30 martie 2009

Când existenţa se măsoară în bani, cine poate risca viaţa unui copil, refuzând să ofere un singur leu?

Pentru Raluca Stan, viaţa depinde de 26.300 de dolari
Robert şi Irina Stan, din Câmpina, sunt părinţii a cinci copii cu vârste de 14, 12, 10, 7 şi 4 ani. Doi dintre ei au grave probleme de sănătate. Lavinia Stan are aproape 12 ani şi, conform certificatului medical eliberat de Spitalul de Pediatrie din Ploieşti, suferă de glomerulonefrită progresivă, insuficienţă renală progresivă, sindrom dislipidemic secundar şi hipercortie. Tratamentul medicamentos costă o mică avere şi mult disconfort creat copilului. Mezina familiei, Raluca Stan este doar un pui de om. În privinţa ei, lucrurile sunt şi mai grave. Ea suferă de microcefalie, sindrom dismorfic cranio facial, monopareză crurală stânga-parţial mobilizabil cu sprijin, retard psihic cu absenţa achiziţionării limbajului. Dincolo de limbajul de specialitate ce îi atestă diagnosticul, există, de fapt, o fetiţă de 4 ani, care arată de vârsta unui copil de 1 an şi jumătate, cu imposibilitatea de a vorbi nu mai mult decât prin sunete guturale. În schimb, ştie să zâmbească şi să te privească în ochi. Când te priveşte, nu poţi să simţi decât un nod în gât, pentru că nu ştii cum ar trebui să te porţi cu ea, pentru că nu ştii ce să le spui părinţilor, care speră un dram de ajutor de la oricine le trece pragul. În privinţa Ralucăi medicii sunt rezervaţi în a oferi date legate de supravieţuirea ei. Există, totuşi, o mică speranţă care, în mod paradoxal, mai mult adânceşte suferinţa părinţilor: posibilitatea unui implant cu celule stem la o clinică din China, care costă 26.300 dolari. De ce le adânceşte suferinţa această oportunitate? Pentru că veniturile lor se rezumă la alocaţia copiilor şi la cei 450 lei pentru fiecare dintre părinţi, primiţi în calitate de asistenţi însoţitori ai Laviniei şi Ralucăi. Şi totuşi, dorinţa lor de a salva viaţa copilului le-a dat puterea să spere, apelând la solidaritatea oamenilor. În luna decembrie a anului 2008 au deschis un cont la Banca Comercială Română, în speranţa că vor putea face rost de bani. Contul a fost dat publicităţii într-un anunţ umanitar, apărut într-un ziar local. Chiar au crezut că, pe data de 5 martie 2009, aşa cum fuseseră programaţi medical, se vor putea duce cu Raluca în China. Dezamăgire totală! Câţiva câmpineni, impulsionaţi şi de spiritul Crăciunului, au reuşit să strângă în contul familiei Stan modica sumă de 350 lei noi. Tot în aceeaşi perioadă a anului, Primăria Câmpina le-a dat 1.000 de lei. O parte din aceşti bani s-a cheltuit pe medicamentele Laviniei, iar restul s-a transformat în mâncare şi câteva hăinuţe. Speranţa familiei Stan se stinge de la o zi la alta, iar timpul care trece afectează şi mai mult sănătatea Ralucăi.
15.000 de euro - preţul vieţii pentru Ionuţ Bogdan Ştefan
Oamenii Câmpinei pot salva copiii bolnavi, a căror viaţă atârnă de colţul unei hârtii de un leu? Sau doi lei. Pentru că, alături de Raluca, se află şi Ionuţ Bogdan Ştefan de 15 ani care are cancer osos. El are nevoie de 15.000 de euro pentru a face o operaţie pentru o endoproteză modulară. Operaţia constă în scoaterea osului şoldului şi o parte din femur, punându-se această proteză. Dacă acest lucru nu se urgentează, i se va scoate piciorul din şold, fără posibilitatea de a i se mai pune proteză. Părinţii lui Ionuţ Bogdan sunt epuizaţi din punct de vedere psihic dar şi financiar. În limita posibilităţilor unei familii în care doar tatăl aduce un venit modic, se încearcă menţinerea moralului acestui copil prin mici dorinţe îndeplinite. Mama sa nu munceşte şi nici nu ar putea, în condiţiile în care Ionuţ Bogdan se află suferind la pat. Tatăl, Ştefan Nicolae, aleargă disperat pe la Casa de Asigurări unde se bate pasul pe loc în privinţa ajutorului prin care s-ar susţine o parte din plata operaţiei; aleargă pe la marile firme în speranţa că ar putea beneficia de vreun ajutor. Nu are decât speranţe. Până acum a fost ajutat de Confind, de cheta făcută de colegii de muncă de la Wheterford şi de solidaritatea elevilor unor licee. Precum familia Stan, familia Ştefan a deschis două conturi la Raiffeisen Bank, în lei şi euro, sperând şi crezând în solidaritatea oamenilor.
Pledoarie pentru viaţă
Oare cum ar fi dacă fiecare dintre noi ar dona câte un leu? Se jenează cineva să meargă la bancă şi să depună într-un cont un singur leu? Aceeaşi oameni cu dare de mână, care reuşesc să ne încânte cu concerte susţinute de trupe plătite cu bani grei, ar putea avea motive să se simtă ruşinaţi că ar înregistra un leu într-un cont? Nimeni nu trebuie să se simtă stânjenit că poate salva vieţile unor copii. Câmpina are în jur de 38.000 de locuitori. Împreună am putea să-i ajutăm să trăiască la fel cum doreşte fiecare pentru copiii lui, la fel cum dorim şi pentru noi. I-am putea ajuta pe părinţi să se bucure de privirile şi zâmbetul lor, mult timp de-acum înainte. Şi totuşi există un adevăr dureros: cele două familii sunt percepute de către unii dintre cei cărora li se cere ajutorul ca fiind doar nişte cerşetori. Aceşti oameni au simţit umilinţa pe pielea lor. În urma anunţului umanitar, familia Stan a primit telefoane cu vorbe grele, chiar de la vecini. Privirile şi tonul cu care este întâmpinat Ştefan Nicolae spun mai mult decât cuvintele. Poate fi de neconceput pentru minţile unora că aceşti părinţi sunt DISPERAŢI pentru că le pot muri copiii? Da, pentru că printre noi există şi astfel de oameni cu suflete mărunte şi fără frică de Dumnezeu. Dar sunt mult prea puţini faţă de cei care, cu siguranţă, vor dona leul dătător de speranţă şi viaţă în conturile familiei Ştefan Nicolae: Raiffeisen Bank, pentru donaţiile în lei cont Ro66RZBR0000060006385491; pentru donaţiile în euro cont RO15RZBR0000060011466008. Pentru familia Robert Stan există cont deschis în lei la Banca Comercială Română cod IBAN RO34RNCB0208010366700002.

Virgil Guran, jignit de un ales local pentru că a criticat neimplicarea administraţiei în sprijinirea sportului

“Elena Albu a afirmat clar că nu i se pare normal să-mi permit să spun ceva despre Consiliul Local!” (Virgil Guran)
La începutul săptămânii trecute, la sediul Primăriei Câmpina a avut loc o întâlnire a consilierilor care fac parte din Comisia de Sport şi Comisia Buget - Finanţe cu mai mulţi oameni de sport, conducători ai unor cluburi din localitate. Ce au discutat ei, atâta vreme cât pentru sport se alocă de la bugetul local zero lei şi zero bani, este greu de spus. În cele din urmă, s-a ajuns la atacuri şi jigniri, astfel încât Virgil Guran, patronului Clubului Coruna, s-a văzut nevoit să părăsească sala. Detalii în interviul care urmează.
Ce s-a întâmplat la acea întâlnire, domnule Guran?
Am fost invitat la o şedinţă reunită a comisiilor de sport şi buget-finanţe, fiind prezenţi vreo şapte-opt consilieri, fără a ni se prezenta obiectul discuţiilor. Am sperat că se va discuta despre sport, despre perspectivele acestui fenomen şi despre posibilitatea bugetului local de a sprijini activitatea sportivă. Spre dezamăgirea mea, este a doua oară când sunt chemat, în 15 ani de când investesc în sport, dar şi acum am fost apostrofat. La fel cum s-a întâmplat şi prima oară, acum vreo patru ani, când, după ce am cheltuit un miliard şi jumătate, împreună cu Primăria, care cheltuise 380 milioane, pentru refacerea terenului, cei peste două sute de copii de la Clubul Coruna, drept mulţumire, au fost daţi afară de pe acel teren. De data aceasta am fost apostrofat pentru că mi-am permis să vorbesc despre sport şi să critic în ziare implicarea în sport a Consiliului Local şi a Primăriei.
Cine v-a reproşat concret acest lucru?
Consilierul Elena Albu. M-a şocat acuzaţia dat fiind faptul că nu am cerut nimic nici Consiliului Local, nici Primăriei şi că, în ultimul an, cel puţin, nu am mai spus nimic public pe această temă. Nici măcar faptul că sportul se face pe terenuri amenajate, nu în parcuri sau în parcări. M-a deranjat şi m-a jignit atitudinea consilierilor, gândindu-mă că în orice ţară normală un om care se ocupă de o activitate nonprofit este sprijinit de municipalitate şi nu tratat cu o lipsă totală de respect. Da, Elena Albu a afirmat clar că nu i se pare normal să-mi permit să spun ceva despre Consiliul Local! Concluzia mea a fost că ne întorcem la o vreme pe care o credeam apusă definitiv, aceea în care se aplică politica pumnului în gură celui care are ceva de spus. M-a deranjat şi faptul că nu a existat nici o reacţie din partea celorlalţi. Nici unul dintre cei care au promis în campania electorală că vor face pentru oraş, pentru copii, şi acum nu fac nimic, nu au avut nici măcar o reacţie, nu neapărat pentru mine, cât pentru sportul şi copiii din acest oraş. Nu vreau să fac un istoric al Clubului Coruna, dar, totuşi, în cei 15 ani, pot spune că am investit peste 1,2 milioane euro, că aici au făcut antrenamente peste 5.000 de copii, că au fost în jur de 15 antrenori, care au fost plătiţi, că s-au format fotbalişti care au activat inclusiv în prima ligă sau chiar în Italia, că am avut fotbalişti selecţionaţi la echipele naţionale, că s-au format profesori de sport, kinoterapeuţi şi, în primul rând, s-au format caractere. Nu aştept recunoaşterea unor merite pe care le am, pentru că la români e imposibil acest lucru, dar măcar să nu îşi permită oameni care nu au scos în viaţa lor nici măcar un ban din buzunar pentru o bătrânică necăjită să-mi denigreze activitatea.
Chiar nu a intervenit nimeni?
Sincer, eu m-am ridicat şi am plecat în acel moment în care am considerat că am fost jignit. Ulterior, am avut o discuţie telefonică cu preşedintele Comisiei de Sport, Jenica Tabacu, care mi-a spus că sprijină sportul prin refacerea unor baze sportive. Iar atunci, eu mă întreb cine nu sprijină sportul? Şi chiar cred că fi interesant de ştiut părerea tuturor celorlalţi consilieri, pentru că, dacă în mod individual, îşi vor da un acord, poate îi convingem să sprijine sportul. Este adevărat că singura investiţie a Consiliului local în baze sportives-a făcut acum patru ani cu sprijinul Jenicăi Tabacu, aşa că sper ca şi de această dată să se implice şi să-şi convingă colegii de coaliţie.
Este pentru prima dată când în proiectul bugetului local nu este alocat nici un leu pentru sport. Cum vi se pare acest lucru?
Într-adevăr. M-am uitat şi eu pe proiectul bugetului local şi cred că se poate rupe câte puţin de la alte capitole pentru a fi sprijinit şi sportul. Şi repet - personal nu cer să-mi dea pentru echipele şi copiii care se pregătesc la Clubul Coruna, ci pentru amenajarea unei baze sportive. În orice ţară civilizată, administraţia locală se ocupă de realizarea unei asemenea baze sportive. O astfel de bază reduce numărul copiilor care se droghează, care beau, fumează şi creează un cadru în care copiii sunt îndrumaţi spre un caracter sănătos. Cei care ne conduc trebuie să înţeleagă faptul că o bază sportivă nu o fac pentru Guran, ci pentru copii. Cei care conduc acum localitatea ar trebui să ştie că există în Câmpina aproximativ 10.000 de oameni care iubesc sportul, poate chiar şi mai mult. Aproape o treime dintre locuitorii Câmpinei. Dacă o treime dintre câmpineni nu sunt importanţi pentru cei care conduc, înseamnă că nu au înţeles de ce au fost aleşi şi de ce li s-a dat încredere. Mă deranjează când văd că în campania electorală se promite ceva, iar după câteva zile se uită totul. Nu vreau să alunec spre partea politică, dar eu dacă eram profesor în momentul de faţă eram în stradă şi ceream celor care m-au minţit să-şi dea demisia. Numai o societate civilă care reacţionează poate să ne ducă la o democraţie reală. Mai mult, am auzit că se doreşte reducerea numărului orelor de sport în şcoli. Este cea mai veche disciplină de învăţământ din lume, iar prin desfiinţarea unor ore de sport condamnăm poporul la o îmbătrânire prematură, chiar la la reducerea speranţei de viaţă.
Credeţi că se va realiza în acest an refacerea vreunei baze sportive din municipiu?
De 20 de ani se tot spune că nu sunt bani pentru bazele sportive. O să încerc să analizez anumite investiţii şi să le prezint oamenilor să vadă că de fapt erau suficienţi bani pentru zece baze sportive. Îi întreb pe cei care pot decide dacă au copii acasă şi dacă nu sunt întrebaţi de către aceştia de ce trebuie să stea închişi între patru pereţi şi să nu aibă nici un loc unde să facă mişcare? Şi noi am fost copii şi cred că un om care nu şi-a păstrat o parte a sufeltului său de copil, indiferent de vârstă, nu are ce căuta în fruntea unei localităţi.

Hagianu în “silenzio stampa”...

... dar confirmă jignirea lui Virgil Guran
Am încercat să aflăm de la alţi oameni de sport prezenţi la acea întâlnire cum au decurs lucrurile şi am discutat cu Mircea Hagianu. Acesta a confirmat incidentul, s-a arătat dezgustat de atitudinea aleşilor locali faţă de sport şi ne-a comunicat că este în “silenzio stampa”. “Este ultima formă de protest”.Mircea Hagianu ne-a mai precizat că a încercat să depună un proiect în valoare de 500 milioane lei vechi pentru finanţare de la bugetul local în baza Legii nr. 350, dar acesta i-a fost pur şi simplu refuzat de administraţia locală... Şi să te mai miri de ce este omul în “silenzio stampa”?!

Prefectura a solicitat revocarea hotărârii prin care se distruge pista de motocros

Consilierii câmpineni au votat din nou şi... îşi menţin punctul de vedere.
Consilierul juridic al Consiliului Local, Laurenţiu Olăraşu, le-a prezentat aleşilor câmpineni, la ultima şedinţă a CL, o adresă din partea Prefecturii Prahova prin care se solicită revocarea Hotărârii Consiliului Local nr. 190 din 2008, hotărâre care se referă la realizarea unui drum de acces spre Mănăstirea Asociaţiei Augustinienelor Sf. Rita, situată pe dealul Muscel. Practic, aşa cum am scris şi la momentul respectiv, prin adoptarea acelei hotărâri, Consiliul Local a distrus pista de motocros şi - odată cu ea - această activitate sportivă de mare tradiţie în Câmpina. Şi asta pentru că, printre altele, proiectul aprobat atunci prevedea, pur şi simplu, betonarea unei porţiuni a pistei de motocros, care să devină astfel o cale de acces către lăcaşul de cult. Şi vă reamintim că proiectul a fost aprobat de consilieri deşi avea aviz nefavorabil în privinţa legalităţii din partea secretarului Paul Moldoveanu, precum şi un raport de specialitate nefavorabil din partea ADPP, raport semnat de Emil Stanciu.Întâmplarea face ca tocmai iniţiatorul acelui proiect să fie preşedintele şedinţei de joi a CL - Jenica Tabacu. În evidentă dificultate, aceasta a solicitat un vot colegilor săi. Chiar dacă nu au părut foarte fericiţi de ipostaza în care sunt puşi, consilierii au votat. Şi au votat în favoarea menţinerii acelei hotărâri. Concret, consilierii PD-L, PNDC, PIN şi Ion Dragomir (PSD) au fost pentru menţinerea hotărârii, în vreme ce liberalii Arghir şi Enache şi ceilalţi trei consilieri ai PSD - Petrovici, Tudor şi Zăgan au votat împotrivă, adică în sensul acceptării revocării hotărârii iniţiale, care - iată - este atacată acum de Prefectură.Şi ar mai fi de precizat un lucru: atunci când s-a votat hotărârea iniţială, în şedinţa din 18 decembrie 2008 a Consiliului Local , singurul care a avut ceva de spus împotriva acestui proiect a fost Gheorghe Tudor: “Am votat o hotărâre ilegală!” “Voi înştiinţa Prefectura”, a spus şi secretarul Paul Moldoveanu. Acum, răspunsul Consiliului Local va fi transmis Prefecturii Prahova,care - în mod normal - va ataca în instanţa de contencios administrativ hotărârea cu pricina. Ar fi ultima şansă pentru menţinerea intactă a pistei de motocros de pe dealul Muscel! Dar va fi greu, foarte greu şi, probabil, va dura mult, prea mult.

PD-L Câmpina strânge semnături pentru Elena Băsescu?

Apropierea demarării campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare înseamnă, pentru partidele politice care vor avea liste de candidaţi, o perioadă dificilă, aceea a strângerii semnăturilor necesare. Surse bine informate din interiorul PD-L susţin că au de alergat dublu faţă de colegii lor, pentru că, printre formularele de semnături purtând sigla PD-L s-ar afla şi formulare al căror simbol electoral este... EBA. Adică, pedeliştii câmpineni ar strânge semnături şi pentru Elena Băsescu? Mulţi dintre liderii locali ai acestei formaţiuni politice nu par încântaţi... Dar, dacă-i musai...

Georgică Severin îi “arată pisica” viceprimarului Ion Dragomir

Victor Bercăroiu şi Dragomir Enache au intrat şi ei în colimatorul senatorului PD-L
Senatorul PD-L Georgică Severin a avut o nouă întâlnire cu presă, în cadrul căreia a prezentat amendamentele pe care le-a introdus în proiectul Codului Civil şi care aduceau atingere exercitării profesiei de ziarist, dar a avut şi mai multe reacţii faţă de ceea ce se întâmplă pe eşichierul politico-administrativ al Câmpinei. Concret, Severin a avut... trei “clienţi”.
Ion Dragomir. “Am văzut declaraţiile viceprimarului Ion Dragomir. Se vede că se apropie o campanie electorală şi PSD vrea să-şi depăşească condiţia de 15-20%... Cam greu... Viceprimarul Dragomir nu trebuie să uite că există o majoritate de 11 consilieri PD-L, care doresc să menţină parteneriatul cu PSD şi PIN, dar care nu cred că vor accepta ca un partid să-şi asume numai aspectele pozitive”.
Victor Bercăroiu. “Vreau să fac unele precizări şi în legătură cu declaraţiile lui Victor Bercăroiu privind situaţia Rafinăriei. Îmi permit să-i reamintesc că, în anul 2001, onor colegul şi amicul său Adrian Năstase nu vânduse încă pe nimic Petromul, care era o societate de stat. Între timp, au dat-o unei companii austriece, care nu se mai lasă influenţată de politic. Cât priveşte afirmaţia sa că, în 2001, Câmpina avea şi primar, şi deputat... are dreptate, pentru că altfel nu ar fi obţinut, prin societatea pe care o controlează, un teren ultracentral, la un preţ care-l face şi pe Puiu Popoviciu să-i fie ruşine! Fostul candidat la primărie să fie mai atent când se joacă cu cuvintele şi se fie mai preocupat de afacerile sale cu Kaufland!”
Dragomir Enache. “Am văzut scrisoarea deschisă a lui Dragomir Enache şi mă bucur foarte mult că, după trei mandate de consilier judeţean, în care a fost mai preocupat de intrarea în tot felul de AGA în care să-şi rotunjească veniturile, şi-a adus aminte şi de Muzeul Grigorescu. Probabil că, de frica preşedinţilor Consiliului Judeţean - Petrescu, Cosma şi Anghel - pe lângă care se dădea, nu a ridicat această problemă. Poate ne ajută acum profitând de relaţiile sale bune cu Cosma!”

Tudor s-a retras din Comisia pentru reparaţii la şcoli spunând:

“Mă voi adresa... unde trebuie!”
Un proiect ce părea fără prea mare importanţă a generat o adevărată dispută, soldată cu retragerea lui Gheorghe Tudor dintr-una dintre comisiile speciale ale Consiliului Local. Este vorba despre Comisia pentru stabilirea şi verificarea lucrărilor de reparaţii la unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, Tudor solicitând modificarea hotărârii iniţiale, care guverna activitatea acestei comisii. Concret, fostul primar a dorit ca “întocmirea documentaţiilor necesare selecţiilor de oferte, adjudecarea lucrărilor pe baza selecţiei de oferte, urmărirea şi recepţia lucrărilor de reparaţii să fie realizate de specialiştii din cadrul aparatului propriu al primarului. Tehnic, nu se poate ca o comisie formată în mare parte din consilieri locali, care au sau nu au o pregătire specifică în acest domeniu, să se ocupe de licitaţii, de recepţia lucrărilor şi de toate aceste detalii”.Comisia cu pricina este formată din Horia Tiseanu (preşedinte), Ion Dragomir (vicepreşedinte), Viorel Bondoc, Gheorghe Tudor, Lucian Cercel şi Gena Preda (membri), Ghiocel Ţintă (secretar).Aproape că nu a existat nici o disucţie pe seama acestui proiect, dar trecându-se la vot a... fost respins cu 8 voturi “pentru” şi 11 “împotrivă”(PD-L şi PNDC).În faţa acestui rezultat al votului, reacţia lui Gheorghe Tudor a fost extrem de dură: “În aceste condiţii, eu mă retrag din comisie chiar din acest moment şi mă voi adresa unde trebuie!”“Am luat act”, a spus preşedintele şedinţei, Jenica Tabacu, în vreme ce restul consilierilor păreau încă uluiţi de reacţia lui Gheorghe Tudor.De ce s-a votat politic până şi acest proiect, ce interese şi ce jocuri face această comisie, dar mai ales unde se va adresa Gheorghe Tudor - sunt doar câteva dintre întrebările ridicate de acest proiect, întrebări care nu au primit, încă, un răspuns. Şi nici nu vor primi prea curând, că aşa se practică în administraţia câmpineană.

Curte de grădiniţă sau groapă de gunoi?

Cu siguranţă, toată lumea cunoaşte grădiniţa care este situată chiar în imediata apropiere a Casei de Cultură “Geo Bogza”. Nu ştim, însă, câţi au avut curiozitatea de a se uita dincolo de gardul instituţiei...Dacă ar fi făcut-o, ar fi fost dezgustaţi... Şi asta pentru că, dintr-o curte frumoasă, cu arbori rari, ocrotiţi de lege, curtea grădiniţeis-a transformat într-o adevărată groapă de gunoi. Pe latura dinspre Casa de Cultură zacde-a valma cutii, geamuri şi o... “ladă carne” (poate, totuşi, nu ţine nimeni carnea aici). Tot pe latura dinspre Casa de Cultură, un zid de protecţie stă să pice... În colţul de la intersecţia dintre străzile Griviţei şi Mărăşeşti, mormanul de gunoi mai are foarte puţin şi depăşeşte gardul! Poate doar atunci se va sesiza cineva - dacă gunoiul “sare” peste gardul grădiniţei şi va ajunge în stradă! În mijlocul curţii tronează o magazie de pe vremea... strămoşilor, dar, în schimb, avem aici arbori plantaţi recent şi... proptiţi! Că altfel... cad!

Hei-rup... de Ziua Curăţeniei

La fel ca şi în toamnă, administraţia locală a organizat o acţiune care s-a dorit a avea puternice implicaţii sociale - este vorba de Ziua Curăţeniei. Organizată - întâmplător sau nu - la aceeaşi dată cu Ziua Pământului, acţiunea a fost destinată, în mod special, elevilor din unităţile de învăţământ câmpinene, dar şi asociaţiilor de proprietari, ai căror membri ar fi trebuit să iasă la curăţenie în jurul blocurilor. Din păcate, ecoul apelului administraţiei a fost aproape egal cu zero în privinţa asociaţiilor de proprietari, dar ceva mai bun în cazul unităţilor de învăţământ, după cum ne mărturisea chiar primarul Horia Tiseanu: “Am trecut pe la majoritatea şcolilor şi la unele este o activitate bună, iar prin alte locuri - din păcate - nu este nici o mişcare”.Mult mai “dornici de afirmare” s-au dovedit a fi membrii unor partide. Că au avut de curăţat chiar propriile afişe din campania electorală, asta este o altă poveste, pe care ar fi putut s-o... înveţe şi liderii altor formaţiuni politice. Astfel, PD-L (inclusiv cu componenta sa din PNDC) a făcut curăţenie în parcul de pe Strada Orizontului, în spatele Casei Tineretului, precum şi în cartierul Voila, în vreme ce tinerii din PIN au făcut curăţenie pe mai multe spaţii verzi din zona centrală a municipiului.

Direcţia de Finanţe Publice a dat dreptate fostelor conduceri ale CPGC

Consiliul Local trebuia să răscumpere lucrări de 14,6 miliarde lei ale CPGC
Gheorghe Ecaterinescu, directorul Direcţiei Economice din Primăria Câmpina: “E un nonsens! O prostie!Vom ajunge în instanţă!”
Directorul Direcţiei Economice din cadrul Primăriei Câmpina, Gheorghe Ecaterinescu, i-a informat pe consilierii locali, la ultima şedinţă, asupra rezultatelor controlului Direcţiei de Finaţe Publice Prahova. Rezultate interesante, mai ales în privinţa fostei Companii Publice.“Ultimul control al Direcţiei de Finanţe a depistat unele nereguli. Eu susţin că este vorba de o neînţelegere totală, pentru că este vorba de TVA la lucrările de investiţii realizate de Compania Publică şi taxa de dezvoltare, aprobată în Consiliul Local. Practic, Direcţia de Finanţe consideră că trebuiau facturate aceste lucrări şi aceste taxe. Este o altă prostie, pentru că, cei de la Direcţia de Finanţe îmi calculează TVA la ceva ce eu nu am facturat, dar care, ei susţin că ar fi trebuit facturat! E un nonsens! O prostie! Vom ajunge în instanţă, probabil!” - a spus Gheorghe Ecaterinescu.Şi primarul Horia Tiseanu şi-a prezentat punctul de vedere faţă de această situaţie: “Cred că nu trebuie să acceptăm nici plata TVA şi nici majorările calculate de inspectorii Direcţiei de Finanţe. Oricum, din punctul meu de vedere, au fost lucrări pe care Compania Publică le-a executat fără să întrebe pe nimeni, nici din cadrul Primăriei Câmpina, nici din cadrul Consiliului Local”.Practic, este vorba de un diferend mai vechi, pe care directorii Companiei Publice - Liviu Şoldan, Carmen Radu şi Adrian Dascălu - l-au avut cu administraţia locală. De fiecare dată, CPGC solicita Primăriei şi Consiliului Local răscumpărarea lucrărilor efectuate de Companie pe domeniul public. De-a lungul ultimelor mandate, s-au găsit mereu tot felul de “chichiţe” şi “portiţe” prin care să nu se plătească aceşti bani către Compania Publică. Acum, inspectorii Direcţiei de Finanţe Publice Prahova nu fac altceva decât să dea dreptate foştilor directori ai CPGC în detrimentul administraţiei locale. Mai ales că este vorba de un total de 14,6 miliarde lei vechi, sumă reprezentând valoarea lucrărilor realizate de Compania Publică pe domeniul public şi nerăscumpărate. Ce s-ar fi întâmplat cu CPGC dacă ar fi beneficiat de aceste fonduri? Se mai ajungea la lichidarea ei, voluntară sau nu? De ce nu se încearcă şi găsirea unor răspunsuri la întrebarea de ce nu s-au achitat sumele stabilite de inspectorii Direcţiei de Finanţe către CPGC? Nu se dă astfel apă la moară celor care susţin că administraţia locală a lucrat cu bună ştiinţă la falimentarea Companiei Publice?Din păcate, la momentul prezentării acestei situaţii în plenul Consiliului Local, nimeni nu a avut nici un fel de reacţie. Nimeni nu a întrebat de ce? Chiar dacă ar fi fost tardiv - lichidarea Companiei fiind un proces în plină desfăşurare - dacă există cineva care a contribuit în mod intenţionat la această situaţie ar trebui să răspundă...

Dezbaterea publică asupra bugetului, doar un preambul al şedinţei Consiliului Local

Chiar dacă s-a desfăşurat în absenţa iniţiatorilor, dezbaterea publică privind proiectul bugetului local pentru anul 2009 a demonstrat încă o dată că - măcar la nivelul Câmpinei - cetăţeanul nu are exerciţiul acestor dezbateri publice. Aşa se face că, în afara Executivului, a câtorva directori din Primărie, a puţinilor consilieri - dintre care unii nici nu au deschis gura - şi câtorva cetăţeni, pe nimeni nu a interesat, practic, dezbaterea de la Casa cu Grifoni. În aceste condiţii, dezbaterea s-a derulat ca un preambul al şedinţei Consiliului Local, în care primarul Tiseanu a prezentat proiectul bugetului, iar unii dintre consilieri au ridicat o serie de probleme punctuale... Şi atât! Viceprimarul Ion Dragomir a prezentat de la bun început cum stau lucrurile: “Practic, discutăm numai de vreo 460 miliarde lei vechi, adică veniturile proprii şi ce mai avem din credite. Exceptând lucrările mari, rămân în discuţie doar vreo 200 milioane lei vechi, care - eventual - ar putea fi altfel folosiţi decât am propus noi”.Singurele intervenţii din afara administraţiei au aparţinut lui Călin Gherman, care a solicitat modernizarea Străzii Badea Cârţan şi a Aleii Cocori, obţinând promisiunea primarului Tiseanu că “vom introduce acum realizarea SF-ului, iar lucrarea la anul”, precum şi a liderului de sindicat din învăţământ, Dan Ioan Bujor, care a primit asigurări ferme că şi în anul 2009 cadrele didactice vor beneficia de fonduri pentru tichete de la bugetul local. “Sunt 11 miliarde pentru tichete şi 2,5 miliarde pentru decontarea transportului cadrelor didactice. E bine?” - a întrebat viceprimarul Dragomir. “Poate e chiar indecent, dar vă mulţumim”, a spus Dan Ioan Bujor.În rest, au fost doar intervenţii ale reprezentanţilor administraţiei publice locale, intervenţii, care - probabil - se vor repeta şi la şedinţa CL. Astfel, Alin Moldoveanu a solicitat ca “la cultură să mai stopăm puţin spectacolele şi poate ar fi mai bine dacă am direcţiona acele fonduri pentru repararea Casei de Cultură şi a Casei Tineretului”. Dragomir Enache a avut o intervenţie ceva mai lungă, dar în care a punctat: “Nu sunt în proiectul bugetului local măsuri anticriză. La capitolul de investiţii în cultură nu este vorba decât de Muzeul Hasdeu... Dacă nu se poate fără, să ni se spună... Sunt foarte mulţi bani pentru implementarea managementului calităţii, iar un concurs de arhitectură pentru centru nu cred că este oportun în această perioadă. Trebuie mai multă atenţie şi la reabilitarea zonei de agrement a Bulevardului Culturii, pentru că - vorba cuiva - «plouă cu intemperii şi vine relieful peste noi». Nu am regăsit în buget reparaţii la Casa de Cultură şi la Casa Tineretului, unde doamna Tabacu spunea că sunt mari pericole. Am constatat la aceste instituţii că se cheltuie exact atât cât li se dă. Sunt subvenţii de 13 miliarde lei vechi de la care noi nu mai obţinem nimic - nici cultură, nici educaţie... De asemenea, nu se spune nimic în acest proiect despre atragerea de fonduri structurale, despre noua clădire pentru Grădiniţa 4 şi reamenajarea zonei «Fântâna cu Cireşi», care au fost scoase de primar dintre priorităţi şi nu există nici un leu alocat sportului”, a mai spus Dragomir Enache.
Au lipsit... iniţiatorii dezbaterii! Conform legii, dezbaterea publică a bugetului local s-a realizat la iniţiativa unui ONG. Este vorba de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, dar - culmea! - au lipsit chiar şi reprezentanţii acesteia... În schimb, au fost prezenţi directorii din Primărie, pe lângă primar şi viceprimar, unii consilieri locali şi numai câţiva cetăţeni interesaţi de problemele bugetului local. Puţini, foarte puţini!
Dragomir Enache şi Jenica Tabacu s-au contrat dur! Dezbaterea publică a avut două momente mai tensionate, ambele avându-i ca protagonişti pe Jenica Tabacu şi Dragomir Enache. Disputa s-a purtat pe marginea demersurilor privind preluarea de către administraţia locală a Muzeului “Grigorescu” şi a scrisorii deschise pe care consilierul liberal a adresat-o câmpinenilor prin intermediul publicaţiei noastre. Disputa celor doi a fost violentă, ridicându-se vocea şi făcându-se diverse trimiteri. În final, Jenica Tabacu l-a atenţionat pe Enache: “Aveţi două zile, până la şedinţa Consiliului Local,să-mi spuneţi ce aţi făcut în mandatele de consilier judeţean pentru preluarea acestui muzeu de către administraţia câmpineană!” Enache a reacţionat dur: “În ce calitate mă întrebaţi dvs pe mine?! Staţi în colţul dvs!”Contrele au fost oprite de fiecare dată de Alin Moldoveanu, iar la şedinţa Consiliului Local, Jenica Tabacu nu a mai deschis subiectul. Deşi poate ar fi trebuit...
Nici un leu pentru sport! Răspunzând unei întrebări a consilierului Dragomir Enache, primarul Horia Tiseanu a recunoscut că, practic, pentru sport nu se alocă nici un leu prin proiectul bugetului local! “Singurii bani pentru sport sunt pentru proiecte în baza Legii nr. 350. Pentru întregul capitol “sport, cultură, educaţie” este prevăzută suma de un miliard lei vechi. În schimb, sunt prevăzute fonduri importante pentru modernizarea bazei sportive de la Grupul Şcolar Petrol”.
Bugetul va fi aprobat pe 2 aprilie. În timpul dezbaterilor, primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu, a anunţat că şedinţa extraordinară a Consiliului Local în care se va discuta şi aproba proiectul bugetului local va avea loc joi, 2 aprilie, ora 16.30, la Casa Tineretului.

Fostul cinematograf s-a “lăsat” preluat cu greu de administraţia locală

Primarul Horia Tiseanu a iniţiat un proiect privind preluarea clădirii fostului cinematograf. Transferul ar urma să se facă în baza unui protocol în luna mai a acestui an, nu va costa nici un leu, dar administraţia se obligă ca în următorii patru ani să revitalizeze activitatea de aici, fiind obligatoriu de păstrat în viitorul ansamblu şi măcar o sală de cinematograf. În ciuda aparenţelor nu a fost un proiect care să treacă uşor... Primul care a atacat a fost Elvis Arghir: “Proiectul nu este oportun. Acordăm subvenţii de opt miliarde lei vechi la Casa de Cultură şi Casa Tineretului. Nu mi se pare un motiv de bucurie să preluăm această clădire care trebuie reabilitată şi care ne va costa destul de mult. În opinia mea, mulţi cetăţeni nu-şi vor mai vedea străzile asfaltate, pentru că am preluat noi cinematograful! Cred că priorităţile noastre ar trebui să fie asfaltările, canalizările, curăţenia şi, cum sunt bani foarte puţini, cred că nu ne permitem să plătim costurile sociale ale unei asemenea investiţii”. “Vezi că cinematograful e ortodox”, l-a tachinat viceprimarul Ion Dragomir, cu trimitere evidentă la proiectul mai vechi privind realizarea unei capele la spital.Gheorghe Tudor a afirmat că “am început să fim un municipiu neputincios, când văd cum arată şi Casa Cărţii şi cinematograful...”Discuţiile au alunecat spre o tentă comică... După ce Paul Moldoveanu a vorbit de o lege, iar proiectul cu pricina nu ar face altceva decât să statueze că se ia act de această lege, Dragomir Enache a spus: “Dacă legea spunea aşa, de ce nu s-a făcut până acum?! Nu ştiu cum se va face practic... Ştie domnul primar să pună filme?” “Nu, cu un video mă mai descurc...” - a ţinut să-i răspundă Tiseanu.După ce a fost ascultat şi Cătălin Roman, administratorul societăţii Rotalic, care a închiriat clădirea cinematografului şi are chiar un dosar pe rol la Tribunalul Prahova cu RADEF, concluzia dinaintea votului a revenit viceprimarului Ion Dragomir: “Cheltuielile de reabilitare vor fi mari, dar e păcat să renunţăm la o asemenea oportunitate. Personal, de un an încerc să somez pe cineva să-i dea un aspect mai îngrijit acestei clădiri, dar nu am avut cui să mă adresez. Din ceea ce a spus administratorul scoietăţii, care este chiriaş în cinematograf, înţeleg că această clădire prezintă interes din moment ce omul regretă sincer că va pierde această clădire”.Proiectul a fost aprobat cu numai două voturi împotrivă (Arghir şi Enache), astfel încât clădirea care a găzduit cinematograful va trece în domeniul public al Câmpinei şi administrarea Consiliului Local.
Cătălin Roman: “Personal îmi cer scuze câmpinenilor pentru felul în care arată clădirea, dar colaborarea cu RADEF a fost greoaie. Clădirea a fost construită în anul 1959 şi nu a fost niciodată reabilitată. Nu are fundaţie, iar o consolidare numai pentru structura de rezistenţă ar costa 380.000 euro. Nu mi-am permis să investesc această sumă, mai ales că nu aveam nici acordul RADEF. Promit ca în 60 de zile, pe cheltuiala mea, să refac faţadele clădirii”.

Liberalii îşi aleg conducerea

Vineri, 3 aprilie, de la ora 18.00, la Casa Tineretului, organizaţia locală a Partidului Naţional Liberal îşi va alege noile structuri de conducere. Pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei singura candidatură depusă până la ora închiderii ediţiei nostre este cea a actualului preşedinte interimar, Virgil Guran, care ne-a şi declarat: “Sper să se mai gândească şi alţi colegi să candideze la funcţia de preşedinte al Organizaţiei Municipale, în cadrul alegerilor care vor avea loc pe 3 aprilie. Sper acest lucru pentru că, pe de o parte, cred că este nevoie de o competiţie reală în cadrul partidului, iar, pe de altă parte, pentru că eu personal aştept cât mai mulţi oameni să ni se alăture, pentru a putea să facem într-adevăr ceva util atât pentru partid, cât şi pentru societate. Cred că vom constitui un birou de oameni cu suflet, care nu sunt dominaţi de ambiţii politicianiste şi care îşi doresc să schimbe ceva în plan local şi judeţean, fără alte interese. Spun acest lucru pentru că, în afara oamenilor mai vechi din PNL, cu o experienţă absolut necesară pentru viitoarea construcţie a partidului, au venit şi sper să mai vină oameni noi, oameni care au realizat ceva în viaţă şi care sunt dispuşi să aloce timp şi muncă pentru societatea în care trăiesc”.Dacă în privinţa bătăliei pentru funcţia de preşedinte, Virgil Guran pare a nu avea nici un contracandidat, în schimb, adevărata luptă pare că se va da pentru intrarea în Biroul Executiv, organism de conducere care este format din 13 membri şi pentru care şi-au depus deja candidatura 20 de liberali.În privinţa posibililor oaspeţi de seamă la alegerile locale din interiorul PNL, Virgil Guran ne-a declarat: “Am făcut mai multe invitaţii şi am confirmarea că vor veni Adina Vălean, unul dintre candidaţii PNL la alegerile pentru Parlamentul European, precum şi prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban”.

Mai este PSD parte în majoritatea locală?

La ultima conferinţă de presă a PSD, pentru că preşedintele interimar al acestei formaţiuni politice, viceprimarul Ion Dragomir, afirmase că “un proiect are nevoie de majoritatea celor 11 consilieri ai PD-L pentru a fi aprobat”, a fost întrebat dacă PSD mai face parte din majoritatea care guvernează la nivel local. “Noi facem parte din majoritatea lărgită”, a răspuns cu tâlc Ion Dragomir.Indiferent dacă fac parte din majoritatea simplă sau lărgită, consilierii PSD par a avea tot mai serioase dificultăţi în a-şi impune proiectele în faţa majorităţii de 11 consilieri ai PD-L.

Prahoveni pe listele pentru Parlamentul European

În câteva zile vor trebuie finalizate listele de candidaţi în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European, programate pentru 7 iunie. Dacă la precedentele alegeri pentru un fotoliu de europarlamentar, din Prahova se băteau nume sonore, precum Roberta Anastase sau Florin Anghel, de această dată interesul faţă de un mandat la Bruxelles pare mai scăzut.La PD-L, pare a fi “în cărţi” Bogdana Ţiţei, cea care şi-a început actualul mandat în calitate de consilier local, iar acum este consilier judeţean şi se bucură de susţinerea (unii spun chiar prietenia) Robertei Anastase. Nu se ştie pe ce loc va fi, dar dacă este undeva la limită, ar fi unul dintre pedeliştii care ar putea plăti tribut candidaturii Elenei Băsescu în afara partidului.Pentru PNL, candidatul din judeţul nostru este desemnat în persoana Adinei Vălean, care are deja experienţă în Parlamentul European, rămânând de văzut doar locul ocupat şi procentele obţinute.La PSD, lucrurile sunt ceva mai neclare, iar la nivelul Organizaţiei Câmpina nu se ştie practic cui i se va face campanie. Probabil, doar listei.

Din nou, scandal la spital

Un nou scandal a adus într-un nedorit prim-plan Spitalul Municipal Câmpina. Bebeluşul Ionuţ Vlaicu a venit pe lume vineri, 20 martie, la Maternitatea din Câmpina. Potrivit fişei de observaţie, el avea cordonul ombilical înfăşurat pe după gât, iar una dintre mânuţe părea în neregulă, dar cu toate acestea a primit nota 9 la naştere! După două zile, a fost transportat de urgenţă de la Spitalul Municipal la Ploieşti, situaţia sa agravându-se. Familia copilului îi acuză pe medicii câmpineni de malpraxis, în timp ce aceştia, la rândul lor, se apără şi îndreaptă unele săgeţi spre mama copilului. Cert este că bebeluşul a ajuns la Ploieşti cu “fractură de claviculă, mâna paralizată, un hematom la cap şi un genunchi cianozat”.Conducerile Spitalului Muinicipal şi Autorităţii de Sănătate Publică au declanşat deja anchete interne, în vreme ce familia copilului a depus o plângere la Colegiul Medicilor.
Se desfiinţează Maternitatea Câmpina?
Colac peste pupăză, după acest întreg scandal, în cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Local, fostul primar Gheorghe Tudor a ridicat o problemă foarte delicată: “Doresc să aflu mai multe detalii de la Executiv despre posibilitatea tot mai vehiculată a desfiinţării Maternităţii. Ce ştim despre acest lucru?”Intervenţia lui Gheorghe Tudor a părut a-i surprinde pe cei din Executiv. Un răspuns a venit, totuşi, din partea medicului şi consilierului local Mihaela Neagu Petrovici: “Deocamdată nu s-a hotărât nimic. După desfiinţarea Maternităţii Sinaia, toate cazurile din zonă sunt preluate de Câmpina. Nu cred că va fi desfiinţată Maternitatea, pentru că... ar fi un dezastru!”Primarul Horia Tiseanu a avut şi el o intervenţie pe această temă, criticând conducerea Spitalului Municipal: “Nu am ştiut de desfiinţarea Maternităţii. Voi avea o discuţie cu conducerea spitalului, care nu reuşeşte deloc să colaboreze bine cu noi, deşi atât organigrama, cât şi bugetul lor sunt avizate de noi. Sper, totuşi, să nu se ajungă la o asemenea situaţie, total nedorită”.
Stimată redacţie,
Mă adresez publicaţiei “Oglinda”, care a susţinut în cursul anului trecut cauza pediatriei, finalizată prin apariţia unui serviciu alternativ, într-un climat aşa cum merită copiii noştri. Mediatizarea obiectivă ar putea fi de această dată în folosul maternităţii, unde lipsa unui neonatolog, de aproape 3 ani, creează probleme copiilor, pediatrilor şi ginecologilor deopotrivă. Ideea falsă că îngrijirea nou-născutului este posibilă fără specialist a condus la desfiinţarea Maternităţii Sinaia. Aceeaşi atitudine periclitează acum nivelul, dacă nu chiar existenţa Maternităţii Câmpina. Mi-aş fi dorit să-l văd pe dr. Nica trezindu-se din extazul statisticilor rezultate în egală măsură din munca pediatrilor şi asumându-şi responsabilitatea de şef al secţiei alături de colega mai tânără, dar şi de cei care, îngrijind copiii, reprezintă combustibilul performanţei serviciului pe care îl conduce. Nu mă miră refuzul pediatrului acuzat de a da declaraţii: ştie perfect că riscă o sancţiune directă a conducerii sau indirectă, prin Comisia de Jurisdicţie a Colegiului Medicilor, aşa cum s-a procedat în cazul meu. Nu ştiu dacă tot aşa se explică şi lipsa punctului de vedere al dr. Maricica Grosu - şefa secţiei de pediatrie - care a îngrijit copilul sâmbătă, 21 martie, şi care ocupa funcţia de director medical în 2006, la data demisiei dr. Mihaela Sumbasacu - fosta şefă a neonatologiei. Tot la capitolul responsabilităţi comune, să nu uităm că prima responsabilă pentru viaţa copilului este mama. Drepturile se asigură doar prin îndeplinirea obligaţiilor, ori, în ce măsură şi-a îndeplinit ea obligaţia de a se prezenta pur şi simplu la medic, la controalele prevăzute de lege, pentru a se considera îndreptăţită la despăgubiri? Orice medic acuzat în aceste circumstanţe, pe lângă prezumţia de nevinovăţie, este foarte îndreptăţit la despăgubirea prejudiciilor de imagine. Lipsa unei autorităţi medicale în Spitalul Municipal îşi face din nou simţite efectele catastrofale: conducerea, incapabilă să genereze soluţii, produce doar sancţiuni, datorii financiare, nesiguranţă şi tensiuni incontrolabile în rândul personalului. Timpul se iroseşte cu căutarea unui vinovat mai slab de înger, care să fie oferit familiei, în timp ce maternitatea se stinge fără măsuri concrete. Ele nu trebuie inventate, nici căutate prea departe: au fost găsite în urma cu 3 ani de dr. Mihaela Sumbasacu - odată cu sponsorizarea de 4 miliarde de lei, sursa majorităţii dotărilor de care copiii se bucură şi astăzi - şi au rămas aşternute pe sutele de pagini adresate inutil adevarăţilor vinovaţi. Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să ţinem în viaţă maternitatea, înţelegând prin asta un efectiv cel puţin minimal de cadre pentru asistenţa infantilă necesară activităţii celor 7 ginecologi. Este un bun comun, pe care trebuie să-l preţuim înainte de a-l pierde şi sunt încredinţată că presa îşi va înţelege corect rolul şi de această dată. Dr. Minerva Stanciu

Şomajul creşte uşor, dar sigur...

Statisticile AJOFM Prahova ne arată că, în ultimele 3 luni, şomajul judeţean a crescut cu 1,1%. Faţă de perioada similară a anului trecut, creşterea este de 1,02%, ascendenţa fiind înregistrată pentru prima dată din anul 2005, situaţia degenerând la nivelul judeţului cu 1,5% numai de la instalarea crizei economice. În intervalul 1 ianuarie - 1 martie 2009, municipiul Câmpina a înregistrat o creştere de 0,8%, grosul salariaţilor disponibilizaţi din cauza recesiunii declanşate la sfârşitul lui 2008 reverberându-se asupra comunelor adiacente municipiului Câmpina, unde ecartul variază între 0,5% (Băneşti) şi 2% (Proviţa de Jos). Cele mai ridicate rate de şomaj la nivelul judeţului se înregistrează în localităţile Jugureni (16% - noiembrie 2008, 16,9% - în prezent) şi Măneciu (7,5% - noiembrie 2008, 12,5% - prezent), ultima fiind una dintre cele mai afectate de ascendenţa acestui fenomen. Numeric, la 1 martie 2008, 15.471 prahoveni (din cei 315.700 cât totalizează populaţia activă a judeţului) sunt fără locuri de muncă, 2.723 dintre ei fiind ploieşteni şi 619 câmpineni.

Viitor sediu bancar, scos la vânzare

A făcut tam-tam la vremea respectivă intenţia unei bănci, care achiziţionase casa din imagine, situată pe B-dul Nicolae Bălcescu, vis-a-vis de staţia Petrom, de a realiza aici un sediu bancar. Mai mult, s-a obţinut chiar şi un certificat de urbanism de la Primăria Câmpina în acest sens. Vremurile grele, de criză, par să fi făcut până la urmă dreptate, unitatea bancară cu pricina renunţând la ideea amenajării unui sediu şi scoţând la vânzare casa cu terenul aferent.

Drumarii ce ne lasă pe... drumuri

Ultima zăpadă care s-a abătut peste Subcarpaţii Prahovei a prins din nou pe picior greşit pe cei însărcinaţi să “facă pârtie”. Pentru ca un cumva să iasă din tiparele care i-au consacrat (profit şi tergiversare), drumarii au întârziat intervenţiile pe DJ-urile sau DC-urile din apropierea Câmpinei, omătul (apătos) de vreo 10 cm îngreunând traficul rutier, generând accidente, incidente, pagube şi o nedorită repriză de jogging matinal (plătită anticipat, prin abonament), pentru navetiştii proviţeni, brebeni, ori… doftăneni. Contactaţi telefonic pentru a elucida motivul nepăsării, responsabilii de caramboluri hibernale au dat răspunsuri mai politice decât cele uzitate electoral: “Dom’ne, nu am intervenit deoarece contractul nostru cu primăria dvs. a expirat de pe 15 martie. Probabil, după ora 7.00, vom acţiona. Însă nu ştiu dacă avem utilaje” (?!). Dvs. înţelegeţi? Noi, nu prea! Dacă pe 14 martie, agregatele funcţionau (pardon, stăteau degeaba în garaje, căci nu se poate plânge vreun drumar că în ultimele două ierni a avut de furcă cu omătul), cin’ le-a stricat în ultimele 10 zile? Ori, drumarii care ne lasă mai mereu pe drumuri vor să ne înveţe principiul evaporării şi aburirii banului public: atunci când nu papă lovele de la stat (degeaba), utilajele lor se topesc mai repede ca zăpada?

S-a lansat “Zbor clandestin”


Vineri, la orele prânzului, la Librăria “Diverta” a avut loc un eveniment cultural interesant - lansarea unei cărţi. Este vorba de volumul de poezii “Zbor clandestin” al Ralucăi Dumitran, elevă în clasa a XII-a a Colegiului Naţional “Nicolae Grigorescu”. Librăria a fost arhiplină, atât profesori, cât şi colegi ai autoarei, dar şi iubitori ai poeziei ţinând să fie prezenţi la acest moment.

Futures pentru începători (VII)

Aversiunea faţă de risc impune strategiile de hedging (I)
Perioada actuală de scădere puternică a cursului de schimb al leului dar şi a acţiunilor la Bursa de Valori, urmare a cronicizării crizei, a creat o puternică stare de nervozitate, atât în rândul celor care care trebuie să achite rate la credite, dar şi a firmelor sau a celor care au investit pe piaţa de capital.Una din cele mai sigure metode de acoperire împotriva riscului este reprezentată de operaţiunile de hedging realizate pe piaţa la termen (futures) de la Sibiu.Pentru a înţelege însă mai bine întregul mecanism, vom face un scurt apel la trecut. Totul a pornit acum două secole în America unde agricultorii se adunau în prag de toamnă la Chicago, care pe atunci era cea mai mare piaţă de cereale din lume, pentru a-şi vinde recolta. Din cauza ofertei foarte mari, preţul scădea dramatic iar în momentul când depozitele se umpleau, excesul de recoltă era pur si simplu abandonat. Primăvara, când stocurile se epuizau, era rândul cererii să fixeze preţul cerealelor care deveneau foarte scumpe. Aceste neconcordanţe împiedicau existenţa unei activităţi economice eficiente în domeniul agricol si creşteau excesiv riscul suportat de producatorii care puteau rămane cu recolta nevândută. Pentru a preîntâmpina aceste efecte nedorite şi a fluidiza comerţul cu cereale pe tot parcursul anului, au fost inventate contractele futures pe cereale. Practic, cu ajutorul acestora, un fermier îşi putea alege anticipat orice lună din an – sau din anul urmator – pentru a-şi vinde recolta. El ştia din timp care va fi preţul viitor ferm la care va vinde si astfel îşi putea face calcule de rentablitate în vederea organizării optime a procesului de producţie cu mult timp inainte chiar de a începe semănatul. Pe de alta parte, pe piaţa futures existau aşa-numiţii speculatori, care erau dispuşi sa îşi asume riscul modificării preţului în speranţa unor câştiguri viitoare, categorie de care am discutat în articolele precedente şi a cărei prezenţă în piaţă funcţionează ca o condiţie sine-qua–non a posibilităţii aplicării strategiei de hedging. Şi asta pentru că, în lipsa speculatorului, hedgerul nu are cui să transfere riscul de care vrea să se protejeze. Deoarece sistemul brevetat de agricultorii din Chicago a functionat foarte bine, în scurt timp au început să fie tranzacţionate contracte futures pe metale, lactate, lemn, petrol, iar mai târziu au fost introduse contracte futures pe valute, rata dobânzii, acţiuni, indici bursieri, adică pe orice produs tranzacţionat la scară largă care este susceptibil de a atrage interesul unui grup larg de producători (care protejarea în faţa riscului de preţ) şi speculatori (care urmăresc obţinerea unui profit prin asumarea acestui risc). Contractele futures au devenit instrumente atât de avansate în gestionarea riscului, încât în prezent se tranzacţionează contracte de acest tip având ca active suport temperatura medie a lunii sau timpul probabil, ele corespunzând unor nevoi tot mai elevate de protecţie din partea participantilor din piaţă.
Decebal N. Todăriţă, purtător de cuvânt Sibex
Acest articol are rolul unui demers educaţional. Mai multe informaţii puteţi obţine pe
www.sibex.ro.

Pe scurt...

Evaluarea calităţii din şcoli, apanajul unui singur partid? “Mi-e silă de nu mai pot! Îşi iau ei tot! Până şi amărâtele astea de comisiii la şcoli! Este incredibil!” - spunea cu năduf un consilier local înaintea ultimei şedinţe a Consiliului Local. Pe moment, nu am înţeles despre ce era vorba. Ştiam doar că era vorba de... ei. Probabil, cei din celebrul slogan: “Ei cu ei...” Ne-am lămurit cânds-a dezbătut un proiect propus de Marian Nistor şi care se referea la aprobarea numirii reprezentanţilor Consiliului Local în consiliile de administraţie şi în comisiile pentru evaluarea şi asigurarea calităţii din unităţile de învăţământ preuniversitar. În ambele organisme este vorba de aceeaşi oameni pentru fiecare insituţie de învăţământ, şi anume: Marian Nistor (Grădiniţa 10), Alin Moldoveanu (Şcoala “Hasdeu”), Monica Clinciu (Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”), Viorel Bondoc (Grupul Şcolar Construcţii de Maşini), Lucian Cercel (Grupul Şcolar Energetic), Florin Marcu (Grupul Şcolar Petrol) şi Daniel Telegescu (Grupul Şcolar Forestier). Nu ar fi de notat decât intervenţia ironică a consilierului Horaţiu Zăgan: “Alianţa PD-L - PSD funcţionează din plin, chiar dacă nu sunt decât oameni din PD-L şi sincer afirm că nu e vorba de o tentativă de politizare a unităţilor de învăţământ”. Şi s-a trecut la vot: 13 “pentru” (PD-L, PNDC, PIN) şi 6 “împotrivă” (PSD şi PNL). Deci s-a clarificat şi sloganul: “Ei cu ei...”
S-au aprobat indicatorii economici pentru mai multe investiţii. Pe ordinea de zi a ultimei şedinţe a Consiliului Local s-au aflat nici mai mult nici mai puţin decât 15 proiecte privind aprobarea unor indicatori tehnico-economici ai unor investiţii viitoare. Practic, o formalitate peste care s-a trecut foarte repede, cu zâmbetul pe buze, votându-se tot într-o veselie generală. Înainte de a vă prezenta valorile acestor indicatori - mai ales că reprezintă bani cheltuiţi din buzunarul dvs - ni s-a părut foarte interesant de constatat că, la fel ca şi în alte ocazii, toate aceste proiecte sunt iniţiate de membri ai PD-L (cu tot cu PNDC), unii dintre ei aflându-se chiar în faţa unei premiere. O fi doar o coincidenţă! Iată, însă, şi valorile promise (în lei vechi): - modernizare Str. Fabricii - 368m - 6,458 miliarde;- canalizare Str. Ardealului şi Str. Unirii - 255m - 2,002 miliarde lei;- canalizare Str. Mărăşeşti - 450m - 4,070 miliarde;- canalizare Str. Simion Bărnuţiu - 350m - 2,665 miliarde;- canalizare Al. Crizantemelor - 90m - 1,332 miliarde;- consolidare Al. Scărişoarei - 93m - 4,188 miliarde;- modernizare Str. Sulfinei - 166m - 2,507 miliarde;- modernizare Str. Lacului şi Al. Stânjeneilor - 267m - 4,888 miliarde;- canalizare Al. Crinului - 80m - 1,641 miliarde;- canalizare Str. George Bariţiu - 235m - 1,960 miliarde;- modernizare Str. Fântânii - 180m - 3,825 miliarde;- modernizare Str. Alunului - 320m - 4,483 miliarde;- consolidare şi amenajare maluri Lacul Bisericii şi zona adiacentă - 26,320 miliarde;- modernizare Str. Arinului - 516m - 8,151 miliarde;- canalizare Str. Castanilor - 205m - 1,760 miliarde.În total, este vorba de modernizare sau canalizare a 3.575m, pentru care se alocă o sumă totală uriaşă de 76,25 miliarde lei vechi.

Aleşii urbei vor relantisoare. La finele şedinţei Consiliului Local, la “Diverse”, tot mai mulţi consilieri au solicitat Executivului montarea de relantisoare în diverse zone ale Câmpinei, fiecare încercând să aducă şi un argument cât mai solid în favoarea propunerii sale. Astfel, este vorba despre Marian Nistor, care a solicitat montarea unor relantisoare pe Strada Erupţiei, în zona Şcolii Generale “Ion Câmpineanu”, dar şi de Horaţiu Zăgan, care a solicitat acelaşi lucru, dar pentru Strada Primăverii. Tiseanu şi Dragomir şi-au notat sârguincioşi în agendele lor aceste solicitări, rămând acum să vedem când se vor pune ele în practică.
Sunt şi consilieri cărora le pasă de trotuare! Alte probleme ridicate de consilieri fac referire la situaţia unor trotuare din Câmpina. Chiar dacă, practic, toţi consilierii au maşină, totuşi, au fost unii care s-au gândit şi la modul în care arată trotuarele localităţii. Elvis Arghir: “Se parchează în c ontinuare maşini pe trotuare pe B-dul Carol I, în cartierul Câmpiniţa, astfel încât pietonii sunt nevoiţi să coboare pe carosabil, expunându-se inutil unor riscuri majore”. Gena Preda: “Pe perioada lucrărilor executate de Distrigaz în diverse locuri, poate nu ar fi rău dacă aţi insista pe lângă ei să pună măcar în dreptul trotuarului nişte podeţe de lemn, astfel încât oamenii, indiferent de vârstă, să poată trece în siguranţă, fără a fi nevoiţi nici să sară peste şanţuri, nici să ocolească pe carosabil”. Gheorghe Sandu: “Pe trotuarul din faţa Judecătoriei s-a desfăşurat o lucrare - a fost pozat un cablu electric. Şanţul a fost astupat superficial şi cred că trebuie insistat pentru ca trotuarul să fie readus măcar la starea iniţială”.
Dragomir Enache şi câteva probleme. La fel ca şi colegii săi, consilierul Dragomir Enache a ridicat la “Diverse” mai multe probleme, spre atenţia Executivului: “Am reţinut un mod anacronic de comunicare cu conducerea Spitalului Municipal, fiind inadmisbil ca acesta să fie în situaţia de a rămâne fără curent, iar la nivelul administraţiei locale nimeni să nu ştie nimic. Exista un proiect pentru realizarea unui nou imobil pentru Grădiniţa 4, care este trecut chiar şi în scrisoarea primarului către câmpineni, dar am constatat că nu mai apare, iar acei copii îşi vor desfăşura activitatea în cotinuare într-o clădire insalubră. În fine, antrenorul Pavel de la atletism s-a plâns că-şi desfăşoară activitatea de performanţă în frig. Chiar nu se poate găsi o soluţie?” Primarul Tiseanu i-a răspuns că “am considerat că mai putem amâna realizarea Grădiniţei 4, în condiţiile crizei, aceasta nefiind singura lucrare pe care am retras-o momentan. În privinţa încălzirii la baza sportivă a Grupului Petrol, aici vrem să obţinem fonduri europene nerambursabile în proporţie de 98% pentru această investiţie”.

Energopetrol, cea mai ieftină companie la Bursă. Criza economică profundă care a afectat şi România a generat mişcări şi pe piaţa bursieră. Din păcate, mişcările sunt departe de dorinţele proprietarilor de companii listate la Bursă şi asta numai dacă avem în vedere că suma de 500.000 euro ar fi suficientă pentru ca orice investitor să poată achiziţiona compania Energopetrol Câmpina. Potrivit publicaţiei “Ziarul Financiar”, Energopetrol a obţinut anul trecut un profit net de 297.000 de lei (81.000 de euro), în creştere cu 6,9% faţă de cel realizat în 2007, în condiţiile în care nu foarte multe companii listate se pot lăuda că au realizat profit anul trecut. Afacerile companiei s-au majorat în 2008 cu 17,8%, ajungând la 23,9 milioane lei (6,5 milioane euro). La finele anului 2008, Energopetrol avea datorii totale de aproape 18 milioane lei (4,6 milioane euro), iar valoarea contabilă a companiei, care semnifică în fapt suma pe care aceasta ar obţine-o dacă şi-ar vinde toate activele la preţul la care le-a achiziţionat, după ce şi-ar plăti toate datoriile, se cifra la aceeaşi dată la 9,9 milioane lei (2,5 milioane euro). Energopetrol are circa 285 de salariaţi, asociaţia acestora (PAS) controlând, de altfel, firma, având o pondere de 48,8% din acţiuni.
Pentru unii, nu e criză! De vineri, 20 martie, acţiunile Elsid Titu ne se mai tranzacţionează pe piaţa RASDAQ. Decizia a fost luată de acţionariatul majoritar al acestei firme reprezentat de societatea câmpineană Metaleuroest. Elsid şi-a bugetat pentru acest an un profit brut record, de 61,5 milioane lei (14,3 milioane euro), în creştere cu 54% faţă de cel realizat în 2008, care s-a ridicat la 35 milioane lei (9,5 milioane euro). Elsid prognozează pentru acest an venituri în creştere cu 4,7%, de 353,1 milioane lei (82,1 milioane euro). Bugetul de investiţii pentru anul 2009 se ridică la 50 milioane euro.

Jandarmii câmpineni, la ceas aniversar

La Centrul de Perfecţionare al Jandarmeriei din Câmpina este o perioadă de sărbătoare. Printr-o fericită coincidenţă, Ziua Unităţii şi Ziua Jandarmeriei au loc la interval de numai câteva zile, aşa că, pentru toate cadrele de aici, este un prilej de aniversare.Şirul de evenimente a început cu o conferinţă de presă, în care comandantul unităţii, col. Ion Grecu, dar şi col. Sârbu, lt. col. Pinţă şi cpt. Şerbănescu au prezentat date despre istoria unităţii şi despre însemnătatea celor două evenimente majore.În ceea ce priveşte unitatea câmpineană, înfiinţată la 30 martie 1956, aceasta numără în prezent aproximativ o sută de cadre, la care se adaugă alte 814 ale Jandarmeriei, care au participat la 18 cursuri organizate anul trecut pe diverse tematici şi categorii. Joi, 26 martie, a urmat un concurs de tir, intitulat “Cupa Jandarmeriei”, la care a fost şi o secţiune rezervată reprezenţilor mass-media. Punctul principal al evenimentelor a fost luni, 30 martie, atunci când s-a sărbătorit Ziua Unităţii, prilej cu care a avut loc o întâlnire cu cadrele militare în rezervă şi în retragere ale unităţii, dar şi cu oficialităţi locale. Sărbătoarea unităţii nu se va bucura de un fast deosebit: “Din cauza crizei, acţiunile de sărbătorire a unităţii vor fi... restrânse”, a declarat comandantul unităţii, col. Ion Grecu.Miercuri, 1 aprilie, este Ziua Porţilor Deschise, prilej cu care două clase a XII-a de la Grupul Şcolar Energetic şi de la Grupul Şcolar Forestier vor vizita unitatea. Elevilor le va fi prezentată unitatea, precum şi posibilitatea de se putea înscrie la una dintre unităţile de învăţământ ale Ministerului de Interne. În fine, vineri, 3 aprilie, se va sărbători şi la unitatea din Câmpina Ziua Jandarmeriei, prilej cu care, la Monumentul Eroilor din faţa unităţii, vor avea loc, de la ora 12.00, slube de pomenire şi un ceremonial militar.

Cronica neagră

Au furat un cablu optic. În noaptea de luni spre marţi, 23/24 martie, în jurul orei 23.30, poliţiştii câmpineni i-au prins în flagrant pe câţiva tineri care sustrăseseră un cablu de fibră optică, de la un releu de telefonie mobilă. Tinerii au fost surprinşi în cartierul Voila, iar acum vor răspunde pentru fapta lor. Autorii acestui furt sunt Adrian S., de 23 ani, Florin M., de 17 ani, Ioan M., de 20 ani, toţi din Măgureni, şi Cătălin V., de 18 ani, din Poiana Câmpina.
Cuprul, la mare căutare... Marţi, 24 martie, în faţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina au fost prezentaţi autorii unui furt calificat. este vorba de Marius G., de 48 ani, din Poiana Câmpina, şi Florin P. Florin, de 33 ani, din Şotrile. Ambii au fost identificaţi ca fiind autorii furtului a 280 kg de cablu de cupru, în valoare de 2.000 lei, furt produs în zona staţiei CFR Comarnic.

Unirea a reinaugurat vestiarele modernizate ale stadionului “Rafinăriei”

Vineri, la orele prânzului, lume mult -şi bună - la stadionul “Rafinăriei”, inclusiv unele oficialităţi care calcă foarte rar pe la o arenă sportivă. Doar la evenimentele de genul celui care s-a produs la finele săptămânii trecute, atunci când Clubul Unirea a ţinut să marcheze festiv reinaugurarea vestiarelor modernizate ale stadionului pe care îşi dispută - contra cost - meciurile de pe teren propriu.La eveniment au participat numeroase oficialităţi - de la primarul Tiseanu, senatorul Severin, consilierii locali Sandu şi Telegescu sau şeful Poliţiei, până la apropiaţi ai grupării, oameni care contribuie chiar din punct de vedere financiar - Ovidiu Negreanu (Protelco), Romeo Nedelcu (Car One) sau directorul general al Rafinăriei, Nicolae Bucur.

Învinşi de “lanterna roşie”

Progresul Aluniş - Unirea Câmpina 1-0 (0-0)
După înfrângerea de pe teren propriu cu Petrolul Teleajen, "cea mai bună echipă pe care am întâlnit-o", după cum ne mărturisea antrenorul câmpinenilor, Marius Pălănceanu, gruparea păstorită de "Mara" Ciobotaru şi Bogdan Mănescu a mers pe terenul "lanternei roşii", cu gândul de a recupera diferenţa la "adevăr". Au dat peste o echipă dârză, de luptă, care s-a acomodat mai bine la terenul greu, spre deosebire de mult mai tehnicii jucători ai formaţiei Unirea Câmpina. Cu toate acestea, câmpinenii au avut două ocazii mari de gol, la una dintre acestea trimiţând mingea în bară. În repriza secundă, la un şut la gazdelor, deviat nefericit de un fundaş câmpinean, mingea a intrat în plasă. Mai mult, arbitrul Gabriel Piciu a acordat cu destulă largheţe un al doilea cartonaş galben lui Neagu, urmat firesc de eliminare, ceea ce a îngreunat şi mai mult misiunea elevilor lui Pălănceanu şi Corcodel. Cum până la fluierul final nu s-a mai întâmplat nimic spectaculos, Unirea a părăsit terenul "lanternei roşii" învinsă.Unirea Câmpina a jucat în formula: Păpuşoiu - Gratie, Cazan, Neagu, Cârstei - Coman, Plăvache, Brânzea, Motoroiu - Vane, Ungureanu. Au mai jucat: Basma, Nichifor, Burlacu.

Reyultate Liga A Prahova

Etapa a XXIII-a
Voinţa Bălţeşti - AS Văleni 2-2
Unirea Brebu - Recolta Dumbrava 2-0
CS Floreşti - CS Petrolul '95 0-5
Petrolul III Ploieşti - Gloria Vâlcăneşti 2-1
Progresul Aluniş - Unirea Câmpina 1-0
Petrolul Teleajen - CS Ceptura 10-0
Caraimanul Buşteni - CS Brazi 2-1
CS Băneşti-Urleta - Cheile Doftanei Brebu 1-1
Avântul Măneciu - Intersport Plopeni 3-1
Clasament

1. Petrolul Teleajen 23 16 5 2 64-12 53
2. Petrolul Ploieşti 23 16 4 3 42-12 52
3. Intersport Plopeni 23 15 6 2 57-21 51
4. Avântul Măneciu 23 15 3 5 76-37 48
5. Petrolul '95 Ploieşti 23 13 6 4 58-30 45
6. CS Băneşti Urleta 23 11 4 8 50-38 37
7. CS Brazi 23 8 6 9 40-42 30
8. Caraimanul Buşteni 23 8 6 9 48-51 30
9. Unirea Câmpina 23 9 2 12 37-39 29
10. Cheile Doftanei Brebu 23 8 4 11 33-38 28
11. Gloria Vâlcăneşti 23 9 1 13 46-53 28
12. Voinţa Bălţeşti 23 8 4 11 40-66 28
13. CS Ceptura 23 8 2 13 47-62 26
14. AS Vălenii de Munte 23 6 6 11 23-35 24
15. CS Floreşti 23 5 6 12 34-50 21
16. Unirea Brebu 23 4 8 11 28-43 20
17. Recolta Dumbrava 23 5 2 16 26-64 17
18. Progresul Aluniş 23 5 1 17 25-81 16
Etapa a XXIV-a (4 - 5 aprilie)

Gloria Vâlcăneşti - Petrolul Teleajen (1-2)
CS Ceptura - Progresul Aluniş (1-3)
Unirea Câmpina - Caraimanul Buşteni (3-4)
CS Floreşti - Unirea Brebu (2-2)
Recolta Dumbrava - Voinţa Bălţeşti (2-4)
AS Văleni - Petrolul III Ploieşti (0-2)
Cheile Doftanei Brebu - Avântul Măneciu (0-3)
CS Brazi - CS Băneşti-Urleta (1-5)
Petrolul '95 Ploieşti - Intersport Plopeni (1-1)

Două victorii pentru Coruna

În week-end, echipele de juniori ale clubului Coruna au reuşit două victorii importante, ambele în deplasare. Grupa de copii a lui Opaţchi a învins la Vâlcăneşti, pe Gloria, cu scorul de 4-2, prin golurile marcate de Teleanu, Mancu (2) şi Buzilă. Coruna a mai avut numerose alte ocazii, ratând inclusiv o lovitură de pedeapsă prin Burlacu, în vreme ce Mancu a ratat alte cinci ocazii singur cu portarul, marcând în schimb un gol direct din corner.Juniorii mari ai Corunei, antrenaţi de Alin Postolache, au jucat la Brazi-Sat, învingând cu un categoric 8-2, care ne scuteşte de orice comentarii.În schimb, în ambele dispute, antrenorul Robrerto Opaţchi a remarcat un aspect trist pentru Câmpina: „Dacă la fotbal i-am bătut şi pe cei de la Vâlcăneşti şi pe cei de la Brazi-Sat, în schimb, ne-au cam bătut la capitolul terenuri. Nu se poate ca două comune să aibă terenuri mai bune decât avem noi în Câmpina, un municipiu cu pretenţii. Mi-a părut rău că ar fi trebuit să meargă cu noi şi aleşii locali care ne-au promis de toate în campania electorală, air acum nu avem nici măcar un teren ca lumea. Din punctul ăsta de vedere, cel puţin cei de la Vâlcăneşti ne-au surclasat şi mi-a fost ruşine, sincer vorbind, că noi în Câmpina ne chinuim pe un teren jalnic, iar o comună are o bază sportivă foarte frumoasă“.

Echipele lui Hagianu au câştigat două partide

Sâmbătă, echipele de juniori ale Clubului Hagianu Mircea Junior au avut de susţinut două partide în cadrul Campionatului Judeţean.Primul joc a avut loc de la ora 11.00, iar echipa de juniori D a Clubului HMJ a întâlnit echipa Petrolul '95 Ploieşti, de care a dispus cu scorul de 2-0. Cu acelaşi scor, 2-0, au învins şi juniorii C, în disputa pe care au avut-o de la ora 15.00 cu Tinereţea Albeşti.Ambele partide au fost arbitrate de Ştefan Călăraşu (Câmpina) ajutat de un singur asistent Bogdan Stanciu (Breaza).

Joc amical la Băneşti

Miercuri după-amiază, la Băneşti, a avut loc partida amicală dintre CS Băneşti şi Intersport Călineşti. După un joc frumos, formaţia din Liga A a învins cu scorul de 9-2 (6-1).Antrenorul formaţiei CS Băneşti, Florin Cristache, a mizat în această partidă pe: Gogu - Horja, Gorgan, Şerban, Ene - Filote, Dinu, Apostol, Amorăriţei - Văduva, Cristache. Au mai jucat: Dinescu, Dinu, Niţu, Albu. Golurile formaţiei băneştene au fost marcate de Văduva (5), Amorăriţei, Gorgan, Cristache, Apostol.Partida a fost arbitrat de Ştefan Călăraşu, Mihai Grigore şi Mihai Şerban.

Aproape de o nouă medalie la atletism

În week-end, la Bucureşti, a avut loc finala Campionatului Naţional de Atletism pentru copii 1. De la clubul sportiv al Grupului Şcolar Petrol din Câmpina, coordonat de Nicolae Pavel, au participat mai mulţi sportivi. Cea mai bună clasare a avut-o Cristiana Bărbulescu, care a încheiat proba de triatlon pe locul 4, la foarte puţine puncte de podium.