21 aprilie 2009

Cine şi de ce readuce în discuţie “caracatiţa” din fruntea administraţiei locale?

Pe unul dintre panourile de “La Ceas” a apărut afişul din imaginea alăturată. E drept, a stat foarte puţin, binevoitorii având grijă să dispară rapid!Cineva - nu se ştie cine - a scos de la “naftalină” un afiş, care a circulat prin campania electorală de la alegerile locale, între cele două tururi de scrutin. “Monstruoasa coaliţie - bătaie de joc pentru câmpineni. Ieri s-au înjurat, astăzi şi-au împărţit funcţiile şi banii oraşului. Salvaţi şi apăraţi Câmpina de sistemul mafiot care a fost la putere timp de 12 ani!” - sunt numai câteva dintre mesajele readuse în discuţie. Cine ar fi avut interesul să reapară un astfel de afiş? Unul care a strâns destui câmpineni în faţa panoului. Şi de ce? Atâta vreme cât adversarii din turul doi al alegerilor locale - Alin Moldoveanu şi Horia Tiseanu - au devenit colegi de partid, pare greu de crezut că liderul PNDC ar fi sursa. Poate doar vreun membru nemulţumit al acestui partid. Sau fost membru. Sau ar putea fi un cetăţean care a primit aceste materiale în campania electorală şi le-a păstrat.Oricare variantă este posibilă, spre disperarea politicenilor care apar în acest pliant!Cel puţin la fel de interesant ar fi de ştiut cine a distrus apoi afişul amplasat în zona “zero” a Câmpinei?Ce se mai scrie în afişul cu pricina? Sunt reproduse o serie de declaraţii publice ale celor care s-au coalizat între cele două tururi ale alegerilor locale. Horia Tiseanu: “Un candidat care s-a îmbogăţit administrând piaţa, pe care a lăsat-o într-o stare jalnică” (despre Victor Bercăroiu) şi “Oamenii aceia (de la muzeu) pot depune mărturie asupra caracterului labil al doamnei Tabacu...” (despre Jenica Tabacu). Jenica Tabacu: “De 18 ani, cei care au condus oraşul şi-au bătut joc de câmpineni” şi “Ne-am săturat cât au furat!” (despre cei care au administrat Câmpina în ultimii ani). Victor Bercăroiu: “Câţi bani s-au adus în Câmpina în mandatul d-lui Tiseanu, câte proiecte importante s-au pus în practică? Administraţia Tiseanu ce a adus? Vă spun eu: nimic!” (despre Horia Tiseanu) şi “Am fost sunat de Jenica Tabacu. Mi-a reproşat că am comandat un control de la Inspectoratul Teritorial de Muncă la firma soţului ei. Pe mine nu mă interesează dacă la firma aceea lucrează oameni la negru sau nu. După ce m-a implorat să opresc controlul, a trecut la ameninţări la adresa mea şi a partidului” (despre Jenica Tabacu). Gheorghe Tudor: “Practic, în ultimul mandat nu s-a realizat nimic important. E neputinţă? E răutate?” (despre Horia Tiseanu). Mihail Şerbănoiu: “Probabil că ceea ce se aude este adevărat, că în spatele echipei lui Guşă se află Iulian Vlad, fostul şef al securităţii comuniste. Poate că a venit cu întregul sistem şi cu tot arsenalul care ţine de serviciile speciale” (despre PIN şi Jenica Tabacu).
Ar fi multe de spus şi de comentat. Ne rezumăm să întrebăm: să ne aşteptăm şi la apariţia unor afişe similare cu declaraţiile belicoase dintre grupările reprezentate de Horia Tiseanu şi Alin Moldoveanu? Sau am intrat în zodia aducerilor aminte?

La alţii se poate!

Consiliul Local Ploieşti a alocat 400 milioane lei vechi pentru ajutorarea unui copil
La Câmpina, sume similare se cheltuiesc pentru concursuri de gastronomie sau... “balcoane înflorite”
În ultima vreme, parcă s-au înmulţit situaţiile dramatice, în care unii copii aveau şi au nevoie de ajutorul comunităţilor pentru a putea supravieţui. Este vorba de boli mai rare sau mai grave, al căror tratament costă de obicei de la câteva mii de euro, până la câteva... zeci de mii de euro.În ultimele ediţii ale publicaţiei noastre v-am prezentat câteva dintre aceste cazuri. Raluca Stan este o fetiţă de numai patru ani, care suferă de microcefalie, sindrom dismorfic cranio facial, monopareză crurală stânga-parţial mobilizabil cu sprijin, retard psihic cu absenţa achiziţionării limbajului. Viaţa ei depinde de un tratament care costa 26.300 dolari.Ionuţ Bogdan Ştefan are numai 15 ani şi are cancer osos. De asemenea, ar avea nevoie de 15.000 euro pentru ca viaţa sa să continue firesc.La Ploieşti, un alt băieţel, Andrei Dumitrescu,a fost diagnosticatla 9 ani cu cancer osos. Viaţa lui depinde de o operaţie de 30.000 euro. Părinţii au declanşat o amplă campanie, la care s-a raliat şi administraţia locală ploieşteană. Astfel, chiar înaintea Sărbătorilor Pascale, într-o şedinţă a Consiliului Local Ploieşti s-a aprobat acordarea sumei de 400 milioane lei vechi pentru ajutorarea acestui copil. Era suma de care mai avea nevoie pentru a efectua operaţia care îi va salva viaţa.La Câmpina, nu s-a găsit o astfel de sumă pentru ajutorarea nici unui copil. În schimb,se satisfac fanteziile şi capriciile oricui, organizându-se tot felul de concursuri. Sunt necesare şi acţiunile culturale, dar cei care au iniţiat şi susţinut aceste manifestări să se uite peste trei ani, în campania electorală din 2012, în ochii părinţilor unor copii pe care nui-au ajutat şi să le ceară votul...

O casă de pe Aleea Pescăruşi a devenit depozit de gunoi şi focar de infecţie

Pe Aleea Pescăruşi, gard în gard cu Şcoala Generală “BP Hasdeu” se află o casă care a fost transformată într-o veritabilă groapă de gunoi, fiind un focar de infecţie, spre disperarea vecinilor şi a tuturor celor care sunt nevoiţi să treacă prin această zonă. Casa aparţine unei femei pe nume Olga Paula Popescu şi mulţi câmpineni au văzut-o, la un moment dat, căutând prin gunoaie... Vecinii sunt, însă, disperaţi. Gheorghe Lazăr locuieşte peste drum de această... casă: “Locuiesc vis-a-vis de focarul de infecţie unicat din Câmpina. Mai ales vara este un miros insuportabil, iar autorităţile nu se îndreaptă deloc şi spre rezolvarea acestui caz. De peste 15 ani, în fiecare an, depun câte două-trei cereri la Primărie pentru rezolvarea acestei probleme, dar niciodată nu am primit răspuns”.I-am întrebat şi pe reprezentanţii Primăriei dacă administraţia locală are pârghiile necesare pentru a interveni în astfel de cazuri: “Ne-am propus ca şi din punct de vedere al curăţeniei, dar şi al împrejmuirii, al finisajelor, al expirării autorizaţiilor de construire, să facem notificări şi să dăm sancţiuni.Putem interveni, putem să atragem atenţia şi pentru că sunt numai câteva astfel de locuri, pe care le consider cazuri izolate, trebuie să le eliminăm”, a spus viceprimarul Ion Dragomir. Foarte interesant este că atât primarul Tiseanu, cât şi viceprimarul Dragomir ne-au oferit câte un exemplu de proprietate aflată într-o astfel de situaţie. “Există un astfel de teren pe Strada IH Rădulescu, la intersecţia cu Strada Mărului, iar la solicitarea vecinilor am intervenit, dar nu mi se pare normal să facem noi curăţenie pe aceste terenuri” (Ion Dragomir). “Mai este un astfel de caz, la intersecţia străzilor Griviţei şi Alecsandri. Am solicitat proprietarului să cureţe terenul, iar acum îi face şi o împrejmuire corespunzătoare” (Horia Tiseanu). Poate o să se găsească o soluţie şi în cazul de pe Aleea Pescăruşi!

Paştele cerşetorilor şi săracilor

“Hristos a înviat!” - este salutul creştinilor după Sărbătorile Pascale. Au trecut şi aceste sărbători... Pentru mulţi a fost un prilej de odihnă, pentru alţii - unul de petrecere, fiecare după posibilităţile actuale, generate şi de criză... Mulţi s-au raportat la cei din jurul lor, încercând să petreacă mai bine, să aibă mai multe bucate alese pe masă, să aibă un miel mai gras... Alţii s-au interesat unde îşi petrec aceste sărbători VIP-urile locale... Aproape nimeni, însă, nu şi-a îndreptat gândul şi spre cerşetori sau săraci. Fără a încuraja fenomenul cerşetoriei, probabil că nici unul dintre cei care cerşesc nu o face din... plăcere, ci de nevoie! Cum în această perioadă cu toţii aţi putut constata pe străzile Câmpinei, dar mai ales în faţa bisericilor - unde omul este, în general, mai milos - o creştere a numărului persoanelor care vă cerşeau milă sau un bănuţ, am vrut să vedem cum îşi petrec sărbătorile unii dintre aceşti oameni.
Sărbătorile Pascale sunt pentru cerşetori o perioadă în care “încasările” cresc, mai ales dacă ai un loc strategic amplasat, în preajma bisericilor sau în zona cimitirelor... În Săptămâna Mare am realizat un raid pe la principalele lăcaşe de cult din Câmpina, pe la cimitire, dar şi prin zona centrală, pentru a vedea cum merg “afacerile” cerşetorilor. În curtea Bisericii Sf. Paraschieva de pe Strada Orizontului, din apropierea Casei Tineretului, trei necăjiţi ai sorţii aşteptau mila oamenilor. Aproape că nici nu li se aud glasurile când cer un bănuţ. O bătrână se plânge că lumea nu prea mai are bani şi nici nu prea se mai îndură să bage mâna în buzunar pentru ei. Are un ajutor social de câteva sute de lei şi recunoaşte că o ajută destul de bine câştigul provenit din cerşit. Numai că şi acesta a scăzut în ultimul timp. “Dacă n-aş cerşi, nu ştiu cum aş putea să mă descurc...”, spune bătrâna. Şi mai adaugă: “Măcar când este câte o sărbătoare mai facem şi noi un bănişor, pentru că în alte zile, inclusiv duminică, ne aleargă poliţiştii de parcă am fi criminali... De mai multe ori au intrat inclusiv în biserică după noi... De ajutat, în schimb, nu ne-au
ajutat niciodată...”O femeie tânără, îmbrăcată sărăcăcios se apropie, crezând că e rost de vreun ban... Este dezamăgită în momentul în care se încearcă intrarea într-un dialog. Se încruntă şi dispare rapid din peisaj. De ce oare?Doi bărbaţi, unul tânăr - cu un vizibil handicap fizic şi un altul mult mai în vârstă se uită lung cerşind milă din priviri. În toate aceste cazuri este aproape imposibil să nu te cuprindă milă, dar - în acelaşi timp - să te întrebi de ce societatea nu face mai mult pentru aceşti oameni... Este greu să găseşti un răspuns, atâta vreme cât ei se bucură doar la un bănuţ, iar autorităţilor le convine mai mult să ignore fenomenul.Periplul nostru a continuat la biserica de la piaţă. Două femei, ambele de etnie romă, cerşeau mila trecătorilor, stând pe zidul care înconjoară lăcaşul de cult. “De ce cerşiţi?” este întrebarea pe care le-o adresăm. “Ce se facem?! Să dăm în cap la oameni?! Noi nu furăm... Dacă cineva vrea să ne dea un bănişor bine, dacă nu, nu... Le spunem oamenilor că ne rugăm pentru sănătatea lor şi a celor care le sunt dragi... Iar omul se mai înmoaie, mai ales acum în preajma sărbătorilor... Dar mai multă înţelegere găsim tot la oamenii mai simpli, decât la cei care se vede pe ei că sunt plini de bani... Ăia de obicei ne ignoră complet”.Cât am stat în preajma celor două femei, au primit ceva bani... Cineva s-a apropiat şi le-a dat o pâine. Nu au refuzat-o, dar şi-au spus, după ce femeia, s-a depărtat: “Asta o ducem acasă, s-o dăm la porci!” “De ce?” - vine întrebarea firească. “E, d-aia...” - şi femeile se depărtează nemulţumite că le-am auzit dialogul.Şi la Biserica de la Brazi era lume la cerşit. Profitând de faptul că era o perioadă în care la biserică venea mai multă lume de obicei, numărul cerşetorilor crescuse direct proporţional cu cel al credincioşilor care treceau pragul bisericii. Aici, cerşeau mai multe femei de etnie romă, însoţite de copiii lor, de diverse vârste, toţi îmbrăcaţi la fel de prost sau chiar desculţi, pentru - probabil - a-i impresiona şi mai mult pe trecători. Dispar rapid la vederea aparatului de fotografiat, astfel încât nu reuşim să mai “prindem” decât doi adolescenţi, care cerşeau chiar la intrarea în biserică. “Ne-au trimis părinţii” - spun spăşiţi cei doi, ca şi cum ar fi fost prinşi la furat. “Dacă nu venim acasă, seara, cu măcar câteva sute de mii nu ni se dă de mâncare... Şi ne mai luăm şi bătaie!” O curiozitate înfloreşte brusc: “Dar părinţii voştri cu ce se ocupă?” “Cerşesc, ce să facă altceva?!” - răspunde rapid şi contrariat unul dintre adolescenţi.Nu numai bisericile sunt vaduri bune pentru aceste perioade ale anului. La cimitirele oraşului este la fel de mare aglomeraţie, fiecare cerşetor încercând să atragă cât mai mult atenţia asupra situaţiei sale grele. Fiecare are propriul “repertoriu”, unii urându-ţi să fii sănătos, alţii “să-ţi trăiască ce-ai mai drag” sau “coniţa” dacă te văd însoţit... Am lăsat intenţionat la urmă un personaj... pitoresc. I se spune “Mutu’”, fără a avea vreo afinitate cu celebrul fotbalist, ci numai pentru simplu fapt că, practic, nu poate vorbi. Ţi se adresează cu un soi de mormăială, din care nu înţelegi decât că vrea să-i dai un ban. Spre deosebire de alţii, acceptă şi diverse produse - pâine, covrigi - pe care le aruncă de-a valma într-o traistă foarte jegoasă. Este îmbrăcat mereu foarte ponosit şi foarte murdar...Lăsând la o parte faptul că autorităţile locale fac mult prea puţin pentru aceşti oameni, printre care sunt şi destule “uscături”, nu poţi să nu te gândeşti cum or fi fost Sărbătorile Pascale pentru aceşti oameni...
Hrană rece de Paşte pentru asistaţii sociali
Cei 115 asistaţi sociali, care beneficiază de serviciile Cantinei sociale, au avut parte de Paşte de... hrană rece. Astfel au înţeles cei din administraţia locală se le însenineze sărbătoarea Învierii Domnului acestor sărmani. Astfel, la mijlocul săptămânii trecute, fiecare dintre aceste persoane a primit pachetele cu alimente pentru şase zile - perioada sărbătorilor. În locul mâncării calde, în valoare de 5 lei - pentru un câine comunitar administraţia plăteşte 99 lei! - fiecare asistat social “abonat” la cantina socială a primit un pachet conţinând ulei, zahăr, carne tocată şi pui, la care s-au adăugat un cozonac şi câteva ouă roşii.În ciuda umilinţei la care au fost şis unt supuşi, oamenii s-au bucurat şi de aceste alimente, mulţi dintre aceştia recunoscând că astfel vor avea parte de sărbători mai liniştite. În ciuda tristeţii evidente de pe chipurile lor, oamenii păreau mulţumiţi că cineva le-a dat ceva, chiar dacă acest “ceva” este mult prea puţin, iar acel “cineva” ar putea face mult mai mult pentru ei.

Elena Onişca, sărbătorită în Poiana Câmpina

Momentul în care o persoană ajunge la venerabila vârstă de 100 de ani este un eveniment pentru întreaga comunitate. La fel s-a întâmplat şi la mijlocul săptămânii trecute, la Poiana Câmpina, acolo unde întreaga comunitate a sărbărit-o pe Elena Onişca.Într-o casă cochetă, situată foarte aproape de monumentul din centrul localităţii, Elena Onişca a fost sărbătorită de întreaga familie - copii, nepoţi, strănepoţi, cu toţii foarte emoţionaţi.Mai mult, la festivitate şi-a făcut apariţia şi primarul comunei Poiana Câmpina, Aurel Duţă. Edilul i-a oferit celei mai vârstnice locuitoare din comuna Poiana Câmpina un buchet de flori, un tort şi un ajutor financiar în valoare de 300 lei. “Vă rog să mă credeţi că sunt şi eu foarte emoţionat... Nu se întâmplă în fiecare an să ai ocazia să sărbătoreşti centenarul unui om. Mă bucur că am putut s-o sărbătorim pe Elena Onişca şi să-i oferim şi noi un mic ajutor, după posibilităţile noastre destul de limitate. Îi doresc multă sănătate”.Numeroasa familie a Elenei Onişca s-a strâns în jurul sărbătoritei, iar printre lacrimile de emoţie şi bucurie, copii, nepoţi şi strănepoţi au rememorat diverse întâmplări care îi leagă de cea care i-a crescut, Elena Onişca. Cu toţii au ajuns la concluzia că fiecare îi datorează câte ceva mamei, bunicii sau străbunicii Elena Onişca, iar toţi şi-au dat întâlnire la aniversarea viitoare, a vârstei de 101 ani.

Prime de 5 milioane lei vechi pentru angajaţii din Primărie, din sistemul de învăţământ şi cel sanitar

Cu ocazia Sărbătorilor Pascale, angajaţii din sistemul bugetar au avut parte de prime consistente,în conformitate cu contractele colective de muncă. Fiecare funcţionar public din cei aproximativ 300 de angajaţi ai Primăriei Câmpina a beneficiat de primă de Paşte în valoare de 5 milioane lei vechi.Prime similare au încasat şi salariaţii din sistemul de învăţământ, fiind vorba despre aproape 800 de cadre didactice, care îşi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ din Câmpina.Câte 5 milioane de lei vechi au primit şi salariaţii din sistemul sanitar, numărul acestora fiind de aproximativ 300 de persoane. Astfel, printr-un calcul simplu, aproape 1.400 de câmpineni care lucrează în sistemul bugetar au avut parte, de Paşte, de prime în valoare totală de peste 7 miliarde lei vechi! Cine ar mai putea crede, în aceste condiţii, că e criză în România?!

Sfârşitul crizei la Steaua Română?

Rafinăria Câmpina vinde combustibil de peste 210 miliarde lei pentru armată
Pentru Rafinăria “Steaua Română” pare să fi apărut o rază de lumină chiar în săptămâna dinaintea Paştelui. A reuşit să încheie, prin intermediul Bursei Române de Mărfuri, un contract de 210,55 miliarde lei vechi cu Ministerul Apărării Naţionale, pentru livrarea de combustibili.U.M. 02574 Bucureşti, prin care se derulează acest gen de contracte ale Ministerului Apărării Naţionale, a achiziţionat 9684,91 tone combustibil tip M, 135,2 tone combustibil tip P (kerosen) şi 8 tone solvent tip white spirit în Ringul produselor petroliere al BRM. «Rafinăria “Steaua Română” a depus ordine de sens contrar de vânzare pentru toate cele trei produse. Preţurile iniţiale au fost: 2.420 lei/tonă pentru combustibil tip M, 3.100 lei/tonă pentru combustibil tip P, respectiv, 3.320 lei/tonă pentru solvent tip white spirit. În urma negocierilor din ringul bursier, s-au înregistrat scăderi semnificative ale preţurile pentru toate cele trei produse. Astfel, preţurile finale acceptate de cumpărător au fost: 2.138 lei/tonă (exclusiv acciza şi TVA, inclusiv transport) pentru cantitatea de 9.684,91 tone combustibil tip M, 2.410 lei/tonă (exclusiv acciza şi TVA, inclusiv transport) pentru cantitatea de 135,2 tone combustibil tip P şi 2.950 lei/tonă (exclusiv acciza şi TVA, inclusiv transport) pentru cantitatea de 8 tone solvent tip white spirit. Valoarea totală de tranzacţionare înregistrată în Ringul produselor petroliere de la BRM, în şedinţa din data de 16 aprilie, se cifrează la 21,055 milioane lei, adică 210,55 miliarde lei vechi», se arată într-un comunicat al Bursei Române de Mărfuri.Pentru Rafinăria “Steaua Română” ar putea fi “gura de oxigen” vitală, până la termenul de judecată de la sfârşitul lunii mai, când se speră în rezolvarea litigiului cu statul şi reluarea activităţii.

Lista finală a candidaţilor la un fotoliu de europarlamentar

Pentru că au intervenit modificări de ultimă oră în listele de candidaţi la alegerile pentru Parlamentul European, dar şi pentru că o serie de candidaturi - cum este cea a independentei Mihaela Mihai - nu au fost acceptate de Biroul Electoral, am decis să vă prezentăm în ediţia de faţă lista integrală a candidaţilor la un fotoliu de europarlamentar.
Candidaţi independenţi: 1. Elena Băsescu; 2. Pavel Abraham
Partidul Democrat-Liberal: 1. Theodor Stolojan; 2. Monica Macovei; 3. Traian Ungureanu; 4. Cristian Preda; 5. Marian Jean Marinescu; 6. Iosif Matula; 7. Sebastian Bodu; 8. Petru Luhan; 9. Rareş Niculescu; 10. Elena Antonescu; 11. Constantin Dimitriu; 12. David Dragoş; 13. Elvira Andronescu; 14. Alexandru Nazare; 15. Flaviu Călin Rus; 16. Daniel Petru Funeriu; 17. Enache Dumitru; 18. Nicolae Banda; 19. Sevastian Mircea Grosu; 20. Elisabeta Ghidiu; 21. Nicoleta Crinuţa Dumitrean; 22. Andreea Vass; 23. Tudor Luchian; 24. Cristian Apostol; 25. Ionela Pop Bruchental; 26. Vasile Viman; 27. Simion Costea; 28. Matei Vasile Opriţa; 29. Alexandru Rareş Ionescu; 30. Dan Ioan Fiera; 31. Denisa Graţiela Iordache; 32. Cătălin Radu Drăguş; 33. Marcel Hoară; 34. Octavian Andrei Paraschivescu; 35. Constantin Dumitru; 36. Florenţiu Tănase; 37. Silviu Ion Radu; 38. Marian Marius Arcăleanu; 39. Lucian Marius Negoiţă; 40. Cristina Anca Zevedei 41. Maria Eugenia Secară; 42. Florin Cristian Goian; 43. Dumitru Godînca.
Partidul Social Democrat: 1. Adrian Severin; 2. Rovana Plumb; 3. Ioan Mircea Paşcu; 4. Adriana Ţicău; 5. Daciana Sârbu; 6. Corina Creţu; 7. Victor Boştinaru; 8. Sabin Cutaş; 9. Cătălin Ivan; 10. Ioan Enciu; 11. Vasilica Dăncilă; 12. Minodora Clivetti; 13. Aristide Roibu; 14. Viorel Dragomir; 15. Marius Oprescu; 16. Alin-Lucian-Emanuel Antochi ; 17. Ştefan Muşoiu; 18. Adriana-Doina Pană; 19. Ioan Corjuc; 20. Daniel Luca; 21. Victor Negrescu; 22. Geanina-Mihaela Boicu; 23. Adrian-Eugen Burlan; 24. Ana-Claudia Ţapardel; 25. Mihaela Huncă; 26. Maria-Lia Pop; 27. Ucu-Mihai Faur; 28. Adrian-Vicenţiu Vlad; 29. Iuliana Lascu; 30. Costin Bicău; 31. Alexandru-Ion Steriu; 32. Dănuţ Buhăescu-Odagiu; 33. Iona Cristian Şologan; 34. Florin-Horaţiu Iura; 35. Vasile-Cătălin Neagovici; 36. Vili-Mihaela Constantin; 37. Florin Babarada; 38. Alexandru Farcaş; 39. Doina-Micşunica Dreţcanu; 40. Penelopa-Alina Jipa; 41. Andrei Iucinu; 42. Alexandru-Octavian Cazacu; 43. Maria Negoiţă.
Partidul Naţional Liberal: 1. Norica Nicolai; 2. Adina Vălean; 3. Renate Weber; 4. Ramona Mănescu; 5. Cristian Buşoi; 6. Ben-Oni Ardelean; 7. Ovidiu Silaghi; 8. Csibi Magor Imre; 9. Cătălin Turliuc; 10. Cristian Cojocaru; 11. Ionel Muscalu; 12. Iulian Surugiu; 13. Radu Puşcariu; 14. Eduard Hellvig; 15. Roberto Dietrich; 16. Camelia Ghiveciu; 17. Alexandru Morţun; 18. Cristian Ghibu; 19. Nechita Oros; 20. Liviu Popescu; 21. Gabriel Săvulescu; 22. Dumitru Cosmescu; 23. Ludovic Orban; 24. Gabriel Lungu; 25. Andrei Petrescu; 26. Doina Eufrosina Carp; 27. Anghel Cristian; 28. Ovidiu Zamfirescu; 29. Victor Ionescu; 30. Daniel Purghel; 31. Florin Ciurariu; 32. Iulian Georgevici; 33. Arin Avramescu; 34. Romeo Stavarache; 35. Ingrid Zaarour; 36. Florentin Moşteanu; 37. Hubert-Petru-Ştefan Thuma; 38. Viorel Călin; 39. Aura-Gabriela Pohoaţă; 40. Relu Fenechiu; 41. Mircia Muntean; 42. Ioana-Andreea Lambru; 43. Claudia Benchescu.
Uniunea Democrat Maghiară din România: 1. Tőkés László; 2. Winkler Gyula; 3. Sógor Csaba; 4. Szilágyi Zsolt; 5. Kovács Péter; 6. Horváth Anna; 7. Szabó Károly; 8. László János; 9. Asztalos Ferenc; 10. Brassai Zsombor; 11. Demeter János; 12. Dávid László; 13. Bónis István; 14. Lőrincz Csilla; 15. Faragó Péter; 16. Ábrám Noémi; 17. Tischler Ferenc; 18. Csép Andrea; 19. Boros János; 20. Boros Zoltán; 21. Debreczeni Sándor; 22. Dénes István; 23. Deák Zoltán; 24. Sándor Krisztina; 25. Szécsi Kálmán; 26. Krecsák Szöllősi Adalbert; 27. Kereskényi Gábor; 28. Márton Zoltán; 29. Finna István; 30. Széll Lőrincz; 31. Bíró Enikő; 32. Lakatos Róbert; 33. Forró Edit; 34. Kovács Máté; 35. Czika Tihamér; 36. Toró T. Tibor; 37. Tonk Gabriella; 38. Bálint Margit; 39. Orbán Miklos; 40. Bakk Miklós; 41. Magyari Levente; 42. Szabó Tamás; 43. Orosz Csaba.
Partidul România Mare: 1. Corneliu Vadim Tudor; 2. George Becali; 3. Ciprian Claudiu Tănăsescu; 4. Eugen Mihăescu; 5. Angela Bălan; 6. Dumitru Avram; 7. Dan Dumitru Zamfirescu; 8. Ştefan-Silviu Molnar; 9. Smaranda Eugenia Ionescu; 10. Constantin Dilly Şerbănoiu; 11. Ruxandra-Georgeta Lungu; 12. Pavel-Gavril Suian; 13. Dorel Vulpoiu; 14. Dumitru Odor; 15. Marian Fulga; 16. Gheorghe Fiţion; 17. Oprea Irimia; 18. Margareta-Anca Tomoiagă; 19. Ioan-Dorel Romoşan; 20. Marta-Simona Petre; 21. Andrei-Alexandru Badea; 22. Ioan Muha; 23. Alin Văleanu; 24. Remus-Florian Popoviciu; 25. Grigore Boşca; 26. Gabriela Truică; 27. Dumitriu-Sorin Popescu; 28. Simona Roman; 29. Laura Olteanu; 30. Marius Laurian Toma; 31. Vasile Ofileanu; 32. Emil Crişan; 33. Vasile Diacon; 34. Raluca-Alina Drăghici; 35. Ghiorghe Tălău; 36. Irinel Marinescu; 37. Mărgărit-Constantin Amza; 38. Ionel-Ciprian Samson; 39. Luminiţa-Pachel Adam; 40. Dumitru-Constantin Ţîrlea; 41. Constantin Ibănescu; 42. Florin Huţul; 43. Iulian-Constantin Piţigoi.
Partidul Naţional Ţărănesc - Creştin Democrat: 1. Marian Miluţ; 2. Eugen-Romulus Moiescu; 3. Alecu-Florin Diaconu; 4. Mircea-Constantin Şcheau; 5. Ana Comănescu; 6. Dorin Caba; 7. Marius Mircea Constantin Popovici; 8. Vasile Toader; 9. Ovidiu-Vinicius Tomescu; 10. Alexandru Bejan; 11. Andrei-George Tănase; 12. Mihai Guţanu; 13. Cristian Biru; 14. Sandu Crăiţă; 15. Claudiu-Constantin Cristea; 16. Ioan-Cristian Vultur; 17. Matei Catrinoiu; 18. Constantin Fătu; 19. Mircea Mureşanu; 20. Gheorghe Duduială; 21. Cosmin-Radu Galu; 22. Dumitru Leon; 23. Ştefan Moscu; 24. Costin Pârvulescu; 25. Costel Ilie Grigorean; 26. Petre Ştefan Panait; 27. Gavrilă Moldovan; 28. Florentin Adrian Ţapliuc; 29. Constantin Ababei; 30. Dumitru Vlădulescu; 31. George Pîrjol; 32. Andrei Dumitru Rădulescu; 33. Romulus Luca; 34. Ambroziu-Felician Perneş; 35.Bogdan Petrişor Gheorghe; 36. Laurenţiu-Mihai Mândrea; 37. Dan Decebal Gavrilescu; 38. Cristian Tomuleţ; 39.Ionuţ Eugen Comănescu; 40. Cristian Vaida-Coteanu; 41. Marian Virgil Mitea; 42. Octavian Popescu; 43. Tania-Gabriela Sârba.

Aglomeraţie infernală...

În zilele premergătoare Sărbătorilor Pascale, nu numai pe DN1, dar şi pe străzile din centrul municipiului Câmpina a fost o aglomeraţie infernală. Cozi interminabile, demne de “peisajele” din Capitală, nervi, claxoane - acesta era decorul pe străzile înguste şi întortocheate din jurul pieţei şi din zona principalelor centre comerciale. Maşini mici şi maşini mari, pietoni cu bagaje, fie că era vorba de străduţele din zona pieţei, fie că era vorba chiar de bulevardul principal al Câmpinei, aglomeraţia era la fel de mare...

Un simbol naţional... cam ciufulit!

Zilele trecute, pe frontispiciul unei instituţii importante din Câmpina - Casa Tineretului - se putea vedea unul dintre simbolurile naţionale, destul de... ciufulit! Este vorba de drapelul naţional, pe care fie vântul, fie o mână neglijentă, îl adusese în situaţia de faţă. Poate a fost doar vântul...

Şoferi de Câmpina cu permise de... Piteşti!

A făcut multă vâlvă la momentul respectiv ancheta demarată pentru depistarea conducătorilor auto care au obţinut permisele de conducere în mod fraudulos, prin Inspectoratul Judeţean de Poliţie Argeş, acolo unde exista o adevărată filieră specializată. Surse din cadrul IJP Prahova ne-au spus că printre miile de conducători auto care şi-au obţinut permisele fraudulos, la Piteşti, se numără şi mulţi câmpineni, câteva sute. Printre ei nume importante din lumea interlopă, oameni de afaceri - altminteri onorabili - dar şi... poliţişti! În mod normal, ei ar trebui să repete examenul pentru obţinerea permisului de conducere. Normal...

Maşinile edililor Câmpinei consumă combustibil de aproximativ 600 milioane lei vechi anual!

Primăria Câmpina are un parc de maşini impresionant. Două autoturisme Volkswagen - pentru primar şi pentru viceprimar - mai multe autoturisme Dacia, pentru secretar, pentru Poliţia Comunitară, precum şi pentru alte direcţii din administraţia locală. La acestea se adaugă un alt autoturism Volkswagen pentru Casa de Cultură, pe care îl foloseşte coordonatorul programelor culturale din Primăria Câmpina. Cât consumă maşinile pe care le foloseşte Executivul câmpinean?Ultima situaţie de acest gen este cea aferentă lunii februarie a anului în curs. În luna respectivă, maşina primarului Horia Tiseanu (PH-10-KXG) a consumat 435 litri de benzină, în valoare totală de 16,53 milioane lei vechi.Maşina atribuită viceprimarului Ion Dragomir (PH-36-JET) a consumat 394 litri de benzină, în valoare de 14,97 milioane lei vechi. În fine, maşina folosită de secretarul Paul Moldoveanu (PH-23-PMC) a consumat 457 litri de combustibil, în valoare de 17,36 milioane lei vechi. Astfel, în cea mai scurtă lună a anului, cele trei maşini au consumat benzină în valoare de aproape 50 milioane lei vechi. Ceea ce înseamnă aproximativ 600 milioane lei vechi anual, numai pentru cele trei maşini. Dar mai sunt şi altele...Dacă e mult sau puţin, dacă se merită sau nu, vă lăsăm pe dvs să apreciaţi!

Iepuraşi din iederă şi ouă de plastic din anii trecuţi

- astfel au întâmpinat Paştele administraţiile locale din Ploieşti şi Câmpina
Administraţiile locale din Ploieşti şi Câmpina au întâmpinat în mod diferit Sărbătorile Pascale din acest an. La Ploieşti, municipalitatea a avut ideea realizării unor iepuraşi din iederă de dimensiuni destul de mari. Aceştia au atras privirile tuturor, mai ales ale copiilor, spre mândria edililor.La Câmpina, practic, nu s-a făcut nimic nou. Administraţia a scos de la “naftalină” aceleaşi ouă de plastic din anii trecuţi, pe care le-au atârnat pe stâlpii de iluminat public din zona centrală. Aproape că nici nu au mai atras atenţia... În schimb, există şi un capitol la care Câmpina a luat faţa Ploieştiului. Este vorba de ghivecele cu flori amplasate pe aceiaşi stâlpi de iluminat. Dacă la Câmpina, acestea au început să apară din mandatul primarului Romul Remus Micu (1996-2000), la Ploieşti de-abia acum a apărut această idee şi a fost pusă în practică în zona centrală.

Străzile Schelelor şi Plevnei, reparate cu 7,2 miliarde lei vechi


Într-un timp foarte scurt, străzile Schelelor şi Plevnei au fost reparate. Lucrarea a fost realizată de SC Cast SRL, selecţia de oferte fiind adjudecată la valoarea de 7,294 miliarde lei vechi. S-au realizat trotuarele, s-au pus borduri, s-au ridicat capacele de canalizare, s-a turnat şi stratul de uzură... O lucrare rapid şi bine făcută. Din păcate, cam singura...

Virgil Guran protestează!

Administraţia locală a anunţat că se primesc proiecte pentru accesarea de fonduri nerambursabile în baza Legii 350. L-am întrebat pe preşedintele Clubului Coruna dacă va depune vreun proiect din partea acestui club sportiv? Virgil Guran ne-a precizat: “Clubul Coruna nu va depune nici un proiect, cu toate că este total îndreptăţit să fie sprijinit în activitate, ţinând cont de faptul că de 15 ani creştem copii sănătoşi în Câmpina, copii care sunt ai comunităţii şi de care ar trebui să răspundă municipalitatea şi Consiliul Local. Nu depun nici un proiect în semn de protest, pentru că eu consider că, de atâţia ani de când se fac promisiuni, iar unii au ajuns în funcţii pe baza acestor promisiuni, era momentul să se investească şi în bazele sportive ale Câmpinei. Cei care iubesc sportul - de bine, de rău - găsesc resurse să sprijine la un nivel, măcar scăzut, copii cu calităţi, dar bazele sportive sunt apanajul Primăriei şi Consiliului Local. Nu e normal ca o disciplină de învăţământ foarte importantă să fie neglijată timp de 20 de ani. Sportul este important şi util în viaţa de zi cu zi, pentru că sportul înseamnă sănătate, iar fără sănătate nu ai o viaţă normală. Fără baze sportive nu se poate face sport, aşa cum nu se pot face operaţii fără săli de operaţii, nu se poate face învăţământ fără o bază materială, nu se poate face muzică fără instrumente şi exemplele ar putea continua. Mă întreb când o să existe şi în Câmpina o atitudine pragmatică, o atitudine constructivă, în care gândirea să fie pe termen mediu şi lung şi să nu ne mai mulţumim doar cu cârpeală, valabilă la români. Mai nou am auzit că sunt propuneri ca sportul să se facă sâmbăta. Nu m-ar mira ca, foarte curând, să fie interzis sportul în şcoli, pentru că, la cât de mult iubesc cei care ne conduc această disciplină, este posibil orice. Mă întreb - cei care au ajuns la o anumită vârstă de ce nu-i înţeleg pe copiii care simt nevoia să facă mişcare, să fie sănătoşi şi să crească armonios? Cei care împart bugetul Câmpinei au impresia că dau de la ei şi nu ţin cont că, de fapt, banii sunt ai întregii comunităţi, aşa cum şi copiii şi adulţii care vor să facă sport sunt tot ai acestei comunităţi. Vreau să le reamintesc faptul că ei au fost aleşi de oameni pentru a gestiona cât mai corect fondurile oraşului. Sunt convins că o să fie motivaţii de genul «nu sunt bani», «este recesiune». În cazul în care ar fi adevărat, îi întreb de ce se împrăştie banii în tot felul de investiţii şi activităţi, care nu sunt cu nimic mai importante decât sănătatea câmpinenilor? Şi spun sănătatea pentru că este demonstrat ştiinţific faptul că sportul este cel mai important şi cel mai ieftin medicament. Sunt foarte dezamăgit de ceea ce se întâmplă şi cu toate acestea încă mai încerc să formez sportivi, profesori şi, în acelaşi timp, caractere pe maidanele din Câmpina şi din împrejurimi, în speranţa că vom avea şi noi la un moment dat conducători care să iubească sportul”.

Mircea Cosma a fost la Câmpina

La mijlocul săptămânii trecute, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma (foto), s-a aflat la Câmpina. El nu a poposit decât la sediul PSD, timp în care aici se mai aflau preşedintele PSD Câmpina, Ion Dragomir, dar şi directorul HidroPrahova din localitate, Carmen Radu. Conform preşedintelui Ion Dragomir“nu s-a discutat nimic legat de HidroPrahova. Eu am avut o discuţie cu Mircea Cosma, care venea de la Comarnic, acolo unde discutase cu oamenii din conducerea HidroPrahova, iar cât am stat eu de vorbă cu el, a venit şi Carmen Radu, care a discutat cu conducerea Hidro”.

Cimitirul de la Urleta, profonat de trei tineri în Săptămâna Mare

După recenta deshumare care a avut loc în Cimitirul de la Urleta, despre care v-am relatat în ediţia trecută, acelaşi loc a fost scena unei întâmplări nefericite, chiar în Săptămâna Mare. Vineri, 17 aprilie, în jurul orei 9.00, poliţiştii din Băneşti au fost anunţaţi prin intermediul Sistemului Naţional de Urgenţe 112 că persoane necunsocute au devastat mai multe morminte din cimitirul parohial al cultului ortodox din satul Urleta. În baza sesizării, la faţa locului s-a deplasat o echipă operativă din cadrul Poliţiei Municipiului Câmpina şi lucrători din cadrul postului din Băneşti. În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii au stabilit că de la opt morminte au fost furate mânerele din bronz, model “cap de leu”, iar şase cruci au fost distruse. În urma activităţilor specifice, în cursul aceleiaşi zile, poliţiştii au identificat ca principali suspecţi trei minori din localitate (unul de 15 ani, altul de 16 şi cel de-al treilea de 17 ani), care, în noaptea de 16 spre 17 aprilie, între orele 23.00 şi 1.00, pe fondul consumului de alcool, au mers în cimitirul respectiv, unde au devastat mormintele. Bunurile reclamate ca fiind furate au fost recuperate şi predate părţilor vătămate - familiile decedaţilor. Cei trei suspecţi sunt cercetaţi în continuare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt calificat şi profanare de morminte.În mod evident a fost vorba despre un teribilism juvenil, accentuat de consumul excesiv de băuturi alcoolice, infracţiuni de genul profanărilor de morminte fiind destul de rare în zona municipiului Câmpina şi a localităţilor limitrofe. Atât autorităţile “civile”, cât şi preoţii susţin că o astfel de faptă realizată tocmai în Vinerea Mare este un adevărat păcat, greu de iertat, dar şi greu de înţeles. Dar ce este de înţeles atunci când vorbeşte... alcoolul?!

Pe scurt...

Finanţări nerambursabile. Primăria şi Consiliul Local Câmpina au alocat suma de un miliard lei vechi pentru proiecte culturale, sportiveşi educaţionale de utilitate şi interes public. Această sumă infimă pentru un capitol atât de amplu a fost repartizată astfel: 200 milioane lei vechi pentru susţinerea acţiunilor artistice şi educative, 700 milioane lei vechi pentru programul “Promovarea sportului de performanţă” şi 100 milioane lei vechi pentru programul “Sportul pentru toţi”. Pentru accesarea acestor fonduri pot depune propuneride proiecte, până la 27 aprilie, asociaţiile şi fundaţiile române cu personalitate juridică, alte organizaţii guvernamentale fără scop lucrativ, structuri sportive de drept privat, care organizează programe şi acţiuni de interes public local.
Administraţia se pregăteşte de alegerile pentru Parlamentul European. Prefectura Prahova a instituit printr-un ordin numerotarea secţiilor de votare pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie. La nivelul municipiului Câmpina, secţiile de votare vor avea numere de la 156 la 178. Prin dispoziţie a primarului municipiului Câmpina s-au delimitat cele 23 de secţii de votare. Faţă de delimitarea stabilită la alegerile anterioare au apărut câteva modificări. Astfel, persoanele cu domiciliul în Calea Doftanei de la numerele 151-201 şi de la 216A-234 vor vota la Şcoala Generală nr. 3, iar persoanele cu domiciliul în căminele de nefamilişti de la nr. 35 şi 35A vor vota la sala de sport a Grupului Şcolar Construcţii de Maşini. Modificările au fost impuse de necesitatea respectării legii, secţiile modificate având cu puţin peste 2.000 de alegători înscrişi, ceea ce noua lege nu mai permite. Cu zece zile înainte de data alegerilor toţi cetăţenii arondaţi acestor secţii de votare vor fi înştiinţaţi în scris.
46 din 79. Pentru cele 23 de secţii de votares-au finalizat înscrierile pentru funcţiile de preşedinţi şi locţiitori. Lista cu cele 79 de propuneri a fost înaintată către Prefectură, urmând ca tragerea la sorţi şi stabilirea acestora să se facă de preşedintele Tribunalului Prahova, până la 28 mai. Din cele 79 de propuneri vor fi desemnate 46 de persoane pentru a conduce cele 23 de secţii de votare.
Continuă reparaţiile la străzi. După data de 21 aprilie continuă lucrările de asfaltare şi reparaţii îmbrăcăminte asfaltică. Contractul semnat cu firma Cast SRL cuprinde, pentru prima etapă, lucrări de reparaţii pe străzile Calea Dacia, Carol I, Orizontului, Republicii, Calea Doftanei, BP Hasdeu, Bobâlna, IH Rădulescu, Oituz, Ecaterina Teodoroiu.
Parcare pe Strada Sondei. Miercuri, 22 aprilie, are loc selecţia de oferte pentru reamenajarea unei parcări pe Strada Sondei. Lucrările propuse a fi efectuate vizează realizarea unei parcări în suprafaţă de 800 mp pentru aproximativ 30 de locuri de parcare, reasfaltarea trotuarelor - în suprafaţă de 190 mp şi a carosabilului - în suprafaţă de 258 mp.
Auditorii din Prahova s-au întâlnit la Câmpina. La Casa Tineretului a avut loc o întâlnire a celor 30 de auditori interni din Prahova cu reprezentanţi ai Curţii de Conturi. S-au făcut referiri la ultimele noutăţi legislative în materie de audit intern.
Mai puţine acţiuni câmpinene la Electrocarbon Slatina. Electrocarbon Slatina este una dintre multele societăţi în structura acţionariatului căreia se numără şi firma câmpineană Metaleuroest. Deşi avea un pachet de 25,3% din acţiunile firmei slătinene, Metaleuroest mai deţine acum 21,44%. Firma câmpineană nu este singurul acţionar aflat în această situaţie. SIF Oltenia mai deţine 18,3% din acţiunile Electrocarbon, faţă de 21,3% din capital, cât controla anterior, după ce societatea de investiţii financiare n-a subscris acţiuni în cadrul majorării de capital derulată de companie, majorare care tocmai s-a încheiat. În urma operaţiunii, capitalul social al Electrocarbon s-a majorat cu 6,6 milioane lei, până la aproape 43 milioane lei. Titlurile Electrocarbon au putut fi subscrise la un preţ de 2,5 lei, egal cu valoarea nominală, însă mult peste cel din piaţă, de 1,6 lei/acţiune. Cel mai mare aport la capital a fost adus de firma Vivoia, care şi-a majorat astfel participaţia în companie la 48,7%, de la circa 39% cât deţinea iniţial.
Neptun îşi deschide reprezentanţă în Iran. Societatea câmpineană Neptun intenţionează să se extindă pe piaţa asiatică, motiv pentru care se derulează demersuri pentru deschiderea unei reprezentanţe economice la Teheran, în capitala Iranului. Această oportunitate pentru societatea câmpineană a apărut după participarea la expoziţia internaţională Iran Int’l Industry Fair, care s-a derulat în perioada 6 - 10 octombrie 2008 la Teheran. Societatea Neptun este principalul producătorde transmisii mecanice din România, producând diverse tipuri de reductoare şi motoreductoare.Ultima reprezentanţă externă deschisă de firma Neptun a fost cea de la Baku, din Azerbaidjan, care funcţionează din februarie 2008.
Circula cu permisul reţinut. În seara zilei de 13 aprilie, între orele 19-23, poliţiştii din Telega au organizat şi desfăşurat o acţiune pentru prevenirea şi combaterea cauzelor generatoare de accidente de circulaţie. În timpul activităţilor executate a fost oprit pentru control un autoturism condus de Ion C., de 51 ani, din Valea Doftanei. Din verificările efectuate a rezultat că şoferul autovehicului are permisul de conducere reţinut. Bărbatului i-a fost întocmit dosar penal pentru conducerea pe drumul public al unui autovehicul de către o persoană care are permisul de conducere reţinut, cercetările fiind continuate de poliţiştii din Telega. De asemenea, în timpul acţiunii poliţiştii au aplicat 4 sancţiuni contravenţionale şi au reţinut 2 certificate de înmatriculare.
A căzut de pe... proţap. În aceeaşi seară, a zilei de luni, 13 aprilie, pe drumul forestier Florei, Valea Doftanei, Gheorghe O. conducea un tractor cu o semiremorcă. La o manevră de mers înapoi nerecomandată, Constantin Z., care se afla pe proţapul semiremorcii s-a dezechilibrat şi a căzut, fiind prins între proţap şi anvelopa stânga spate a tractorului, rănindu-se uşor.
Furt de lemne la Măgureni. În ziua de 15 aprilie, între orele 12-16, lucrători din cadrul Postului de Poliţie Măgureni au executat o acţiune pe linie de silvicultură, în vederea depistării persoanelor care taie ilegal arbori pentru a-i sustrage. În timpul acţiunii, poliţiştii l-au depistat pe Niculaie V., 63 de ani, din localitate, în timp ce încărca într-un atelaj hipo material lemnos fasonat, provenit în urma tăierii a trei arbori, specia fag, din fondul forestier naţional ce aparţine Ocolului Silvic Câmpina. În urma măsurătorilor a rezultat că cei trei arbori tăiaţi au un volum de 1,5 m.c., cu o valoare de 117,10 lei.
Băut pe moped. În seara de marţi spre miercuri, 14/15 aprilie, în jurul orei 0.30, pe Str. BP Hasdeu, Florin G., de 28 ani, din localitate, în timp ce conducea un moped, din cauza lipsei de experienţă, a pierdut controlul directiei şi a căzut, rănindu-se uşor. Tânărul a fost testat cu aparatul etilotest de poliţişti, iar rezultatul a fost de 0.65 mg/l alcool pur în aerul expirat. Autoturism în flăcări. Joi, 16 aprilie, în jurul orei 20.50, în timp ce Adrian S., din Câmpina, se deplasa cu un autoturism în comuna Cornu, la bordul acestuia a izbucnit un incendiu, ca urmare a unui scurtcircuit electric. Vehiculul a ars în proporţie de 95% şi, din fericire, nu s-au înregistrat victime.
Societate câmpineană furată de doi băicoieni. În ziua de 14 aprilie, în jurul orei 11, poliţişti din cadrul Poliţiei Comunitare Păuleşti, i-au prins în flagrant în zona Movila din localitate, pe Vasile V. de 62 ani, şi Stefan D., de 32 ani, ambii din oraşul Băicoi, care sustrăgeau cărămidă din incinta depozitului unei societăţi câmpinene.

Futures pentru începători (X)

Contractele futures pe înţelesul tuturor: riscurile
Pierderile înregistrate în contul investitorului, în cazul unei mişcări adverse a preţului şi a nefolosirii unor strategii de protecţie (cu opţiuni) pot să fie, teoretic, nelimitate, mult mai mari decât suma investită iniţial. Pierderile sunt imediate şi debitate automat din contul investitorului odată cu amplificarea mişcării adverse. Brokerul va putea cere pe parcursul duratei contractului suplimentarea sumei din cont până la nivelul de siguranţă, iar în cazul imposibilităţii acestei suplimentări, va lichida forţat poziţiile, la un preţ necompetitiv. După această lichidare forţată, chiar dacă preţul se va întoarce în favoarea sa, nu va mai folosi la nimic.Există circumstanţe în care poate fi dificil sau chiar imposibil de închis o poziţie, prin iniţierea unei operaţiuni contrare pe aceeaşi piaţă. Această închidere a poziţiei trebuie efectuată dacă se doreşte marcarea profitului sau eliminarea unei acumulări a pierderii. Dacă activul suport este suspendat de la tranzacţionare sau accesul în piaţă este îngreunat investitorul nu va putea să acţioneze potrivit dorinţei sale, iar situaţia ar putea degenera în acest interval de timp. Totodată pe o piaţă mai puţin lichidă poate fi mai dificil de iniţiat sau de închis poziţii. Acest lucru poate crea pierderi adiţionale, prin achiziţionarea/vânzarea contractelor derivate la preţuri mai mari/mici decât în cazuri normale. De asemenea, în cazul unor pieţe mai puţin lichide, este dificil de iniţiat strategii de continuare sau de protecţie adecvate, atunci când apare necesitatea acestora. În anumite condiţii, preţul de pe piaţa futures poate să nu îşi menţină relaţia anticipată cu preţul activului suport de pe piaţa spot. Această discontinuitate poate afecta strategiile de hedging existente în acea perioadă, care pe termen scurt ar putea să nu mai corespundă aşteptărilor. Orice investitor prudent trebuie să înţeleagă bine mecanismul tranzacţionării contractelor futures şi pe opţiuni, pentru a putea anticipa eventualele discontinuităţi sau pericole care i-ar putea periclita strategiile sau sumele avute în cont.Dacă un investitor intră pentru prima dată în piaţa derivatelor, e recomandabil ca înainte de acest moment să utilizeze trazacţionarea virtuală care este pusă gratuit la dipoziţia tuturor de către bursa sibiană prin intermediul platformei „Demo” ce reproduce fidel caracteristicile platformei „Eltrans”. Apoi, după această experienţă, în momentul intrării efective în piaţă, să înceapă prudent, cu o sumă de bani de care se poate dispensa.Decebal N. Todăriţă, purtător de cuvânt al Sibex

Un egal şi o înfrângere pentru Unirea

Unirea Câmpina - Avântul Măneciu 1-1 (1-1)
După remiza albă de la Băneşti, Unirea Câmpina a revenit în faţa propriilor suporteri pentru a întâlni un adversar incomod, Avântul Măneciu, care în prima parte a campionatului a cochetat inclusiv cu ideea de promovare. Câmpinenii au deschis rapid scorul prin Coman şi au mai ratat alte trei mari ocazii de gol prin Vane, Basma şi Burlacu. Treptat, oaspeţii echilibrează jocul şi cu cinci minute înainte de pauză beneficiază de o greşeală impardonabilă a lui Basma şi restabilesc egalitatea. O egalitate care avea să se menţină până la ultimul fluier al arbitrului ploieştean Radu Danielenco, singurul lucru notabil în repriza secundă fiind eliminarea lui Mărgărit “Mara” Ciobotaru pentru două “galbene” încasate stupid, ambele în aceeaşi fază, pentru executarea unei lovituri libere înaintea fluierului arbitrului!
Unirea, antrenori Marius Pălănceanu (principal) şi Daniel Corcodel (secund): Păpuşoiu - Gratie, Cazan, Brânzea, Flaidăr - Coman, Plăvache, Basma, Burlacu - Ţigănuş, Vane. Au mai jucat: Cârstei, Ciobotaru, Mănescu.
“Nu este un rezultat echitabil, mai ales dacă avem în vedere marile noastre ocazii de la începutul jocului. Cred că am jucat mai bine şi am controlat mai mult jocul”, ne-a declarat Marius Pălănceanu, antrenorul Unirii.
Intersport Plopeni - Unirea Câmpina 3-1 (0-0)
În Vinerea Mare, Unirea Câmpina s-a deplasat la Plopeni, în faţa uneia dintre cele mai redutabile formaţii din Liga A Prahova. De altfel, plopenarii câştigaseră şi partida din tur, de la Câmpina, cu scorul de 2-1. Unirea a rezistat o repriză în faţa gazdelor şi chiar a avut câteva contraatacuri periculoase. În repriza secundă, câmpinenii s-au văzut nevoiţi să se încline în faţa plusului de valoare al plopenarilor, astfel încât rezultatul este unul corect, după cum apreciau chiar tehnicienii formaţiie câmpinene. Singura lor alinare “am pierdut după un joc frumos”, după cum ne-a spus antrenorul principal al formţaiei Unirea, Marius Pălănceanu.Etapa viitoare, sâmbătă, 25 aprilie, Unirea Câmpina întâlneşte pe teren propriu formaţia Cheile Doftanei Brebu, pregătită de un tehnician câmpinean, Mircea Hagianu, iar elevii lui Pălănceanu şi Corcodel nu vor decât... victoria!
Unirea a jucat la Plopeni în formula: Păpuşoiu - Gratie, Cazan, Neagu, Flaidăr - Coman, Basma, Brânzea, Burlacu - Vane, Ungureanu. Au mai jucat: Cârstei, Mănescu, Nichifor şi Jantea. Antrenori: Marius Pălănceanu, Daniel Corcodel.
“Trebuie să recunosc că au fost mai buni decât noi. Avem, însă, satisfacţia că am pierdut după un joc frumos, în care eu zic că am dat o replică bună şi nu ne-am făcut de râs”, a spus imediat după meci antrenorul Marius Pălănceanu.

Harababură la vârful arbitrajului prahovean

Se instituie... DICTATURA?
Demisia arbitrului asistent FIFA ploieştean Cristian Nica de la conducerea Comisiei Judeţene de Arbitri a declanşat o harababură greu de gestionat.Foarte important este că puţinii arbitri câmpineni care mai activează în fotbalul prahovean s-au ţinut deoparte de toate aceste acţiuni.Astfel, la obişnuita şedinţă de joia trecută a arbitrilor prahoveni a dominat haosul şi harababura. Mihai Ion, fost vicepreşedinte, a încercat să conducă şedinţa, dar nu s-a bucurat de prea multă atenţie, ceea ce face şi mai puţin probabilă o posibilă numire a sa ca şef al CJA. Mai mult, mare parte a arbitrilor s-au declarat nemulţumiţi de tot ceea ce se întâmplă, unii afirmând chiar cu subiect şi predicat că vor demisia lui Silviu Crângaşu. Mulţi au refuzat delegările pentru meciurile din acest week-end, printre aceştia numărându-se şi unii care nu depuseseră cereri în acest sens. De aici s-a creat un haos inimaginabil...Situaţia este departe de a-şi găsi o rezolvare, iar în condiţiile în care Cristi Nica nu revine asupra demisiei, iar Crângaşu nu dă semne că ar intenţiona să plece “din fruntea bucatelor”, situaţia s-ar putea prelungi periculos de mult... Crângaşu a făcut ce a făcut şi a reuşit fie să aducă arbitri din alte judeţe, fie să-i “înduplece” pe arbitri prahoveni din loturile republicane, fie să găsească “metode de convingere” pentru arbitri grevişti, astfel încât meciurile din urmă cu două etape s-au desfăşurat (aproape) normal. În final, doar vreo 20-30 de arbitri au mai făcut grevă, deşi semnaseră aproape 110!
Arbitrii grevişti, la Comisia de Disciplină!
Preşedintele interimar al Comisiei Judeţene de Arbitri, Mihai Ion, a luat prima decizie. Întâmplător - sau nu? - ea este pe placul inimii preşedintelui AJF, Silviu Crângaşu. Mihai Ion i-a înştiinţat pe arbitri care au fost în grevă şi nu s-au prezentat la jocurile la care au fost delegaţi în week-end-ul trecut că joia viitoare trebuie să se prezinte la.... Comisia de Disciplină! Asta aşa ca că se înveţe minte viitori cârcotaşi să mai facă vreodată vreo acţiune de protest! Că doar trebuie să dăm un exemplu! Nu?Cu un sindicat foarte... moale, ca să nu spun altfel, cu un preşedinte al CJA, Cristian Nica, care pare foarte tentat să revină sub papucul lui Silviu Crângaşu, care - chipurile - ar face nişte concesii pentru revenirea asistenului FIFA ploieştean în fruntea CJA, şi cu arbitri grevişti trimişi în faţa plutonului de execuţie, pardon... Comisiei de Disciplină, totul este clar... Se instituie DICTATURA!
Revine Nica la şefia CJA?
După haosul de săptămâna trecută, arbitrii prahoveni s-au reîntâlnit joi seară, principalul subiect de discuţie fiind reţinerea lui Costică Vâlcea. În acest context naţionalul, scandalul de la nivelul AJF Prahova pare să fi scăzut brusc în importanţă. Greva arbitrilor s-a fâsâit, semn că sindicatul e doar o idee proastă...Cam aceasta a fost conjunctura în care s-au reîntâlnit arbitrii prahoveni. Mihai Ion a asigurat conducerea şedinţei, părând a fi preşedintele interimar al CJA. Asta până la desemnarea unui preşedinte, iar unele surse demne de încredere susţin că demisionarul Cristi Nica (foto) pare din ce în ce mai tentat să revină. Dacă Nica va accepta promisiunile lui Silviu Crângaşu nu îşi va lua numai o mare ţeapă, dar va avea de suferit la capitolul credibilitate, asociindu-şi o imagine bună de scandalurile din fotbalul judeţean şi - mai ales - de încercările disperate ale AJF-ului de a le acoperi!

Virgil Guran, cooptat în Comisia de Apel a AJF Prahova

La începutul săptămânii trecute, Comitetul de Urgenţă al AJF Prahova s-a întrunit luând în discuţie mai multe subiecte, printre care ultimele violenţe din fotbalul prahovean, dar şi reorganizarea unor comisii. În vreme ce cazul jucătorului Anton de la Recolta Dumbrava, care l-a agresat pe arbitrul Doralin Bârziloiu, la partida Petrolul Ploieşti - Recolta Dumbrava, scor 3-0, a fost amânat pentru şedinţa Comisiei de Disciplină, Comitetul de Urgenţă a aprobat unele modificări în componenţa unor comisii. Astfel, în cadrul Comisiei de Disciplină, care îi avea în componenţă pe Dan Preda (preşedinte), Viorel Băltăţeanu şi Ion Andreoiu (membri), au fost cooptaţi fostul manager de la Metalul Filipeştii de Pădure, în prezent observator în Liga A, Constantin Ciocoiu, şi fostul jucător al Petrolului, Marian Stanciu. Totodată, ca secretar a fost desemnat Marian Popa, în timp ce Nicu Lazăr şi Valentin Sinescu – membri ai Comisiei Tehnice - vor avea rol consultativ în momentul în care se vor judeca speţe ce-i vor avea implicaţi şi pe antrenorii din judeţ.Următoarea instanţă la care cluburile, jucătorii sau antrenorii pot face memoriu în care sunt nemulţumiţi de verdictul Comisiei de Disciplină este Comisia de Apel, care a fost reformată şi ea, după ce mai mulţi membri renunţaseră. Astfel, noua formulă este cu avocatul Bogdan Filcea (preşedinte), George Negoiţescu şi Virgil Guran (foto) (membri) şi Stelian Achimescu (secretar).

Hagianu a ratat competiţia juvenilă de Paşte

Vă prezentam în ediţia trecută programul unei competiţii juvenile - Cupa “Sărbătorilor de Paşte” pentru echipe de copii şi juniori (născuţi în anul 1994 şi după), organizată de CS Şirna - care s-a desfăşurat joi.Chiar dacă fusese repartizată în grupa de la Varniţa, alături de echipele Petrolul Tinosu, Tineret Tomşani şi Conpet Ploieşti, gruparea câmpineană Hagianu Mircea Junior nu a mai făcut deplasarea la această competiţie. Motivul? Îl aflăm chiar de la Mircea Hagianu: “M-am şi supărat pe ei, pentru că iniţial mi s-a spus că această competiţie va avea loc miercuri. Am acceptat, m-am înscris, dar apoi m-au anunţat că au mutat întrecerea pentru ziua de joi. Cum ea aveam vineri meciuri în campionatul judeţean, meciurile fiind devansate din cauza Sărbătorilor Pascale, nu puteam să disput jocuri în două competiţii la mai puţin de 24 de ore, aşa că nu am mai participat la competiţie de la Şirna”.