22 decembrie 2009

Cum ar fi arătat Câmpina astăzi, dacă nu exista Revoluţia din 1989?

Ce aveam până în 1989? Cincinalul în patru ani şi jumătate, întuneric, frig în case, galantare goale, program la televizor de numai două ore, salam cu soia, cozi la tacâmuri şi – poate mai mult decât orice altceva – teama de a vorbi, teama de a spune ceea ce gândeam cu adevărat. Mai existau şi Radio Europa Liberă, antena pentru bulgari, micile supape prin care se mai făcea respiraţie gură la gură unui popor despre care toţi credeau că este o… „mămăligă”. Sunt destui cei care nu au prins acele vremuri. Dacă nu le-ai trăit este foarte greu să le înţelegi… Poate tocmai de aceea am vrut să aflăm de la câteva dintre personalităţile locale ce ar fi însemnat Câmpina astăzi, în anul 2009, dacă nu ar fi existat evenimentele din decembrie 1989, care au dus la căderea lui Nicolae Ceauşescu. E doar un exerciţiu de imaginaţie, fără nostalgii şi fără regrete.

Ion Stamen (în 1989 – maior, comandantul unităţii de securitate, actualmente Centrul de Perfecţionare al Jandarmeriei Câmpina; în 2009 – colonel în rezervă): „Nu m-am gândit niciodată… Probabil că oraşul s-ar fi dezvoltat în continuare, dar pe coordonatele trasate, aşa cum se făcea atunci, de la nivel central, cu un accent mai mare pe cantitate şi mai puţin pe calitate. Probabil că se mai dezvoltau şi societăţile economice din Câmpina, despre care se spunea, la sfârşitul anilor ’80, că produceau cât un întreg judeţ. Probabil că ar fi crescut şi numărul de salariaţi, după ce acum 20 de ani numărul acestora ajunsese să egaleze numărul locuitorilor. Ştie toată lumea ce aglomeraţie era în autogară şi prin toate staţiile unde veneau maşinile din comunele din jur. Poate că atunci ne mulţumeam cu puţinul care ni se dădea, atât din punct de vedere al confortului, cât şi al hranei şi căldurii. Sunt convins că ne doream mai mult, dar nu exista curajul s-o spunem. Oricum, în primii ani de după ’90 visam la mai mult decât a ajuns acum Câmpina…”

Victor Bercăroiu (în 1989 – viceprimarul Câmpinei; 2009 – om de afaceri; în perioada 2000-2004 a fost deputat în Parlamentul României, iar în iunie 2008 a candidat la funcţia de primar al Câmpinei): „Nu ştiu dacă s-ar fi putut, pentru că ceva trebuia să se întâmple… Aşa cum erau lucrurile atunci, în acel context internaţional, nu se mai putea… Chiar înainte cu multe zile de acele evenimente m-a sunat Doru Ecaterinescu să mă întrebe dacă facem revelionul împreună. I-am zis că o să vedem dacă în anul acela aveam să facem revelionul. Eu simţeam poate mai mult decât oricine altcineva revolta oamenilor şi problemele lor, pentru că la mine veneau foarte mulţi oameni în audienţă. Şi ei aveau două probleme majore – locuri de muncă şi locuinţe. Eu eram ales viceprimar din anul 1987, eram la acel moment cel mai tânăr viceprimar din ţară, iar în toamna anului 1989 am avut privilegiul de a merge în RDG, la Magdeburg, împreună cu Şerban Teodorescu, fost ministru al Construcţiilor de Maşini, la acel moment secretar economic al judeţului, şi cu Puiu Gheorghe, actual director la Romtelecom, atunci primar la Boldeşti. Am avut şansa de a fi în tribună atunci când Gorbaciov a vorbit despre utilitatea căderii Zidului Berlinului. Mi-a fost limpede că sfârşitul acelui regim era aproape şi era inevitabil să se întâmple ceva şi la noi. Dar nu credeam că avea să fie o schimbare atât de dură… Pentru Câmpina erau pregătite lucrări edilitare de mare importanţă în programul din perioada 1990-1995. Era vorba de dezvoltarea oraşului în zona de nord, realizarea unei pasarele peste calea ferată de la fostul Electromontaj până la fosta staţie Peco de la intersecţia Carol I cu Strada Istrati, o sală de sport cu 2.000 locuri, construirea unui al doilea cinematograf, construirea unei şcoli noi în locul Şcolii Generale nr. 2, precum şi construirea de noi blocuri de locuinţe. Numai în 1989 se realizaseră 400 de apartamente… Nu cred că de atunci s-au mai realizat în toţi aceşti ani 400 de apartamente…”

Florin Buda (în 1989 – inginer la Neptun; 2009 – director al Casei Tineretului): „Cred că oraşul nu arată cu mult diferit faţă de cum arăta acum 20 de ani. S-a făcut un cartier nou, Erupţiei, s-au făcut case prin ANL, s-a populat zona dintre Câmpiniţa şi Muscel, iar restul lucrărilor nu au fost decât cele normale, fireşti, care cred că s-ar fi realizat indiferent de regimul politic. În primii ani s-au finalizat unele lucrări începute înainte de 1989 – parcul de la notariate, parcul Milia şi altele. Şi poate cel mai important lucru ar fi că am devenit municipiu, dar asta implica unele avantaje înainte de ’89, acum nu mai înseamnă mare lucru, poate doar o chestiune de orgoliu”.

Dragomir Enache (în 1989 – inginer IRA Câmpina; 2009 – consilier local): „Pentru că evenimentele din 1989, printr-o „întâmplare gândită”, dar prost gândită, au întinat Sfânta zi de Crăciun a anului 1989, îmi este greu să-mi imaginez acum cum ar fi arătat astăzi Câmpina de atunci. Şi totuşi o să încerc: centrul oraşului ar fi arătat la fel pentru că are aceleaşi blocuri, dar are astăzi mai puţine magazine cu vitrine frumoase, care să fie pregătite de „vitrinieri” (meserie dispărută astăzi), mai multe magazine cu vitrine pline „ochi” cu băuturi; calea ferată, tot pe centru, are barieră nouă, deşi trenul trece mai rar; bulevardul oraşului oricum ar fi arătat mai bine, pentru că acum arată rău… Cartierele ar fi arătat mai rău pentru că acum arată mai bine (unele au case rezidenţiale, altele - protecţie administrativă). Noroc că asfaltarea este îmbrăcămintea care ne dă nouă tuturor senzaţia de nou şi bunăstare, dar nu ştiu dacă ne ţine şi de cald. Câmpina, oricum, a arătat întotdeauna bine datorită aşezării sale fericite şi datorită, în primul rând, oamenilor care s-au aşezat aici, pentru că omul sfinţeşte locul, iar dacă mai este şi liber se poate comporta ca atare. Dacă n-ar fi fost ’89, n-ar fi fost oameni liberi, n-ar fi fost egalitate în faţa şanselor, competiţie... Deci, Câmpina nu ar fi arătat mai rău, dar cred că poate să arate şi mai bine!”

Gheorghe Ecaterinescu (în 1989 – director general adjunct Uzina Mecanică; 2009 – director Direcţia Economică a Primăriei Câmpina): „Este foarte greu de spus… Nu ştiu… Era şi atunci destul de greu… Oricum, în Câmpina s-au făcut multe lucruri în ultimii 20 de ani, dar probabil că ar fi fost şi mai multe realizări, în special pe linie edilitară, de infrastructură, transport, pentru că aşa era sistemul care funcţiona atunci. Dar erau şi alte lucruri… Spre exemplu, dacă ningea aşa cum ninge acum, nu circula nimic şi veneam pe jos de la Băneşti până la uzină”.

Marian Dulă (în 1989 – ofiţer MApN; 2009 – colonel în rezervă, consilier local): „Dacă nu ar fi existat Revoluţia, dar ar fi existat celelalte evenimente (în principal căderea „Cortinei de Fier”), Câmpina nu ar mai fi avut piaţă de desfacere pentru produsele realizate de cei 42.000 de angajaţi. Câmpina s-a adaptat repede la noile condiţii economice. Dacă nu ar fi fost Revoluţia, Câmpina ar fi pompat resurse la bugetul de stat, pentru dezvoltarea altor localităţi, neglijându-se pe sine. Se vede şi acum că în 45 de ani nu s-a construit o primărie, nu s-au realizat creşe şi grădiniţe şi chiar şcoli. Câmpina ar fi devenit un oraş cenuşiu, fără legătură cu Bucureştiul, capitala ţării şi cu străinătatea”.

Gheorghe Tudor (în 1989 – inginer, director adjunct ICIM; 2009 – pensionar, consilier local; între anii 2000-2004 a fost primarul Câmpinei): „Poate s-a şi distrus ceva înainte de ’89… Ţin minte, era o clădire foarte frumoasă, chiar pe centru, unde era o farmacie… Era o clădire în stil veneţian, de prin 1910 şi mi-a părut tare rău când a fost demolată. Important este că nu a rămas nici un loc neutilizat, s-a reconstruit, acordându-se o altă perspectivă centrului Câmpinei. După 20 de ani au rămas cam aceleaşi societăţi, cam cu aceeaşi activitate, inclusiv Rafinăria. Din păcate, şi aici avem o vină cu toţii, în ultimii 20 de ani, Câmpina nu a beneficiat de nici o investiţie majoră, reprezentativă”.

A venit iarna...

În sfârşit, a venit iarna...O iarnă adevărată, cu zăpadă din abundenţă...În a doua parte a săptămânii trecute, câteva zile a nins aproape fără întrerupere, aşa cum fiecare dintre noi îşi imaginează că ninge doar în basme...Ninsoarea a dat destule bătăi de cap autorităţilor locale şi responsabililor cu deszăpezirea. Chiar dacă pe străzile principale s-a intervenit de la căderea primilor fulgi, ninsoarea abundentă, continuă, făcea aproape inutilă intervenţia. S-a circulat cu greutate, în condiţii specifice de iarnă, iarpe străzile laterale şi în cartierele mărginaşe lucrurile au stat cu mult mai rău decât în zona centrală.O problemă mult mai mare a părut a fi cea a trotuarelor. Porţiunile unde se realizase deszăpezirea alternau cu cele unde nu intervenise nimeni, ceea ce ducea (şi duce) la o stare de disconfort a pietonilor. De altfel, Primăria Câmpina chiar a atras atenţia, într-un comunicat de presă, asupra obligaţiei fiecărui agent economic de a realiza deszăpezirea în dreptul magazinului sau firmei sale. Ce ne facem, însă, cu porţiunile de trotuar unde acest lucru ar fi trebuit realizat de administraţia locală şi care nu arătau delocca un exemplu pentru ceilalţi?Ninsoarea căzută din abundenţă a afectat şi zonele limitrofe Câmpinei, producând disfuncţionalităţi majore în buna circulaţie dintre Câmpina şi localităţile învecinate. Astfel, dacă ieşirile şi intrările din Câmpina au fost prioritatea absolută a firmei care se ocupă de deszăpezire, în primele zile de ninsoare nu s-a putut urca la Brebu, drumul fiind practic închis zeci de ore. De asemenea, o bună porţiune de drum între lacul de acumulare de la Paltinu şi comuna Valea Doftanei a fost impracticabilă, ceea ce a dus la izolarea comunei vecine.În concluzie, autorităţile locale, dar şi cele judeţene par a fi la limită în privinţa obţinerii unei note de trecere pentru examenul cu iarna... Scuza că i-a luat ninsoarea prin surprindere cu o săptămână înaintea Crăciunului ar fi de-a dreptul jenantă...

“Borduriadă” în cartierul Câmpiniţa, cu facturi umflate!

n Aceasta a fost concluzia controlului efectuat de inspectorii Curţii de Conturi la Primăria Câmpina n Firma vinovată şi-a recunoscut implicit “greşeala”

Mai bine de două luni şi jumătate, la Primăria Câmpina s-a derulat obişnuitul control al Curţii de Conturi. Spre mulţumirea oficialilor administraţiei locale, controlul nu a descoperit nereguli importante în activitatea specifică. Poate cu o singură excepţie...Inspectorii Curţii de Conturi au depistat plăţi pentru cheltuieli directe nejustificate în valoare de 33.897 lei în cadrul lucrării de reabilitare a trotuarelor din cartierul Câmpiniţa, pe B-dul Carol I, de la intersecţia cu Strada Rahovei şi până la intersecţia cu Strada Siret. Această lucrare a fost adjudecată prin licitaţie publică de firma Soluţii Urbane SRL Bucureşti, la valoarea de 277.000 lei.Inspectorii Curţii de Conturi au găsit decontate cheltuieli directe nejustificate, printre care: pentru 255 de tone de moloz rezultat din execuţia lucrării, pentru înscrierea nejustificată în deviz a unei cantităţi transportate mai mare decât cea reală (de la 1.000 tone la 782 tone), pentru transportul rutier al betonului, pentru transportul unor materiale cu... lopata, cu roaba, toate acestea fiind stabilite cu ajutorul unui calcul simplu prin utilizarea indicelui de densitate al materialelor respective.În urma controlului inspectorilor Curţii de Conturi s-a realizat un deviz de diferenţă pentru suma de 33.897 lei, care reprezintă mai mult de 10% din valoarea totală a lucrării. Ca un semn de recunoaştere a “greşelii” de umflare a facturilor, firma bucureşteană a acceptat devizul de diferenţă, urmând a returna suma încasată nejustificat. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, litigiul nu va putea fi rezolvat decât în faţa instanţei, unde administraţia locală ar avea câştig de cauză fără echivoc, raportul Curţii de Conturi având valoare de experiză judiciară.În ciuda rezolvării acestui caz rămân două întrebări: ce s-ar fi întâmplat dacă inspectorii Curţii de Conturi nu descopereau aceste facturi umflate şi dacă mai există astfel de lucrări la care s-au umflat facturile?

Cine este beneficiarul?
SC Soluţii Urbane SRL Bucureşti este furnizorul echipamentului de joacă pentru cunoscutul lanţ de restaurante McDonalds. Firma este administrată de Petronel Butuc şi are un singur asociat, pe Ruxandra Dobrescu. În anul 2008, firma bucureşteană a avut o cifră de afaceri de 24.692.801 lei şi un profit de 5.948.322 lei, obţinut cu 24 de angajaţi.

Au apărut primele disensiuni între administraţia locală şi conducerea spitalului

Consiliul Local a aprobat, în cadrul rectificării bugetare, alocarea a 300.000 lei pentru plata utilităţilor restante la Spitalul Câmpina. S-au aprobat banii, dar nu înainte ca unii consilieri să ridice unele semne de întrebare faţă de activitatea managerilor spitalului. Actualii manageri, nu cei vechi, în timpul cărora s-au acumulat restanţele! “Eu nu ştiu sigur dacă aceşti bani se duc pe utilităţi. Le solicit colegilor mei consilieri un acord de principiu pentru ca de acum înainte să nu se mai aloce nici un ban pentru spital până când solicitarea de finanţare nu trece pe la comisiile de buget-finanţe şi sănătate ale Consiliului Local… Sunt de acord să le dăm aceşti bani, dar în mod normal trebuia să analizăm şi noi situaţia, să vedem pentru ce se cer banii şi cum sunt folosiţi”, a spus Alin Moldoveanu. Primarul Horia Tiseanu a adăugat: “Am avut o discuţie cu managerul spitalului, Călin Tiu, şi ştiu că există unele datorii. Dar nu îmi place să fim în faţa faptului împlinit”. Interesant este că primarul Horia Tiseanu a mai tăiat din lista de datorii înaintată de conducerea spitalului, care solicitase suma de 388.880 lei, reprezentând restanţele la plata utilităţilor. Adică, Electrica – 112.405 lei, GDF Suez Bucureşti (gazul metan) şi preluare termoficare de la Esco Energy Iaşi – 151.467 lei, HidroPrahova (apa şi canalizare) – 12.961 lei, Floricon Salub – aproximativ 37.943 lei, Petroutilaj – 60.365 lei, Jovila Construct (furnizorul de apa pentru Secţia Poiana) – 1.926 lei, RomTelecom – 11.814 lei. Ultimele trei nu au fost agreate de primarul Tiseanu, care şi-a justificat gestul: “Nu mi se pare normal ca de la bugetul local să fie plătite telefoanele, internetul şi alte datorii”. Toată această tensiune post-electorală vine după un moment în care noua conducere a spitalului a reuşit să achite o parte din datoriile moştenite, ajungând cu nivelul acestora de la 677.324 lei la 388.880 lei. Ceea ce nu e deloc puţin lucru! Şi atunci, de unde această reacţiea unora dintre aleşii locali? Să fie acesta semnalul decisiv pentru Călin Tiu de a renunţa la conducerea interimară a Spitalului Municipal Câmpina?

Expoziţie de Crăciun a copiilor de la Şcoala Specială Voila

În holul Primăriei Câmpina a fost amenajată o expoziţie cu vânzare. Sunt felicitări şi alte obiecte specifice sărbătorilor de iarnă, create de copiii de la Şcoala Specială din cadrul Spitalului de Psihiatrie Voila. Sunt copii care au probleme reale şi a căror viaţă nu este tocmai uşoară. Ei au pus mult suflet în obiectele create, iar noi toţi îi putem răsplăti cumpărând aceste obiecte. Nu au preţ, fiecare dă cât vrea sau cât poate, dar fiecare bănuţ strâns contează. Aşa că, dacă aveţi drum prin zonă, nu ezitaţi să intraţi în sediul Primăriei şi să cumpăraţi măcar o felicitare! Banii strânşi vor fi folosiţi pentru copiii de la Şcoala Specială!

Colindători la Centrul Sf. Filofteia

Vineri după-amiază, pompierii din Câmpina, împreună cu reprezentanţi ai Primăriei, i-au ţinut locul lui Moş Crăciun, vizitând Centrul Sf. Filofteia din localitate. Aici, copiii i-au primit pe oaspeţi cu tradiţionalele colinde şi s-au bucurat cu sinceritate de toate cadourile oferite.

Centrul de Instruire al Jandarmeriei din Câmpina se pregăteşte să comemoreze 20 de ani de la jertfa eroilor unităţii în Revoluţia română (III)

În ultimele săptămâni, am încercat să reaminim evenimente importante din Revoluţia din decembrie 1989. În acest ultim episod, vă prezentăm o scurtă mărturie a unuia dintre supravieţuitorii masacrului de la Otopeni căruia i-au căzut victime şi 37 de militari şi angajaţi ai actualului Centru de Perfecţionare al Jandarmeriei din Câmpina. Unul dintre ofiţerii superiori prezenţi atunci la Otopeni a fost Aron Bugoiu, acum colonel în rezervă. “23 decembrie 1989 a fost o zi foarte lungă, cu o succesiune de momente care ne-au marcat tuturor viaţa până astăzi. Este o zi pe care nu am cum să o uit, atât din cauza intensităţii acelor evenimente, a faptului că s-a murit lângă mine, dar şi pentru că nici dumneavoastră nu mă lăsaţi! Acea zi a început la 3 dimineaţa, când s-a dat alarma. Dormisem foarte puţin după ce pe 21 şi 22 decembrie fusesem în zona Comitetului Central. S-a pus problema de la început să mergem la Otopeni, apoi a început să se tragă asupra cazărmii de la Băneasa şi ordinul a fost amânat. În cele din urmă, am plecat spre Otopeni, trecând prin mai multe punctede control, de recunoaştere. Eu eram în al treilea camion şi ultimul. Când am intrat pe aleea care se face din DN1 spre clădirea aeroportului, la puţin timp s-a dezlănţuit măcelul. Când am realizat că se trage asupra noastră, am fost convins că am fost prinşi într-o ambuscadă, deşi nu ştiam cine trage asupra noastră. Eu am avut noroc cu pădurea din partea dreaptă a acelui drum... Am sărit din cabina camionului, care mi-a fost scut în faţa focului. Se trăgea dinspre aeroport, din faţă, dar şi de pe clădirea Departamentului Aviaţiei Civile, din partea stângă, acolo unde şi astăzi este o zonă restricţionată. Nu am înţeles nici până astăzi de ce se trăgea şi de acolo... Apoi, nu-mi pot explica de ce s-au comportat faţă de noi aşa cum au făcut-o, atât în timpul focului, cât şi încă patru ore după aceea, deşi fusesem recunoscuţi conform consemnului anterior. Am fost trataţi foarte rău până în dimineaţa zilei de 27 decembrie când am plecat spre Câmpina. Sunt amintiri dureroase, dar aveam datoria de a le evoca în semn de respect faţă de cei care au murit atunci”, a declarat Aron Bugoiu. Astăzi, 22 decembrie, de la ora 11.00 la monumentul din faţa unităţii va avea loc comemorarea eroilor.

Ultima şedinţă, ultimul scandal...

Joi, 17 decembrie, a avut loc ultima şedinţă din anul 2009 a Consiliului Local Câmpina. Per ansamblu, a fost o şedinţă liniştită, bine strunită de liberalul Dragomir Enache, o şedinţă în care nu s-a făcut nici măcar o aluzie la rezultatele alegerilor prezidenţiale, până la momentul... şampaniei. Aceasta a fost oferită de reprezentanţii Executivului, în buna tradiţie care marchează finalul oricărui an. Atunci, pe principiul “cele rele să se spele...”, consilierii şi reprezentanţii Primăriei au ciocnit împreună o cupă de şampanie, prilej pentru Horaţiu Zăgan să-şi amintească, nu fără umor: “Ultima oară când am băut şampanie a fost cam degeaba...”, cu aluzie evidentă la seara turului al doilea al alegerilor prezidenţiale, atunci când şi social-democraţii câmpineni au sărbătorit victoria lui Mircea Geoană. Dar înainte de şampanie, de la ultima şedinţă a Consiliului Local nu putea lipsi scandalul, de această dată aleşii locali certându-se pe tema toaletei publice din zona pieţei! Frumos şi interesant subiect pentru un final de an... Şi încă un an foarte greu.

Pensionarii au acces gratuit la WC-ul public cu cuponul de pensie în mână!
Proiectul care a iscat tensiuni la ultima şedinţă a Consiliului Local a fost propus de Alin Moldoveanu şi se referea la modificarea unor prevederi din hotărârea recent adoptată privind taxele şi impozitele locale. Concret, Alin Moldoveanu a propus accesul gratuit la WC-ul public din zona Pieţei Centrale a pensionarilor. Consilierul Mihaela Neagu Petrovici a venit cu o propunere care avea să stârnească mari discuţii şi să-i scindeze pe aleşii locali în două tabere, mai degrabă după criteriul politic: “Suntem deficitari la capitolul asigurării unor toalete ecologice, aşa cum ar fi civilizat. Vă invit pe ganguri să vedeţi cum miroase, pentru că acestea sunt folosite ca toalete publice. Apoi, e şi o problemă practică - cum îi ceri omului respectiv cuponul de pensie când el vine la toaletă?! Totuşi, în definitiv, e un serviciu public, iar eu propun că ar fi mai bine să fie gratuit pentru toată lumea”.Propunerea i-a supărat pe democrat-liberali, chiar dacă, iniţial, Alin Moldoveanu a spus: “Nu sunt împotriva acestui amendament. Eu nu am zis pentru toţi, pentru că sunt mulţi care nu sunt atât de civilizaţi încât să păstreze în condiţii cât mai bune această toaletă publică”.Totuşi, treptat, poziţiile s-au antagonizat, iar argumentele folosite au fost uneori la limita dintre penibil şi ridicol. Elocvent este următorul dialog între Mihaela Neagu Petrovici şi Alin Moldoveanu: “Cum îi identifici calitatea de pensionar?” “Îi ceri cuponul de pensie!” “Face pe el până-şi găseşte cuponul!”Au mai fost şi alţi consilieri care s-au pronunţat pe marginea acestui subiect. Ion Dragomir - “E jenant să dăm tot felul de gratuităţi, iar pentru WC-ul public să cerem taxă. Ar fi fost mai civilizat să fie gratuit pentru toată lumea”; Horaţiu Zăgan - “La fel ca şi în cazul parcărilor, înainte de a pretinde civilizaţie, ar fi cazul ca noi să le asigurăm condiţiile necesare”; Marian Nistor - “Am avut o experienţă similară cu WC-ul de la piaţă, care iniţial era gratuit, iar după trei zile era distrus. Iar cuponul de pensie nu este o cărămidă să nu poată fi ţinut în portofel şi arătat la nevoie”; Gheorghe Tudor - “Dacă ne cramponăm de o astfel de gratuitate, dar cheltuim zeci şi sutede milioane pentru «balcoane înflorite» şi mai ştiu eu ce alte concursuri, atunci e grav”; Gheorghe Sandu - “Cine vrea să folosească un serviciu public, trebuie să plătească!”Finalul intervenţilor a stârnit hazul, Gena Preda încercând să găsească soluţia salvatoare: “Ar fi bine să împăcăm şi capra şi varza...” “La WC?”, a întrebat curios cineva. Şi apoi, cine era capra şi care era varza în această ecuaţie? Oricum, Gena Predanu a reuşit să realizeze această împăcare.Una dintre cele mai dure intervenţii a venit din partea primarului Horia Tiseanu, pe care puţini l-ar bănui de o asemenea incisivitate şi duritate: “Gratuitatea pentru pensionari se poate asigura la fel cum se face şi pentru transportul în comun. Dacă este nevoie putem să le facem nişte legitimaţii. Dacă veţi adopta gratuitate pentru toată lumea la toaleta publică, la următoarea şedinţă a Consiliului Local voi veni cu un proiect prin care toată lumea să folosească gratuit parcarea de la piaţă, toată lumea să poată folosi gratuit transportul public în comun... Eu cred că Primăria trebuie să se îngrijească să fie realizate investiţii care să aducă şi bani la bugetul local. S-a vorbit aici despre toalete ecologice... Cine v-a împiedicat să propuneţi până acum achiziţionarea unor asemenea toalete ecologice?!”În cele din urmă s-a trecut la vot... Amendamentul consilierului Mihaela Neagu Petrovici privind acordarea gratuităţii tuturor la folosirea toaletei publice a fost respins, după ce nu a adunat decât voturile consilierilor PSD şi PNL (6 la număr), în vreme ce proiectul aşa cum a fost propus de Alin Moldoveanu a fost votat cu numai două abţineri (Mihaela Petrovici şi Gheorghe Tudor).

Bugetul a ajuns la 70,195 milioane
Ultima şedinţă a însemnat şi ultima rectificare a bugetului local din acest an. Cele mai importante modificări în buget se referă la reducerea cu 63.000 lei a cheltuielilor de la capitolul învăţământ, care nu afectează veniturile cadrelor didactice, precum şi suplimentarea cu 300.000 lei din sumele defalcate din cota de TVA pentru finanţarea lucrărilor la Campusul grupului şcolar Energetic. Astfel, bugetul local al Câmpinei a ajuns la valoarea de 70,195 milioane lei.

Primarul Tiseanu, faţă în faţă cu birocraţia
Unul dintre punctele care au fost discutate la şedinţa Consiliului Local a fost legat de aprobarea planului de ocupare a funcţiilor publice pentru anul 2010 pentru aparatul de specialitate al primarului, un proiect iniţiat de însuşi primarul Horia Tiseanu.Nimeni nu a avut nici o obiecţie, în afara... iniţiatorului, care a precizat: “Este un plan care nu va fi atins niciodată...Dar, dacă nu-l aprobaţi, nu mai poate fi nimeni angajat sau promovat. Personal, eu, ca inginer, nu înţeleg deloc acest plan abstract. Este o birocraţie, dar dacă aşa cerea legea, asta e!”

De ce nu s-a mai discutat nimic despre HidroPrahova?
Scandalul precedentei şedinţe a Consiliului Local fusese axat pe diferendul dintre administraţia locală şi societatea HidroPrahova, cea care a preluat serviciul public de apă şi canalizare de la “defuncta” CPGC. În urmă cu aproximativ o lună, aleşii locali s-au bătut cu pumnul în piept că se vor lupta pentru binele comunităţii cu această societate care le creează numai probleme... Atunci s-a vorbit inclusiv despre necesitatea rezilierii contractului cu HidroPrahova şi ieşirea Câmpinei din această asociere. S-au spus destule vorbe grele, promiţându-li-se câmpinenilor că situaţia va fi rezolvată în cel mai scurt timp. Mai mult, Elvis Arghir anunţa ulterior că va realiza un proiect de hotărâre privind ieşirea Câmpinei din această asociere, dăunătoare pentru intersele municipiului şi ale locuitorilor săi. Ştiţi ce s-a discutat despre acest subiect la ultima şedinţă a Consiliului Local? Nimic...La final, l-am întrebat pe Elvis Arghir unde este proiectul pe care spunea că l-a depus. Consilierul liberal ne-a răspuns: “Eu am depus un proiect de hotărâre, dar am văzut că nu a mai intrat pe ordinea de zi. Consilierul juridic al Consiliului Local, Laurenţiu Olăraşu, vă poate confirma că am depus un astfel de proiect”. Atunci, poate data viitoare... Sau poate nu...

Licitaţie pentru lucrări de canalizare pe mai multe străzi
Primăria Municipiului Câmpina a depus, pe site-ul de achiziţii publice http://www.e-licitatie.ro/, documentaţia necesară pentru primirea de oferte în vederea realizării unor lucrări de canalizare menajeră. Sunt vizate străzile Crizantemelor, Crinului, Lacul Bisericii, Castanilor, George Bariţiu, Ardealului şi Unirii, Mărăşeşti şi Simion Bărnuţiu. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a expirat ieri, luni, 21 decembrie, la ora 9.00, ceva mai târziu având loc deschiderea ofertelor. Până la închiderea ediţiei noastre nu se stabilise câştigătoarea licitaţiei. Valorea estimată a acestei lucrări este 1.402.456 lei.
Primăria a solicitat oferte pentru modernizarea unor străzi, lucrări în valoare de peste 3 milioane lei
Cam în acelaşi timp cu cererea de oferte privind lucrările de canalizare pe mai multe străzi, administraţia locală a început demersurile şi pentru o altă licitaţie. De această dată s-a avut în vedere modernizarea mai multor străzi, aceasta cuprinzând realizarea de infrastructură şi suprastructură drum, precum şi lucrări de canalizare menajeră şi pluvială. Nu sunt specificate străzile avute în vedere de administraţia locală, dar valoarea totală a acestor lucrări a fost estimată la 3.154.967 lei.

2009 se încheie fără un PUG nou
Deşi se promisese că noul Plan Urbanistic General va fi aprobat de Consiliul Local până la finele anului 2009, acest lucru nu se va întâmpla. Cel mai probabil, şedinţa prin care se va discuta şi aproba noul PUG va avea loc prin luna februarie a anului viitor, astfel încât toate noutăţile care vor fi introduse de noul PUG vor trebui să mai aştepte cel puţin încă două luni.
“Reţeta de viaţă” a consilierului şi medicului Mihaela Neagu Petrovici
La finalul ultimei şedinţe a Consiliului Local din acest an, atunci când fiecare încerca să transmită un mesaj de sărbători cât mai original, surpriza a venit din partea Mihaelei Neagu Petrovici. Medic în viaţa de zi cu zi, Mihaela Neagu Petrovici le-a oferit colegilor săi următoarea “reţetă de viaţă”: Ingrediente: o cană de gânduri curate, o cană de fapte bune, o cană de respect pentru ceilalţi, 3 căni de iertare şi două căni de greşeli bine bătute.Mod de preparare: amestecă bine şi adaugă lacrimile de bucurie, durere şi simpatie pentru ceilalţi. Toarnă patru căni de rugăciuni şi credinţă pentru a face celelalte ingrediente mai uşoare şi să ridici plămădeala la cele mai înalte culmi de trăire creştină. După ce torni compoziţia în viaţa de zi cu zi, coace bine la căldura bunătăţii umane şi apoi serveşte cu un zâmbet şi cu multă dragoste.

Lucrarea de modernizarea Căii Dacia va începe anul viitor
În acest an s-a definitivat cea mai mare parte a formalităţilor necesare pentru ca din 2010 să înceapă lucrarea propriu-zisă de modernizare a Căii Dacia, la finele lucrărilor ieşirea din Câmpina spre DN1 urmând să arate ca în imaginea alăturată. În acest an, lucrarea a fost acceptată pentru finanţare şi pe 30 septembrie s-a semnat, de către primarul Horia Tiseanu şi secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Răzvan Murgeanu, contractul de finanţare.De asemenea, au fost demarate procedurile legale pentru atribuirea contractelor pentru următoarele prestări de servicii: lucrări de execuţie, dirigenţie de şantier, informare şi publicitate, audit financiar. Până la data de 17 decembrie a fost semnat contractul pentru linia bugetară de informare şi publicitate cu firma Graphotek Expres SRL Tecuci, în valoare de 19.100 lei fără TVA. Pentru atribuirea celorlalte contracte de servicii aferente proiectului “Modernizare Calea Daciei” procedurile de achiziţie publică se află în derulare.

Reabilitarea sistemului de aducţiune cu apă în zona de nord se apropie de sfârşit

Poate cea mai importantă lucrare din acest an în Câmpina este lucrarea de reabilitare a sistemului de aducţiune cu apă şi îmbunătăţirea alimentării cu apă în zona de nord a localităţii. Până la 1 decembrie se realizase 75% din lucrare, urmând ca finalizarea acesteia să aibă loc până la 30 martie 2010.Lucrarea este realizată de firma Hidroconstrucţia SA Bucureşti şi costă 6.455.619,26 lei. Lucrarea constă în înlocuirea conductei existente cu o conductă de polietilenă de înaltă densitate, pe o lungime de 4.120 metri. În afara executantului propriu-zis la acestei lucrări, Primăria Câmpina mai are semnate o serie de alte contracte pentru buna derulare a lucrării. Şi este vorba despre contractul privind serviciile de instruire, cu firma SC Interactiv RO Consult Bacău; contractul pentru servicii de audit financiar - cu SC Socecc Bucureşti şi contractul pentru servicii de publicitate - cu SC Graphotek Express SRL Tecuci.

A scăzut nivelul de încasări al taxelor şi impozitelor locale de la populaţie
În primele 11 luni ale acestui an, bugetul local pare să nu fi avut prea mult de suferit de pe urma crizei economice. Procentul de încasare de la agenţii economici a fost de 92%, în vreme ce procentul încasărilor de la populaţie a ajuns la 82%, fiind vorba, practic, de o inversare între cele două procente. “Sunt mulţumit de gradul de colectare al taxelorşi impozitelor locale pentru primele 11 luni din acest an. Totuşi, scăderea procentului de încasare de la populaţie mă face să fiu foarte circumspect pentru anul viitor”, ne-a declarat directorul Direcţiei Economice din cadrul Primăriei Câmpina, Gheorghe Ecaterinescu.
La final, a curs şampania...
Cuvântul de final al şedinţei Consiliului Local a aparţinut primarului Horia Tiseanu. Edilul-şef le-a spus consilierilor: “Consider că activitatea Consiliului Local în anul 2009 a fost una remarcabilă, exceptând anumite situaţii inerente în care s-a mai discutat în contradictoriu pe marginea anumitor subiecte. Important este că am asfaltat şi modernizat numeroase străzi, că şcolile arată mai bine, că s-au depus numeroase proiecte de finanţare, poate cel mai important şi singurul asupra căruia doresc să insist fiind cel privind modernizarea Căii Dacia şi asigurarea accesului spre DN1. Accentele mai dure din această şedinţă le pun pe seama sechelelor din campania electorală şi vă solicit ca în următorii doi ani şi jumătate de mandat - sau măcar în următorii doi ani, pentru că apoi se vor pregăti deja alegerile - să lucrăm aşa cum am făcut-o şi până acum în folosul cetăţeanului, fără presiuni politice. Şi acumvă invit la tradiţionalul pahar de şampanie şi vă urez sănătate, putere de muncă şi Sărbători fericite!”

Crăciunul în vremea copilăriei...

E vreme Crăciunului, cu toată atmosfera specială pe care nu o pot oferi decât sărbătorile de iarnă. E zăpadă din belşug, iar printre colinde, gândul fiecăruia se îndreaptă nu numai spre cei dragi, dar şi spre amintirile copilăriei. Cum era Crăciunul copilăriei pentru oameni ajunşi mari acum, aflaţi din rândurile următoare. Fiecare dintre cei intervievaţi a acceptat cu plăcere să ne povestească o întâmplare din copilăria sa, întâmplare care este legată de sărbătoarea Naşterii Domnului.
Florin Buda, director Casa Tineretului: „Aveam 5-6 ani, era prin ‘61-’62, cândm-a luat tata la o plimbare pe centru… Era centrul vechi şi era foarte frumos… Când am ajuns înapoi acasă, locuiam undeva pe Strada Bobâlna, pe o noptieră era un brad mare, frumos, imens mi s-a părut… Şi a apărut şi cineva îmbrăcat într-un veşmânt roşu, cu o barbă albă, care m-a cam luat la întrebări. M-a întrebat dacă am fost cuminte, eu i-am răspuns destul de circumspect, mi-a cerut să-i spun o poezie şi i-am zisuna cu destulă greutate, dar mi-am dat seama că veşmântul său roşu era plapuma bunicii, iar sub aceasta se ascundea unchiul meu. E cea mai frumoasă şi mai vie amintirelegată de Crăciun!”
Dragomir Enache, consilier al directorului Termoelectrica Ploieşti, consilier local: „În familia noastră nu s-a spus niciodată Moş Gerilă. Pe timpul copilăriei mele, ziua de Crăciun, pe lângă sfântă era şi… lucrătoare. În acea zi, dimineaţa, până să plece la serviciu, tatăl meu pregătea friptura, cârnaţii şi ne scula pe noi, copiii, pentru a lua masa de Crăciun împreună. Tot atunci, vedeam în premieră bradul de Crăciun şi darurile, pe care părinţii mei le pregăteau în taină, noaptea, astfel încât noi să constatăm că într-adevăr venise Moş Crăciun. Şi pentru că noi eram încă în pijamale, după ce tata pleca la serviciu, ne culcam la loc, acela fiind cel mai fericit somn, pentru că visul se împlinise - venise Moş Crăciun şi dormeam cu el în suflet şi în gând. Aşa s-a întâmplat până ce şi eu am avut copii şi într-un fel... se întâmplă şi astăzi. A crede totdeauna în «ceva» cred că este cel mai important!”
Marian Dulă, colonel în rezervă, consilier local: „Am petrecut Crăciunul în comunism. Moş Crăciun se numea Moş Gerilă. Părinţii ne duceau pe noi, cei patru copii, la Casa de Cultură din Roşiorii de Vede (Casa Albina de dinainte de război). Acolo, prin sindicatul învăţământului, Moş Gerilă dădea cadouri copiilor, într-o duminică din proximitatea lui 25 decembrie”.
Viorel Bondoc, colonel în rezervă, consilieri local: „Poate paradoxal cea mai interesantă amintire este o mare dezamăgire… Eram prin clasa a V-a când am aflat că nu există Moş Crăciun… Eram atât de nerăbdător să-l văd… Îl pândeam, dar niciodată nu reuşisem să-l văd şi descopeream în dimineaţa de Crăciun cadourile frumos aranjate sub brad. După această dezamăgire, partea cea mai frumoasă a devenit aranjarea bradului, descoperirea cadourilor, colindele şi toată acea atmosferă magică”.
Mihaela Neagu Petrovici, medic de familie, consilier local: „Cea mai frumoasă amintire este aceea a împodobirii bradului de Crăciun. Era împreună întreaga familie şi era o atmosferă atât de caldă şi atât de plăcută… Am fost un copil răsfăţat, pentru că am fost cea mai mică dintre surori şi fraţi. Iar pregătirea bradului de Crăciun era cel mai frumos moment al acestei sărbători, poate şi pentru că realizam chiar noi multe obiecte cu care împodobeam bradul. Era o atmosferă atât de caldă, cum mi-aş dori să fie în casa fiecăruia…”

Câmpina - 1989 *)


În urmă cu 20 de ani, la apelul profesorului Gherasim Rusu Togan adresat Consiliului Orăşenesc Câmpina al Frontului Salvării Naţionale, a apărut revista „Evenimentul“, care a reunit un grup de intelectuali locali.De atunci, scriitorul Gherasim Rusu Togan a urmărit şi prezentat în paginile unei noi cărţi tinereţile pierdute în negura totalitarismului, eroii martiri, mamele îndoliate, hăituiţii Securităţii, documente. Astfel, după unele dispute redacţionale, sâmbătă, 19 decembrie, a avut loc la Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza“, lansarea cărţii Câmpina la hotarul dintre lumi, Editura Libertas, Ploieşti, 2009. *) La activitate au participat numeroşi iubitori de carte autentică: col. (r) Marian Dulă - şeful Comisiei de Cultură, Sănătate, Învăţământ şi Sport a Consiliului Local, ing. Gheorghe Tudor - consilier, fost primar, prof. Dan Ioan Bujor - preşedinte al Sindicatului din Învăţământ Valea Prahovei, prof. dr. Gheorghe Râncu, publicistul Serghie Bucur, avocat Ion T. Şovăială, scriitorul Octavian Onea, profesori, critici literari, ingineri, ziarişti, ofiţeri.Amfitrionul, Florin Dochia, în calitate de moderator, a subliniat că volumul cuprinde o mică parte din evenimentele anului 1989, iar „amintirea a curăţat zgura dintre fapte şi a lăsat lumina să apară“...Deosebit de volubil, cu o ironie fină, de mare rafinament, prof. dr. Constantin Trandafir a remarcat existenţa celor trei autori câmpineni care au scris despre evenimentele din 1989: Emanoil Toma („Vin florile. Seceraţi-le!“), Constantin Trandafir („1989. Vedere din provincie“) şi Gherasim Rusu Togan („Câmpina la hotarul dintre lumi“), ultimul volum citat fiind rodul colaborării dintre prof. Rusu şi ofiţerul Ioan Petrescu. „Cei doi au trăit evenimentele, le-au scris cu sufletul lor. Ecourile folclorice sunt delicioase“: Leru-i, Doamne, leru-i ler,/ Plânsul maicii-ajunge-n cer...„Cartea - a considerat dl. Petrescu - este rezultatul unui îndelungat proces de rememorare a evenimentelor din 1989 petrecute la Câmpina (...) Cartea a fost cenzurată“ , fapt întărit şi de autorul volumului. „(....) Cartea avea ceva din sufletul meu dar... a fost ciuntită (...) Faptele au fost dure. Oamenii au trăit cu intentistate diferită evenimentele. Au fost câteva momente extraordinare...“.Surprins de noua tematică abordată - faţă de folclorismul cu care autorul excelează pe plan naţional - prof. Dan Ioan Bujor a apreciat „exactitatea evenimentelor“ prezentate, cu mult talent, în volum.În ciuda gerului de afară, atmosfera din sala mică a Casei de Cultură a fost deosebit de caldă, de primitoare. Păcat ca a lipsit... pianul, atât de drag câmpinenilor. (Theodor MARINESCU)

Audiţie de pian în Club Live


Joi, 17 decembrie, la Club Live din Câmpina, a avut loc o audiţie de pian organizată de profesoara Hermina Tabără şi de Liviu Briciu, proprietarul clubului Live. La fiecare şase luni, profesoara organizează astfel de audiţii, prilej de a prezenta rezultatele muncii cu elevii săi. La acest mic spectacol au fost invitaţi atât părinţii elevilor, cât şi publicul câmpinean care iubeşte muzica.Cu această ocazie, Liviu Briciu a lansat o invitaţie adresată profesorilor care desfăşoară activităţi culturale şi care instruiesc copii în diferite domenii să vină la Club Live pentru a promova copiii cu talent : “Noi sprijinim astfel de activităţi, Clubul Live nefiind numai un club rock. Hermina este practicantă a muzicii şi este un mare plus că a apărut în Câmpina un astfel de talent care să-i înveţe pe copii, bine şi corect, pianul. Important este că am ajuns să facem lucrul acesta spre a mulţumi părinţilor că îşi educă copiii şi nu invers. Noi, cei care suntem privaţi, facem acest lucru fără să cerem ajutor statului”, a încheiat Liviu Briciu.

Prima ediţie a Balului CSM Câmpina a încheiat anul competiţional 2009


În prima jumătate de an a existenţei, CSM Câmpina şi-a îndeplinit obiectivele. Cu multă pasiune, seriozitate şi muncă, de la acţionari şi până la copiii de mingi, CSM Câmpina începe să devină un club pentru care viitorul sună bine. Atât la secţia de fotbal, cât şi la cea de baschet, staff-ul tehnic şi cel administrativ au făcut primii paşi înspre formarea unor echipe în rândul cărora copiii şi tinerii sportivi din zona noastră să reprezinte nucleul în jurul căruia se aşteaptă performanţa. Investitorii clubului au susţinut încă de la început şi susţin în continuare că nu va fi uşor, într-o perioadă de criză economică şi în lipsa unor baze sportive decente la nivelul oraşului, însă, la unison, aceştia îşi declară susţinerea pentru acest proiect ambiţios iniţiat de omul care în ultimii 20 de ani a făcut o pasiune din sport: Virgil Guran. Cea mai bună dovadă este aceea că sunt împreună atât la greu, cât şi la bucurie. Un astfel de moment de bucurie s-a consumat la prima ediţie a Balului CSM Câmpina, care a avut loc vineri, 18 decembrie, la Restaurantul Amana Inn.

33 de echipe de copii, la cea de-a XVII-a ediţie a Cupei “Moş Crăciun”

În organizarea Asociaţiei Judeţene de Fotbal (AJF) Prahova, cu sprijinul Primăriei Ploieşti, Sala Sporturilor “Olimpia” din Ploieşti va găzdui, în zilele de 21, 22 şi 23 decembrie 2009, a XVII-a ediţie a Cupei “Moş Crăciun”, competiţie fotbalistică rezervată echipelor copii (12 ani, născuţi în anul 1997 şi după). Comisia de Copii şi Juniori - (coordonator prof. Viorel Băltăţeanu) a AJF Prahova a repartizat cele 33 de echipe (din Prahova şi Bucureşti) în 11 grupe preliminare. Iată componenţa acestora (în paranteze, antrenorii):

Grupa A
FC Petrolul I Ploieşti (antrenor Lucian Sotir)
Chimia II Brazi (Cristian Nica)
HM Junior II Câmpina (Daniel Hagianu)
Grupa B
CSM Ploieşti (Constantin Willy)
Chimia III Brazi (Ionuţ Voicu)
Petrolul 95 IV Ploieşti (Răzvan Achimescu)
Grupa C
Chimia I Brazi (Cristian Nica)
Petrolul 95 II Ploieşti (Claudiu Toader)
FC Petrolul III Ploieşti (Gabriel Brumaru)
Grupa D
Conpet I Ploieşti (Virgil Pascu)
Chimia IV Brazi (Ionuţ Voicu)
ASO Slănic (Cristi Damian)
Grupa E
CSM Câmpina (Robert Opaţchi)
FC Astra Ploieşti (Bucurel Dârman)
CS “Ilie Oană” Bucureşti (Emil Georgescu)
Grupa F
HM Junior I Câmpina (Mircea Hagianu)
Petrolul 95 III Ploieşti (Gabriel Lefter)
CS Galaxy II Ploieşti (Dan Victor Preda)
Grupa G
Petrolul 95 I Ploieşti (Claudiu Toader)
CSM Câmpina (Costin Plăvache)
FC Petrolul II Ploieşti (Nicolae Aniţă)
Grupa H
Luceafarul Drajna (David Popescu)
AS Vălenii de Munte (Ionuţ Ionescu)
Voinţa Vadu Părului (Ionuţ Nicolae)
Grupa I
Tinereţea Izvoarele (Ioan Diaconu)
CS Brazi (Alexandru Iordache)
Podgoria Vadu Săpat (Ion Gica)
Grupa J
CS Galaxy I Ploieşti (Bucurel Dârman)
AS Colceag (Florin Pavel)
Conpet II Ploieşti (Nicu Lazar)
Grupa K
Petrolul 95 V Ploieşti (Gabriel Lefter)
FC Astra II Ploieşti (Marius Matei)
FC Petrolul IV Ploieşti (Iulian Cojocaru)

Bilanţ deosebit pentru judokanii din Câmpina şi Băneşti la Festivalul de Judo de la Bucureşti


În perioada 12-13 decembrie, la Bucureşti, a avut loc ediţia a VII-a a Festivalului de Judo, practic, cea mai importantă competiţie de judo după finalele Campionatului Naţional. La actuala ediţie au participat peste 700 de sportivi, printre care şi 9 de la secţia de judo din Băneşti a clubului Petrom Ploieşti. Bilanţul tinerilor sportivi din Câmpina şi Băneşti, antrenaţi de Marius Iordache, a fost unul deosebit. Cei nouă sportivi au reuşit să obţină şase medalii (una de aur, una de argint şi patru de bronz), precum şi două locuri 5.

Codruţa Lungu - locul 1, under 11 ani, categoria 26 kg; Mariana Marinescu - locul 2, under 11 ani, categoria 26 kg; Bianca Nichiţoiu - locul 3, under 11 ani, categoria 29 kg; Adina Stan - locul 3, under 11 ani, categoria 32 kg; Georgiana Tuţică - locul 3, under 11 ani, categoria 23 kg; Alin Foiţă - locul 3, under 17 ani, categoria 46 kg; Tiberiu Foiţă - locul 5, under 11 ani, categoria 30 kg; Alexandru Marinescu - locul 5, under 11 ani, categoria 27 kg.

Despre participarea la această competiţie, Marius Iordache ne-a declarat: “A fost o comportare foarte bună a sportivilor noştri la această competiţie foarte importantă. Sunt mulţumit de aceste rezultate. Aş menţiona, în afara medaliaţilor, pe cei doi sportivi care s-au clasat pe locul 5, dar care au avut o competiţie foarte acerbă, participarea fiind de 30-32 de sportivi. Astfel, dacă în mod normal cu maximum patru meciuri poţi deveni campion, ei au avut de susţinut 5 sau chiar 7 meciuri de-abia pentru a ocupa locul al cincilea. Poate cea mai mare reuşită a fost aceea că finala categoriei 26 kg fete, under 11, s-a disputat între două sportive de la secţia noastră - Codruţa Lungu şi Mariana Marinescu, aceasta din urma provenind de la centrul special din cartierul Slobozia. M-am bucurat că, practic, prin reuşitele de la această competiţie am încheiat un an foarte bun”. Cea mai bună performanţă a sportivilor de la această secţie în ultimele luni a fost prezenţa lui Vlad Iordache, nimeni altul decât fiul antrenorului Marius Iordache, la o competiţie internaţională în Serbia, în localitatea Kikinda, unde a ocupat locul al treilea, chiar dacă a concurat accidentat. În afara acestor performanţe, la secţia de judo care îşi desfăşoară activitatea la Băneşti sunt legitimaţi atât sportivi din Câmpina şi Băneşti, dar şi de la centrul pentru copii aflaţi în situaţii speciale din cartierul Slobozia. În total, sunt câteva zeci de copii care practică acest sport, în afara Petrom, singurul lor sprijin venind din partea Primăriei Băneşti, conduse de Petre Ion Costache.