităţile locale. Apoi, patronii ar trebui să-şi instruiască angajaţii în sensul respectării ordinii şi liniştii. Adică, să nu mai dea manele la maxim în staţii, să aibă o ţinută corepunzătoare, nu în maieu sau şlapi. Ar fi foarte multe de făcut...Se simte criza?Sunt perioade şi perioade. De exemplu, acum, de Sărbătorile Pascale, a mers foarte bine. În Săptămâna Mare s-a mers la 3-400 km pe zi, în prima şi a doua zi de Paşte chiar la peste 500 km pe zi. Şi asta spun eu ca persoană fizică autorizată, care nu stau decât opt, maxim zece ore. Vă daţi seama că o societate care lucrează, practic, 24 de ore din 24, ce profit a avut în această perioadă?

Accident de muncă la Brebu

Un câmpinean se zbate între viaţă şi moarte după ce vineri dimineaţă a fost victima unui accident de muncă produs la Brebu. Acolo, o firmă câmpineană realizează o lucrare de canalizare. La un moment dat, în timp ce Dragoş G., de 20 ani, din Telega, executa săpături pentru canalizare cu un excavator l-a surprins şi accidentat pe Costinel D., de 39 ani, din Câmpina, muncitor necalificat la aceeaşi societate, care a încercat să traverseze drumul prin spatele utilajului. Costinel D. a fost rănit grav, fiind transportat de urgenţă la spital. În momentul de faţă, poliţişti şi inspectori ai Inspectoratului Teritorial de Muncă derulează cercetări pentru stabilirea cu exactitatea a situaţiei de fapt şi pentru a identifica eventualele vinovăţii.

Ştefan Al. Saşa, premiat la Vişeul de Sus

Ştefan Alexandru Saşa a participat în week-end-ul trecut la Concursul Naţional de Satiră şi Umor „Zâmbete în... Prier“, de la Vişeul de Sus, din Maramureş. Aici, câmpineanul Ştefan Alexandru Saşa a obţinut premiul pentru volum de parodie, cu cartea „Parodii“, apărută în acest an la Editura Libertas.
Pentru câmpineanul Ştefan Alexandru Saşa, acesta este al doilea premiu pe care îl obţine în acest an, după cel câştigat cu acelaşi volum de parodii la Concursul de Creaţie Literară „Nichita Stănescu“ de la Ploieşti.Despre participarea sa la aceste concurs naţional de la Vişeul de Sus, Ştefan Alexandru Saşa ne-a declarat: „Sâmbătă, 25 aprilie, am participat la om nouă ediţie a Concursului Naţional de Satiră şi Umor «Zâmbete în... Prier», care s-a desfăşurat la Vişeul de Sus, în organizareea Primăriei şi Consiliului Local din această localitate maramureşană. Concursul a avut mai multe secţiuni, printre care şi cele de epigrame, parodii şi volum. Eu am participat cu volumul «Parodii», pe care l-am lansat în acest an şi cu care am câştigat deja două premii. La acest concurs, inclus în calendarul naţional al activităţilor de profil, au fost prezenţi 96 de scriitorti şi epigramişti, cu un număr de 36 de volume. Organizarea a fost una ireproşabilă, atât Primăria, cât şi Consiliul Local din Vişeul de Sus implicându-se şi oferind premii generoase“, a mai precizat Ştefan Alexandru Saşa. Următorul eveniment de acest gen la care va participa „Saşa“ este programat la Aiud.

Ziua Pământului la GŞI Petrol

Ziua Pământului, sărbătorită pe 22 aprilie în toată lumea, a reunit, săptămâna trecută, în amfiteatrul GŞI Petrol Câmpina, peste 60 de tineri liceeni locali, întruniţi sub egida unei manifestări ştiinţifice. Tematica simpozionului: Probleme fundamentale ale planetei “verzi”, a fost deschisă de prof. Nicolae Geantă, printr-o comunicare ce a făcut referire la “Încălzire globală. Şi după aceea…?”, acest flagel care “a pus planeta la fiert”, cum a precizat autorul. Elevii din “Petrol”, “Grigorescu” sau “Energetic” au prezentat comunicări despre “Efectele despăduririi”, “Ploile acide”, “Programul EcoSchool”, “Consecinţele pungilor din plastic” şi au îndemnat tinerii la ecologizare şi la activităţi voluntare similare. Dezbaterile dintre tinerii de 17-20 ani au continuat într-o atmosferă puţin mai “încinsă” şi au determinat apariţia ad-hoc a două tabere “scepticii” şi “optimiştii”. Este o atitudine firească a unor tineri care nu vor să rămână nepăsători faţă de viitorul lor. În alocuţiunea de încheiere, prof. Roxana Stan a menţionat că “acest eveniment a fost unul prin care se încearcă sensibilizarea tinerilor faţă de mediu şi problemele fundamentale ale societăţii”. “Degradarea mediului trebuie stopată. Pentru aceasta, primii care punem în aplicare ecologizarea, reducem consumul de energie sau apă, ori protejăm pădurile, trebuie să fim noi”, au mai subliniat organizatorii. Ceea ce sună cam aşa: “o societate va fi sănătoasă dacă îşi tratează fiecare individ în parte”.

15 angajatori, 91 de joburi şi peste 100 de oameni în căutarea unui loc de muncă

Bursa Generală a locurilor de muncă a fost prima acţiune de acest gen organizată în anul 2009, practic, de la începerea resimţirii primelor efecte ale crizei economice. Angajatorii nu s-au înghesuit ca la alte “burse” organizate de Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Câmpina. A fost, probabil, un semn că economia nu mai... duduie. ALOFM a trimis solicitări la aproximativ 25 de societăţi, pentru a-şi prezenta oferta locurilor de muncă. Deşi, iniţial, se anunţase că vor fi prezenţi doar opt angajatori, în cele din urmă, numărul acestora a fost aproape dublu. Mai cu întârzieri, mai trecuţi cu pixul pe lista respectivă, 15 angajatori au oferit 91 de locuri de muncă. În faţa Casei de Cultură - locul “faptei” pentru această bursă - s-au strâns aproape o sută de oameni aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Au fost atât şomeri indemnizaţi, obligaţi să se prezinte la aceste burse pentru a-şi primi indemnizaţia în această lună, dar şi oameni care nu mai au loc de muncă, dar nici nu mai beneficiază de nici un fel de ajutor din partea statului. Am remarcat şi o femeie, şomer indemnizat, care a intrat printre primii. Ştia lecţia. S-a dus la primii doi angajatori ieşiţi în cale. “Vă rog să-mi puneţi ştampila aici că am fost la bursă. La 58 de ani, nu mă mai angajează nimeni pe mine”. A bifat acţiunea şi a plecat... La Bursa de la Câmpina au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Şcolii de Poliţie “Vasile Lascăr” din localitate, care au prezentat celor interesaţi oferta educaţională pentru anul şcolar 2009-2010.

Cariera de la Măgureni aduce nemulţumirea oamenilor, dar şi abuzul autorităţilor locale

La Măgureni, pe un deal de la marginea comunei, se realizează o carieră de piatră. Cei mai mulţi dintre locuitori sunt, însă, nemulţumiţi de această oportunitate şi consideră că mai importante decât cele 120 locuri de muncă nou create sunt stricăciunile care se aduc drumurilor şi, mai ales, caselor, acestea trepidând la fiecare trecere a unui camion de mare tonaj.Într-atât de nemulţumiţi sunt oamenii din Măgureni încât au ieşit în stradă, ameninţând că, dacă această carieră de piatră va primi avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, atunci nu vor ezita să iasă în stradă cu topoarele şi să-şi impună cu forţa punctul de vedere.Interesant este că şi beneficiarii acestei cariere sunt nemulţumiţi de ceea ce ei numesc “abuzul autorităţilor locale”. Şi asta pentru că, singura soluţie pe care administraţia locală a găsit-o pentru rezolvarea acestei situaţii conflictuale a fost să instituie o taxă de... 4,5 milioane lei vechi lunar pentru fiecare autovehicul de mare tonaj care străbate comuna. Problema de legalitate ridicată justificat de beneficiarii carierei este că drumul respectiv nu aparţine administraţiei locale, fiind un drum judeţean! Ca atare, în opinia acestora, numai Consiliul Judeţean ar putea institui o astfel de taxă pe drumul respectiv. În plus, mai multe firme care exploatează această carieră au încercat să găsească soluţii de ocolire a drumurilor din Măgureni. Astfel, pe vadul pârâului Proviţa s-a creat un adevărat drum pentru autovehicule de mare tonaj... Problema este departe de a fi rezolvată, iar autorităţile locale nu au găsit decât soluţia instituirii unei taxe aberante, care în nici un caz nu va avea darul de a calma spiritele şi de a pune punct unei situaţii atât de delicate.

29 aprilie, Ziua Veteranilor de Război

Col. (r) Marian Dulă, preşedintele Asociaţiei “Cultul Eroilor” Câmpina, ne-a prezentat câteva detalii legate nu neapărat de cea de-a doua sărbătorire a Zilei Veteranilor de Război, instituită prin HG 1222 din octombrie 2007, ci de viaţa veteranilor. “În Câmpina, mai vieţuiesc doar 119 veterani de război, patru văduve de război şi 383 de văduve de veterani de război. Astăzi, nu legiferarea drepturilor veteranilor de război este deficitară, ci modul cum înţeleg unele organisme ale statului să o respecte. Ca urmare, unele drepturi precum: scutirea de taxe şi impozite, împroprietărirea ori despăgubirea veteranilor de război decoraţi pe front sau acordarea de medicamente gratuite, determină pe cei mai vârstnici ostaşi ai ţării să alerge zadarnic pe la uşile celor care guvernează statul român”, ne-a declarat Marian Dulă. Preciză, că în Câmpina există un cartier al “Veteranilor”, unde străzile poartă numele unor veterani de război, iar col. (r) Ioan Salcu a primit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Câmpina.

E vremea protestelor...

Această primăvară se dovedeşte a fi - parcă mai mult ca în alţi ani - un adevărat sezon al acţiunilor de protest. Criza economică, pe de o parte, acordul cu FMI, pe de altă parte, dar şi traiul de zi cu zi tot mai greu, duc la o acutizare a problemelor sociale, cărora guvernanţii le fac tot mai greu faţă. Strânşi cu uşa între protestele anagajaţilor din sistemul bugetar din România şi presiunea oficialilor FMI, membrii Cabinetului Boc dau din colţ în colţ. Acesta este fondul pe care mai multe categorii socio-profesionale anunţă acţiuni de protest. Este vorba de cadrele didcatice, angajaţii din sistemul judiciar, dar şi ceferiştii. Ce face Boc? Anunţă triumfalist: “Guvernul a semnat astăzi (n.r. - joi, 23 aprilie), oficial, prin ministrul Finanţelor, scrisoarea de intenţie negociată şi acceptată de FMI cu privire la Acordul de împrumut. Acordul de împrumut al României, în formă finală, va fi aprobat de Comisia Europeană şi de FMI la începutul lunii mai, în perioada 4 - 6 mai”. Cât de benefic va fi acest acord, rămâne de văzut...
Grefierii şi personalul auxiliar din justiţie au de primit 300 milioane euro! După acţiunile de protest de la mijlocul săptămânii trecute, grefierii şi personalul auxiliar din sistemul de justiţie ameninţă cu noi acţiuni de protest. Principala revendicare a acestora este primirea drepturilor salariale câştigate în instanţă, în total, la nivelul întregii ţări, fiind vorba de 300 milioane euro. Sindicaliştii sunt nemulţumiţi că nu au primit sporurile de risc şi confidenţialitate, restante încă din anul 2000. Cei mai mulţi dintre ei au dat ministerul în judecată şi au obţinut plata acestor drepturi. Ministerul a început plata în toamna anului trecut, dar eşalonat, în trei rate. Pentru că nu au primit tranşa a doua, în martie, sindicaliştii ameninţă că ar putea intra în grevă. De asemenea, ei spun că salariile din justiţie ar trebui să ajungă la nivelul celor din UE, adică 2.800 euro.
Cadrele didactice vor să se respecte legea. Pe 24 aprilie a avut loc la Bucureşti o întâlnire a Consiliului Naţional al Liderilor din Federaţia Sindicatului Liber al Învăţământului cu ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Profesorul Dan Ioan Bujor, lider al FSLI Valea Prahovei şi membru în Colegiul Naţional al Liderilor FSLI, ne-a declarat: “FSLI este coautor al unor ordonanţe care pun capăt unor discriminări în ceea ce priveşte titularizarea personalului din învăţământ. Mă refer mai ales la Legea 128/97 sau Statutul personalului didactic, cum este mai cunoscută, prin care nu era permisă trecerea unor profesori de la gimnaziu la liceu. Nu se ţinea cont de faptul că aceşti oameni au aceleaşi studii şi poate chiar grade didactice în plus. O altă discriminare consta în imposibilitatea transferării din mediul rural în cel urban. A fost meritul FSLI că a reuşit să o convingă pe Ecaterina Andronescu că aceste lucruri sunt discriminări. În legătură cu salariile profesorilor, pot spune că ordonanţa de rectificare negativă a salariilor bugetarilor nu afectează învăţământul şi nici încadrările. Noi am solicitat ca această ordonanţă să nu afecteze bugetul pentru salariile profesorilor pe anul 2009, iar înţelegerea la care s-a ajuns constă în a face noi calculele pentru a stabili cu exactitate sumele ce constituie salariile pentru învăţământ. În legătura cu posibilitatea unei greve generale, pot să spun că, dintr-un sondaj făcut în teritoriu, 56% dintre profesori sunt pentru boicotarea primei teze unice, cea pentru limba română. Se va aplica această măsură coercitivă doar pentru o zi, la nivel naţional, în caz de nerespectare a propunerilor şi cerinţelor noastre”.
Ceferiştii încep cu un miting de mari proporţii. Preşedintele Alianţei Federaţiilor Naţionale CFR, Ion Molea, a declarat că pe 29 aprilie se va organiza un miting de protest în faţa Ministerului Transporturilor şi Infrasctructurii (MTI) şi apoi la Guvern, urmând ca peste o lună să declanşeze greva generală. După o lună de la începerea negocierilor între reprezentanţii MTI şi sindicatele CFR, acestea nu au avut niciun rezultat, astfel că vor fi declanşate acţiunile de protest pe 29 aprilie.Preşedintele Alianţei Federaţiilor Naţionale din CFR a mai precizat că vor ieşi în stradă peste 12.000 de ceferişti,exact câţi vrea Radu Berceanu să disponibilizeze. În plus, Molea a mai spus că în bugetul ministerului nu mai sunt bani pentru CFR, iar peste două luni nu vor mai fi bani nici pentru salarii. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, declara că, în două - trei săptămâni, în cadrul companiilor CFR vor avea loc schimbări legate de personal, care vor crea probleme sociale. Ministrul sublinia că la CFR sunt probleme de personal excedentar şi de fond de salarii în comparaţie cu banii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurilor. În plus, Berceanu a adăugat că nu poate nimeni să accepte ca 93% din încasările de la cele trei companii CFR să fie fondul de salarii. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a anunţat sindicatele, în data de 20 martie, că va reduce numărul personalului în sistemul feroviar cu 12.139 la toate cele trei companii CFR, astfel: la CFR Marfă - 5.949, la Călători - 2.545 şi la Infrastructură - 3.536 salariaţi.

Primarul Tiseanu, acuzat de... sabotaj!

De multe a fost acuzat Horia Tiseanu din anul 1996 şi până acum, perioadă în care a fost viceprimar timp de opt ani, iar din 2004 primar al municipiului Câmpina. De sabotaj nu fusese, însă, acuzat! Dar este acum...Grigore Ioan Băiatu, din Câmpina, are un teren de aproximativ două hectare în comuna Jariştea din judeţul Vrancea, unde produce cantităţi mari de vin. Omul a vrut să fie în legalitate. A obţinut prima autorizaţie de producător individual din judeţ - nr. 1 din 16 august 2004. Codul Fiscal s-a tot modificat, iar Grigore Ioan Băiatu a dorit să intre în legalitate. Autoritatea Naţională a Vămilor din Agenţia Naţioală de Adminsitrare Fiscală, prin adresa nr. 20.672 din 12 decembrie 2008, şi Administrarea Finanţelor Publice din Câmpina, prin adresa nr. 12 din 13 ianuarie 2009 (facsimil), îl informează pe solicitantul Grigore Ioan Băiatu că autorizaţia de producător se obţine de la autoritatea în raza căreia solicitantul îşi are domiciliul.În acest context, Grigore Ioan Băiatu se adresează Primăriei Câmpina. Prin adresa 7733 din 16 aprilie, Primăria Câmpina îl refuză pe Băiatu, îndrumându-l către primăria pe raza căreia se află terenul cu viţă de vie!Despre această tevatură, Grigore Ioan Băiatu ne-a declarat: “Sunt convins că atitudinea Primăriei Câmpina a fost generată doar de faptul că mi-am permis, la un moment dat, să le atrag atenţia asupra unei probleme importante pentru locuitorii din zona în care locuiesc. Când au văzut acolo numele meu, mi-au respins cererea. Nu se poate să mă trimiţi la Jariştea, în condiţiile în care adresele de la Administraţia Financiară mă îndrumau către Primăria Câmpina, pentru că eu aici locuiesc. Le-am prezentat un dosar întreg, inclusiv cu prezentarea din satelit a tuturor detaliilor terenului respectiv. Degeaba, nu au vrut ei şi gata! După părerea mea, este vorba despre un adevărat act de sabotaj. Puteam să-mi vând vinul al negru şin-aveam nici o treabă. Am preferat să fiu corect, să plătesc şi la bugetul de stat şi la bugetul local cotele aferente, dar nu a vrut primarul Tiseanu!”

Au început simulările pentru examenul de bacalaureat

Conducerea Grupului Şcolar Petrol a luat iniţiativa de a organiza o simulare a examenului de bacalaureat. Motivele care stau la baza acestei simulări sunt făcute prezentate de către Viorica Iancu, directorul acestei unităţi de învăţământ: “Ne-am propus să organizăm simularea examenului de bacalaureat la probele principale, în speţă limba română şi matematică. Acestea sunt probe pe care le susţin toţi absolvenţii claselor a XII-a, atât ruta directă, cât şi cea progresivă, respectiv clasele a XIII-a. Am dorit acest lucru pentru că am vrea să ştim, la momentul acesta, cum se prezintă elevii. Dorim să aflăm ce parte din subiectele afişate pe internet şi-au însuşit şi ce dificultăţi întâmpină. Considerăm că, aflând aceste lucruri acum, va rămâne timp pentru a remedia lacunele pe care le au. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, elevii claselor a XIII-a, ruta progresivă, care au intrat în liceu fără să aibă teste naţionale sau examen de capacitate, nu sunt familiarizaţi cu desfăşurarea unui examen. Prin urmare, acestea au fost motivele pentru care ne-am propus această simulare şi sperăm ca ea să-şi atingă scopul. Vineri, 24 aprilie a avut loc proba la matematică iar joia următoare, pe 30 aprilie, se va susţine proba la limba română. Pentru proba de educaţie fizică, proba F care a fost aleasă de majoritatea elevilor, se fac simulări permanente. Pentru disciplinele de specialitate, fiind foarte multe şi diversificate, nu vom putea susţine această simulare”.Conducerea Grupului Şcolar Petrol a avut satisfacţia să constate că prezenţa elevilor la această simulare a fost totală. Emoţii mai mari vor exista atât pentru profesori, cât şi pentru elevi, în momentul corectării lucrărilor, în urma cărora se va putea stabili gradul de pregătire al acestora din urmă.

Alunecări de teren la Telega şi Breaza

În ultima vreme, tot mai multe localităţi din Prahova se confruntă cu alunecări de teren, care ajung să pună în pericol locuinţe şi... vieţi omeneşti.
După ce a fost afectată inclusiv zona Băilor de la Telega, pentru care se încearcă în continuare găsirea unor soluţii tehnice cât mai bune, pe aceeaşi falie, alte zone din comuna Telega au început s-o ia la vale. Astfel, au fost afectate un drum judeţean şi mai multe gospodării, 15 familii rămânând izolate. La faţa locului a ajuns însuşi prefectul Radu Oprea, care a şi demarat o serie de acţiuni, împreună cu administraţia locală şi chiar şi cu cetăţenii din zonă, pentru realizarea unui podeţ, astfel încât să se asigure legătura cu lumea a familiilor izolate.De asemenea, oraşul-staţiune Breaza a fost afectat de o alunecare de teren pe strada Mesteacănului, unde o porţiune de aproximativ 150 metri de şosea a luat-o la vale. Şi aici sunt puse în pericol mai multe locuinţe, dar autorităţile locale, împreună cu cele judeţene, au încercat să ia cele mai bune soluţii pentru stoparea fenomenului şi pentru limitarea efectelor pe care le au aceste alunecări de teren. Nu în ultimul rând, oraşul Comarnic a fost afectat de alunecări de teren. Cartierele Ghioşeşti şi Poiana au avut de suferit, sutre de metri din unele drumuri de interes local fiind înghiţite de aceste alunecări de teren. Şi aici sunt puse în pericol mai multe terenuri şi locuinţe, o parte a acestora rămânând chiar izolate total pentru o scurtă perioadă de vreme. Şi în acest caz, Prefectura şi administraţia locală a luat o serie de măsuri specifice.

Pe scurt...

Guvernul a alocat bani pentru infrastructura rurală
Printr-o hotărâre a Guvernului României s-au alocat, pentru judeţul Prahova, 243,59 milioane lei noi în vederea finanţării investiţiilor care se realizează în baza programului de dezvoltare a infrastructurii din mediul rural. Printre localităţile care beneficiază de sume din fonduri guvernamentale se numără şi câteva din zona Câmpina. Astfel, printre alte investiţii, este vorba de reabilitarea sau construirea de poduri sau podeţe, pentru care vor primi bani localităţile Brebu, Măgureni, Proviţa de Jos, Telega. Pentru modernizarea sau extinderea sistemului de alimentare cu apă au fost alocate fonduri pentru localităţile Băneşti, Secăria, Talea, iar pentru construirea reţelei de canalizare - la Poiana Câmpina. Nici una dintre localităţile din jurul Câmpinei nu figurează în topul celor care au primit cele mai consistente fonduri guvernamentale pentru infrastructură. În acest top conduc Păcureţi - 17,31 miliarde lei vechi, Cocorăştii Colţ - 14,73 miliarde lei vechi şi Ştefeşti - 14,63 miliarde lei vechi.
Doar trei consilieri locali şi-au depus rapoartele de activitate pentru anul 2008
Consilierii locali sunt obligaţi prin lege să depună la începutul fiecărui an un raport de activitate aferent anului precedent, dar legea este “şchioapă”, deoarece nu prevede nici o sancţiune pentru cei care nu respectă această prevedere... obligatorie. Aşa se face că, deşi au trecut patru luni din anul 2009, doar trei consilieri locali şi-au depus rapoartele de activitate pentru anul 2008. Este vorba de Lucian Cercel, Dragomir Enache şi Adrian Piţigoi, ultimii doi fiind la primul mandat în Consiliul Local Câmpina.
Calendarul tezelor unice
Tezele unice pentru semestrul al doilea ar trebui să înceapă de miercuri, 29 aprilie. Acestea au fost puse sub semnul întrebării de posibilele acţiuni de protest ale cadrelor didactice. Totuşi, calendarul fixat pentru tezele unice este următorul: 29 aprilie - limba şi literatura maternă; 5 mai - limba şi literatura română; 13 mai - matematică; 21 mai - istorie / geografie (numai pentru elevii claselor a VIII-a). Şi anul acesta, absolvenţii de gimnaziusunt admişi la liceu pe baza opţiunilor evaluatede calculator. Prima sesiune de repartizare începe imediat după încheierea anului şcolar. Între 18 şi 25 iunie se completează opţiunile, iar pe 4 iulie vor fi afişate rezultatele. Pentru cei care nu sunt repartizaţi din prima într-un liceu, mai sunt două sesiuni în luna iulie. Pentru absolvenţii de liceu, examenele încep în a doua jumătate a lunii iunie. Bacalaureatul va cuprinde, ca şi anul trecut, trei probe orale – limba maternă, limba română şi o limbă modernă la alegere şi patru probe scrise şi practice. Liceenii respinşi vor mai avea o şansă în luna august.
La olimpiadele naţionale, elevii fac cinste Câmpinei
Faza naţională a Olimpiadei de Geografie (ediţia a XXIX-a), desfăşurată la Satu Mare, a adus noi lauri municipiului nostru, care a fost reprezentat de două eleve de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”: Irina Năstase şi Fivi Geantă, ambele participând din postura de câştigători ai fazei judeţene la clasele a XII-a şi a XI-a. Lotul olimpic al Prahovei a fost supravegheat de prof. Roxana Stan (tot de la “Grigorescu”), care ne-a precizat că, “la toate clasele de liceu, judeţul nostru a obţinut menţiuni, făcând cinste învăţământului prahovean. Unii dintre elevi au fost prezenţi şi în anii precedenţi. Irina Năstase a participat pentru a patra oară consecutiv, în anii trecuţi obţinând chiar locul I pe ţară”. “La ediţiile trecute, m-am concentrat mai bine, motiv pentru care am reprezentat România la etapa internaţională”, ne-a mărturisit puţin dezamagită Irina. Cealaltă premiată, Fivi, ne-a declarat aproape supărată că a ratat “un loc pentru Internaţională” deoarece la Satu Mare “la proba practică, un subiect a făcut referire asupra unui areal geografic dintr-un alt judeţ (care nu se studiază în programa şcolară, n.r.), fapt aproape imposibil de intuit” (România are sute de areale, n.r.). Chiar dacă, la nivel general, învăţământul funcţionează cu un picior amputat, plăcerea pentru carte fiind din ce în ce mai redusă în rândul tinerilor, iar cunoştinţele de cultură generală scârţiind foarte serios, din rândurile de mai sus desprindem că (mai) există şi vârfuri ce fac cinste şcolilor, oraşelor, judeţelor, României. Din nefericire, administraţiile şi lumea politică nu le acordă nici un sprijin (nici elevilor supradotaţi, nici sportivilor performeri). În acelaşi timp, proiecte al căror impact nu trece de tavanul clădirii unde s-au derulat, banii publici se scurg ca berea în nisip!
O pensiune din Breaza a luat foc!
O pensiune din cartierul brezean Podul Vadului a luat foc săptămâna trecută. Este vorba de pensiunea “Mioriţa”, incendiul producându-se - cel mai probabil - de la un conductor electric deteriorat, din podul casei. Pompierii s-au luptat trei ore cu flăcările, peste care au aruncat 45 de tone de apă. Pagubele au fost estimate, de proprietarul pensiunii, la trei miliarde lei vechi!
Tone de gunoaie pe DN1
În fiecare week-end, DN1 se confruntă cu o problemă grea... Este vorba de gunoaiele lăsate de turişti în aproape fiecare parcare de pe marginea unuia dintre cele mai importante drumuri din ţară, cel care face legătura între Bucureşti şi Valea Prahovei. Dacă în week-end lucrurile sunt cum sunt, în schimb, după sărbători, situaţia devine critică. Aşa s-a întâmplat şi după Sărbătorile Pascale din acest an. Dovadă în acest sens stau nu numai imaginile, dar şi faptele, dacă avem în vedere că, într-o singură zi, s-au strâns de pe marginea DN1 două tone şi jumătate de resturi, numai în judeţul Prahova. Problema autorităţilor este că firma care se ocupa de ridicarea gunoiului de pe DN1 nu mai are contract, resturile fiind colectate acum de Administraţia Drumurilor Naţionale, cu mijloace proprii. S-a implicat şi Prefectura Prahova, dar pentru rezolvarea acestei probleme trebuie găsită o soluţie permanentă şi nu o soluţie de avarie, cum a fost cea folosită după Sărbătorile Pascale. Probabil, o nouă licitaţie pentru desemnarea unei noi firme de salubritate.
A scăzut vârsta de intrarela Şcoala de Poliţie
În urmă cu mai multe săptămâni, atunci când s-au anunţat pentru prima dată condiţiile de admitere în Şcoala de Poliţie “Vasile Lascăr” din Câmpina, a surprins pe foarte multă lume creşterea limitei de vârstă la 42 de ani. De puţin timp, s-a revenit asupra acestei condiţii de accedere în Şcoala de Poliţie, limita de vârstă fiind redusă la 27 de ani. Numărul locurilor scoase la concurs pentru sesiunea august - septembrie 2009 este de 1.505 locuri.
Şi medicii au datorii
32 de medici de familie prahoveni au datorii la fondul de asigurări de sănătate. Potrivit contractului-cadru pe anul în curs, semnarea contractelor de finanţare cu medicii care au datorii este interzisă. Directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, Oana Bucur, şi-a exprimat încrederea că acestea vor fi plătite până la sfârşitul săptămânii viitoare, când va expira termenul limită de încheiere a contractelor cadru pe 2009. Cei mai mulţi medici de familie datornici la Casa de Asigurări de Sănătate Prahova sunt din Ploieşti, Câmpina, Comarnic, Bucov, Azuga, Şirna, Ceraşu sau Mizil.
Dacă şi ei se împrumută...
Producătorul de electrozi industriali Electrocarbon Slatina a convocat pentru miercuri, 29 aprilie, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, pe ordinea de zi aflându-se cogarantarea unui credit contractat de societatea Elsid Titu de la Banca Comercială Română. Ambele companii sunt controlate de firma Metaleuroest din Câmpina. Valoarea totală a creditului se ridică la circa 18,1 milioane euro. Acţionarii doresc, de asemenea, denominarea unei linii de credit din lei în euro, valoarea creditului urmând să se modifice de la 12 milioane lei (120 miliarde lei vechi) la circa 2,8 milioane euro. Înseamnă că este criză puternică în România, dacă şi firme cu astfel de acţionari au ajuns să se împrumute...
Se majorează tarifele poştale
Poşta Română va modifica, începând cu data de 2 mai 2009, tarifele pentru o parte din serviciile interne şi internaţionale.Abonamentul lunar pentru căsuţe poştale perceput persoanelor fizice, se majorează de la 4 lei la 4,25 lei, iar persoanelor juridice, de la 9 lei, la 9,6 lei. La serviciile Ultrapost, creşterile sunt între un leu şi 1,70 lei, iar la mandatul poştal intern creşte comisionul de la 1% la 1,1%. Pentru serviciile Postmesager, tarifele cresc pentru trimiterile locale de la 4 la 4,25 lei/kg, iar la cele naţionale de la 5 lei, la 5,30 lei/kg. E-mandat va avea din 2 mai un tarif fix de 5 lei plus 1,10% din valoarea mandatului. Pachetele de corespondenţă neprioritară externă vor costa 16 lei, cele de 20 de grame (faţă de 15 lei), iar cele de 21-50 grame vor avea un preţ de 17,5 lei. Pachetele de corespondenţă AR Europa vor costa 16,60 lei (20 de grame) şi 18,20 lei cele de 21-50 grame.
Şi băut şi fără carnet...
La începutul săptămânii trecute, la ceas de seară, Daniel O, de 30 de ani, din Măgureni, a ieşit la o plimbare cu maşina. Numai că - spre ghinionul lui - a dat nas în as cu poliţiştii din localitate. Tânărul nu avea nici permis de conducere şi, în plus, s-a constatat că era... băut. Testul cu aparatul alcooltest a relevat că acesta avea 1,17mg/l alcool pur în aerul expirat, fiind condus la Spitalul Orăşenesc Băicoi pentru recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. I s-a întocmit dosar penal.
A intrat în gard!
La data de 22 aprilie, în jurul orei 18,30, C. Ion, 25 de ani, din Breaza, conducea un autoturism pe DJ 101 P, în comuna Măgureni. La un momnent dat, a pierdut controlul direcţiei, ieşind în afara părţii carosabile şi oprindu-se în gardul unei locuinţe. Din primele verificări a rezultat faptul că acesta nu poseda permis de conducere şi se afla sub influenţa alcoolului, la testarea cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,69 mg/l alcool pur în aerul expirat. A fost condus la Spitalul Municipal Câmpina, pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
I s-a întocmit dosar penal.
Băut pe Calea Daciei...
Poliţiştii câmpineni l-au depistat pe Laurenţiu G., de 21 de ani, din localitate, care conducea un autoturism aflându-se sub influenţa alcoolului. Fiind testat cu aparatul etilotest, rezultatul a fost de 0,61 mg/l alcool pur în aerul expirat. A fost condus la spitalul din localitate pentru recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Accident la Măgureni
Vineri, 24 aprilie, în jurul orei 10.30, în timp ce Constantin P., de 30 ani, din comuna Măgureni, conducea o autoutilitară pe D.N.1B, l-a surprins şi accidentat uşor pe Aurică D., de 75 ani, din comuna Albeşti. Acesta din urmă circula pe o bicicletă pe DC 68 şi, ajungând la intersecţia cu D.N.1B, nu a acordat prioritate de trecere autovehiculului.
Autorizaţie expirată
La data de 24 aprilie a fost surprins în trafic, în municipiul Câmpina, Gheorghe R., 34 de ani, din Brebu, în timp ce conducea un autoturism având autorizaţie provizorie cu termen de valabilitate expirată încă din luna decembrie 2008. I s-a întocmit dosar penal.
Se fură lemne...
Reprezentanţi ai Poliţiei Băicoi, Poliţiei Comunitare Filipeşti şi Ocolului Silvic Câmpina au participat la o acţiune de prevenire şi combatere a furtului de material lemnos şi cărbuni. Cu acest prilej, au fost aplicate 16 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 6.100 lei. Totodată, au fost confiscaţi 1,664 m.c. material lemnos, iar 1,2 m.c. au fost ridicaţi în vederea confiscării, valoarea prejudiciului ridicându-se la suma de 413,57 lei.

Futures pentru începători (XI)

Istoric tranzacţionare opţiuni
Opţiunea este un contract de vânzare-cumpărare între două părţi, care dă cumpărătorului dreptul, dar nu şi obligaţia, de a cumpăra sau a vinde o anumită cantitate de mărfuri, valute, valori mobiliare sau instrumente financiare la un preţ prestabilit numit preţ de exercitare, pentru care plăteşte vânzătorului contractului un preţ denumit primă.Tranzacţiile cu opţiuni au apărut din cele mai vechi timpuri pentru a răspunde necesităţilor investiţionale tot mai complexe şi diversificate ale agenţilor economici. Atestările despre astfel de instrumente merg până în anul 3500 î.C. când fenicienii şi romanii foloseau contracte cu termeni similari celor ai opţiunilor de astăzi cu privire la bunurile transportate pe navele lor comercialeUna din primele atestări ale opţiunilor se regaseşte în Grecia Antică, datând din vremea filosofului Thales. Folosind cunoştinţele lui de astrologie, Thales a previzionat într-un an o recolta bogată de măsline în primăvara următoare. Cum, în general existau din partea fermierilor puţine cereri de închiriere a preselor de măsline în timpul iernii, Thales a negociat în iarnă preţurile preselor pentru primăvara următoare. Previziunea lui Thales a fost corectă şi el a fost în măsură să închirieze dreptul de folosire al preselor de măsline la un preţ ridicat, obţinând un profit considerabil.Cel mai cunoscut exemplu cu semnificaţie istorică privind opţiunile a avut loc în Olanda în timpul erei lalelelor din secolul al XVII-lea. În acea perioadă contractele pe bulbi de lalea erau intens tranzacţionate de către dealeri şi fermieri. De exemplu, un exportator de bulbi de lalele se putea proteja împotriva pierderii mărfii pe timpul transportului prin intermediul unei opţiuni de cumpărare de la un producător a unei cantităţi de bulbi echivalentă cu cea expediată, la un anumit preţ. Astfel exportatorul cumpărător putea înlocui marfa dacă aceasta se deprecia sau distrugea pe timpul transportului sau putea sa renunţe la acest drept dacă marfa ajungea în bună stare la destinaţie.

“Îmi pare rãu pentru Câmpina, dar...”

Unirea Câmpina - Cheile Doftanei Brebu 0-1 (0-0)
Unirea Câmpina pleca în disputa cu formaţia Cheile Doftanei Brebu din postura de favorită. Iar la acest statut nu contribuia doar diferenţa din clasament între cele două formaţii: Unirea, locul 9 cu 34 de puncte, iar Cheile Doftanei, locul 11, cu 32 puncte. În plus, brebenii aveau numeroase indisponibilităţi în lot, generate atât de accidentări, cât şi de suspendări.
Partida de pe stadionul “Rafinăriei” a fost una echilibrată. Unirea a fost mai prezentă în joc, în apropierea porţii adverse, dar marile ocazii au venit pe contraatac în dreptul formaţiei pregătite de Hagianu. Dar nu de pe contraatac a venit golul, ci în urma unei faze fixe. După o lovitură de la colţ, Birligiu a profitat de ezitările în lanţ din defensiva câmpineană şi a marcat singurul gol al partidei.
Pentru formaţia câmpineană a urmat o cursă de egalare. Elevii lui Marius Pălănceanu şi Daniel Corcodel au presat din ce în ce mai mult spre poarta echipei oaspete, dar Hagianu şi elevii săi au parat toate încercările atacanţilor Unirii cu un joc simplu, exact, bazat pe respingerea mingii cât mai departe de propriile buturi. Hagianu a făcut câteva schimbări inspirate, prin care şi-a întârit şi mai mult compartimentul defensiv, astfel încât la finalul celor 90 de minute ale partidei, jucătorii formaţiei din Brebu au fost cei care au savurat gustul succesului.
Antrenorii formaţiei câmpinene, Marius Pălănceanu şi Daniel Corcodel, au folosit următoarea formulă de joc: Păpuşoiu - Gratie, Cazan. Neagu, Cârstei - Coman, Brânzea, Ţigănuş, Ungureanu - Vane, Nichifor. Au mai jucat: Fl. Stoica, Basma, Mănescu.
Unul dintre finanţatorii grupării câmpinene, Bogdan Mănescu, ne-a declarat: „Mi-a părut rău pentru cei aproximativ 500 de spectatori, care au fost prezenţi la arenă. S-au cunoscut şi absenţele unor jucători din lotul nostru, dar acum trebuie să ne concentrăm să recuperăm aceste puncte pierdute“.
„A fost un meci frumos... Oaspeţii noştri au avut mai multe ocazii în prima repriză. Am avut şi noi vreo două situaţii în care am fi putut deschide scorul... Am intrat cu 0-0 la cabine, dar aproape imediat după pauză am primit gol după o fază fixă şi o inexactitate în defensiva noastră şi apoi am fost nevoiţi să alergăm după egalare. Am avut apoi atacuri susţinute, am pus presiune pe adversari, dar acest iureş ofensiv a durat doar vreo zece minute... În final, a trecuit să ne recunoaştem învinşi şi ne-am strâns mâna cu adversarul. Mi-a părut rău pentru cei aproximativ 500 de spectatori, care au fost prezenţi la arenă. Mai mulţi decât de aobicei. S-au cunoscut şi absenţele unor jucători din lotul nostru, dar acum trebuie să ne concentrăm să recuperăm aceste puncte pierdute“, ne-a declarat Bogdan Mănescu, unul dintre finanţatorii clubului Unirea Câmpina.
“A fost un joc echilibrat, cu faze la ambele porţi, dar în care cred că cele mai mari ocazii au fost de partea noastră, Florin Ene ratând nu mai puţin de trei mari ocazii de poartă în poziţie de singur cu portarul. Cred că ne-am aşezat mai bine, ne-am închis şi am contraatacat periculos. Am reuşit un gol la o fază fixă, după o greşeală de defensivei gazdelor şi astfel băieţii şi-au luat prima de 800.000 lei vechi. Astfel, am mai spălat ruşinea după ultima înfrângere de pe teren propriu. Mă bucur pentru susţinătorii formaţiei noastre, dar îmi pare rău pentru Mara, pentru Bogdan, care au făcut lucruri deosebite aici... Îmi pare rău şi pentru jucătorii de la Unirea, pentru că mai mult de jumătate mi-au trecut prin mână... Îmi pare rău şi pentru Câmpina, dar ăsta-i fotbalul!”, a declarat după joc Mircea Hagianu, antrenorul câmpinean al formaţiei Cheile Doftanei Brebu.

21 aprilie 2009

Cine şi de ce readuce în discuţie “caracatiţa” din fruntea administraţiei locale?

Pe unul dintre panourile de “La Ceas” a apărut afişul din imaginea alăturată. E drept, a stat foarte puţin, binevoitorii având grijă să dispară rapid!Cineva - nu se ştie cine - a scos de la “naftalină” un afiş, care a circulat prin campania electorală de la alegerile locale, între cele două tururi de scrutin. “Monstruoasa coaliţie - bătaie de joc pentru câmpineni. Ieri s-au înjurat, astăzi şi-au împărţit funcţiile şi banii oraşului. Salvaţi şi apăraţi Câmpina de sistemul mafiot care a fost la putere timp de 12 ani!” - sunt numai câteva dintre mesajele readuse în discuţie. Cine ar fi avut interesul să reapară un astfel de afiş? Unul care a strâns destui câmpineni în faţa panoului. Şi de ce? Atâta vreme cât adversarii din turul doi al alegerilor locale - Alin Moldoveanu şi Horia Tiseanu - au devenit colegi de partid, pare greu de crezut că liderul PNDC ar fi sursa. Poate doar vreun membru nemulţumit al acestui partid. Sau fost membru. Sau ar putea fi un cetăţean care a primit aceste materiale în campania electorală şi le-a păstrat.Oricare variantă este posibilă, spre disperarea politicenilor care apar în acest pliant!Cel puţin la fel de interesant ar fi de ştiut cine a distrus apoi afişul amplasat în zona “zero” a Câmpinei?Ce se mai scrie în afişul cu pricina? Sunt reproduse o serie de declaraţii publice ale celor care s-au coalizat între cele două tururi ale alegerilor locale. Horia Tiseanu: “Un candidat care s-a îmbogăţit administrând piaţa, pe care a lăsat-o într-o stare jalnică” (despre Victor Bercăroiu) şi “Oamenii aceia (de la muzeu) pot depune mărturie asupra caracterului labil al doamnei Tabacu...” (despre Jenica Tabacu). Jenica Tabacu: “De 18 ani, cei care au condus oraşul şi-au bătut joc de câmpineni” şi “Ne-am săturat cât au furat!” (despre cei care au administrat Câmpina în ultimii ani). Victor Bercăroiu: “Câţi bani s-au adus în Câmpina în mandatul d-lui Tiseanu, câte proiecte importante s-au pus în practică? Administraţia Tiseanu ce a adus? Vă spun eu: nimic!” (despre Horia Tiseanu) şi “Am fost sunat de Jenica Tabacu. Mi-a reproşat că am comandat un control de la Inspectoratul Teritorial de Muncă la firma soţului ei. Pe mine nu mă interesează dacă la firma aceea lucrează oameni la negru sau nu. După ce m-a implorat să opresc controlul, a trecut la ameninţări la adresa mea şi a partidului” (despre Jenica Tabacu). Gheorghe Tudor: “Practic, în ultimul mandat nu s-a realizat nimic important. E neputinţă? E răutate?” (despre Horia Tiseanu). Mihail Şerbănoiu: “Probabil că ceea ce se aude este adevărat, că în spatele echipei lui Guşă se află Iulian Vlad, fostul şef al securităţii comuniste. Poate că a venit cu întregul sistem şi cu tot arsenalul care ţine de serviciile speciale” (despre PIN şi Jenica Tabacu).
Ar fi multe de spus şi de comentat. Ne rezumăm să întrebăm: să ne aşteptăm şi la apariţia unor afişe similare cu declaraţiile belicoase dintre grupările reprezentate de Horia Tiseanu şi Alin Moldoveanu? Sau am intrat în zodia aducerilor aminte?

La alţii se poate!

Consiliul Local Ploieşti a alocat 400 milioane lei vechi pentru ajutorarea unui copil
La Câmpina, sume similare se cheltuiesc pentru concursuri de gastronomie sau... “balcoane înflorite”
În ultima vreme, parcă s-au înmulţit situaţiile dramatice, în care unii copii aveau şi au nevoie de ajutorul comunităţilor pentru a putea supravieţui. Este vorba de boli mai rare sau mai grave, al căror tratament costă de obicei de la câteva mii de euro, până la câteva... zeci de mii de euro.În ultimele ediţii ale publicaţiei noastre v-am prezentat câteva dintre aceste cazuri. Raluca Stan este o fetiţă de numai patru ani, care suferă de microcefalie, sindrom dismorfic cranio facial, monopareză crurală stânga-parţial mobilizabil cu sprijin, retard psihic cu absenţa achiziţionării limbajului. Viaţa ei depinde de un tratament care costa 26.300 dolari.Ionuţ Bogdan Ştefan are numai 15 ani şi are cancer osos. De asemenea, ar avea nevoie de 15.000 euro pentru ca viaţa sa să continue firesc.La Ploieşti, un alt băieţel, Andrei Dumitrescu,a fost diagnosticatla 9 ani cu cancer osos. Viaţa lui depinde de o operaţie de 30.000 euro. Părinţii au declanşat o amplă campanie, la care s-a raliat şi administraţia locală ploieşteană. Astfel, chiar înaintea Sărbătorilor Pascale, într-o şedinţă a Consiliului Local Ploieşti s-a aprobat acordarea sumei de 400 milioane lei vechi pentru ajutorarea acestui copil. Era suma de care mai avea nevoie pentru a efectua operaţia care îi va salva viaţa.La Câmpina, nu s-a găsit o astfel de sumă pentru ajutorarea nici unui copil. În schimb,se satisfac fanteziile şi capriciile oricui, organizându-se tot felul de concursuri. Sunt necesare şi acţiunile culturale, dar cei care au iniţiat şi susţinut aceste manifestări să se uite peste trei ani, în campania electorală din 2012, în ochii părinţilor unor copii pe care nui-au ajutat şi să le ceară votul...

O casă de pe Aleea Pescăruşi a devenit depozit de gunoi şi focar de infecţie

Pe Aleea Pescăruşi, gard în gard cu Şcoala Generală “BP Hasdeu” se află o casă care a fost transformată într-o veritabilă groapă de gunoi, fiind un focar de infecţie, spre disperarea vecinilor şi a tuturor celor care sunt nevoiţi să treacă prin această zonă. Casa aparţine unei femei pe nume Olga Paula Popescu şi mulţi câmpineni au văzut-o, la un moment dat, căutând prin gunoaie... Vecinii sunt, însă, disperaţi. Gheorghe Lazăr locuieşte peste drum de această... casă: “Locuiesc vis-a-vis de focarul de infecţie unicat din Câmpina. Mai ales vara este un miros insuportabil, iar autorităţile nu se îndreaptă deloc şi spre rezolvarea acestui caz. De peste 15 ani, în fiecare an, depun câte două-trei cereri la Primărie pentru rezolvarea acestei probleme, dar niciodată nu am primit răspuns”.I-am întrebat şi pe reprezentanţii Primăriei dacă administraţia locală are pârghiile necesare pentru a interveni în astfel de cazuri: “Ne-am propus ca şi din punct de vedere al curăţeniei, dar şi al împrejmuirii, al finisajelor, al expirării autorizaţiilor de construire, să facem notificări şi să dăm sancţiuni.Putem interveni, putem să atragem atenţia şi pentru că sunt numai câteva astfel de locuri, pe care le consider cazuri izolate, trebuie să le eliminăm”, a spus viceprimarul Ion Dragomir. Foarte interesant este că atât primarul Tiseanu, cât şi viceprimarul Dragomir ne-au oferit câte un exemplu de proprietate aflată într-o astfel de situaţie. “Există un astfel de teren pe Strada IH Rădulescu, la intersecţia cu Strada Mărului, iar la solicitarea vecinilor am intervenit, dar nu mi se pare normal să facem noi curăţenie pe aceste terenuri” (Ion Dragomir). “Mai este un astfel de caz, la intersecţia străzilor Griviţei şi Alecsandri. Am solicitat proprietarului să cureţe terenul, iar acum îi face şi o împrejmuire corespunzătoare” (Horia Tiseanu). Poate o să se găsească o soluţie şi în cazul de pe Aleea Pescăruşi!

Paştele cerşetorilor şi săracilor

“Hristos a înviat!” - este salutul creştinilor după Sărbătorile Pascale. Au trecut şi aceste sărbători... Pentru mulţi a fost un prilej de odihnă, pentru alţii - unul de petrecere, fiecare după posibilităţile actuale, generate şi de criză... Mulţi s-au raportat la cei din jurul lor, încercând să petreacă mai bine, să aibă mai multe bucate alese pe masă, să aibă un miel mai gras... Alţii s-au interesat unde îşi petrec aceste sărbători VIP-urile locale... Aproape nimeni, însă, nu şi-a îndreptat gândul şi spre cerşetori sau săraci. Fără a încuraja fenomenul cerşetoriei, probabil că nici unul dintre cei care cerşesc nu o face din... plăcere, ci de nevoie! Cum în această perioadă cu toţii aţi putut constata pe străzile Câmpinei, dar mai ales în faţa bisericilor - unde omul este, în general, mai milos - o creştere a numărului persoanelor care vă cerşeau milă sau un bănuţ, am vrut să vedem cum îşi petrec sărbătorile unii dintre aceşti oameni.
Sărbătorile Pascale sunt pentru cerşetori o perioadă în care “încasările” cresc, mai ales dacă ai un loc strategic amplasat, în preajma bisericilor sau în zona cimitirelor... În Săptămâna Mare am realizat un raid pe la principalele lăcaşe de cult din Câmpina, pe la cimitire, dar şi prin zona centrală, pentru a vedea cum merg “afacerile” cerşetorilor. În curtea Bisericii Sf. Paraschieva de pe Strada Orizontului, din apropierea Casei Tineretului, trei necăjiţi ai sorţii aşteptau mila oamenilor. Aproape că nici nu li se aud glasurile când cer un bănuţ. O bătrână se plânge că lumea nu prea mai are bani şi nici nu prea se mai îndură să bage mâna în buzunar pentru ei. Are un ajutor social de câteva sute de lei şi recunoaşte că o ajută destul de bine câştigul provenit din cerşit. Numai că şi acesta a scăzut în ultimul timp. “Dacă n-aş cerşi, nu ştiu cum aş putea să mă descurc...”, spune bătrâna. Şi mai adaugă: “Măcar când este câte o sărbătoare mai facem şi noi un bănişor, pentru că în alte zile, inclusiv duminică, ne aleargă poliţiştii de parcă am fi criminali... De mai multe ori au intrat inclusiv în biserică după noi... De ajutat, în schimb, nu ne-au
ajutat niciodată...”O femeie tânără, îmbrăcată sărăcăcios se apropie, crezând că e rost de vreun ban... Este dezamăgită în momentul în care se încearcă intrarea într-un dialog. Se încruntă şi dispare rapid din peisaj. De ce oare?Doi bărbaţi, unul tânăr - cu un vizibil handicap fizic şi un altul mult mai în vârstă se uită lung cerşind milă din priviri. În toate aceste cazuri este aproape imposibil să nu te cuprindă milă, dar - în acelaşi timp - să te întrebi de ce societatea nu face mai mult pentru aceşti oameni... Este greu să găseşti un răspuns, atâta vreme cât ei se bucură doar la un bănuţ, iar autorităţilor le convine mai mult să ignore fenomenul.Periplul nostru a continuat la biserica de la piaţă. Două femei, ambele de etnie romă, cerşeau mila trecătorilor, stând pe zidul care înconjoară lăcaşul de cult. “De ce cerşiţi?” este întrebarea pe care le-o adresăm. “Ce se facem?! Să dăm în cap la oameni?! Noi nu furăm... Dacă cineva vrea să ne dea un bănişor bine, dacă nu, nu... Le spunem oamenilor că ne rugăm pentru sănătatea lor şi a celor care le sunt dragi... Iar omul se mai înmoaie, mai ales acum în preajma sărbătorilor... Dar mai multă înţelegere găsim tot la oamenii mai simpli, decât la cei care se vede pe ei că sunt plini de bani... Ăia de obicei ne ignoră complet”.Cât am stat în preajma celor două femei, au primit ceva bani... Cineva s-a apropiat şi le-a dat o pâine. Nu au refuzat-o, dar şi-au spus, după ce femeia, s-a depărtat: “Asta o ducem acasă, s-o dăm la porci!” “De ce?” - vine întrebarea firească. “E, d-aia...” - şi femeile se depărtează nemulţumite că le-am auzit dialogul.Şi la Biserica de la Brazi era lume la cerşit. Profitând de faptul că era o perioadă în care la biserică venea mai multă lume de obicei, numărul cerşetorilor crescuse direct proporţional cu cel al credincioşilor care treceau pragul bisericii. Aici, cerşeau mai multe femei de etnie romă, însoţite de copiii lor, de diverse vârste, toţi îmbrăcaţi la fel de prost sau chiar desculţi, pentru - probabil - a-i impresiona şi mai mult pe trecători. Dispar rapid la vederea aparatului de fotografiat, astfel încât nu reuşim să mai “prindem” decât doi adolescenţi, care cerşeau chiar la intrarea în biserică. “Ne-au trimis părinţii” - spun spăşiţi cei doi, ca şi cum ar fi fost prinşi la furat. “Dacă nu venim acasă, seara, cu măcar câteva sute de mii nu ni se dă de mâncare... Şi ne mai luăm şi bătaie!” O curiozitate înfloreşte brusc: “Dar părinţii voştri cu ce se ocupă?” “Cerşesc, ce să facă altceva?!” - răspunde rapid şi contrariat unul dintre adolescenţi.Nu numai bisericile sunt vaduri bune pentru aceste perioade ale anului. La cimitirele oraşului este la fel de mare aglomeraţie, fiecare cerşetor încercând să atragă cât mai mult atenţia asupra situaţiei sale grele. Fiecare are propriul “repertoriu”, unii urându-ţi să fii sănătos, alţii “să-ţi trăiască ce-ai mai drag” sau “coniţa” dacă te văd însoţit... Am lăsat intenţionat la urmă un personaj... pitoresc. I se spune “Mutu’”, fără a avea vreo afinitate cu celebrul fotbalist, ci numai pentru simplu fapt că, practic, nu poate vorbi. Ţi se adresează cu un soi de mormăială, din care nu înţelegi decât că vrea să-i dai un ban. Spre deosebire de alţii, acceptă şi diverse produse - pâine, covrigi - pe care le aruncă de-a valma într-o traistă foarte jegoasă. Este îmbrăcat mereu foarte ponosit şi foarte murdar...Lăsând la o parte faptul că autorităţile locale fac mult prea puţin pentru aceşti oameni, printre care sunt şi destule “uscături”, nu poţi să nu te gândeşti cum or fi fost Sărbătorile Pascale pentru aceşti oameni...
Hrană rece de Paşte pentru asistaţii sociali
Cei 115 asistaţi sociali, care beneficiază de serviciile Cantinei sociale, au avut parte de Paşte de... hrană rece. Astfel au înţeles cei din administraţia locală se le însenineze sărbătoarea Învierii Domnului acestor sărmani. Astfel, la mijlocul săptămânii trecute, fiecare dintre aceste persoane a primit pachetele cu alimente pentru şase zile - perioada sărbătorilor. În locul mâncării calde, în valoare de 5 lei - pentru un câine comunitar administraţia plăteşte 99 lei! - fiecare asistat social “abonat” la cantina socială a primit un pachet conţinând ulei, zahăr, carne tocată şi pui, la care s-au adăugat un cozonac şi câteva ouă roşii.În ciuda umilinţei la care au fost şis unt supuşi, oamenii s-au bucurat şi de aceste alimente, mulţi dintre aceştia recunoscând că astfel vor avea parte de sărbători mai liniştite. În ciuda tristeţii evidente de pe chipurile lor, oamenii păreau mulţumiţi că cineva le-a dat ceva, chiar dacă acest “ceva” este mult prea puţin, iar acel “cineva” ar putea face mult mai mult pentru ei.

Elena Onişca, sărbătorită în Poiana Câmpina

Momentul în care o persoană ajunge la venerabila vârstă de 100 de ani este un eveniment pentru întreaga comunitate. La fel s-a întâmplat şi la mijlocul săptămânii trecute, la Poiana Câmpina, acolo unde întreaga comunitate a sărbărit-o pe Elena Onişca.Într-o casă cochetă, situată foarte aproape de monumentul din centrul localităţii, Elena Onişca a fost sărbătorită de întreaga familie - copii, nepoţi, strănepoţi, cu toţii foarte emoţionaţi.Mai mult, la festivitate şi-a făcut apariţia şi primarul comunei Poiana Câmpina, Aurel Duţă. Edilul i-a oferit celei mai vârstnice locuitoare din comuna Poiana Câmpina un buchet de flori, un tort şi un ajutor financiar în valoare de 300 lei. “Vă rog să mă credeţi că sunt şi eu foarte emoţionat... Nu se întâmplă în fiecare an să ai ocazia să sărbătoreşti centenarul unui om. Mă bucur că am putut s-o sărbătorim pe Elena Onişca şi să-i oferim şi noi un mic ajutor, după posibilităţile noastre destul de limitate. Îi doresc multă sănătate”.Numeroasa familie a Elenei Onişca s-a strâns în jurul sărbătoritei, iar printre lacrimile de emoţie şi bucurie, copii, nepoţi şi strănepoţi au rememorat diverse întâmplări care îi leagă de cea care i-a crescut, Elena Onişca. Cu toţii au ajuns la concluzia că fiecare îi datorează câte ceva mamei, bunicii sau străbunicii Elena Onişca, iar toţi şi-au dat întâlnire la aniversarea viitoare, a vârstei de 101 ani.

Prime de 5 milioane lei vechi pentru angajaţii din Primărie, din sistemul de învăţământ şi cel sanitar

Cu ocazia Sărbătorilor Pascale, angajaţii din sistemul bugetar au avut parte de prime consistente,în conformitate cu contractele colective de muncă. Fiecare funcţionar public din cei aproximativ 300 de angajaţi ai Primăriei Câmpina a beneficiat de primă de Paşte în valoare de 5 milioane lei vechi.Prime similare au încasat şi salariaţii din sistemul de învăţământ, fiind vorba despre aproape 800 de cadre didactice, care îşi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ din Câmpina.Câte 5 milioane de lei vechi au primit şi salariaţii din sistemul sanitar, numărul acestora fiind de aproximativ 300 de persoane. Astfel, printr-un calcul simplu, aproape 1.400 de câmpineni care lucrează în sistemul bugetar au avut parte, de Paşte, de prime în valoare totală de peste 7 miliarde lei vechi! Cine ar mai putea crede, în aceste condiţii, că e criză în România?!

Sfârşitul crizei la Steaua Română?

Rafinăria Câmpina vinde combustibil de peste 210 miliarde lei pentru armată
Pentru Rafinăria “Steaua Română” pare să fi apărut o rază de lumină chiar în săptămâna dinaintea Paştelui. A reuşit să încheie, prin intermediul Bursei Române de Mărfuri, un contract de 210,55 miliarde lei vechi cu Ministerul Apărării Naţionale, pentru livrarea de combustibili.U.M. 02574 Bucureşti, prin care se derulează acest gen de contracte ale Ministerului Apărării Naţionale, a achiziţionat 9684,91 tone combustibil tip M, 135,2 tone combustibil tip P (kerosen) şi 8 tone solvent tip white spirit în Ringul produselor petroliere al BRM. «Rafinăria “Steaua Română” a depus ordine de sens contrar de vânzare pentru toate cele trei produse. Preţurile iniţiale au fost: 2.420 lei/tonă pentru combustibil tip M, 3.100 lei/tonă pentru combustibil tip P, respectiv, 3.320 lei/tonă pentru solvent tip white spirit. În urma negocierilor din ringul bursier, s-au înregistrat scăderi semnificative ale preţurile pentru toate cele trei produse. Astfel, preţurile finale acceptate de cumpărător au fost: 2.138 lei/tonă (exclusiv acciza şi TVA, inclusiv transport) pentru cantitatea de 9.684,91 tone combustibil tip M, 2.410 lei/tonă (exclusiv acciza şi TVA, inclusiv transport) pentru cantitatea de 135,2 tone combustibil tip P şi 2.950 lei/tonă (exclusiv acciza şi TVA, inclusiv transport) pentru cantitatea de 8 tone solvent tip white spirit. Valoarea totală de tranzacţionare înregistrată în Ringul produselor petroliere de la BRM, în şedinţa din data de 16 aprilie, se cifrează la 21,055 milioane lei, adică 210,55 miliarde lei vechi», se arată într-un comunicat al Bursei Române de Mărfuri.Pentru Rafinăria “Steaua Română” ar putea fi “gura de oxigen” vitală, până la termenul de judecată de la sfârşitul lunii mai, când se speră în rezolvarea litigiului cu statul şi reluarea activităţii.

Lista finală a candidaţilor la un fotoliu de europarlamentar

Pentru că au intervenit modificări de ultimă oră în listele de candidaţi la alegerile pentru Parlamentul European, dar şi pentru că o serie de candidaturi - cum este cea a independentei Mihaela Mihai - nu au fost acceptate de Biroul Electoral, am decis să vă prezentăm în ediţia de faţă lista integrală a candidaţilor la un fotoliu de europarlamentar.
Candidaţi independenţi: 1. Elena Băsescu; 2. Pavel Abraham
Partidul Democrat-Liberal: 1. Theodor Stolojan; 2. Monica Macovei; 3. Traian Ungureanu; 4. Cristian Preda; 5. Marian Jean Marinescu; 6. Iosif Matula; 7. Sebastian Bodu; 8. Petru Luhan; 9. Rareş Niculescu; 10. Elena Antonescu; 11. Constantin Dimitriu; 12. David Dragoş; 13. Elvira Andronescu; 14. Alexandru Nazare; 15. Flaviu Călin Rus; 16. Daniel Petru Funeriu; 17. Enache Dumitru; 18. Nicolae Banda; 19. Sevastian Mircea Grosu; 20. Elisabeta Ghidiu; 21. Nicoleta Crinuţa Dumitrean; 22. Andreea Vass; 23. Tudor Luchian; 24. Cristian Apostol; 25. Ionela Pop Bruchental; 26. Vasile Viman; 27. Simion Costea; 28. Matei Vasile Opriţa; 29. Alexandru Rareş Ionescu; 30. Dan Ioan Fiera; 31. Denisa Graţiela Iordache; 32. Cătălin Radu Drăguş; 33. Marcel Hoară; 34. Octavian Andrei Paraschivescu; 35. Constantin Dumitru; 36. Florenţiu Tănase; 37. Silviu Ion Radu; 38. Marian Marius Arcăleanu; 39. Lucian Marius Negoiţă; 40. Cristina Anca Zevedei 41. Maria Eugenia Secară; 42. Florin Cristian Goian; 43. Dumitru Godînca.
Partidul Social Democrat: 1. Adrian Severin; 2. Rovana Plumb; 3. Ioan Mircea Paşcu; 4. Adriana Ţicău; 5. Daciana Sârbu; 6. Corina Creţu; 7. Victor Boştinaru; 8. Sabin Cutaş; 9. Cătălin Ivan; 10. Ioan Enciu; 11. Vasilica Dăncilă; 12. Minodora Clivetti; 13. Aristide Roibu; 14. Viorel Dragomir; 15. Marius Oprescu; 16. Alin-Lucian-Emanuel Antochi ; 17. Ştefan Muşoiu; 18. Adriana-Doina Pană; 19. Ioan Corjuc; 20. Daniel Luca; 21. Victor Negrescu; 22. Geanina-Mihaela Boicu; 23. Adrian-Eugen Burlan; 24. Ana-Claudia Ţapardel; 25. Mihaela Huncă; 26. Maria-Lia Pop; 27. Ucu-Mihai Faur; 28. Adrian-Vicenţiu Vlad; 29. Iuliana Lascu; 30. Costin Bicău; 31. Alexandru-Ion Steriu; 32. Dănuţ Buhăescu-Odagiu; 33. Iona Cristian Şologan; 34. Florin-Horaţiu Iura; 35. Vasile-Cătălin Neagovici; 36. Vili-Mihaela Constantin; 37. Florin Babarada; 38. Alexandru Farcaş; 39. Doina-Micşunica Dreţcanu; 40. Penelopa-Alina Jipa; 41. Andrei Iucinu; 42. Alexandru-Octavian Cazacu; 43. Maria Negoiţă.
Partidul Naţional Liberal: 1. Norica Nicolai; 2. Adina Vălean; 3. Renate Weber; 4. Ramona Mănescu; 5. Cristian Buşoi; 6. Ben-Oni Ardelean; 7. Ovidiu Silaghi; 8. Csibi Magor Imre; 9. Cătălin Turliuc; 10. Cristian Cojocaru; 11. Ionel Muscalu; 12. Iulian Surugiu; 13. Radu Puşcariu; 14. Eduard Hellvig; 15. Roberto Dietrich; 16. Camelia Ghiveciu; 17. Alexandru Morţun; 18. Cristian Ghibu; 19. Nechita Oros; 20. Liviu Popescu; 21. Gabriel Săvulescu; 22. Dumitru Cosmescu; 23. Ludovic Orban; 24. Gabriel Lungu; 25. Andrei Petrescu; 26. Doina Eufrosina Carp; 27. Anghel Cristian; 28. Ovidiu Zamfirescu; 29. Victor Ionescu; 30. Daniel Purghel; 31. Florin Ciurariu; 32. Iulian Georgevici; 33. Arin Avramescu; 34. Romeo Stavarache; 35. Ingrid Zaarour; 36. Florentin Moşteanu; 37. Hubert-Petru-Ştefan Thuma; 38. Viorel Călin; 39. Aura-Gabriela Pohoaţă; 40. Relu Fenechiu; 41. Mircia Muntean; 42. Ioana-Andreea Lambru; 43. Claudia Benchescu.
Uniunea Democrat Maghiară din România: 1. Tőkés László; 2. Winkler Gyula; 3. Sógor Csaba; 4. Szilágyi Zsolt; 5. Kovács Péter; 6. Horváth Anna; 7. Szabó Károly; 8. László János; 9. Asztalos Ferenc; 10. Brassai Zsombor; 11. Demeter János; 12. Dávid László; 13. Bónis István; 14. Lőrincz Csilla; 15. Faragó Péter; 16. Ábrám Noémi; 17. Tischler Ferenc; 18. Csép Andrea; 19. Boros János; 20. Boros Zoltán; 21. Debreczeni Sándor; 22. Dénes István; 23. Deák Zoltán; 24. Sándor Krisztina; 25. Szécsi Kálmán; 26. Krecsák Szöllősi Adalbert; 27. Kereskényi Gábor; 28. Márton Zoltán; 29. Finna István; 30. Széll Lőrincz; 31. Bíró Enikő; 32. Lakatos Róbert; 33. Forró Edit; 34. Kovács Máté; 35. Czika Tihamér; 36. Toró T. Tibor; 37. Tonk Gabriella; 38. Bálint Margit; 39. Orbán Miklos; 40. Bakk Miklós; 41. Magyari Levente; 42. Szabó Tamás; 43. Orosz Csaba.
Partidul România Mare: 1. Corneliu Vadim Tudor; 2. George Becali; 3. Ciprian Claudiu Tănăsescu; 4. Eugen Mihăescu; 5. Angela Bălan; 6. Dumitru Avram; 7. Dan Dumitru Zamfirescu; 8. Ştefan-Silviu Molnar; 9. Smaranda Eugenia Ionescu; 10. Constantin Dilly Şerbănoiu; 11. Ruxandra-Georgeta Lungu; 12. Pavel-Gavril Suian; 13. Dorel Vulpoiu; 14. Dumitru Odor; 15. Marian Fulga; 16. Gheorghe Fiţion; 17. Oprea Irimia; 18. Margareta-Anca Tomoiagă; 19. Ioan-Dorel Romoşan; 20. Marta-Simona Petre; 21. Andrei-Alexandru Badea; 22. Ioan Muha; 23. Alin Văleanu; 24. Remus-Florian Popoviciu; 25. Grigore Boşca; 26. Gabriela Truică; 27. Dumitriu-Sorin Popescu; 28. Simona Roman; 29. Laura Olteanu; 30. Marius Laurian Toma; 31. Vasile Ofileanu; 32. Emil Crişan; 33. Vasile Diacon; 34. Raluca-Alina Drăghici; 35. Ghiorghe Tălău; 36. Irinel Marinescu; 37. Mărgărit-Constantin Amza; 38. Ionel-Ciprian Samson; 39. Luminiţa-Pachel Adam; 40. Dumitru-Constantin Ţîrlea; 41. Constantin Ibănescu; 42. Florin Huţul; 43. Iulian-Constantin Piţigoi.
Partidul Naţional Ţărănesc - Creştin Democrat: 1. Marian Miluţ; 2. Eugen-Romulus Moiescu; 3. Alecu-Florin Diaconu; 4. Mircea-Constantin Şcheau; 5. Ana Comănescu; 6. Dorin Caba; 7. Marius Mircea Constantin Popovici; 8. Vasile Toader; 9. Ovidiu-Vinicius Tomescu; 10. Alexandru Bejan; 11. Andrei-George Tănase; 12. Mihai Guţanu; 13. Cristian Biru; 14. Sandu Crăiţă; 15. Claudiu-Constantin Cristea; 16. Ioan-Cristian Vultur; 17. Matei Catrinoiu; 18. Constantin Fătu; 19. Mircea Mureşanu; 20. Gheorghe Duduială; 21. Cosmin-Radu Galu; 22. Dumitru Leon; 23. Ştefan Moscu; 24. Costin Pârvulescu; 25. Costel Ilie Grigorean; 26. Petre Ştefan Panait; 27. Gavrilă Moldovan; 28. Florentin Adrian Ţapliuc; 29. Constantin Ababei; 30. Dumitru Vlădulescu; 31. George Pîrjol; 32. Andrei Dumitru Rădulescu; 33. Romulus Luca; 34. Ambroziu-Felician Perneş; 35.Bogdan Petrişor Gheorghe; 36. Laurenţiu-Mihai Mândrea; 37. Dan Decebal Gavrilescu; 38. Cristian Tomuleţ; 39.Ionuţ Eugen Comănescu; 40. Cristian Vaida-Coteanu; 41. Marian Virgil Mitea; 42. Octavian Popescu; 43. Tania-Gabriela Sârba.

Aglomeraţie infernală...

În zilele premergătoare Sărbătorilor Pascale, nu numai pe DN1, dar şi pe străzile din centrul municipiului Câmpina a fost o aglomeraţie infernală. Cozi interminabile, demne de “peisajele” din Capitală, nervi, claxoane - acesta era decorul pe străzile înguste şi întortocheate din jurul pieţei şi din zona principalelor centre comerciale. Maşini mici şi maşini mari, pietoni cu bagaje, fie că era vorba de străduţele din zona pieţei, fie că era vorba chiar de bulevardul principal al Câmpinei, aglomeraţia era la fel de mare...

Un simbol naţional... cam ciufulit!

Zilele trecute, pe frontispiciul unei instituţii importante din Câmpina - Casa Tineretului - se putea vedea unul dintre simbolurile naţionale, destul de... ciufulit! Este vorba de drapelul naţional, pe care fie vântul, fie o mână neglijentă, îl adusese în situaţia de faţă. Poate a fost doar vântul...

Şoferi de Câmpina cu permise de... Piteşti!

A făcut multă vâlvă la momentul respectiv ancheta demarată pentru depistarea conducătorilor auto care au obţinut permisele de conducere în mod fraudulos, prin Inspectoratul Judeţean de Poliţie Argeş, acolo unde exista o adevărată filieră specializată. Surse din cadrul IJP Prahova ne-au spus că printre miile de conducători auto care şi-au obţinut permisele fraudulos, la Piteşti, se numără şi mulţi câmpineni, câteva sute. Printre ei nume importante din lumea interlopă, oameni de afaceri - altminteri onorabili - dar şi... poliţişti! În mod normal, ei ar trebui să repete examenul pentru obţinerea permisului de conducere. Normal...

Maşinile edililor Câmpinei consumă combustibil de aproximativ 600 milioane lei vechi anual!

Primăria Câmpina are un parc de maşini impresionant. Două autoturisme Volkswagen - pentru primar şi pentru viceprimar - mai multe autoturisme Dacia, pentru secretar, pentru Poliţia Comunitară, precum şi pentru alte direcţii din administraţia locală. La acestea se adaugă un alt autoturism Volkswagen pentru Casa de Cultură, pe care îl foloseşte coordonatorul programelor culturale din Primăria Câmpina. Cât consumă maşinile pe care le foloseşte Executivul câmpinean?Ultima situaţie de acest gen este cea aferentă lunii februarie a anului în curs. În luna respectivă, maşina primarului Horia Tiseanu (PH-10-KXG) a consumat 435 litri de benzină, în valoare totală de 16,53 milioane lei vechi.Maşina atribuită viceprimarului Ion Dragomir (PH-36-JET) a consumat 394 litri de benzină, în valoare de 14,97 milioane lei vechi. În fine, maşina folosită de secretarul Paul Moldoveanu (PH-23-PMC) a consumat 457 litri de combustibil, în valoare de 17,36 milioane lei vechi. Astfel, în cea mai scurtă lună a anului, cele trei maşini au consumat benzină în valoare de aproape 50 milioane lei vechi. Ceea ce înseamnă aproximativ 600 milioane lei vechi anual, numai pentru cele trei maşini. Dar mai sunt şi altele...Dacă e mult sau puţin, dacă se merită sau nu, vă lăsăm pe dvs să apreciaţi!

Iepuraşi din iederă şi ouă de plastic din anii trecuţi

- astfel au întâmpinat Paştele administraţiile locale din Ploieşti şi Câmpina
Administraţiile locale din Ploieşti şi Câmpina au întâmpinat în mod diferit Sărbătorile Pascale din acest an. La Ploieşti, municipalitatea a avut ideea realizării unor iepuraşi din iederă de dimensiuni destul de mari. Aceştia au atras privirile tuturor, mai ales ale copiilor, spre mândria edililor.La Câmpina, practic, nu s-a făcut nimic nou. Administraţia a scos de la “naftalină” aceleaşi ouă de plastic din anii trecuţi, pe care le-au atârnat pe stâlpii de iluminat public din zona centrală. Aproape că nici nu au mai atras atenţia... În schimb, există şi un capitol la care Câmpina a luat faţa Ploieştiului. Este vorba de ghivecele cu flori amplasate pe aceiaşi stâlpi de iluminat. Dacă la Câmpina, acestea au început să apară din mandatul primarului Romul Remus Micu (1996-2000), la Ploieşti de-abia acum a apărut această idee şi a fost pusă în practică în zona centrală.

Străzile Schelelor şi Plevnei, reparate cu 7,2 miliarde lei vechi


Într-un timp foarte scurt, străzile Schelelor şi Plevnei au fost reparate. Lucrarea a fost realizată de SC Cast SRL, selecţia de oferte fiind adjudecată la valoarea de 7,294 miliarde lei vechi. S-au realizat trotuarele, s-au pus borduri, s-au ridicat capacele de canalizare, s-a turnat şi stratul de uzură... O lucrare rapid şi bine făcută. Din păcate, cam singura...

Virgil Guran protestează!

Administraţia locală a anunţat că se primesc proiecte pentru accesarea de fonduri nerambursabile în baza Legii 350. L-am întrebat pe preşedintele Clubului Coruna dacă va depune vreun proiect din partea acestui club sportiv? Virgil Guran ne-a precizat: “Clubul Coruna nu va depune nici un proiect, cu toate că este total îndreptăţit să fie sprijinit în activitate, ţinând cont de faptul că de 15 ani creştem copii sănătoşi în Câmpina, copii care sunt ai comunităţii şi de care ar trebui să răspundă municipalitatea şi Consiliul Local. Nu depun nici un proiect în semn de protest, pentru că eu consider că, de atâţia ani de când se fac promisiuni, iar unii au ajuns în funcţii pe baza acestor promisiuni, era momentul să se investească şi în bazele sportive ale Câmpinei. Cei care iubesc sportul - de bine, de rău - găsesc resurse să sprijine la un nivel, măcar scăzut, copii cu calităţi, dar bazele sportive sunt apanajul Primăriei şi Consiliului Local. Nu e normal ca o disciplină de învăţământ foarte importantă să fie neglijată timp de 20 de ani. Sportul este important şi util în viaţa de zi cu zi, pentru că sportul înseamnă sănătate, iar fără sănătate nu ai o viaţă normală. Fără baze sportive nu se poate face sport, aşa cum nu se pot face operaţii fără săli de operaţii, nu se poate face învăţământ fără o bază materială, nu se poate face muzică fără instrumente şi exemplele ar putea continua. Mă întreb când o să existe şi în Câmpina o atitudine pragmatică, o atitudine constructivă, în care gândirea să fie pe termen mediu şi lung şi să nu ne mai mulţumim doar cu cârpeală, valabilă la români. Mai nou am auzit că sunt propuneri ca sportul să se facă sâmbăta. Nu m-ar mira ca, foarte curând, să fie interzis sportul în şcoli, pentru că, la cât de mult iubesc cei care ne conduc această disciplină, este posibil orice. Mă întreb - cei care au ajuns la o anumită vârstă de ce nu-i înţeleg pe copiii care simt nevoia să facă mişcare, să fie sănătoşi şi să crească armonios? Cei care împart bugetul Câmpinei au impresia că dau de la ei şi nu ţin cont că, de fapt, banii sunt ai întregii comunităţi, aşa cum şi copiii şi adulţii care vor să facă sport sunt tot ai acestei comunităţi. Vreau să le reamintesc faptul că ei au fost aleşi de oameni pentru a gestiona cât mai corect fondurile oraşului. Sunt convins că o să fie motivaţii de genul «nu sunt bani», «este recesiune». În cazul în care ar fi adevărat, îi întreb de ce se împrăştie banii în tot felul de investiţii şi activităţi, care nu sunt cu nimic mai importante decât sănătatea câmpinenilor? Şi spun sănătatea pentru că este demonstrat ştiinţific faptul că sportul este cel mai important şi cel mai ieftin medicament. Sunt foarte dezamăgit de ceea ce se întâmplă şi cu toate acestea încă mai încerc să formez sportivi, profesori şi, în acelaşi timp, caractere pe maidanele din Câmpina şi din împrejurimi, în speranţa că vom avea şi noi la un moment dat conducători care să iubească sportul”.