01 iunie 2009

Jenica Tabacu, pusă la “stâlpul infamiei”... în lipsă!

Mult prea liniştita şedinţă a Consiliului Local s-a încheiat cu un adevărat scandal - cel mai vehement atac lansat vreodată în Parlamentul local asupra Jenicăi Tabacu! În sfârşit, consilierii şi chiar primarul Tiseanu au avut curajul să spună lucrurilor pe nume, Monica Clinciu, declanşatoarea atacului, cerând nici mai mult nici mai puţin decât “retragerea deciziei primarului prin care Jenica Tabacu coordonează activităţile culturale”! Gestul Monicăi Clinciu este unul de salutat, ea promiţând că va repeta întreaga “pledoarie” şi în faţa Jenicăi Tabacu, la proxima şedinţă a Consiliului Local. În schimb, trebuie spus că au sărit şi alţi aleşi - Alin Moldoveanu, Elena Albu, Gheorghe Tudor şi, poate surprinzător, Horia Tiseanu - impresia generală fiind că aceştia au profitat de absenţa Jenicăi Tabacu. Şi, coincidenţă, şi a viceprimarului Ion Dragomir. Vor mai avea aceştia curajul să repete tot ceea ce au spus şi în prezenţa Jenicăi Tabacu? Există un precedent care poate genera răspunsul “nu”, pentru că, în februarie, atunci când Mihaela Neagu Petrovici a atacat intenţia Jenicăi Tabacu de a cheltui peste 1,5 miliarde lei vechi pentru cele două manifestări de Ziua Femeii, toţi ceilalţi consilieri au tăcut, devenind complici, în timp ce Mihaela Neagu Petrovici avea lacrimi în ochi... Ultima dată când Jenica Tabacu a fost luată în vizorul colegilor săi s-a întâmplat în mandatul trecut, în aprilie 2008, în pragul campaniei electorale pentru alegerile locale, atunci când Jenica Tabacu a sfârşit şedinţa plângând pe holurile Casei Tineretului... Acum, să vedem cine o să plângă la viitoarea şedinţă a Consiliului Local?

Jenica Tabacu a fost acuzată extrem de vehement de lucruri extrem de grave. Consilierul Monica Clinciu a declanşat acest scandal, alţi aleşi mergând şi mai departe cu atacurile, iar primarul Horia Tiseanu vorbind chiar de... şantaj!
“Cer Primăriei soluţia extremă - retragerea dispoziţiei prin care Jenica Tabacu coordonează activităţile culturale!”
Tonul a fost dat de Monica Clinciu, care a spus ferm: “Preferam să fie şi Jenica Tabacu de faţă, dar mai este mult prea mult până la următoarea şedinţă ca eu să tac. Oricum, tot ceea ce voi spune promit să-i spun şi direct în faţa, la proxima şedinţă a Consiliului. Sunt foarte dezamăgită să constat că noi, Consiliul Local, s-ar părea că n-am avut nici o contribuţie la manifestările cultural-artistice pe care le-a coordonat Jenica Tabacu recent. Ambele manifestări şi le-a atribuit în totalitate, fără să pomenească absolut nimic de Primărie şi Consiliul Local. La aprobarea bugetului,noi am fost cei care am aprobat banii, nu i-a adus ea de-acasă, ca să-şi permită să comenteze acţiunile şi să şi le atribuie pe blogul personal! Cer Executivului soluţia extremă - retragerea dispoziţiei prin care Jenica Tabacu coordonează activităţile culturale, pentru a nu-şi mai trage spuza pe turta ei, cum se spune în popor. Din câte am aflat, de fapt nu-şi asumă nici o responsabilitate, toate contractele fiind semnate de directorii Casei Tineretului şi Casei de Cultură. Ea nu semnează nici contracte, nici facturi,ci-şi asumă numai meritele. Horia Brenciu a fost plătit cu 40 milioane lei vechi să cânte. N-a cântat, doar i-a adus elogii «domnişoarei» Tabacu, fără să pomenească nimic de Consiliul Local. Ştiu că doamna Tabacu a fost rugată să ne prezinte ce înseamnă fiecare sumă în parte şi cum va fi cheltuită, dar ea ne-a prezentat doar sumele globale. În afara lui Brenciu, a fost şi o hostesă, plătită să defileze destul de sumar îmbrăcată... Pentru ce a fost nevoie de toate acestea? Se cheltuiesc bani publici total aiurea!”Alin Moldoveanu a preluat “tirul”, atingând-o pe Jenica Tabacu acolo unde o doare cel mai tare, la Castelul Julia Hasdeu: “Comisia de Cultură ar trebuie să-şi asume organizarea acestor evenimente, aşa cum s-a întâmplat şi de 8 Martie, atunci când comisia Consiliului Local a reuşit să diminueze sumele alocate şi să organizăm, practic, două spectacole cu banii propuşi de Jenica Tabacu pentru unul singur. Asta ca să nu mai vorbim că Muzeul «Hasdeu» cred că este singurul din lume cu faţada acoperită de o prelată, care strică imaginea unuia dintre simbolurile Câmpinei”.Elena Albu a vorbit şi ea despre acest subiect, abordând lucrurile din alt unghi: “Cred că manifestările astea au fost realizate cu fonduri europene, pentru căs-au ocupat de ele oameni de la Biroul de Integrare Europeană şi chiar îi solicit primarului Horia Tiseanu să nu mai permită oamenilor de la acest birou să participe la tot felul de alte acţiuni de acest gen”.“Între o Câmpină dulce şi o Câmpină cu buline roşii, ce ar trebui să alegem?! Noi n-am consolidat o scară de bloc în douăzeci de ani, dar ne ocupăm de aşa ceva?!” - a spus şi Gheorghe Tudor.
“Este un adevărat şantaj!”
Cel care a uluit sala fost primarul Horia Tiseanu, care a vorbit despre şantaj şi a prezentat o situaţie ce ar trebui să le dea fiori reci celor direct răspunzători: “De aceste acţiuni răspund directorii Casei de Cultură şi Casei Tineretului. Văzând nemulţumirea unor colegi din Consiliul Local, m-am uitat foarte atent la facturile pentru «Arenele de joacă». Am cerut detalierea lor şi nu am fost de acord să plătim unele «servicii» printre care: filmarea în cadrul evenimentului - 500 euro, realizarea unui filmuleţ de cinci minute - 380 euro, decontarea transportului cu de peste zece ori valoarea reală şi alte cheluieli nejustificate. În total, nu am decontat suma de 75 de milioane lei vechi, din 500 milioane cât a costat întregul eveniment. Au mai fost şi alte lucruri delicate... Prezentatorul a primit 500 euro pentru câteva ore. Când am pus problema mi s-a spus că înseamnă că nu mai vrem să organizăm acest eveniment dacă tot tai de peste tot, ceea ce este un adevărat şantaj!”În final, consilierii i-au solicitat directorului economic Gheorghe Ecaterinescu să prezinte, la proxima şedinţă, o situaţie detaliată a acestor cheltuieli. I-am adresat şi Jenicăi Tabacu invitaţia de a avea un punct de vedere, în paginile publicaţiei noastre, faţă de acuzele care i-au fost aduse. Până la închiderea ediţiei, Jenica Tabacu nu a răspuns solicitării noastre...

Pentru 500 de lei datoraţi Primăriei,

O femeie cu patru copii riscă să fie dată afară din casă!
Pe Strada Toma Ionescu, în casa de la nr. 6, locuieşte, de aproape 20 de ani, Mădălina Doloman. De fapt, este mult spus, că locuieşte într-o “casă”. Este doar o încăpere de aproximativ 12 metri pătraţi. Închipuiţi-vă că, în această cămăruţă îşi duc traiul cinci persoane! Mădălina Doloman are patru băieţi cu vârste de un an şi jumătate, 7, 14 şi, respectiv, 18 ani. Cu excepţia mezinului, ceilalţi trei băieţi sunt la şcoală. Gheorghiţă, care are 7 ani, s-a născut cu probleme la coloana vertebrală, neavând voie să facă nici un fel de efort.Venitul acestei familii se ridică la suma de 400 lei noi, însumând ajutorul social al mamei, alocaţiile copiilor şi o mică bursă a lui Ciprian, băiatul cel mai mare. Casa în care locuiesc face parte din spaţiul locativ al Primăriei. Chiria acestei case este de aproximativ 50 lei pe lună, fiind pentru mulţi dintre noi o sumă ce poate părea ridicolă. Pentru familia Mădălinei, însă, reprezintă o sumă colosală. Din cauza sărăciei a acumulat, pentru plata chiriei, o datorie de 467,74 lei, iar factura pentru plata gazelor a ajuns la aproape 400 lei. În luna aprilie a acestui an a expirat şi contractul casei. Pentru a putea să-l prelungească trebuie să achite suma datorată pentru chirie, în caz contrar va fi evacuată. Din această cauză, băiatul ei, Alexandru, care a împlinit 14 ani, nu poate să-şi facă buletin. Mădălina Doloman se află într-o situaţie disperată. Pur şi simplu nu are de unde să facă rost de toţi aceşti bani pentru a-şi achita datoriile şi a-şi salva bruma de acoperiş pe care o au deasupra capului ea şi copiii ei. Mădălina nu are soţ. De tatăl primilor doi băieţi a divorţat de mult, neexistând între ei o relaţie de într-ajutorare a copiilor. Nici tatăl celor doi băieţi mai mici nu se oferă să aibă o cât de mică grijă de ei. După spusele sale, copiii ei nu au beneficiat de vreo atenţie din partea Primăriei, cel puţin anul acesta, nici de Crăciun, nici de Paşti. Mama Mădălinei locuieşte în aceeaşi clădire, beneficiind de două camere, dar foarte rar acceptă nepoţii prin prejma ei, din cauza unor afecţiuni psihice. Mai are două surori dintre care una este plecată în Spania, iar cealaltă abia are ce trebuie pentru familia ei cu trei copii.În urma acestor necazuri care s-au abătut asupra familiei sale, Mădălina Doloman a încercat să se înscrie în audienţă la primarul Horia Tiseanu. După spusele sale, în ultimul timp a fost respinsă de către funcţionarele care se ocupă de acest lucru, pe motiv că nuşi-a plătit acea chirie. Se va discuta cu ea în momentul când îşi va achita datoriile. Într-o atare situaţie, se pune o întrebare firească: dacă cetăţenii cu drept de vot nu se pot prevala de dreptul lor de a-şi vedea primarul ales în audienţele oficiale, indiferent de motivul pertinent al vizitei, atunci care este rostul lor? Mădălina Doloman nu are cum să facă rost de bani ca să plătească această datorie. Dorea să discute cu primarul, în speranţa că poate is-ar fi acceptat să achite în rate mai mici sau s-ar fi putut găsi orice altă soluţie cât de cât acceptabilă pentru a putea depăşi această situaţie critică. Până la un punct se poate înţelege şi atitudinea administraţiei locale faţă de acest caz. Din punct de vedere legal, da, aşa este. Dacă timp de trei luni de zile, chiriaşul nu şi-a plătit datoriile care îi revin, riscă o evacuare administrativă. Din punct de vedere uman însă, lucrurile nu pot fi privite doar prin prisma legilor. Ce va face această femeie în situaţia în care va fi dată afară din casă? Ce vor face cei patru copii? Unde vor dormi? Unde îşi vor aşeza puţinele lucruri pe care le au? Poate în stradă vor avea mai mult spaţiu, ţinând cont şi de faptul că, de opt ani, Mădălina depune cerere pentru o locuinţă socială mai confortabilă decât cea în care stă acum. Se ridică din umeri la astfel de întrebări, iar situaţia ei se transformă într-o expresie rigidă, băţoasă, ce se vrea oficială: „nu este un caz singular; ca ea sunt mulţi; asta e legea” etc. Totuşi, legea este perfectibilă. Dar asta este altă poveste.Chiar nu se poate găsi o soluţie pentru ca cei patru copii să nu fie supuşi unor astfel de traume psihice? Măcar pentru aceşti copii să se poata face ceva...

Arenele de joacă au adunat sute de copii dornici de mişcare

“Arenele de joacă”, eveniment organizat de administraţia locală în cadrul campaniei “Sport pentru viaţă”, iniţiată de marea campioană Gabriela Szabo, au reprezentat cel mai frumos moment din acest an în care a fost implicată administraţia locală. Şi asta, poate, pentru că a fost vorba de copii... Copii pe chipurile cărora se vedea bucuria de a face mişcare, aproape sub orice formă, copii dornici de a se întrece într-o competiţie sportivă... A fost cu adevărat frumos! Şi asta chiar dacă aglomeraţia cea mai mare din zonă nu era în jurul Gabrielei Szabo, ci la... agenţia loto din apropiere, unde era coadă!Dincolo de prezenţa impulsionantă a patru mari campioane ale României - Gabriela Szabo, multiplă campioană mondială şi olimpică la atletism, Otilia Bădescu, campioană europeană de tenis de masă, Diana Oprea, campioană mondială de fitness, Monica Roşu, campioană olimpică la gimnastică - “Arenele de joacă” au mai scos în evidenţă un lucru pe care administraţia îl ignoră de ani buni... În Câmpina nu există un adevărat parc, unde copiii să se poată juca, unde să se poată desfăşura o competiţie sportivă de amploare. Administraţia locală, în frunte cu însuşi primarul Horia Tiseanu, prezent la prima parte a manifestării, ar trebui să se gândească mai mult asupra acestui aspect, tocmai după ce au văzut bucuria de pe chipurile copiilor, care au luat cu asalt toate spaţiile de joacă amenajate într-un loc impropriu, la pasajul din jurul Soldatului.

Câmpinenii sunt chemaţi la urne pe 7 iunie

Duminică, 7 iunie, au loc alegerile pentru Parlamentul European. La Câmpina, miza nu pare atât de semnificativă, dovadă fiind şi o campanie electorală “subţire” din partea tuturor partidelor politice implicate. Deh, aşa e când nici un candidat nu e nici măcar din zona Câmpina, pentru că dr. Dan Gavrilescu (locul 37 pe lista PNŢ-CD) nu are absolut nici o şansă! În rest, în afara Adinei Vălean şi a lui Adrian Severin, nici un alt candidat serios şi cu greutate nu a inclus Câmpina printre destinaţiile electorale.La Câmpina sunt tot 23 de secţii de votare, la ultimele alegeri (din 30 noiembrie 2008) fiind aşteptaţi la urne 34.296 cetăţeni cu drept de vot. La acelaşi amintit scrutin, prezenţa la vot a fost de 42,84%, dar sunt destul de slabe speranţe că acest procent va fi depăşit la 7 iunie. Şi asta în ciuda “pregătirilor” intense ale principalelor trei formaţiuni politice - atât PD-L, cât şi PSD şi PNL au maşini pregătite cu care să ducă oamenii la vot, iar duminică vor zbârnâi din nou telefoanele pentru a vă îndemna la vot şi chiar a vă oferi sprijin constând - minim - în transport.La Câmpina, alegerile pentru Parlamentul European vor însemna doar o repetiţie înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie, cel mai important moment politic al anului în România. Acum, doar se fac calibrările, se reglează “ţintele” şi se face încălzirea, dar scorurile vor fi importante mai ales pentru ochii şefilor de la Ploieşti şi chiar de la Bucureşti. C-aşa-i în politică!

Sentinţă favorabilă pentru Rafinărie?

Rafinăria are şanse mari să primească cele 408 miliarde de la ANAF, contravaloarea TVA aferentă perioadei august 2007 - decembrie 2008
De la începutul acestui an, Rafinăria “Steaua Romănă” dă din colţ în colţ, fiind foarte aproape de a închide definitiv activitatea. Cauza? Intrarea într-un cerc vicios generat de nereturnarea, de către ANAF, a TVA în valoare de peste 408 miliarde lei vechi, pentru perioada august 2007 - decembrie 2008. De aici, încetarea contractului cu Petromşi multe alte probleme care au generat sistarea temporară a activităţii şi trimiterea salariaţilor în şomaj tehnic.S-a declanşat şi un proces, care a durat mai multe luni, 26 mai fiind ultimul termen la Curtea Supremă de Justiţie. Unul dintre câmpinenii cares-au implicat pentru rezolvarea acestei probleme delicate a Rafinăriei “Steaua Română” este senatorul Georgică Severin (foto). De altfel, acesta a declarat recent, în cadrul unei conferinţe de presă: “Pe 26 mai a fost ultima înfăţişare la Curtea Supremă de Justiţie, iar sentinţa se va pronunţa la 2 iunie. Am sentimentul că va fi o sentinţă în favoarea rafinăriei. În acelaşi timp, au început negocierile pentru obţinerea unei scrisori de garanţie din partea BCR, iar societatea Petrom este dispusă, în aceste condiţii, să reia contractul de livrare a ţiţeiului către rafinăria din Câmpina”.O rezolvare favorabilă ar însemna reîntoarcerea la lucru a tuturor celor 409 salariaţi ai Rafinăriei, dar şi o importantă piatră de moară luată de pe “sufletul” administraţiei locale.

Turcii ne-au întors spatele?

Câmpina nu va mai fi prezentă la Festivalul Iaurtului de la Silivri!
După ce au stabilit componenţa delegaţiei care va reprezenta Câmpina la o nouă ediţie a Festivalului Iaurtului de la Silivri, autorităţile câmpinene au avut parte de o surpriză neplăcută. Au primit o scrisoare, din partea noii administraţii de la Silivri, în care se precizează că festivalul a fost reorganizat, iar Câmpina nu mai este invitată pentru ediţia din acest an! Deocamdată, edilii Câmpinei nu se pronunţă foarte categoric în această privinţă, trimiţând la rândul lor o scrisoare noii administraţii de la Silivri, oraş înfrăţit cu Câmpina, în care se adresează felicitări pentru alegerea în funcţia de primar şi se adresează invitaţia noilor edili ai localităţii din Turcia de a vizita Câmpina.

Cazinoul a pus... lacătul!


S-a făcut mare tam-tam în legătură deschiderea unui cazinou la parterul unui bloc din zona ultracentrală a Câmpinei. Mai ales că a funcţionat fără a avea autorizaţie de la Primăria Câmpina... Ceea ce nu au reuşit autorităţile pare să fi reuşit, însă, criza economică. De câteva zile, uşile cazinoului - cu nelipsitele simboluri ale dolarului american - s-au închis. Definitiv. Semn că, din câţiva elevi fugiţi de la ore nici chiar ruşii nu pot face... o afacere. Practic, închiderea cazinoului un semn evident că şi la Câmpina se resimt efectele crizei...

“Aşteptăm momentul potrivit pentru preluarea stadionului!”

La ultima şedinţă a Consiliului Local, consilierul Dragomir Enache l-a întrebat pe primarul Horia Tiseanu în ce măsură se poate realiza preluarea stadionului “Rafinăriei” de către administraţia locală, în contul datoriilor de miliarde bune de lei vechi pe care Rafinăria le are faţă de bugetul local. Deşi a promis că va răspunde la finalul şedinţei, Tiseanu nu a mai făcut acest lucru. Am profitat de conferinţa de presă a Primăriei, de după şedinţa Consiliului Local, pentru a afla părerea primarului faţă de această posibilitate. “Nu am mai discutat de câteva luni cu conducerea rafinăriei despre acest subiect. Dar avem în vedere acest lucru şi aşteptăm momentul potrivit pentru preluarea stadionului! Încă nu a sosit acest moment... La ultima discuţie, suma cerută de Rafinărie pentru stadion era mult mai mare decât nivelul datoriilor acestei societăţi faţă de bugetul local”, a spus primarul Horia Tiseanu.

Naşteri puţine în mai

Principalii indicatori demografici înregistraţi la Biroul de Stare Civilă din cadrul Primăriei Câmpina s-au menţinut şi în luna mai în limite comparabile cu cele din lunile anterioare ale acestui an. Numărul naşterilor a atins cota cea mai scăzută din acest an, egalând „minima“ din luna martie.
Lună/Indicator Naşteri Căsătorii Decese
Ianuarie 90 7 61
Februarie 130 13 46
Martie 85 5 40
Aprilie 139 10 39
Mai 85 11 47
Total 529 46 233

Biblioteca Municipală are director nou

Directorul Bibliotecii Municipale “Dr. CI Istrati”, Petra Briciu, a ieşit la pensie. În aceste condiţii, având în vedere că există o ordonanţă guvernamentală prin care se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din administraţia locală, Primăria a decis numirea ca director interimar al acestei instituţii a Lilianei Oiştie. S-a luat această măsură deoarece Liliana Oiştie este singurul angajat al bibliotecii care are studii superioare în domeniu.

Staţiile, în legalitate...

Consilierul Marian Nistor a solicitat Executivului ca în toate staţiile de microbuz de pe teritoriul Câmpinei să existe afişe, la loc vizibil, cu traseele care trec prin acea staţie, orele la care se circulă, eventual şi societatea care este autorizată să efectueze cursele respective. Propunerea lui Nistor - pe care primarul Tiseanu şi-a notat-o conştiincios, în absenţa viceprimarului Ion Dragomir - nu reprezintă decât intrarea în deplină legalitate, din acest punct de vedere. Pentru că şi până acum exista obligativitatea prin lege a tuturor acestor măsuri. Sau - vorba unor cârcotaşi - Marian Nistor a avut în vedere diminuarea numărului de reclamaţii la... OPC, pe această temă, având în vedere că la mijlocul săptămânii trecute a semnat contractul de şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului.

Închisă, dar scumpă!

Peste 270 milioane lei vechipe lună, atât costă paza şi întreţinerea rampei Băneşti
Chiar dacă a fost închisă, depăşindu-i-se capacitatea, rampa ecologică de la Băneşti necesită în continuare sute şi sute de milioane lei vechi. În fiecare lună, paza şi întreţinerea rampei de la Băneşti costă 271,85 milioane lei vechi, cea mai mare cheltuială reprezentând-o salariile celor 11 paznici (179,35 milioane lei vechi). Consilierii câmpineni au aprobat participarea Consiliului Local la plata întreţinerii rampei de la Băneşti. În acest moment, Consiliul Local Câmpina deţine 44,9% din Rampa Ecologică Băneşti, ceea ce înseamnă lunar o sumă de aproximativ 130 milioane lei vechi. În această asociere se mai află Consiliul Judeţean (52,6%) şi Consiliul Local Băneşti (2,5%). Aşadar, o rampă închisă, dar scumpă!

Sporuri de 400 milioane lei vechi, retroactiv, pentru Jenica Tabacu

Banii încasaţi de aleşii locali au reprezentat (aproape) întotdeauna un subiect tabu. Chair dacă sunt plătiţi din bani publici, aleşii locali invocă tot felul de clauze de confidenţialitate (?!) pentru a evita să facă publice sumele încasate de angajaţi ai Primăriei, deci plătiţi din bani publici. Rareori se întâmplă excepţii...Una dintre aceste excepţii s-a produs la ultima şedinţă a Consiliului Local, atunci când, în cadrul primei rectificări a bugetului local din acest an, consilierii au votat şi suplimentarea capitolului “Cultură”. Iniţial, primarul Horia Tiseanu a propus suma de 1,2 miliarde lei vechi pentru “acoperirea drepturilor salariale obţinute în instanţă de personalul contractual, pentru susţinerea promovărilor legale în trepte şi gradaţii din acest an, precum şi acoperirea diferenţei salariale pentru gradul de cercetător ştiinţific al d-nei Jenica Tabacu”. Numai că, în timpul dezbaterilor, tot primarul Horia Tiseanu a propus retragerea sumei de 800 milioane lei vechi şi aprobarea suplimentării acestui capitol doar cu suma de 400 milioane lei vechi, pentru Jenica Tabacu! Ulterior, Horia Tiseanu a mai precizat: “Un birou din cadrul Primăriei nu a calculat foarte bine drepturile salariale ale întregului personal contractual de la Muzeul Hasdeu. Situaţia nu este clară, aşa încât am solicitat Consiliului Local să nu alocăm întreaga sumă, ci numai cei 400 milioane lei vechi pentru Jenica Tabacu”. Ceea ce înseamnă că, în privinţa ei, lucrurile sunt clare. Dacă în lipsa Jenicăi Tabacu, unii dintre consilieri au atacat-o în termeni duri, iată că tot în lipsă i-au acordat şi drepturi salariale în valoare de 400 milioane lei vechi!Aşadar, întreaga sumă, de 1,2 miliarde lei, era pentru tot personalul contractual al Muzeului Hasdeu, dar, în cele din urmă, doar în cazul directorului muzeului lucrurile au fost clare pentru primarul Tiseanu. Este pentru prima dată când - poate şi pentru că nu au avut încotro - aleşii locali fac publice aceste sporuri şi diferenţe încasate de angajaţii Primăriei, care rotunjesc consistent veniturile acestora. Din păcate, este doar o excepţie şi nu regula “transparentei” administraţii Tiseanu...

Traseul Voila provoacă dureri de cap firmei Eliro

O “mână de ajutor” dă şi Primăria?
Am relatat, în urmă cu mai multe săptămâni, despre situaţia traseului spre Voila, asigurat de firma Eliro. Aceasta solicitase administraţiei locale încetarea, pe cale amiabilă, a contractului pentru acest traseu, având în vedere că pierderile sale sunt de 200 milioane lei vechi în fiecare lună numai din diferenţa de curs valutar la plata maşinilor achiziţionate în leasing.Se părea că s-a găsit înţelegerea necesară, iar pe ordinea de zi au figurat mai multe puncte pentru rezolvarea acestei situaţii. Numai că, surpriză! Iniţiatorul proiectelor, Viorel Bondoc, a anunţat retragerea acestora de pe ordinea de zi, după ce firma Eliro a renunţat la solicitarea de reziliere a contractului.Ce s-a întâmplat, de fapt? Primăria a transmis către firma Eliro unele semnale percepute de aceasta ca fiind o dorinţă de reziliere a contractului din vina... firmei. În acest caz, Eliro nu ar mai fi avut dreptul să participe niciodată la vreo licitaţie organizată de Primăria Câmpina! Aşa că a preferat această variantă, care se va solda, foarte probabil, că încetarea contractului în scurtă vreme, deoarece firmaa acumulat deja datorii destul de mari către societatea de leasing.Întrebat de ce nu a dorit administraţia rezilierea contractului pe cale amiabilă, Horia Tiseanu a spus: “Urma să se hotărască în Consiliu acest lcuru, dar mie mi s-a părut de la bun început că oferta firmei a fost una mult prea optimistă”. Viceprimarul Ion Dragomir precizat, la rândul său: “Eu cred că se putea găsi o formulă prin care să nu se încheie acest contract din vina firmei, dar ei au greşit că nu au mai vrut dezbatere în Consiliul Local”.Cei doi edili au fost de acord că oferta prezentată de firma Eliro, cu care a şi câştigat licitaţia pentru traseul Voila, a fost una “curajoasă” sau “mult prea optimistă”. Dar aşa cum pentru politicienii care au promis marea cu sarea este valabilă scuza crizei, de ce nu este valabilă ea şi în cazul unei firme? Nu ne-a putut răspunde nici unul dintre reprezentanţii Executivului...

Lichidarea Companiei Publice, o afacere tot mai întortocheată

Consiliul Local a hotărât, încă de la sfârşitul anului trecut, lichidarea Companiei Publice, dar iată că timpul trece şi lichidarea CPGC se dovedeşte a fi o afacere tot mai întortocheată.La ultima şedinţă a Consiliului Local s-a luat în discuţie şi acest subiect, urmare a unei adrese venite din partea lichidatorului Paul Tifigiu. Că acesta nu a fost prezent, pentru a răspunde problemelor ridicate de consilieri, deşi şi-a încasat deja onorariul, este o altă discuţie, asupra căreia au insistat şi unii dintre aleşii locali.Problema de fond este o mai veche dispută între conducerile succesive ale CPGC şi ale Primăriei Câmpina. Ei bine, un ultim control al inspectorilor Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova a stabilit unele obligaţii la impozitul pe profit şi TVA. Întreaga situaţie a ajuns pe rolul Tribunalului Prahova, existând posibilitatea ca administraţia câmpineană, prin CPGC, să fie obligată prin mijloace specifice (popriri pe conturi, sechestru etc) pentru a achita suma de 4,47 miliarde lei vechi.“Nu cred că se pune problema sechestrului, ci doar a popririi pe conturile CPGC”, a afirmat primarul Horia Tiseanu.Consilierii nu au părut foarte lămuriţi de situaţia creată, astfel încât - cel mai probabil - lucrurile se vor tranşa la o viitoare şedinţă a Consiliului Local, la care să fie invitat şi lichidatorul CPGC, Paul Tifigiu.

Consilierii pleacă “după fonduri europene” în Turcia, Grecia şi Franţa

“Ce criză, dom’le? Tocmai pentru că se stă prost la capitolul atragerii de fonduri europene - şi pentru că tot vine vara - hai să plecăm în vacanţă pe bani publici, dar le spunem contribuabililor că mergem să ne şcolim în atragerea de fonduri europene!” - aşa par să-şi fi spus unii consilieri locali din Câmpina. Aşa că au luat lista invitaţiilor primite de la Federaţia Patronatelor Serviciilor Publice, au pus alături lista consilierilor şi au început să bifeze. Iată ce a ieşit:26 iunie - 5 iulie, Izmir - Kuşadasi (Turcia): Ion Dragomir, Horaţiu Zăgan, Marian Nistor, Elvis Arghir;8-15 iulie, Volos - Kastoria - Katerini (Grecia): Mihaela Neagu Petrovici, Gena Preda, Gheorghe Tudor;22-30 august, Strasbourg (Franţa): Elena Albu, Monica Clinciu, Dragomir Enache, Florin Marcu;5-12 septembrie, Alanya - Antalya (Turcia): Viorel Bondoc, Lucian Cercel, Marian Dulă, Daniel Telegescu.Au rămas pe dinafară, dar probabil că vor pleca la o următoare “invitaţie”, consilierii Jenica Tabacu, Adrian Piţigoi, Gheorghe Sandu şi Alin Moldoveanu.Interesant este că, după ce consilierii au votat tot într-o veselie care, cum şi unde să plece, secretarul Paul Moldoveanu a spus: “Peste un an, la modul concret, să ne spuneţi şi nouă ce fonduri europene aţi adus?” Consilierii, mai ales cei vizaţi, au reacţionat fiecare după cum l-a tăiat capul, dar aceeaşi întrebare s-ar putea pune pentru toate deplasările efectuate în ultimele patru mandate de aleşii locali. Pentru că, în Câmpina, nu se vede nimic pus în practică din ceea ce se vede în ţările străine şi se vorbeşte la aceste întâlniri!

Ziua Vecinului

Schimbarea societăţii româneşti de după 1989 a deschis calea către egalitate în faţa şanselor, către competiţie şi liberă iniţiativă, calea către o gândire comunitar-europeană şi un comportament pe măsură. Toaste acestea, însă, trebuie să respecte regula “Neminem laiedere” (Să nu lezezi pe nimeni).Este criză, a fost criză, va fi criză! Să nu rămânem în criză! În România, fiecare dintre noi s-a născut din fazele crizei şi este lesne de înţeles că asta ar putea fi cauza care face din noi (ferească Dumnezeu!) o populaţie şi nu un popor.O populaţie, spre deosebire de un popor, se manifestă prin fiecare membru al său, fără ca între ei să existe comunicare, într-o permanentă neacceptare, alimentată de interese personale sau de grup. În această comunitate nu este cunoscută, dezvoltată şi respectată calitatea de vecin, ca primă condiţie de convieţuire... ei nu pot fi solidari!În această stare fiecare membru al populaţiei are bucăţica lui de criză; unul în plus şi altul în minus. Cel de-al doilea are convingerea că tot ce are el în minus se regăseşte la celălalt în plus şi de aici s-a ajuns foarte uşor la “capra vecinului”, care de data asta nu trebuie să moară, ci chiar să nu mai... aibă vecinul capră... Tot din această manifestare s-a ajuns şi la ceea ce înseamnă “băiat deştept” despre care, dintr-o gravă eroare de gândire, se afirmă cu nonşalanţă, chiar cu neglijenţă “bravo lui că se descurcă” fără să te gândeşti tu, care afirmi aceasta, că pământul pe care şi-a făcut el conacul este al vecinului sau, mai rău, chiar al tău...Populaţia nu trăieşte într-o patrie, ea populează un ţinut. Patriotism nu există şi din acest motiv nici nu poate să iasă din criză, riscând să rămână în “criză permanentă”. Însă, poporul care se bazează pe relaţia de solidaritate şi patriotism poate să depăşească o stare de criză fiind preocupat conştient de pericolul unei rămâneri în “criza permanentă”. Pentru asta trebuie redescoperit, redobândit şi acceptat conceptul de vecin - vecinul de lângă mine, vecinul european, vecinul global.Câmpina este un oraş cu valenţe deosebite, cu un trecut frumos, cu un prezent... în criză şi cu un viitor imprevizibil, care poate să devină previzibil numai dacă toţi vecinii se vor purta ca vecinii... de lângă casă. Nu este productiv să împarţi o comunitate în vecini de rangul I şi vecini de rangul II; vecinii sunt absolut egali, indiferent de direcţia din care priveşti... peste gard. Ei, vecinii, sunt esenţa vieţii comunitare, ei sunt cei care asigură echilibrul şi liniştea unei localităţi, păstrând relaţii de “bună vecinătate”. Astfel de relaţii nu vor apropia, nu ne vor înstrăina unii de ceilalţi; numai împreună vom trece peste greutăţile crizei.În aceste vremuri, un vecin a vrut să-şi facă o pensiune din propria casă... şi n-a reuşit. “Vecinul global” i-a dat voie pentru că acolo la el perioada pensiunilor trecuse, “vecinul european” i-a dat voie pentru că el are pensiuni pe oriunde şi este conştient că, mai ales pe timp de criză, este o soluţie de supravieţuire, atât pentru el, cât şi pentru puterea locală. Nu i-a dat voie “vecinul de lângă gard”, s-a opus pentru că este mai uşor să... murim împreună; să trăieşti împreună, ca vecini, este greu, pentru că trebuie să fi de acord şi în faza de criză în care ne aflăm noi, asta nu se poate. Ca să poţi schimba ceva, mai întâi este necesar să ai acel ceva... Şosele suspendate, la Bucureşti, nu avem pentru că nu vor vecinii... Autostrăzi adevărate nu avem pentru că... pe vecinii noştrii i-a despăgubit mai mult decât pe noi... De douăzeci de ani nu am reuşit nimic pentru că nu vrem. Am reuşit, însă, să ne urâm reciproc şi să ne facem că nu ştim de ce!?!Să înfiinţăm “Ziua Vecinului”, care să se sărbătorească în fiecare zi. Bună dimineaţa... vecine! (Dragomir ENACHE)

Mircea Badea a vorbit despre Ioana Laura Pârvu

În ediţia noastră trecută v-am prezentat cutremurătorul caz al Ioanei Laura Pârvu, o fată din Câmpina, care, la 23 de ani, a primit o cruntă lovitură - metastază! Am primit nenumărate semnale ale unor oameni care doreau să ajute... Pe toţi i-am îndrumat spre contul deschis la BRD de Ioana Laura Pârvu. Nu mică ne-a fost surpriza să constatăm că, printre cei care s-au alăturat campaniei locale, s-a numărat şi cunoscutul realizator de televiziune Mircea Badea, care a prezentat acest caz şi a promis chiar că va dona o sumă de bani în contul Ioanei.

Mai puţine şcoli pe harta judeţului!

Numărul tot mai mic de elevi duce la desfiinţarea unor unităţi de învăţământ din unele localităţi prahovene. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova au anunţat deja că, începând din toamnă, patru şcoli vor fi desfiinţate. Este vorba de şcolile cu clasele I-IV din satele Stejaru - comuna Brazi, Seciu - comuna Şotriile, sat Slon (Satul Nou) - comuna Ceraşu si Târleşti - comuna Poseşti. Gheorghe Borovină, inspector şcolar general adjunct al ISJ Prahova, a declarat că instituţiile cu elevi puţini vor funcţiona în continuare, deoarece nu poate fi asigurat transportul elevilor în alte localităţi, de către administraţiile locale, sau pentru că, pe viitor, este posibil ca numărul de copii să crească. În cazul elevilor de la şcolile din satele Târleşti, Stejaru şi Seciu, reprezentanţii ISJ Prahova spun că desfiinţarea unităţilor nu va afecta elevii, deoarece instituţiile la care vor fi mutaţi sunt aproape de domiciliul acestora.

Ziua Eroilor

Joi, 28 mai, de Înălţare, în Cimitirul Eorilor din Câmpina a avut loc o ceremonie de comemorare a eroilor. Foarte mult lume a ţinut să fie prezentă la acest eveniment - de la administraţia locală, la partide politice, organizaţii militare, societăţi comerciale şi până la grupuri de copii, cu toţii aducând un pios omagiu eroilor Câmpinei.

Ziua Mediului, cu sponsorizări şi acţiuni pentru copii

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a instituit, în anul 1972, ca data de 5 iunie să fie declarată Ziua Internaţională a Mediului. Cu acest prilej, Primăria Câmpina organizează o serie de evenimente dedicate în cea mai mare parte copiilor. De la bugetul local nu s-a alocat nici un ban pentru această acţiune, totul fiind realizat prin contribuţia unor sponsori. Programul acestei sărbători arată astfel:
- luni, 1 iunie, orele 10-12 - concurs desene pe asflat, Strada Plevnei (participanţi - 578 copii; 221 premii);
- marţi, 2 iunie, orele 10-12 - concurs de zmee, Strada Siretului (participanţi - 94 copii, 10 premii); concurs de biciclete (participanţi - 327 copii, 20 premii);
- miercuri, 3 iunie, orele 10-12 - igienizare zonă agrement (pista de motocros, Fântâna cu Cireşi, pârâul Câmpiniţa) - participanţi - 105 copii;
- joi, 4 iunie, orele 10-12, vizită la Rampa Ecologică Băneşti (participanţi - 79 elevi);
- vineri, 5 iunie, orele 10-12, marş al copiilor începând de la Casa Tineretului (participanţi - 778 copii).

Istoricii din România s-au reunit la Câmpina

În week-end-ul trecut, Câmpina a fost gazda Conferinţei Naţionale a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, manifestare anuală la care participă istorici şi profesori de istorie reprezentanţi ai filialelor judeţene ale acestei societăţi. De această dată a fost rândul Câmpinei să organizeze Conferinţa Naţională, majoritatea oaspeţilor fiind cazaţi la hotelul de la Casa Tineretului, acolo unde au avut loc şi dezbaterile. La deschiderea oficială au participat primarul Horia Tiseanu, senatorul Georgică Severin (a cărui meserie de bază este cea de profesor de istorie), consilierii locali Jenica Tabacu şi Marian Dulă.Profesorul Gheorghe Râncu a făcut oficiile de gazdă, deschiderea fiind marcată prin scurte discursuri. Au urmat o serie întreagă de prelegeri, prezentări de rapoarte ale filialelor şi alte activităţi interne specifice oricărei organizaţii.În după-amiaza de sâmbătă s-a vizitat Parohia “Sf. Nicolae” din cartierul Slobozia, acolo unde au fost descoperite recent necropole din epoca bronzului, iar duminică s-a vizitat Complexul Arhitectural şi Istoric “Matei Basarab” de la Brebu.Nu a lipsit nici masa festivă, desfăşurată sâmbătă seara la Casa Tineretului, istoricii din majoritatea judeţelor ţării simţindu-se bine la Câmpina, unii chiar manifestându-şi intenţia de a reveni atât în Câmpina, cât şi în împrejurimi, atât pentru a se delecta, dar şi pentru a-şi revedea prietenii, colegii.

Tomografii pe bani!

De ceva vreme, la Spitalul Municipal Câmpina există un tomograf. De aproape două săptămâni, acesta funcţionează, dar... costă! Inclusiv tomografia.Detalii despre costurile realizării unei tomografii ne-a oferit directorul Spitalului Municipal, Constanţa Ţiţei: “Există un sistem de coplată şi unul privat. Pacienţii care achită în sistem de coplată sunt cei care fac investigaţiile prin Casa de Asigurări de Sănătate Prahova sau cei internaţi în cadrul Spitalului Municipal Câmpina. Dacă s-a terminat contractul cu CAS pe luna respectivă, pacienţii trebuie să plătească tariful integral sau să aştepte luna următoare. Tariful integral variază de la 60 lei până la 160 lei. În sistemul de plată privat, preţurile oscilează de la 190 lei la 450 de lei, în funcţie de complexitatea examinării. Tot pentru acest sistem de plată se aplică o reducere de 7% pentru două segmente şi de 10% pentru trei segmente. Examinările se fac de către un medic specialist în radiologie, după care sunt trimise la Bucureşti on-line, rezultatele fiind gata în 24 de ore”.

Prefectura a desfiinţat Oficiul Prefectoral de la Câmpina

Criza economică a lovit puternic în administraţia judeţeană, una dintre măsurile luate la nivelul Prefecturii Prahova fiind desfiinţarea singurului oficiu prefectoral care funcţiona în afara capitalei judeţului. Acum, spaţiul de la etajul întâi al Casei Tineretului nu mai este folosit decât o dată pe săptămână, de către un reprezentant al Oficiului pentru Protecţia Consumatorului.

Energopetrol, profit mai mic cu 30%

Energopetrol Câmpina, companie specializată în instalaţii electrice, a anunţat că pe primul trimestru al acestui an a înregistrat un profit mai mic cu 30% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, cifra de afaceri a rămas cam la acelaşi nivel, 3,51 milioane lei în primul trimestru din 2009, faţă de 3,48 milioane lei pe primul trimestru al anului trecut. Compania estimează o creştere nesemnificativă a profitului din acest an, la 120.000 lei, pe afaceri în stagnare, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de acţionari în ultima Adunare Generală a Acţionarilor.

Lemet se menţine pe profit după primul trimestru

Producătorul de mobilier Lemet din Câmpina a înregistrat în primele trei luni ale acestui an o cifră de afaceri de 14,9 milioane lei (3,5 milioane euro), în scădere cu 15% comparativ cu perioada similară a anului trecut, când a raportat afaceri de 17,7 milioane lei (4,7 milioane euro). „În această perioadă am avut un profit net de 0,96 milioane de lei (0,2 milioane euro), faţă de 4,3 milioane de lei (1,2 milioane euro) în intervalul similar din anulo 2008“, a spus Alexandru Rizea, directorul general al Lemet, citat de „Ziarul Financiar“. La nivel de retail, Lemet operează aproximativ 100 de unităţi atât proprii, cât şi în sistem de franciză. La finalul primului trimestru din anul 2009, în cadrul companiei lucrau 402 angajaţi, faţă de 373 la finalul lunii martie din 2008. Anul trecut, compania a raportat o cifră de afaceri de 25 milioane euro, faţă de 23 milioane euro cu un an înainte.

Cronica neagră

Scandal în casa altuia. La Poiana Câmpina, în urma unei discuţii purtate în contradictoriu între copii a două familii, “seniorii”s-au luat la bătaie. Mihail P., de 29 ani, şi Luana P., de 37 ani, au intrat fără drept în locuinţa lui Ion C., de 41 ani, şi efectiv l-au luat la bătaie. L-au bătut în asemenea hal, încât victima a fost internată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, cu diagnosticul “traumatism facial, fractură cu înfundare os zigomatic drept, fractură oase proprii nazale”. Poliţiştii continuă cercetările.
A plonjat în Doftana. Cu maşina! În timp ce conducea propriul autoturism pe raza comunei Valea Doftanei, Dinu S. nu a adaptat viteza într-o curbă periculoasă, s-a lovit de glisiera metalică de pe marginea drumului şi a plonjat în albia râului Doftana, de la o înâlţime de 13 metri. Din impact a rezultat decesul conducătorului auto.
Pistoale şi cartuşe de... 70 de ani! Poliţiştii din Brebu au fost sesizaţi de Constantin E. despre faptul că, în timp ce efectua lucrări de demolare a unei anexe a locuinţei, în pod a găsit trei pistoale ruginite si şapte cartuşe ce provin din al doilea război mondial. Poliţiştii s-au deplasat la faţa locului şi au ridicat muniţia şi pistoalele.
L-a lovit acceleratu’! În seara zilei de luni, 25 mai, trenul accelerat 1622 Braşov - Bucureşti Nord l-a surprins şi accidentat mortal pe Remus C., de 38 ani, din Breaza. Incidentul s-a produs în apropierea haltei Breaza Nord, la km 108.
Buturuga mică... Elena V. s-a convins de justeţea proverbului cu buturuga mică după ce a fost implicată într-un accident, la Măgureni. Neadaptând viteza la coborârea unei rampe şi din cauza lipsei de experienţă, a pierdut controlul asupra autoturismului pe care-l conducea, s-a lovit de o buturugă şi s-a răsturnat. Din accident a rezultat rănirea uşoară a pasagerilor Anca V. şi Cătălin D.
Au găsit hoţii de cai! În ziua de 27 mai, poliţiştii din Breaza i-au depistat pe Vasile Ş. şi Cristian M., suspectaţi de furtul unor cabaline din Breaza. Cei doi au fost reţinuţi pe baza de ordonanţă pentru 24 ore, urmând a fi prezentaţi Parchetului cu propunere de arestare preventivă. Caii au fost găsiţi pe raza comunei Dărăşti - Ilfov şi înapoiaţi părţii vătămate.
Cu lemnele în maşină... Poliţiştii din Şotriile l-au depistat joi, 28 mai, pe Ionuţ N., de 23 ani, din localitate, care conducea un autoturism fără a avea permis de conducere. Ba, mai mult, în maşină avea lemne, pentru care nu a putut prezenţa acte de provenienţă. S-a ales şi cu dosar penal şi cu o sancţiune contraveţională.
Tineri, hoţi din locuinţe. Alexandru D. din Poiana Câmpina a sesizat Poliţia că i-au dispărut din locuinţă un calculator, draperii şi un raft din alamă, toate în valoare de aproximativ 30 milioane lei vechi. Poliţiştii au stabilit că suspecţi sunt Mihai B., de 24 ani, şi I.N., de 15 ani, ambii din Poiana Câmpina.

Futures pentru începători (XVI)

Vocabularul opţiunilor (V)
Opţiunile în SUAOpţiunile, în forma în care le întâlnim şi astăzi se tranzacţionează din anul 1973, când au apărut în peisajul economiei americane la cea mai mare bursă de opţiuni din lume, chiar şi la ora actuală, anume Chicago Board of Options Exchange. Înainte de acest moment, asemănător cu situaţia din România de acum 7 – 8 ani, investitorii aveau puţine posibilităţi de a-şi investi banii: puteau să aleagă între a cumpăra sau vinde acţiuni, sau să cumpere obligaţiuni guvernamentale.Fiind si cea mai veche bursă specializată în opţiuni, CBOE are şi produsele cele mai elaborate: opţiuni pe acţiuni, opţiuni pe indici, opţiuni pe rate ale dobânzii, opţiuni pe futures şi chiar opţiuni pe portofolii de tip Holding.
Opţiunile în EuropaŞi bursele europene s-au aliniat noilor cerinţe ale investitorilor care interacţionează pe plan economic mondial. Datorită apariţiei unor riscuri tot mai complexe, s-a acţionat astfel şi asupra dezvoltării mecanismului de protejare, situaţie care a dus la introducerea la tranzacţionare a opţiunilor şi în economia euro.
Opţiunile în România În piaţa autohtonă de capital, aceste produse au fost lansate la Bursa din Sibiu în noiembrie 1998. Opţiunile pe contracte futures tranzacţionate la Sibex oferă investitorilor posibilităţi de tranzacţionare prin care fiecare dintre ei să-şi exprime şi să-şi gestioneze mai sigur si mai amplu interesele sale financiare. Sibex pune la dispoziţia investitorilor opţiuni având ca suport activ contracte futures pe acţiuni tranzacţionate la BVB precum si pe valute (EUR/RON, USD/RON, CHF/RON, EUR/USD), pe rata dobânzii (BUBOR3) sau pe uncia de aur (SIBGOLD). Opţiunile tranzacţionate la Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu sunt instrumente financiare asemănătoare contractelor futures, dar cu anumite diferenţe notabile. Investitorii potenţiali nu trebuie să fie descurajaţi de terminologia complicată, pentru că în esenţă opţiunile sunt nişte contracte cu un mecanism şi o utilitate care pot fi descifrate foarte uşor. De asemenea, folosirea opţiunilor, prin versatilitatea lor nelimitată, poate aduce avantaje enorme celor care le tranzacţionează, iar aceste avantaje se vor reflecta cert în contul lor.

Intersport Plopeni şi Caraimanul Buşteni vor juca finala Cupei României la Câmpina

Caraimanul Buşteni - CS Băneşti 7-5 (3-3, 2-2, 1-1, 4-2 la lovituri de departajare)
Ceva mai mult de două sute de spectatori, dintre care aproape jumătate din Băneşti, au fost prezenţi marţi seară la semifinala fazei judeţene a Cupei României dintre Caraimanul Buşteni şi CS Băneşti, partida disputându-se la Câmpina, pe stadionul “Rafinăriei”. Până la urmă a fost un meci bun, cu numeroase goluri - 6 în 120 minute - cu răsturnări de situaţie (cele două formaţii au condus pe rând), cu eliminări (Anghel, de la Caraimanul), cu o lovitură de pedeapsă (cea din care s-a deschis scorul, transformată de Albu pentru CS Băneşti, în minutul 27), cu un arbitraj excelent (asigurat de Viorel Căunei şi asistenţii săi), cu o galerie frumoasă (cea a formaţiei CS Băneşti) şi cu nu mai puţin de patru bare, toate în contul buştenarilor, dintre care trei numai ale tânărului Diaconu, de departe cel mai bun jucător al meciului, la mai puţinde 17 ani!În principal din cauza căldurii, meciul a început destul de... moale. Doar Diaconu, de la Caraimanul, a zguduit barele porţii băneştenilor cu două şuturi superbe în minutele 7 şi 8. Barele nu se opriseră încă din tremuratul admirativ, atunci când o greşeală în defensiva buştenarilor se soldează cu o recuperare, iar Anghel nu are decât soluţia împiedicării adversarului, chiar şi cu preţul unui cartonaş galben. Penalty-ul este transformat fără greşeală de Albu şi CS Băneşti conducea cu 1-0 spre bucuria fără limite a suporterilor ei. Ei bine, până la pauză, buştenarii reuşesc egalarea prin Chira, la o fază la care tribuna băneşteană a cerut ofsaid, nejustificat - şi mai trimit o dată mingea în bară, din lovitură liberă, prin acelaşi excelent Diaconu.După sfertul de oră de odihnă, odată cu ascunderea soarelui după... meridiane, jocul devine ceva mai vioi. Se joacă pe contre, extrem de intens. Echipa de la poalele Caraimanului preia conducerea prin Nuţescu, după care survine eliminarea lui Anghel. În inferioritate numerică, Buşteniul face pasul înapoi, apelând din ce în ce mai rar doar la arma contraatacului. În ciuda pasului înapoi, dominarea cvasiunanimă a băneştenilor, la care se aştepta toată lumea, nu vine. Aproape că nici nu se simte diferenţa de efectiv şi asta chiar dacă Florin Cristache - antrenorul jucător al băneştenilor - a reuşit egalarea în minutul 86, cu un şut din apropiere, la singura fază finalizată a acestuia.Aşadar, prelungiri... Tot jucătorii din Buşteni par mai proaspeţi, iar băneştenii nu reuşesc să-şi valorifice sub nici o formă avantajul omului în plus. Şi asta chiar dacă Apostol reuşea, în minutul 112, un gol care pentru mulţi părea... “de aur”. Nu a fost de acord Diaconu, puştiul de aproape 17 ani de la Caraimanul, care a transformat excepţional o lovitură liberă de la peste 30 metri, cu un şut bine plasat, care a atins şi pământul în faţa portarului din Băneşti... Era minutul 119. Astfel că, pentru a se stabili finalista Cupei României a fost nevoie de lovituri de departajare.Contrar, poate, aşteptărilor, mult mai tinerii jucători ai formaţiei Caraimanul Buşteni au dat dovadă de mai multă tărie de caracter, dar şi că stau mult mai bine la capitolul “psihic”, pentru că nu au ratat nici una dintre cele patru lovituri de departajare de care a fost nevoie. Astfel, pentru Caraimanul au transformat: Diaconu, Tilivea, Nuţescu şi Iacob. De partea cealaltă, Apostol şi Albu au reuşit să înscrie, în vreme ce mai experimentaţii Filote şi Amorăriţei au ratat. Astfel, după numai patru serii de lovituri de departajare, Caraimanul Buşteni s-a impus în faţa formaţiei CS Băneşti, cu scorul de4-2 la loviturile de departajare, calificându-se pentru finala care va avea loc sâmbătă, 6 iunie, de la ora 11.00, tot la Câmpina şi tot pe stadionul “Rafinăriei”.
Unirea Câmpina - Intersport Plopeni 0-1 (0-0)
Una dintre semifinalele fazei judeţene a Cupei României, cea dintre Unirea Câmpina şi Intersport Plopeni, s-a desfăşurat la Băicoi, pe stadionul “Petrolul”. Unirea a început mai bine jocul şi a condus primele atacuri spre poarta adversă, dar replica plopenarilor a fost viguroasă, Păpuşoiu fiind cel care a salvat în mai multe rânduri. Timp de mai bine de o oră de joc, cele două formaţii şi-au împărţit perioadele de dominare... În minutul 63, arbitrul Mihai Gabriel Dogaru îi acordă al doilea avertisment lui Ungureanu şi, implicit, îl elimină, în faza imediat următoare, din acelaşi minut, producându-se marcarea unicului gol al partidei, prin Puiuleţ. Ce s-a jucat până la final nici nu a mai contat, astfel încât finala fazei judeţene a Cupei României va avea loc între Intersport Plopeni şi Caraimanul Buşteni.Iată şi formaţiile aliniate de cele două conduceri tehnice:Unirea: Păpuşoiu - Gratie, Neagu, Basma, Brânzea - Ţigănuş (cpt), Ungureanu, Plăvache, Flaidăr (60 Coman) - Burlacu (70 Motoroiu), Vane. Antrenori: Marius Pălănceanu, Daniel Corcodel.Intersport: Andrei (cpt) - A. Radu, Stanciu, Boca, Grigore - Negreanu, Angelescu (77 Chilian), Căpraru (89 Veselu), Bunea - Puiuleţ, Drăgan (46 Chejnoiu). Antrenor: Daniel Dumitrache.Arbitri: Gabriel Dogaru - Bogdan Banu (Ploieşti), Stelian Mălăroiu (Pucheni). Observator: Constantin Safta (Iordăcheanu).

Rezultate Liga A Prahova

Etapa a XXXIV-a (29-31 mai)
Progresul Aluniş - Caraimanul Buşteni 3-0**
Petrolul III Ploieşti - Avântul Măneciu 1-1
Petrolul Teleajen - CS Băneşti-Urleta 6-0
Gloria Vâlcăneşti - CS Petrolul '95 3-3
Recolta Dumbrava - Unirea Câmpina 0-3*
AS Văleni - CS Ceptura 2-4
CS Floreşti - CS Brazi 4-3
Unirea Brebu - Cheile Doftanei Brebu 4-3
Voinţa Bălţeşti - Intersport Plopeni 5-5
*Recolta Dumbrava s-a retras din campionat, iar toate jocurile până la final vor fi omologate cu scorul de 3-0 în favoarea adversarilor acestei echipe.
** Caraimanul Buşteni nu s-a prezentat.
Clasament
1. Petrolul Teleajen 34 25 6 2 132-14 84
2. Petrolul Ploieşti 34 23 8 3 69-22 77
3. Intersport Plopeni 34 22 8 4 92-34 74
4. Avântul Măneciu 34 21 6 7 103-48 69
5. Petrolul '95 Ploieşti 34 18 7 9 77-52 61
6. CS Băneşti Urleta 34 15 6 13 74-61 53
7. Caraimanul Buşteni 34 14 7 13 69-66 49
8. Cheile Doftanei Brebu 34 14 5 15 57-51 47
9. Unirea Câmpina 34 14 5 15 58-53 47
10. CS Brazi 34 11 10 13 59-63 43
11. Gloria Vâlcăneşti 34 13 4 17 63-74 43
12. CS Ceptura 34 12 5 17 70-81 41
13. Vointa Bălţeşti 34 10 6 18 58-102 36
14. Unirea Brebu 34 8 9 17 52-75 33
15. Progresul Aluniş 34 10 3 21 46-100 33
16. CS Floreşti 34 7 7 20 44-91 28
17. AS Vălenii de Munte 34 7 6 21 29-79 27
18. Recolta Dumbrava 34 6 2 26 31-117 20
Echipa Petrolul Teleajen a câştigat campionatul Ligii A Prahova şi va participa la jocul de baraj pentru accederea în Liga a III-a. Jocurile de baraj nu au fost încă stabilite prin tragere la sorţi, ştiindu-se doar că se vor disputa undeva la mijlocul acestei luni.În acest moment nu se ştie cu exactitate câte echipe vor retrograda din Liga A Prahova. Totul depinde de eventuala accedere a formaţiei Petrolul Teleajen în Liga a III-a, în urma jocului de baraj, dar şi de posibilitatea formaţiei FCM Câmpina, retrasă la începutul acestui sezon din Liga a III-a, de a se înscrie în Liga A Prahova. Lucrurile sunt încă departe de a fi lămurite, mai ales că, după stabilirea ierarhiilor sportive, poate interveni cumpărarea locurilor, sub diverse subterfugii la limita regulamentelor, ceea ce denaturează grav spiritul oricărei competiţii.

Cupa “Coruna” a adus bucurie pentru zeci de copii

Chiar dacă a plouat, sâmbătă, pe terenul Ajax Team de lângă Casa Tineretului, s-a organizat Cupa “Coruna” la minifotbal pentru copiii şcolilor generale din Câmpina şi împrejurimi. Dincolo de ploaie, dincolo de premiile importante oferite de organizatori, copiii au avut bucuria de a se întrece într-o competiţie frumoasă, aşa cum ar trebui să fie cât mai multe pentru copiii Câmpinei şi nu numai.

Coruna, în finala judeţeană la juniori “sub 17 ani”

Săptămâna trecută, pe stadionul “Matizol” din Ploieşti, au avut loc două meciuri importante de juniori în stabilirea echipelor care vor reprezenta judeţul nostru la competiţiile de pe plan naţional.Finala juniorilor “B”, “sub 17 ani”, s-a disputat între Petrolul Ploieşti şi Coruna Câmpina, “găzarii” antrenaţi de Lucian Sotir impunându-se cu scorul de 3-1, prin golurile marcate de Gheorghe (2), Stan, respectiv Hromei. În cealaltă finală, a juniorilor “C”, “sub 15 ani”, Petrolul II Ploieşti a dispus de... Petrolul I Ploieşti, cu scorul de 6-5, după executarea loviturilor de departajare.

Alegeri la AJF pe 27 iunie

Biroul Executiv al AJF a decis convocarea Adunării Generale pentru data de 27 iunie, ora 10.00, la sala de festivităţi a Cercului Militar.Pe ordinea de zi a Adunării Generale a AJF figurează alocuţiunea preşedintelui, raportul Biroului Executiv privind activitatea pe perioada scursă de la ultima adunare generală, aprobarea calendarului competiţional pentru sezonul 2009 - 2010, aprobarea sistemului competiţional pentru sezonul 2010 - 2011, prezentarea bilanţului contabil şi aprobarea acestuia, prezentarea raportului Comisiei de Cenzori şi aprobarea acestuia, alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui, precum şi a Comisiei de Cenzori. Pentru alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui se vor putea depune candidaturile până la data de 12 iunie, ora 12.00.În mod aproape cert, actualul preşedinte al AJF Prahova, Silviu Crângaşu, nu pare a avea emoţii în a obţine un nou mandat, în ciuda numeroaselor scandaluri în care a fost implicată instituţia care conduce fotbalul prahovean. De la celebrul şi mediatizatul scandal al cartonaşelor, generat de dezvăluirile fostului statistician, la numeroasele bătăi din ligile inferioare, toate urmate de măsuri mult prea blânde din partea mai marilor AJF.

Cupa “1 Iunie” la tenis de masă

La Şcoala Centrală Câmpina, cu sprijinul societăţii EdilConst şi prin contribuţia financiară directă a profesorului Dan Dumitriu, s-a desfăşurat a patra ediţie consecutivă a Cupei “1 Iunie” la tenis de masă pentru copii. La cinci mese de joc s-au aflat faţă în faţă zece elevi şi eleve de la mai multe şcoli generale. În întrecerea fetelor, câştigătoare a fost Ioana Maghiar, de la Şcoala Nistoreşti, iar în întrecerea băieţilor s-a impus Ciprian Dumitru, de la Şcoala Centrală Câmpina.

Colegiul Militar Breaza a câştigat Olimpiada sportului militar liceal

În perioada 25-29 mai, la Alba Iulia a avut loc Olimpiada sportului militar liceal, la care a participat şi un masiv echipaj de la Colegiul Naţional Militar “Dimitrie Cantemir” din Breaza.În întrecerea rezervată tenisului de masă, echipa din Breaza, antrenată de Andrei Mostovoi, a dat un adevărat recital, punctajul acumulat în această întrecere permiţând la final clasarea pe primul loc în ierarhia generală. Cum este pentru al treilea an când echipa Colegiului Militar Breaza câştigă această Olimpiadă, trofeul a intrat definitiv în posesia instituţiei brezene.Toţi elevii din Breaza, prezenţi la Alba Iulia, unde au învins la un singur punct chiar echipa gazdelor de la Colegiul Naţional Militar “Mihai Viteazul”, au fost întâmpinaţi acasă ca nişte adevăraţi campioni.