18 mai 2009

Câmpina, poveşti incredibile acolo unde balcoanele nu înfloresc şi nu miroase niciodată a cozonaci...

Câmpina... Nu este o “gură de rai”, dar este un loc frumos... Cu bunele şi relele sale... Inerente. Din păcate, există şi locuri în acest municipiu care par a fi total uitate de lume... De la administraţia locală, care nu a realizat niciodată o investiţie minimă aici, la politicieni, care îşi aduc aminte de această zonă doar odată la patru ani, dar şi la preoţi, medici şi alte categorii...Este vorba de Strada Lacul Peştelui şi zona aferentă. Stradă este impropriu spus, fiind mai mult vorba de o potecă de pământ, lată de vreo trei metri. Iar aici locuiesc nişte suflete. Nevinovate că autorităţile sunt incompetente, că politicenii nu-şi aduc aminte de ele...În plină febră a unor concursuri de tot felul, această zonă ar putea câştiga detaşat nedoritul titlu de cea mai infectă şi săracă zonă a Câmpinei. Dar nu face nimeni astfel de concursuri...Pe Strada Lacul Peştelui locuiesc familii numeroase de romi care au aceleaşi nevoi ca oricare alte persoane din Câmpina sau de aiurea. Îi bagă cineva în seamă? Se încearcă integrarea lor în societate? Se aplică vreun program guvernamental? Greu de crezut aşa ceva, la cum arată casele şi starea lor materială. După spusele lor, cel mai des vine în această zonă doar poliţia şi din când în când câte un jurnalist... Iar odată la patru ani, aleşii poporului, ca să ceară voturi în schimbul unor… baloane de săpun.Acesta este decorul în care se află câteva locuinţe sărăcăcioase, unde balcoanele nu înfloresc şi nu miroase niciodată a cozonaci... Mai mult, adevărate drame îi pun la grea încercare pe oamenii care-şi duc aici traiul de pe o zi pe alta, departe de ceea ce înseamnă o urbe europeană în mileniul al treilea.
Moartea unui bebeluş scoate la iveală carenţe grave ale societăţii
Luna trecută, în casa familiei Nadia şi Iulian Ilie, familie care locuieşte pe această stradă, s-a întâmplat un mare necaz. Din cauza sărăciei, a condiţiilor de trai insalubre şi poate a nepăsării unor persoane abilitate, a murit un bebeluş de două luni şi jumătate. Copilul a contractat o pneumonie care i-a fost fatală. Povestea tatălui încă îndurerat e traumatizantă: “Am avut copilul internat de două ori. Când m-am dus prima dată cu fetiţa la spital, au zis că n-are nimic. A doua zi m-am dus la medicul de familie, la doctoriţa Elena Mihalcea, s-o rog să vină acasă pentru a consulta copilul. Ba a zis că nu vine că sunt bolovani pe drum, ba că are treabă. De fapt, nu a venit niciodată de când s-a născut fata. A apărut la trei zile după ce a murit copilul şim-am certat cu ea. A zis că nu e obligată să vină, cu toate că eu ştiu că alţi doctori se duc acasă la omul bolnav. Nu mi-a zis decât că au fost bune doctoriile pe care mile-au dat la spital când am internat fata a doua oară. Când a murit copilul, am chemat salvarea şi a venit şi poliţia. Cei de la poliţiei-au făcut poză, apoi au transportat-o la morgă. Eu a trebuit să mă ocup de alte lucruri care trebuiau făcute. Vreau să vă spun că fetiţa mea avea cercei de aur în urechi, cumpăraţi de naşii ei, cu acte în regulă. A doua zi, când m-am dus la morgă, fata mea nu mai avea cerceii în urechi! Nu ştiu cine ar fi putut face aşa ceva, dar eu îi vreau înapoi! Şi cu înmormântarea fetiţei am avut numai necazuri. M-am dus la Biserica de la Lac, de care ştiu că aparţin. Preotul de aici m-a trimis la Biserica de la Piaţă, la preotul Ieşeanu, spunându-mi că nu aparţin de el. Am făcut cum mi-a zis, dar şi de la biserica astami-a zis preotul că nu ţin de el. M-au plimbat de la unul la altul, dădeau vina unul pe altul. M-am întors la Biserica de la Lac. Aproape că m-am certat cu preotul, pentru că-mi zicea că are parohie până la Strada Fabricii. Zicea că el n-a auzit de Strada Lacul Peştelui şi să mă duc la Biserica de Lemn, de la Autogară. Părintele de la Biserica de Lemnmi-a zis la fel, că el nu ştie de strada asta, că e stradă «fantomă». La început mi-a zis că o să încerce să mă ajute. A zis că a doua zi, la ora 14.00, să fiu pregătit cu copilul pentru că vine să facă o mică slujbă. Credeam că s-au rezolvat lucrurile, când, după o jumătate de oră mă sună să-mi spună că nu mai poate. Cică a dat un telefon la Bucureşti şi i s-a spus că nu are voie să participe la înmormântare. Eram disperat. Nu ştiam ce să mai fac. A doua zi dimineaţa, chiar când trebuia să îngrop copilul, m-am dus la preşedintele Asociaţiei “Frăţia” a romilor, la Gavriş Lingurar. Dacă nu era dânsul, nu ştiu ce mă făceam. Ne-m dus din nou la preotul de la Biserica de Lemn, care ne-a dat numărul de telefon de la Protoierie. Până la urmă, tot la preotul de la Biserica de la Lac am ajuns. Abia, abia a vrut să vină. M-am dus la el acasă şi l-am luat cu maşina unui prieten. Slujba n-a ţinut mai mult de cinci minute... După care l-am dus înapoi. Ştiu că nu am apucat să botez copilul, pentru că a fost mereu bolnav, dar nu cred că Dumnezeu nul-ar primi la el, pentru că e doar un suflet nevinovat, care nu a avut noroc să rămână mai mult pe lumea asta. Cu o zi înainte de înmormântare, m-au ajutat şi cei de la Primărie cu sicriul, cu locul de veci din cimitirul de pe Bobâlna şi mi-au dat şi 200 de lei. Aici m-a ajutat domnul Enache cu hârtiile că altfel, dacă era după unii, trebuia să aştept tot felul de aprobări, iar eu trebuia să îngrop copilul a doua zi. Numai necazuri…”
Minciuni româneşti pentru voturi ţigăneşti
Necazul familiei Ilie a fost mai deosebit prin efectul său, moartea unui copil. Această familie trăieşte în sărăcie, în condiţii mizerabile, într-o casă în care bate vântul din toate părţile... Nu este singura familie care trăieşte în astfel de condiţii. De o lună şi jumătate, Cătălina Ştefan a născut un băieţel, care are creştetul capului deformat, deşi pe fişa dată de Spitalul Municipal Câmpina apare că totul este normal. Într-adevăr, la copiii nou născuţi se mai întâmplă, copilul recăpătând în timp un aspect normal al craniului. Totuşi e greu de crezut că micul Ionuţ poate fi considerat un copil care are un creştet normal. Cătălina Ştefan nu are bani şi nici mijloc de transport să-şi ducă bebeluşul la medic. Cine ar trebui să o ajute? Nu se ştie... În campania electorală, actualul primar Horia Tiseanu prezenta în programul său politic, printre altele, şi “înfiinţarea unui cabinet medical pentru romi, cu consultaţii gratuite” sau “suport în construirea de locuinţe ieftine sociale pentru familiile fără adăpost şi cele cu locuinţe situate în zone cu alunecări de teren”. S-a făcut ceva din toate acestea, la un an de zile de la alegeri? Nu. Şi nici nu se ştie dacă vor fi făcute vreodată. Promisiuni? Cu siguranţă vor fi făcute din nou, peste trei ani. Până atunci, preoţii o să-şi “paseze” morţii de la unul la altul iar medicii vor face “alergii” când va fi vorba să ajungă la un pacient pe Strada Lacul Peştelui.
"Autorităţile nu vor să înţeleagă că romii aceştia sunt cetăţeni ai Câmpinei înainte de a fi cetăţeni europeni”
Caton Musceleanu este unul dintre oamenii apropiaţi de comunitatea romilor din Câmpina. Despre situaţia romilor din Câmpina, Caton Musceleanu ne-a declarat: “În anul 2005, când s-a făcut studiul acestei comunităţi, a fost vizitată şi de reprezentanţii Băncii Mondiale, iar presa a scris atunci despre acest fapt, inclusiv că nu au fost primiţi şi la Primărie. Câmpina este singurul municipiu din Regiunea 3 Sud Muntenia cu trei comunităţi cu probleme deosebit de grave, prinse în program datorită acelei cercetări «ProRomii». Punctul meu de vedere ca specialist pe incluziune este că Primăria are o oportunitate dacă include aceste comunităţi într-o strategie de dezvoltare durabilă, multianual cofinanţată de programe sănătoase, inclusiv programe care pot atrage bani pe segmentul de îmbunătăţire a condiţiilor de locuire şi educare a familiilor nevoiaşe. Totul e ca cei ce fac strategia adevarată şi mai ales cei ce vor să o cofinanţeze să ne ia în serios propunerile. Din păcate, parteneriatul strategic pe zece ani, votat de Consiliul Local prin HCL 46 din 2004, a fost desfiinţat. Asociaţia Romilor «Frăţia» nu se mai ocupă decât de segmentul calificări şi plasare fiindcă nu se poate dezvolta ca organizaţie fără să fie conectată unei strategii microregionale de dezvoltare, iar eu, pe cuvânt de onoare, că nu am să mai scriu nici un proiect pentru Câmpina. Este inutil, atâta vreme cât nu am lângă mine resurse umane de specialitate, calificate, care să-şi asume continuitatea proiectelor. Autorităţile nu vor să înţeleagă că romii aceştia sunt cetăţeni ai Câmpinei înainte de a fi cetăţeni europeni”.
În loc de epilog
Romii de pe Strada Lacul Peştelui sunt cetăţeni ai Câmpinei, ai României, cetăţeni europeni... Faptul că unii nu-şi amintesc de acest lucru decât o dată la patru ani nu însemană că ei nu rămân cu această calitate, de cetăţean european, calitate în care ar trebui să se bucure de toate drepturile pe care le are şi un câmpinean din cartierul Muscel sau Câmpiniţa, dar şi un parizian, vienez sau munchenez... Asta este, însă, numai în teorie... Pentru că, în practică, aceşti oameni sunt ignoraţi în primul rând de cei care ar trebui să-i reprezinte. Din păcate, politicienii şi vremelnicii conducători ai acestei urbe nu prea vor să înţeleagă faptul că şi pe Strada Lacul Peştelui sunt cetăţeni ai Câmpinei. Chiar dacă ei supravieţuiesc într-un loc infect, unde colcăie şopârle şi miroase a petrol... Chiar dacă aici balcoanele nu înfloresc şi nu miroase niciodată a cozonaci...

Bătălia pentru câini

Războiul dintre Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari şi Primăria Câmpina a adus la lumină acuze extrem de grave de ambele părţi. Încalcă Primăria Câmpina legea? Cele două părţi se ceartă, inclusiv în instanţă, iar câinii sunt omorâţi!
Viceprimarul Ion Dragomir a declanşat mai multe “războaie” de când este ocupantul “Cabinetului 2” din Primăria Câmpina. Strângerea cailor de pe domeniul public, interzicerea căruţelor, demolarea locuinţelor construite ilegal pe domeniul public sau eradicarea fenomenului câinilor comunitari - sunt numai câteva dintre aceste acţiunile “delicate”. Fiecare se află în diverse faze, dar în rândurile care urmează ne vom opri doar asupra situaţiei câinilor comunitari.Primăria a organizat, astă-toamnă, o licitaţie, la care nu a participat decât Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari, cu care administraţia câmpineană se judecă pentru terenul de pe Strada Fabricii, unde s-a aflat azilul chinologic. Fundaţia câştigat licitaţia, dar colaborarea s-a întrerupt brusc. Acţiunea a fost reluată ulterior, dar prin încredinţare directă către un cabinet din Boldeşti, care aparţine doctorului Emilia Herescu, şeful Colegiului Medicilor Veterinari din Prahova. Chestionat asupra acestei probleme, precum şi a traseului ulterior al câinilor, viceprimarul Ion Dragomir s-a mulţumit să răspundă cu o întrebare: “Da’ ce, nu vreţi să se rezolve problema câinilor comunitari?” Mai mult, viceprimarul a solicitat sprijinul “moral” al Consiliului Local: “Vă solicit sprijin, măcar moral, pentru continuarea luptei împotriva câinilor comunitari. Şi asta pentru că se fac presiuni de neimaginat. Ceea ce mi se întâmplă este extraordinar, de la petiţii şi reclamaţii, până la trimiterea unor echipe de televiziune din afara oraşului. Norocul nostru este că, la Boldeşti, partenerii noştri sunt oameni serioşi, care nu se sperie de controalele trimise pe capul lor - de la Garda Financiară, la Poliţie şi tot felul de alte controale. Şi toate astea pentru că persoana care conduce Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari are un bussines - câinii. Strânge câinii de prin localităţile din jur, le face sau nu le face ceva şi le dă drumul în Câmpina. Dacă strângem noi toţi aceşti câini, le dispare afacerea şi e vorba de bani frumoşi. Repet, sunt presiuni de neimaginat la care suntem supuşi şi tocmai din acest motiv vă solicit sprijinul”.
“Primăria încalcă legea!”
În replică, administratorul Fundaţiei pentru Protecţia Câinilor Comunitari, Antonia Crăciun, ne-a declarat: “La începutul anului 2008 s-a adoptat Legea nr. 9/2008 pentru modificarea Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor. Legea prevede că eutanasierea câinilor, pisicilor şi a altor animale este interzisă, cu excepţia celor cu boli incurabile. La vremea aceea am informat Primăria despre modificarea legislaţiei. Din anul 2003, câinii din Câmpina - sterilizaţi şi vaccinaţi de organizaţia noastră - au fost omorâţi la adăpostul din Bucov. Spre bucuria noastră, cei din Bucov s-au autosesizat şi au încheiat contractul cu Primăria Câmpina. Am solicitat Primăriei să implementeze un proiect de sterilizare şi returnare, singura metodă care ar da rezultate pe termen mediu şi lung şi carene-ar scuti de stresul omorârii animalelor. Evident că ne-au refuzat, spunând că nu vor accepta returnarea, deşi în Regulamentul cadru 995/2004 se prevede posibilitatea reîntoarcerii câinilor acolo unde colectivitatea doreşte acest lucru. Din ianuarie până în septembrie 2008, Primăria nu a avut serviciu pentru gestionarea câinilor fără stăpân, toate reclamaţiile direcţionându-se către fundaţia noastră, care le-a rezolvat gratuit şi neavând nici o obligaţie. În septembrie 2008 s-a organizat o licitaţie la care am fost singurii participanţi şi în cadrul căreia s-a pus problema numai a ridicării câinilor din stradă, municipalitatea nefiind deloc interesată de ceea ce se întâmplă după şi, mai ales, ştiind că eutanasia este interzisă prin lege. În fine, în februarie 2009 au anulat licitaţia (după cinci luni şi cinci zile în care noi am prins în jur de o sută de câini, am facturat şi ni s-a plătit suma de 11.200 lei) şis-a încheiat fără licitaţie contractul cu PF Herescu. Am atacat în instanţă anularea licitaţiei, următorul termen fiind pe 19 mai. Am fost acuzaţi că organizaţia noastră are vreun alt interes, că vrem bani de la Primărie. Am primit de la ei 11.200 lei pentru o sută de câini, pe carei-am sterilizat, deparazitat, vaccinat şi întreţinut în adăpost jumătate de an. Vi se pare cumva o afacere? Nu dorim să obţinem decât respectarea legii şi încetarea omorârii animalelor. Ştim că sunt reclamaţii foarte multe, că sunt câini foarte mulţi; de ce? Pentru ce s-au cheltuit sume enorme, în perioada 2003-2008, cu omorârea? Ce s-a realizat - un oraş sufocat de câini! Pentru că aleşii noştri sunt incapabili să înţeleagă sau măcar să încerce să ne asculte. Nimeni nu vrea câini pe stradă, noi considerăm că avem soluţia acestei probleme numai că Primăria nu vrea. În schimb, aleşii irosesc banii fără să le pese de eficienţă şi de lege. Iar viceprimarul Dragomir este una dintre cele mai înguste la minte persoane pe care am întâlnit-o, care a făcut o problemă personală din lupta împotriva fundaţiei. Ştiu aleşii locali că omorârea câinilor cu intenţie este infracţiune conform Legii nr. 9/2008 şi este pedepsită cu închisoare sau cu amendă penală. Dacă este democraţie, de ce sunt ignorate legile? De ce un viceprimar declară public că el face legea în Campina şi nimeni nu ripostează?!”
Primăria şi Fundaţia se judecă de şase ani!
Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari a fost înfiinţată în anul 2000 de britanicul Robert Smith, cel care mai are şi alte afaceri în zonă, printre care fabrica de confecţii Questa de la Cornu. La începutul relaţiei de colaborare cu Primăria Câmpina, Fundaţia a primit un teren pe Strada Fabricii, pentru amenajarea unui azil chinologic. Reprezentanţii Fundaţiei susţin că au investit aici 80.000 dolari, dar “acum este într-o stare deplorabilă, pentru că nu am mai făcut investiţii din anul 2003, de când ne judecăm cu Primăria”, după cum a declarat Antonia Crăciun, administratorul Fundaţiei. Procesul prin care administraţia încearcă să recupereze acel teren durează, aşadar, de şase ani. Acum, Fundaţia îşi caută un alt avocat, după ce Monica Clinciu - avocata care îi reprezenta în acest proces - a devenit consilier local şi nu mai doreşte să-i reprezinte. Următorul termen al acestui proces este pe 28 mai, dar “probabil, vom cere un nou termen, până ne găsim un avocat”, după cum ne-a declarat Antonia Crăciun.

Parcările, eterna problemă

Pornind de la iniţiativa administraţiei locale de a realiza o parcare în faţa unui bloc de pe B-dul Carol I, chiar în zona în care calea ferată traversează cea mai importantă arteră de circulaţie a Câmpinei, am vrut să vedem care este situaţia parcărilor şi în alte zone ale urbei noastre. În mult prea multe locaţii, situaţia este dezastruoasă, dovedind că parcările rămân una dintre eternele probleme şi dovedind - o dată în plus - că priorităţile administraţiei locale sunt stabilite după alte criterii decât cele ale interesului cât mai multor oameni.Poate cea mai gravă problemă a parcărilor este pe B-dul Carol I, acolo unde nu se permite parcarea autoturismelor decât pe partea dreaptă, în sensul de mers Ploieşti - Sinaia. Aglomeraţia, traficul care începe să rivalizeze cu cel din Ploieşti sau chiar Bucureşti, dar şi nesimţirea mutora dintre conducătorii autoduc la crearea unor situaţii la limita dintre tragic şi comic. Pentru că, în astfel de situaţii se ajunge la parcarea unor autoturisme pe trecerea de pietoni sau chiar pe trotuar, aşa cum se poate vedea în imaginile de mai jos. În schimb, în parcările din spatele blocurilor sunt aproape în permanenţă locuri libere, dar este mai comod să laşi maşina pe trecerea de pietoni - spre exemplu - decât să ocoleşti şi s-o duci în spatele blocului, acolo unde există locuri de parcare suficiente. (Între noi fie vorba, unii mai au puţin şi vor intra cu maşina în magazin sau în market de atâta comoditate...) Situaţii similare se produc şi pe Strada Griviţei, acolo unde se ajunge ca trotuarul să fie blocat în totalitate de câte o maşină, pietonii - fie că este vorba de bătrâni sau de femei cu cărucioare în care sunt copii - sunt nevoiţi să coboare pe carosabil. De asemenea, în dreptul unor instituţii, cum este cazul Oficiului Poştal nr. 1 de pe aceeaşi stradă a Griviţei, aproape toţi cei care au treabă aici îşi lasă maşina pe marginea drumului, perturbând serios traficul, deşi parcarea din spatele BCR este suficient de mare. Dar e mai comod să-ţi laşi maşina la scară, indiferent de disconfortul creat celorlalţi...
Sunt şi zone unde situaţia este şi mai complicată. Pe Strada Grigore Nicolae, locuitorii se vaită că parcările lor sunt blocate în permanenţă de cei care vin în viziă la Spitalul Municipal, instituţie care are o parcare de numai câteva locuri, total insuficiente pentru necesităţile sale. În aceste condiţii, oamenii se duc între blocuri, făcând astfel imposibilă viaţa (parcarea) celor care locuiesc în zonă. Şi asta în ciuda indicatorului care interzice accesul, cu excepţia riveranilor. Locatarii de aici sunt extrem de nemulţumiţi şi iau în calcul inclusiv varianta achiziţionării şi montării unei bariere, eventual cu o cartelă, care să nu mai permită decât accesul celor care locuiesc în această zonă. Administraţia locală nu agrează, însă, o asemenea variantă, temându-se, poate, şi de posibilitatea ca acest exemplu să fie urmat şi de locuitorii din alte zone ale Câmpinei.
O altă situaţie extrem de delicată am întâlnit în preajma Judecătoriei Câmpina. Oamenii care locuiesc în această zonă sunt foarte nemulţumiţi de faptul că toţi cei care vin la Judecătorie îşi parchează maşinile în aşa fel încât blochează de cele mai multe ori accesul în şi din parcarea din spatele blocului. De asemenea, unii locatari din zonă ne-au relatat că de multe ori maşinile blochează şi trotuarele, ceea ce îngreunează accesul trecătorilor. Nu numai aglomeraţia din zona Judecătoriei le crează probleme locuitorilor din această zonă, ci şi alţi agenţi economici. Este cazul unei firme situate chiar în spatele “blocului-schelet” de vis-a-vis de “Erick”. Aici, societatea care se ocupă inclusivde tractările auto a lăsat zile întregi o rampă pentru transportarea autovehiculelor chiar sub semnul de staţionare interzisă, într-o zonă în care maşinile sunt ridicate în cazul parcării neregulamentare!Care ar putea fi concluzia? Situaţia parcărilor şi a traficului, în general, din Câmpina este departe de ceea ce înseamnă un nivel minim de civilizaţie. Iar vinovaţi sunt atât cei din conducerea administraţiei locale, care nu sunt în stare să ofere suficiente locuri de parcare, dar şi mulţi dintre conducătorii auto...
Şmecheri sau... fără bun simţ?
Multe dintre problemele de trafic apar şi din cauza nesimţirii unora dintre conducătorii auto. Este o problemă cunoscută, nu este nimic nou... Numai că, ce te faci când şmecherii sau..., da, cei lipsiţi de bun simţ sunt chiar cei care ar trebui să vegheze la respectarea legii, aşa-zişii “oameni ai legii”. Şi vă vom oferi doar două mostre, având convingerea că toţi cei care circulă - fie ca pieton, fie în calitatea de conducător auto - s-au mai întâlnit cu astfel de exemple.



Poliţistul din imagine avea treabă la bancă... Nu a găsit loc de parcare chiar în faţa băncii, aşa că, şi-a lăsat maşina pe a doua bandă a Bd. Carol I, cu luminile pe avarie, şi-a rezolvat problema, apoi s-a urcat în maşină şi a plecat, cu seninătatea unui om care face asta foarte des. Că doar, el reprezintă... organu’!


Cel de-al doilea exemplu este şi mai elocvent. La intrarea pe B-dul Carol I dinspre Strada Toma Ionescu, există o bandă de preselecţie pentru cei care fac virajul la dreapta. Foarte des, această bandă este blocată de maşini ale unor firme de pază. Şi nu-i întreabă nimeni nimic...

Aşteptăm o reacţie oficială din partea Poliţiei Municipiului Câmpina, în care să ni se precizeze măsurile care au fost luate în cele două cazuri... Probabil că, vom aştepta mult şi bine, ceea ce vorbeşte de la sine despre problemele (de trafic) ale urbei noastre...

Fără sprijinul autorităţilor locale, Eliro ia în calcul sistarea curselor spre Voila

Criza economică nu este o simplă vorbă-n vânt, aşa cum ne amăgeau unii politicieni în campania electorală din toamna anului trecut. Treptat-treptat, efectele crizei au început să apară şi la Câmpina.Societatea Eliro, care a câştigat, prin licitaţie, delegarea gestiunii serviciului public de transport local, asigurând, printre altele, cursa Slobozia - Voila, a înaintat Consiliului Local o adresă prin care doreşte rezilierea acestui contract.Motivele invocate de societatea în cauză sunt în strânsă legătură cu efectele crizei. Astfel, printre motivele menţionate în adresa nr. 49 din 5 mai 2009, a societăţii Eliro, se precizează: “Solicităm să fiţi de acord cu rezilierea contractului de delegare a gestiunii serviciului public de transport local din motive neimputabile societăţii noastre: creşterea cursului euro-leu de la 3,8 în decembrie 2008 la 4,3 în martie 2009; creşterea ratelor de leasing (diferenţa între decembrie 2008 şi martie 2009, tot din cauza creşterii cursului, fiind de peste 46 milioane lei vechi); suma biletelor vândute în martie 2009 a fost de 252 milioane lei vechi, iar ratele de leasing sunt în valoare de 401 milioane lei vechi, de unde rezultă că încasările de pe traseu nu acoperă decât 62% din ratele de leasing; creşterea cheltuielilor cu asigurările RCA şi Casco, cu salariile, CAS, revizii, impozite pe autobuze etc; scăderea numărului de călători din cauza crizei economice, după ce mai multe societăţi importante din Câmpina, precum Confind, Neptun, Turnătorie, au concediat un număr mare de angajaţi. În aceste condiţii, contractul a devenit prea împovărător pentru societatea noastră şi solicităm rezilierea sa din motive neimputabile nouă, urmând a asigura graficul de circulaţie până la organizarea unei noi licitaţii”.Acum, mingea este în terenul Consiliului Local. Va fi foarte interesant de văzut dacă aleşii locali vor accepta din partea unei societăţi comerciale aceeaşi scuză pentru neîndeplinirea unui contract cu cea pe care o folosesc politicienii pentru a-şi justifica neducerea la îndeplinire a programului electoral - criza economică, despre care nici politicienii şi - iată - nici agenţii economici, nu ştiau nimic în toamna anului trecut.

Marian Nistor va fi înlocuit la şefia Pieţei cu Cercel jr?

Un zvon vechi de mai multe luni s-a reaprins în această perioadă. După noile reglementări ale Guvernului, în direcţiile deconcentrate este iarăşi vânzoleala numirii şefilor. La una dintre aceste direcţii se pare că va ajunge - pe criterii politice - şi Marian Nistor, actualmente consilier local şi director al Serviciului Public de Administrare a Pieţei. Mai mult, s-ar fi stabilit deja şi numele înlocuitorului lui Marian Nistor la şefia acestui serviciu, fiind vorba nici mai mult nici mai puţin decât de fiul consilierului local - tot PD-L - Lucian Cercel. Despre această situaţie, Marian Nistor ne-a declarat: „De vreo trei luni se tot zvoneşte că voi pleca... deocamdată, nu este nimic adevărat. Vă asigur că atunci când se va stabili un astfel de lucru, îl voi face public“.

PD-L(DC) vrea să-şi impună preşedinţi la toate comisiile Consiliului Local

La nivelul Consiliului Local Câmpina, cei cinci PNDC-işti au trecut, practic, cu arme şi bagaje, la PD-L, astfel încât ceea ce era numit în glumă ca fiind PD-L(DC) a prins contur tot mai clar. Chiar dacă, oficial, nu se prea vorbeşte de această trecere masivă, care schimbă radical raportul de forţe din Consiliul Local, totuşi, există unele voci care vorbesc despre un plan teoretic, deocamdată, care prevede impunerea oamenilor din această “struţo-cămilă” politică în funcţiile de preşedinţi ai tuturor comisiilor din cadrul Consiliului Local.Practic, ar fi vorba doar de două comisii, deoarece Comisia Buget-Finanţe este condusă de Elena Albu, iar Comisia de Administraţie Publică Locală - de Gheorghe Sandu, amândoi membri ai PD-L. Astfel, în vizorul oamenilor din PD-L(DC) par a fi intrat Jenica Tabacu, preşedintele Comisiei de Cultură - Sport, dar şi Gheorghe Tudor, preşedinte al Comisiei de Urbanism. În privinţa fostului primar Tudor, lucrurile par a fi ceva mai greu de pus în practică, deoarece din această comisie mai fac parte Dragomir Enache (PNL), Adrian Piţigoi (PIN) şi numai doi democrat-liberali - Lucian Cercel şi Marian Nistor. În schimb, Jenica Tabacu poate fi foarte uşor schimbată, ceilalţi patru membri ai comisiei pe care directorul Muzeului “Hasdeu” o conduce făcând parte din PD-L(DC) - Viorel Bondoc, Marian Dulă, Florin Marcu şi Dan Telegescu. O astfel de schimbare ar reprezenta primul semn că, totuşi, Jenica Tabacu nu este chiar de capul ei în administraţia câmpineană... Celor patru consilieri le stă în putere s-o schimbe din funcţie, liderii PD-L(DC) cântărind, în prezent, doar implicaţiile politice ale unui asemenea gest. E greu de crezut că se va întâmpla, dar nu e imposibil. De urmărit...

Uzina Poiana a sărbătorit 110 ani de existenţă

Vineri, la ora prânzului, la cantina societăţii Petroutilaj din Poiana Câmpina a fost mare sărbătoare - Uzina Poiana a aniversat 110 ani de existenţă. Chiar dacă titulatura ei de-a lungul celor trei secole (înfiinţată în secolul al XIX-lea, 1899, a parcurs întreg secolul al XX-lea şi a intrat şi în secolul al XXI-lea) s-a schimbat în mai multe rânduri, din diverse considerente, lumea tot de “Uzina Poiana” va vorbi şi va şti. La eveniment au luat parte foşti şi actuali angajaţi ai acestei uzine, printre care s-au numărat Ioan Simion (actualul patron al Confind), Ion Dragomir (viceprimarul municipiului Câmpina), Dan Ştefan Chiţu (fost preşedinte al echipei de fotbal Poiana Câmpina), Ion Tomescu (directorul Editurii Libra şi al APLER). De asemenea, nu putea lipsi primarul comunei Poiana Câmpina, Aurel Duţă, care, foarte succint, a ţinut să amintească şi faptul că viaţa comunei este strâns legată de cea a uzinei, Petroutilaj fiind cel mai important contribuabil la bugetul local.Amfitrionul acestei sărbători a fost actualul director general al societăţii Petroutilaj, Andrei Hortopan, care lucrează la Uzina Poiana de 34 de ani, iar din anul 1993 o şi conduce, într-o perioadă care nu a fost deloc uşoară. Andrei Hortopan a prezentat un scurt istoric al uzinei, după care a primit o diplomă din partea APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România), pentru sprijinul acordat de-a lungul anilor la manifestarea Galelor APLER, la Câmpina.

Grefierii protestează

Primele acţiuni de protest ale grefierilor şi personalului auxiliar din Judecătoria Câmpina par să nu fi dat rezultatele scontate. Practic, oamenii nu şi-au primit drepturile salariale care le-au câştigat prin sentinţă judecătorească şi nici celelalte sporuri pe care legea le prevede. Paleativul găsit de Guvern pentru încercarea de stopare acestor proteste a fost semnarea unui protocol între Ministerul Justiţiei şi cel al Finanţelor, dar care nu garantează în nici un fel drepturile salariale ale grefierilor.În aceste condiţii, pe parcursul săptămânii trecute, grefierii de la Judecătoria Câmpina au continuat acţiunile de protest, care au constat în întreruperea activităţii în fiecare zi, între orele 10.00 şi 12.00. Dacă lucrurile nu vor intra pe un făgaş normal, dorit de grefierii de la Judecătoria Câmpina, aceştia sunt dispuşi să continue acţiunile de protest, luând în calcul inclusiv varianta ca, de la începutul acestei săptămâni, să intre în grevă generală.

Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu” are un laborator modern de biologie

Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu” din Câmpina şi-a îmbogăţit zestrea educaţională cu un laborator ultramodern de de biologie. Catedra de biologie, condusă de fostul inspector şcolar Stelică Ene, are de curând un laborator frumos, modern, în care mijloacele electronice moderne se întrepătrund cu mijloacele clasice, astfel încât învăţarea ştiinţelor biologice să fie cât mai plăcută şi mai uşoară. Oaspeţii, profesori de biolgie din întregul judeţ, au admirat o dioramă în care se regăsesc plante şi animale specifice zonei noastre geografice.De altfel, aceasta a fost şi tema prezentată de prof. Stelică Ene, în cadrul Cercului Pedagogic al catedrei de biologie, care a avut loc vineri, la Colegiul “Grigorescu”. La deschiderea acestui cerc pedagogic, au mai fost prezenţi fostul deputat Victor Bercăroiu şi fostul consilier local Ion Mircea, ambii contribuind la realizarea acestui modern laborator. De asemenea, la eveniment au mai fost prezenţi prof. Gabriela Tănase, directorul Colegiului Naţional “Nicolae Grigorescu”, dar şi liderul Sindicatului “Valea Prahovei” din cadrul FSLI, prof. Dan Ioan Bujor. După temele din laborator, oaspeţii cercului pedagogic au fost încântaţi să participe la o excursie tematică pe traseul Câmpina - Paltinu, printre obiectivele vizitate numărându-se Staţia de captare şi tratare a apei, dar şi Complexul Hidrotehnic Paltinu.

Aniversare la Muzeul “Grigorescu”

Vineri, 15 mai, la Muzeul Memorial “Nicolae Grigorescu” din Câmpina au avut loc mai multe manifestări dedicate marelui pictor naţional, de la a cărei naştere s-au împlinit 171 de ani. Manifestările au debutat cu o sesiune de comunicări pe teme extrem de interesante: “Nicolae Grigorescu, prezenţă artistică în spaţiul cultural şi religios al judeţului Neamţ”, susţinută de preot Andrei Dănilă de la Mănăstirea Neamţ; “Nicolae Grigorescu astăzi”, susţinută de prof. Bogdan Teodorescu de la Colegiul “Sf. Sava” Bucureşti; lucrarea “Grigorescu şi Războiul de Independenţă”, prezentată de Anca Bratu - muzeograf la Muzeul Judeţean de Artă Prahova şi “Biblioteca artistului”, susţinută de muzeograf Liliana Marin, de la Muzeul “Nicolae Grigorescu” Câmpina. Manifestările dedicate aceluia pe care majoritatea criticilor de artă îl consideră cel mai important pictor român din toate timpurile au continuat cu un spectacol de pantomimă, în regia lui Bogdan Olteanu, ce a înfăţişat momente din viaţa pictorului. În final, a avut loc vernisajul expoziţiei de artă intitulată “Artiştii câmpineni”, care cuprinde atât opere de pictură, cât şi de sculptură realizate de zece artişti, printre aceştia numărându-se Ligia Nicolae, Alfred şi Vlad Dumitriu, Liliana Marin, Carmen Bălan.

Mihaela Mitruşciak, cea mai bună femeie jandarm la proba de pistol

Mihaela Mitruşciak de la Centrul de Perfecţionare Jandarmi din Câmpina a participat recent la faza finală a concursului naţional de tir, organizat de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Printre zecile de participanţi prezenţi la acest concurs, desfăşurat la Tg. Jiu, Mihaela Mitruşciak a reuşit o performanţă deosebită. Jandarmeriţa din Câmpina s-a clasat pe locul I la proba de pistol individual femei, sporind zestrea de trofee a unităţii câmpinene.

Cronica neagră

Traversare cu bucluc. În ziua de 12 mai,în jurul orei 15.45, Tinca C., de 63 de ani, din Câmpina, a traversat B-dul. Carol I prin loc nepermis, fără să se asigure, fiind surprinsă şi accidentată uşor de un autoturism condus de Nicolae P., de 20 de ani, din oraşul Băicoi.
Ghinion? Nu ştim dacă Viorel I., de 54 de ani, din comuna Măgureni, este superstiţios sau nu, dar - cu certitudine - de acum încolo va avea motive să fie. Şi asta după ce a suferit un accident de muncă în ziua de 13 mai, în jurul orei 13.00... Bărbatul, în timp ce se afla la locul său de muncă şi demola o clădire, a aluncat de pe o grindă, căzând de la o înălţime de aproximativ 3 metri. A fost transportat la Spitalul Judeţean Ploieşti, unde i s-a pus diagnosticul - fractură de bazin. Cazul a fost preluat de procurori şi inspectorii de la ITM.
Bătaie... fratricidă. Joi, 14 mai, poliţiştii din Proviţa de Jos au fost sesizaţi despre faptul că pe raza localităţii a avut loc o altercaţie. În baza sesizării s-a constituit o echipă operativă, care s-a deplasat la faţa locului, şi care, din primele cercetări, a constatat că a avut lo bătaie între doi fraţi. Constanţa G., de 58 de ani, din Proviţa de Jos, în timp ce se afla la domiciliu, a avut un schimb de cuvinte neprincipiale cu fratele ei, Ion D., de 56 de ani, din aceeaşi localitate. În urma schimbului de replici, Ion D. şi-a lovit sora cu pumnii, provocându-i o fractură a maxilarului. Victima a fost internată în spital, însă nu a depus plângere. Totuşi, poliţiştii continuă cercetările.

Futures pentru începători (XIV)

Vocabularul opţiunilor (III)
Să spunem că un investitor iniţiază tranzacţionarea unui contract pe opţiuni pe cursul leu/euro la bursa la termen din Sibiu. Această acţiune presupune cumpărarea/ vânzarea unui contract futures echivalent unei cantităţi standard de 1.000 euro, conform specificaţiilor standardizate ale acestuia. În mod similar pe toate activele suport disponibile, tranzacţionarea opţiunilor înseamnă cumpărarea/ vânzarea unui contract futures echivalent unei cantităţi standardizate de acţiuni (1.000 sau 10.000 acţiuni = un contract futures) conform aceloraşi specificaţii standardizate.Specificaţiile unui contract options standardizează mai multe clauze pe care le vom expune în cele ce urmează. Simbolul contractului este cel care identifică contractul options pe piaţă. În cazul contractului options pe cursul valutar euro/leu simbolul este EUR/RON. Dacă activul suport este reprezentat de acţiunile Băncii Transilvania atunci simbolul contractului futures corespunzător este DETLV (“DE” provine de la termenul “DERIVAT” iar “TLV” este simbolul sub care acţiunile Băncii Transilvania sunt tranzacţionate pe piaţa spot). Simbolurile individualizează fiecare contract şi ajută participantii în piaţă să identifice rapid pe platforma de tranzacţionare electronică.Un alt element specific contractelor cu opţiuni este preţul de exercitare. Este preţul stabilit drept referinţă în momentul cumpărarii/vânzarii opţiunii. Poate fi considerat o bornă în funcţie de care, pe parcursul scadenţei, se calculează profitabilitatea opţiunii. Pentru fiecare din cele două părţi implicate în tranzacţie acest preţ este un nivel important, deoarece reprezintă valoarea de la care pierderea sau câştigul lor (în funcţie de tipul de opţiune şi de poziţia short sau long) începe sa ia proporţii. Practic, preţul de exercitare este preţul activului suport rezervat pentru vânzare sau cumpărare (în funcţie de tipul opţiunii) de către cumpărătorul opţiunii. Aceste preţuri de exercitare se listează automat la intervale standard în platforma Eltrans începând cu momentul tranzacţionării primului contract futures suport pe scadenţa respectivă, după o procedură prevăzută în Regulamentul nr. 4 de tranzacţionare al Sibex.Activul suport este contractul futures pe marfa sau produsul care face obiectul acestuia şi care este tranzacţionat pe piaţa futures. Spre exemplu contractul options EUR/RON are ca activ suport contractul futures EUR/RON. Opţiunile pe contractele futures pe acţiuni au ca activ suport contractele futures pe acţiuni tranzacţionate pe piaţa sibiană. Pentru opţiunile DESNP activul suport îl constituie contractul futures DESNP, care la rândul sau are la bază acţiunile societăţii Petrom listată la Bursa de Valori. DESIF3 are ca activ suport acţiunile SIF 3 Transilvania şi aşa mai departe.

Au clacat după pauză...

Gloria Vâlcăneşti - Unirea Câmpina 3-1 (1-1)
Penultima deplasare a formaţiei Unirea Câmpina s-a produs la Vâlcăneşti, acolo de unde câmpinenii sperau să se întoarcă măcar cu un punct.Jocul a început bine pentru trupa lui Pălănceanu şi Cocodel, Vane înscriind în minutul 10, din apropiere, după ce portarul gazdelor, E. Răduţă, a scăpat mingea în faţă. După numai trei minute se produce egalarea, atunci când Păpuşoiu a ieşit neinspirat la o minge şi Jercălău a lobat peste el în plasă. După pauză, câmpinenii au clacat, astfel încât reuşitele aceluiaşi Jercălău (min. 75 - după o greşeală a lui Cârstei) şi antrenorului jucător Cernica (min. 88 - după o minge pierdută prea uşor de Cazan la mijlocul terenului şi o nouă ieşire neinspirată a lui Păpuşoiu) au adus o victorie clară a gazdelor. O victorie facilitată de numeroasele greşeli individuale ale defensivei câmpinene, dublate de neinspiraţia lui Păpuşoiu şi de indiferenţa în atac a unor jucători de la care se aştepta mult mai mult.Unirea are ocazia să demonstreze sâmbătă, în faţa propriilor suporteri, la ultimul meci pe teren propriu în acest campionat, că înfrângerea şi, mai ales, jocul de la Vâlcăneşti a fost doar un accident.

Stad. Vâlcăneşti. Marcatori: Jercălău (13, 75), Cernica (88)/ Vane (10).GLORIA: E. Răduţă - Căţel, I. Răduţă, Jercălău, Petre - Tudor (80 Cernica), Ştefan (cpt), Vlad, Dedu (46 Simion) - Câmpeanu, Pătraşcu. Antrenor: Ion Cernica.UNIREA: Păpuşoiu - Flaidăr, Cazan, Neagu, Cârstei - Coman, Plăvache, Gratie, Ţigănuş (70 Fl. Stoica) - Vane (cpt), Burlacu (47 Motoroiu). Antrenori: Marius Pălănceanu (principal), Daniel Corcodel (secund).Cartonaşe galbene: Căţel (80).Arbitri: Doralin Bârziloiu (Văleni) - Adrian Stoenoiu (Boldeşti), Eduard Pârâianu (Nedelea). Observator: Teodor Negoiţă (Ploieşti).

Arbitri bătuţi la meciul Rapid Cosminele - Coruna Câmpina

Aflată pe un loc 5, departe de orice fel de griji, în Liga C Prahgova, Coruna Câmpina a jucat duminică la Cosminele. Au jucat este un fel de-a spune, pentru că partida s-a încheiat în minutul 43.În acel minut, la scorul de 1-1, după ce arbitrul Daniel Bunea (Buşteni) a eliminat un jucător de-al gazdelor, jucătorii echipei Rapid Cosminele l-au înconjurat pe arbitru şi l-au bătut, astfel încât acesta s-a văzut nevoit să pună capăt partideiu. Mai mult, bătaia a continuat şi la cabine. Despre ce s-a întâmplat acolo ne-a spus chiar Vasile Iacob (foto), delegatul formaţiei Coruna: „Încă de la începutul partidei jucătorii gazdelor au fost foarte nervoşi, pentru că arbitrul nu i-a permis portarului lor să joace, deoarece nu avea viză medicală. Iar la un fault extrem de dur, în minutul 43, când arbitrul a avut curajul să-l elimine pe agresor, jucătorii gazdelor l-au înconjurat şi l-au bătut. În acea încăierare, arbitrul a mai arătat vreo două cartonaşe roţii, după care a fluierat finalul partidei. La cabine, bătaia a continuat, inclusiv eu fiind practic sechestrat vreo 45 de minute în cabina arbitrilor, unde mersesem să semnez raportul de joc. Noroc cu intervenţia unui poliţist prezent la meci, altfel nu ştiu ce s-ar fi putut întâmpla“... Cel mai probabil, Coruna va câştiga la „masa verde“ cu scorul de 3-0.

Coruna organizează o competiţie fotbalistică de 1 Iunie

Pe recent modernizată arenă de minifotbal de la Ştrandul Tineretului, clubul Coruna organizează sâmbătă, 30 mai, începând cu ora 10.00, o competiţie fotbalistică dedicată zilei de 1 Iunie. Conform directorului sportiv al clubului Coruna, Roberto Opaţchi, „sunt aşteptate să participe echipe ale şcolilor generale din localitate, dar şi din împrejurimi, competiţia urmând a se derula pe două categorii de vârstă - jucători născuţi în anii 1996-1997 şi jucători născuţi în anii 1998-1999. Meciurile se vor disputa în sistem eliminatoriu, toţi copii urmând a primi la finalul competiţiei premii. De asemenea, profesorii echipelor câştigătoare vor fi recompensaţi. Cred că este la fel de important şi faptul că această competiţie se constituie într-o nouă selecţie pentru clubul nostru, jucătorii evidenţiaţi urmând a fi legitimaţi al clubul nostru“.

Finala judeţeană a Cupei României va avea loc la Câmpina

AJF Prahova a decis calendarul semifinalelor şi finalei fazei judeţene a Cupei României. Semifinalele vor avea loc marţi, 26 mai, de la ora 17.00, astfel:
Băicoi (Stad. Petrolul): Unirea Câmpina - Intersport Plopeni
Câmpina (Stad. Rafinăriei): CS Băneşti - Caraimanul Buşteni
Finala competiţiei va avea loc sâmbătă, 6 iunie, de la ora 11.00, pe stadionul "Rafinăriei" din Câmpina.