31 august 2010

Iureş pentru gunoi

Sumele tot mai mari alocate pentru salubritate au iscat
un iureş nemaivăzut în administraţia locală


A fost un întreg scandal politic, în urmă cu mai multe luni, care s-a finalizat cu demisia lui Florin Constantinescu din PSD după presiunile uriaşe la care a fost supus de putere. Acum, un nou iureş se abate peste administraţia locală câmpineană. Miza pare a fi, de această dată, banii – deloc puţini – alocaţi pentru serviciul de salubritate. Cu ocazia acestui nou scandal, care a erupt la ultima şedinţă a Consiliului Local, am aflat o serie întreagă de lucruri interesante, care vor genera, probabil, noi scandaluri.


Gunoiul rămâne la fel, se scumpesc celelalte servicii
Primele discuţii au apărut încă de la proiectul privind aprobarea Actului adiţional la contractul de concesiune privind serviciul public de salubrizare, iniţiat de Monica Clinciu. A fost momentul în care viceprimarul Ion Dragomir a reacţionat vehement, lăsându-i fără replică pe mulţi consilieri, mai ales având în vedere relaţia de prietenie existentă între Dragomir şi directorul Floricon Salub, Florin Constantinescu: „Contractul din 2002 prevede indexarea tarifelor cu inflaţia. Bun, dacă se indexează trimestrial cu inflaţia, iar contractul nu s-a schimbat, care mai este rostul acestui proiect?”, a întrebat insistent Dragomir, lăsând de înţeles că ştie ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei iniţiative. Profitând şi de bâlbâielile celor care ar fi trebuit să-i răspundă, Dragomir a continuat: „Când propuneam noi majorarea tarifelor pentru salubritate era o problemă, acum nu mai e nici una!” Apoi, Dragomir, a devenit ironic: „Da, m-aţi lămurit, probabil că acest proiect ne va ajuta să reducem cheltuielile cu 20% cum ne cere Guvernul!”
Faptul că în spatele acestui proiect se mai ascunde şi altceva decât ceea ce apare în actele oficiale şi ce s-a spus cu subiect şi predicat poate fi o explicaţie a ezitărilor celor în drept să răspundă la întrebările lui Dragomir. Şi asta în condiţiile în care, în expunerea de motive, Monica Clinciu susţine foarte clar că „promovarea proiectului s-a impus ca urmare a adoptării Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului de salubrizare, prin care au fost aprobate servicii noi şi care nu erau actualizate (!?!)”.
În cele din urmă, toată lumea s-a lămurit că era vorba de tarifele pentru celelalte servicii decât colectarea gunoiului, iar creşterea faţă de precedentul trimestru e de 4%. În schimb, la finalul şedinţei, Ion Dragomir a solicitat o situaţie de la ADPP privind tarifele comparative între fiecare lună de anul trecut şi de anul acesta. „Pentru că s-a votat în necunoştinţă de cauză”, a mai adăugat Dragomir.
 
Florin Constantinescu
Constantinescu vorbeşte despre un „moment zero”
Cea mai lămuritoare intervenţie a aparţinut lui Florin Constantinescu, cel care a picat cumva la mijloc în toată această dispută: „Conform contractului, firma are voie să actualizeze tarifele cu indicele de inflaţie comunicat de la statistică. Acest lucru s-a făcut trimestrial, este drept cu ceva întârziere, pentru că datele de la statistică vin destul de greu. Acum, prin acest proiect, tarifele sunt aduse la nivelul lui 1 septembrie 2010, trebuie să fie un moment zero, pentru că din 2002 şi până acum nu s-a făcut acest lucru”. Chiar dacă nu s-a referit la acest „moment  zero”, Dragomir a avut o nouă intervenţie: „Firma făcea trimestrial acest lucru, iar dacă întârzie indicele de inflaţie, dumneavoastră de unde aţi ştiut acum indicele inflaţiei pe care să-l aplicaţi acestor tarife?” Practic, nu i s-a răspuns...

Alin Moldoveanu avizează facturile pentru salubritate
Pentru că (aproape) toată lumea din Primărie se fereşte să avizeze facturile pentru serviciul de salubritate, această „ocupaţie” a ajuns să-i revină consilierului personal al primarului, Alin Moldoveanu. Ceea ce poate explica multe, inclusiv amănuntele nevăzute din punct de vedere politic, dar şi financiar, al acestui nou iureş creat în administraţia câmpineană. Nu mai întrebăm şi dacă e legal ca un consilier personal să se ocupe de aşa ceva. Poate că este!

Ridicarea mobilei vechi ar putea costa cât un şifonier nou!
Un al doilea proiect privind firma de salubritate, iniţiat tot de Monica Clinciu şi referitor la aprobarea listei cu tarifele pentru serviciile de salubrizare noi introduse prin regulament, a iscat ceva mai puţine discuţii. Dar la fel de interesante... Şi dăm un singur exemplu oferit tot de viceprimarul Dragomir. Colectarea, transportul şi depoziterea mobilierului vechi va costa, de la 1 septembrie, 44,91 lei /mc, fără TVA. Ceea ce înseamnă că, dacă aveţi un şifonier mai mare pe care îl scoateţi în stradă, fără să-l dezmembraţi, pentru a-l lua cei de la salubritate, veţi plăti aproape la fel ca pentru unul nou!

DA pentru staţia de transfer şi sortare a deşeurilor, NU pentru staţia de compost
Consilierii au mai avut de dezbătut două proiecte legate de activitatea operatorului de salubritate. Astfel, ei au aprobat atribuirea unui teren de 6.000 mp, undeva la ieşirea din Câmpina spre Telega, pentru amenajarea unei staţii de trasnfer şi sortare pentru deşeuri. Potrivit directorului general al firmei Floricon Salub, Florin Constantinescu, „această investiţie se ridică undeva la vreo 600.000 euro”. Un al doilea teren de 2.000 mp, în aceeaşi zonă, pentru amenajarea unei staţii de compost nu a mai fost acordat, proiectul fiind retras chiar la solicitarea lui Florin Constantinescu: „Nu mă pot bag la două investiţii simultane de această anvergură, nu le pot acoperi financiar pe amândouă aşa că v-aş ruga să retrageţi acest proiect”. Potrivit lui Constantinescu, investiţia în amenajarea acestei staţii de compost s-ar fi ridicat tot la vreo 600.000 euro.

Gheorghe Tudor: „Nu ştiu cui trebuie să-i tremure pixul!”
La „Diverse”, subiectul banilor pentru salubritate a fost reluat. Iar dacă viceprimarul Ion Dragomir s-a mărginit să solicite doar nişte situaţii privind cheltuielile pentru salubritate, fostul primar Gheorghe Tudor – care ştie foarte exact toate dedesubturile acestei afaceri – a avut o intervenţie extrem de energică: „Nu ştiu cui trebuie să-i tremure pixul în mână când semnează nişte facturi pentru salubritatea de pe străzile Plevnei şi Kogălniceanu, de exemplu. Le vedem toţi cum se mătură şi cât sunt de curate. Le spălăm la trei zile. Pun pariu că dacă luăm din acte cantitatea de deşeuri dusă la rampă şi o împărţim pe suprafeţele facturate, nu iese de un făraş!” Primarul Horia Tiseanu a ţinut să precizeze zâmbind că „mie nu-mi tremură pixul”. Problema ridicată de Gheorghe Tudor rămâne, totuşi, una foarte gravă. Şi nerezolvată!

Câteva întrebări în loc de concluzie
Întrebări care provin dintr-un gen de folclor, cu rădăcini foarte reale, pe care le cunoaşte toată lumea, dar despre care foarte puţini vorbesc public. Sau dacă o fac, vorbesc doar atunci când se mută „sfera de influenţă” la alţii. Este aproape o axiomă că la fiecare contract se ia un comision. Iar asta nu se întâmplă numai la Câmpina. Întregul iureş să se fi iscat doar din creşterea comisionului? Din schimbarea „primitorului”? Sau acum se împarte la mai mulţi şi a fost nevoie de creşterea sumei alocate... comisionarilor? 

Cuvântul care înţeapă

„Repetabila povară“

În cele câteva zile de vacanţă pe care le-am petrecut anul acesta pe litoralul românesc alături de familie, am încercat să uit de toate problemele, să evit emisiunile de ştiri, să răspund cât mai puţin la telefon şi în general să fac lucruri simple. Cum ar fi să citesc, să umblu desculţ prin nisip, să mă joc cu fiul meu, să observ lumea, să retrăiesc sentimentul de a fi privitorul unui film bun într-o grădină de vară, să comand halbe de bere la umbra unei terase pe plajă şi câte alte nimicuri care îţi dau un plăcut sentiment de libertate. Cred că mi-ar fi reuşit, dacă într-una din zile, pe la amiază, nu aş fi răspuns unui apel telefonic venit din partea unui prieten, care mă anunţa despre o nouă măgărie a unor consilieri locali, ce nu mai au alt scop în viaţă decât acela de a fi slugi. Nu am să dezvolt teoria slugărniciei din politica locală, pentru că mă apucă greaţa şi, în plus de asta, încă mă simt în vacanţă. Revenind la măgăria cu pricina, vă voi spune foarte pe scurt că CSM Câmpina - secţia de fotbal a făcut o solicitare scrisă către Primărie prin care a cerut o suprafaţă de teren pentru construirea unui nou stadion al oraşului. Un proiect îndrăzneţ, care necesită timp şi foarte mulţi bani. După mai multe runde de negocieri între primarul Tiseanu şi conducerea clubului, cele două părţi au ajuns la un acord şi s-a trecut la identificarea suprafeţei de teren (undeva în zona Autogării), urmând ca la proxima şedinţă de Consiliu Local să se legifereze înţelegerea. Proiectul a fost întocmit şi semnat de mai mulţi consilieri (în majoritatea lor PDL-işti), printre care şi membrii ai Comisiei de sport-cultură, în frunte cu preşedintele acesteia, Marian Dulă (o mai veche cunoştinţă a rubricii de faţă) şi supus votului în plenul consiliului. Numai că, între timp, înainte de a ridica mâna, „onorabilul“ Dulă, care a stat cam mult cu telefonul la ureche în poziţie de drepţi, a schimbat regulile jocului propunând micşorarea perioadei în care clubul investitor s-ar putea folosi de stadion, de la 40 la 10 ani, fără drept de prelungire a contractului şi cu obligativitatea ca la sfârşitul deceniului toată investiţia să fie cedată Primăriei. Adică, cu alte cuvinte, nişte „fraieri“ să cheltuiască zeci de miliarde în realizarea unui stadion, pe un teren viran plin de gunoi şi moloz şi nişte „inteligenţi“ ca el să vină cu mâinile în buzunare şi să ţină discursuri de la tribuna oficială. Fără să ştiu care este reacţia oficială a conducerii clubului, deşi este lesne de înţeles că niciun om sănătos la cap nu intră într-o astfel de combinaţie, eu le propun altă variantă acestor „inteligenţi“ de la Primărie. Şi anume: la următoarea şedinţă de Consiliu Local să se dea o hotărâre prin care toţi câmpinenii să fie obligaţi să cumpere perdele şi steaguri de la Dulă (cu o astfel de afacere se ocupă) şi să îşi cureţe maşinile de mizerie la spălătoria lui Tiseanu. Cu banii obţinuţi (adică peste vreo 200 de ani) cei doi să construiască un stadion pe care să-l predea la cheie Primăriei, după 10 ani de folosinţă. Şi uite-aşa, vom rezolva problema sportului în Câmpina, Dulă va intra în istorie şi va rămâne pe viaţă ordonanţa lui Tiseanu.
Trecând peste ridicolul situaţiei am să vă mai spun că Tiseanu şi Dulă nu sunt decât două rotiţe dintr-un angrenaj al intereselor locale bine pus la punct. Sprijiniţi de o majoritate controlabilă în Consiliul Local, aceşti oameni (nu mă refer exclusiv la cei doi) conduc destinele oraşului cu telefonul la ureche şi în poziţie de drepţi.
Şi pentru că, aşa cum spuneam, mă simt încă în vacanţă, voi încheia această poveste de vară cu un  moment liric (scurtat din lipsă de spaţiu) inspirat din celebrul poem al lui Adrian Păunescu, „Repetabila povară“: „Cine are aleşi pedelişti pe pământ, nu în gând/ Mai aude şi-n somn cetăţenii plângând/ Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fii/ Nu copil de partid, ci partid de copii“.
Florin FRĂŢILĂ

„Vreau să-i dau un pumn în ochi poliţistului care m-a bătut!”

- aceasta a fost principala revendicare a unui tânăr câmpinean care a ameninţat că, în cazul în care nu îi este îndeplinită doleanţa, se aruncă de pe clădirea de la Erick

Lunea trecută, orele 9.30, în dreptul clădirii de vis-a-vis de Erick, turnul neterminat, dar înclinat, care aşteaptă încă o soluţie din partea autorităţilor. Un tânăr aflat în mod evident sub influenţa băuturilor alcoolice, îmbrăcat cu o pereche de blugi trei sferturi şi o vestă din acelaşi material, a urcat cu o sticlă de bere în mână pe clădirea de la Erick, de unde vocifera, înjura şi blestema.
Nişte tineri care treceau prin zonă au sunat la 112, iar la faţa locului au început să apară maşinile de la Ambulanţă, Pompieri şi Poliţie. Cei de la Ambulanţă se uitau neputincioşi şi aşteptau sosirea altora, cei de la Pompieri au delimitat o zonă de intervenţie, iar cei de la Poliţie au solicitat prezenţa unui negociator abilitat din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Între timp, s-a strâns lume multă, inclusiv mulţi dintre candidaţii la Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr”, care au avut prilejul unei inedite lecţii deschise. De asemenea, la faţa locului au sosit fratele tânărului care ameninţa că se aruncă şi un prieten. Aceştia i-au informat pe poliţişti că tânărul se numeşte Sebastian Vasile Stanciu, are 33 de ani, locuieşte în cartierul Muscel şi le-au spus poliţiştilor şi motivul supărării fratelui: „Cum să nu fie supărat dacă ne-a bătut «Miliţia»! Zilele trecute, s-au bătut unii pe acolo pe la noi, a venit «garda» şi ne-a luat pe noi, care nu avesesem nici o treabă, ne-au bătut şi ne-au şi amendat! Că aşa face «Miliţia» la noi!”
Între timp, tânărul care ameninţa că se va arunca în gol se încălzise şi renunţase la vestă. Stătea pe margine, bine ancorat de o sârmă, având în mână o sticlă de bere din care bea cu nesaţ, iar în cealaltă mână telefonul mobil, la care vorbea cu fratele său. În cele din urmă, cu acceptul poliţiştilor, fratele şi prietenul au urcat să stea de vorbă cu... împricinatul. Dar nu se puteau duce cu mâna goală, aşa că au luat cu ei încă o sticlă de bere şi ţigări. Apoi şi-a făcut apariţia ofiţerul Dan Saulea, de la Ploieşti, cel care a negociat cu tânărul. Practic, acesta dorea să i se facă dreptate, după ce susţinea că fusese amendat pe nedrept de Poliţie. Ofiţerul negociator, cu mult tact, i-a spus că merge alături de el, să facă plângere la Poliţie, pentru că este o ţară în care legea se aplică pentru toţi şi că el îi garantează... „Nu mă mai îmbârliga!”, i-a strigat tânărul de sus, de a auzit toată lumea, chiar dacă cei doi vorbeau la telefon. În cele din urmă, negociatorul l-a convins că-l va ajuta. Dar tânărul mai avea o revendicare: „Să vină aici poliţistul care m-a bătut să-i dau eu un pumn în ochi!” Şi negociatorul a rămas puţin surprins de această revendicare mai puţin obişnuită, iar după un schimb de replici cu colegii săi, i-a spus tânărului că poliţistul respectiv este tocmai din Valea Doftanei şi că durează până va ajunge la faţa locului. Şi l-a convins ca, până la sosirea poliţistului care l-ar fi bătut, să accepte prezenţa negociatorului lângă el. Tânărul a acceptat. După alte aproape 40 de minute în care negociatorul, alături de tânăr, de fratele şi prietenul acestui, au discutat la ultimul etaj al clădirii de vis-a-vis de Erick, Sebastian Stanciu a fost convins să coboare. Convingerea s-a făcut însă... fizic, cei patru bărbaţi imobilizându-l şi coborându-l cu destulă greutate pe scările acestei clădiri. Imediat au apărut şi alţi poliţişti, dar şi cei de la trupele de intervenţie, care l-au băgat imediat în dubă!

500 lei, preţul distracţiei
Transportat la Poliţie, Sebastian Stanciu a fost amendat cu 500 lei pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice. Bineînţeles că Poliţia neagă orice agresare a tânărului, prezentând în schimb un cazier destul de consistent al acestuia, din care nu lipsesc multe amenzi şi chiar condamnări.

O delegaţie a administraţiei câmpinene se află în Macedonia, la Kumanovo

Răspunzând unei invitaţii lansate încă de la semnarea protocolului de colaborare între localităţile Kumanovo (Macedonia) şi Câmpina, reprezentanţii administraţiei locale efectuează, în aceste zile, o vizită în Macedonia. Delegaţia este condusă de primarul Horia Tiseanu, alături de care se mai află directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, şeful ADPP, Felicia Olteanu, consilierul de la Biroul de Programe de Finanţare, Gabriela Barbu, consilierul local Monica Clinciu, precum şi reprezentanţi a două societăţi comerciale importante – Floricon Salub şi Confind.
Delegaţia câmpineană a plecat spre Kumanovo sâmbătă, în programul oficial fiind prevăzute vizitarea localităţii şi a obiectivelor de aici (duminică), o şedinţă festivă a Consiliului Local Kumanovo (luni), o întâlnire cu oamenii de afaceri macedoneni (marţi), pentru ziua de miercuri fiind stabilită revenirea în ţară a delegaţiei câmpinene.
După semnarea protocolului de colaborare, la Câmpina, pe 28 iunie, în cadrul vizitei la Kumanovo era programată şi semnarea protocolului de înfrăţire propriu-zisă între cele două localităţi, documentul urmând să fie parafat de primarii celor două localităţi – Horia Tiseanu şi Zoran Damjanovski.
Kumanovo, al treilea oraş ca mărime al Macedoniei, este înfrăţit cu 13 localităţi din Croaţia, Bulgaria, Serbia, Turcia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina. Este, însă, la prima înfrăţire cu o localitate din România. Kumanovo este un oraş cu aproape 100.000 de locuitori, cu o populaţie tânără (aproximativ 22.000 de elevi), cu 16 şcoli generale şi patru licee, cu o universitate privată la care învaţă peste 7.000 de studenţi, cu 20.000 de intelectuali, cu două stadioane şi 10 săli de sport, dar şi cu… o rată a şomajului de 30%.
Mai multe detalii după întoarcerea delegaţiei câmpinene de la Kumanovo.

Ion Dragomir şi Horaţiu Zăgan au refuzat deplasarea în Turcia

- invocând criza economică şi salariile mici din administraţia locală -

„Mi-e ruşine să plec în străinătate pe bani publici, când sunt oameni în Primărie care pleacă acasă cu 3 lei sau 20 de lei”, a spus viceprimarul Ion Dragomir.

Unul dintre punctele de pe ordinea de zi a şedinţei de joi a Consiliului Local Câmpina prevedea modificarea unei hotărâri anterioare, referitoare la participarea membrilor administraţiei locale la acţiuni de instruire şi schimburi de experienţă organizate de Patronatul Serviciilor Publice. Practic, era vorba de deplasarea din perioada 17 – 24 septembrie la Turkler – Alanya, în Turcia, la seminarul „Nevoia abordării strategice a dezvoltării locale”.
Proiectul a fost iniţiat de Elvis Arghir, „ghidul nostru turistic”, cum inspirat l-a denumit preşedintele de şedinţă Horaţiu Zăgan, după ce tot Arghir se aflase şi la originea celorlalte proiecte din acest an privind plecările în străinătate. A fost nevoie să se revină la hotărârea iniţială deoarece consilierul Horaţiu Zăgan şi viceprimarul Ion Dragomir au refuzat să mai facă parte din delegaţia care va pleca în Turcia. Astfel, alături de Elena Albu, Luminiţa Dumitrescu şi Marian Dulă, la Turkler – Alanya vor mai merge directorul Poliţiei Comunitare, Carmen Gheorghe, şi consilierul juridic al Consiliului Local, Laurenţiu Olăraşu. S-a ivit, însă, o problemă, cele două locuri fiind rezervate reprezentanţilor Primăriei, iar Olăraşu este angajat al Consiliului Local, dar primarul Horia Tiseanu şi-a dat acceptul, adăugând apoi: „Sunt de acord, dar cu condiţia să-mi aducă o cutie cu rahat!” Şi lumea a râs...
Totuşi, cu această excepţie, discuţiile au fost destul de tensionate. Astfel, în vreme ce Arghir şi-a motivat iniţiativa prin faptul că rămăseseră două locuri libere, Zăgan l-a întrerupt, afirmând că tocmai asta era şi ideea refuzului lor de a merge în Turcia, adică  realizarea unor economii la buget. Mult mai tranşant, viceprimarul Ion Dragomir a spus: „Nu plec. Nu pot să plec în străinătate pe bani publici când ştiu că sunt oameni în Primărie care pleacă acasă cu 3 lei sau 20 de lei pe lună. Mi-e ruşine de ei! Cine vrea să plece, să plece! Eu nu pot!”

300 milioane lei vechi, onorariul pentru recursul în procesul cu Apasco Măneciu

Constantin Pănoiu
Încă de la începutul acestui an, administraţia locală a câştigat – în prima instanţă – procesul cu Apasco Măneciu. Este vorba despre un proces care durează de mai bine de trei ani, un proces deschis de Apasco pentru recuperarea a peste 40 miliarde lei vechi, sumă pe care conducerea societăţii susţine că trebuie să i-o plătească Primăria Câmpina. Iniţial, Apasco cerea 16 miliarde lei vechi, bani cu care a intrat în asocierea cu CL Câmpina, CL Băneşti şi Consiliul Judeţean, în anul 2001, pentru realizarea şi administrarea rampei. De altfel, Apasco a exploatat rampa în perioada 2001 – 2007, raportând – cu excepţia unui singur an – profit zero. La începutul anului 2008, Apasco Măneciu a solicitat returnarea sumei de peste 33 miliarde lei vechi, la care s-au adăugat alte 7 miliarde lei vechi, deci un total de 40 miliarde lei vechi care ar reprezenta contribuţia acestei societăţi la realizarea şi administrarea primei alveole a rampei ecologice de la Băneşti, precum şi costurile unor reparaţii efectuate prin anul 2005.
Administraţia locală este reprezentată în acest proces de avocatul Constantin Pănoiu, iar onorariile solicitate de acesta au fost întotdeauna tratate cu foarte mult discreţie, deşi este vorba de bani publici. Acum, Apasco a depus apel, care se va judeca la Piteşti, iar Constantin Pănoiu are nevoie de o nouă împuternicire pentru a reprezenta administraţia câmpineană. Toate bune şi frumoase, numai că, în momentul în care consilierul juridic al CL, Laurenţiu Olăraşu, răspunzând unei întrebări din partea unui consilieri, a precizat că onorariul solicitat de Pănoiu este de 30.000 lei, în rândurile consilierilor a apărut rumoarea. „E aceeaşi sumă de la fond”, a completat Olăraşu. „Eu nu îmi aduc aminte să fi discutat noi de vreo asemnea sumă”, a spus Horaţiu Zăgan. Cea mai în măsură să se pronunţe asupra nivelului onorariilor, Monica Clinciu, şi ea avocat, a evitat să facă acest lucru. A spus, totuşi, că este importantă şi miza procesului în stabilirea unui onorariu. Iar miza este de... 40 miliarde lei vechi. În cele din urmă, consilierii locali au decis să împuternicească Executivul să negocieze cu avocatul Constantin Pănoiu toate detaliile reprezentării, inclusiv onorariul.

„Bretelele” Căii Dacia s-au încurcat în sistemul de iluminat

În sfârşit, primarul Horia Tiseanu a ridicat puţin din vălul aşternut peste lucrarea sa de suflet – modernizarea Căii Dacia. La întrebarea consilierului Adrian Piţigoi, referitoare la problemele legate de investiţia menţionată, Tiseanu a spus: „Este o situaţie deosebit de delicată şi de complicată. Practic, acum se aşteaptă un raport din partea Direcţiei Finanţelor Publice şi din partea ANRMAP, care să ateste dacă această achiziţie publică este eligibilă sau nu. Dacă va fi declarată neeligibilă, probabil că va trebui să reziliem contractul şi să refacem licitaţia. Nemulţumirea mea este foarte mare. Practic, a fost vorba de o interpretare excesivă a legii. A fost un exces de zel din partea unui funcţionar de la Direcţia Finanţelor Publice, care a fost prezent la licitaţie şi al cărui exces de zel a fost preluat de ANRMAP, precizând că lucrarea de iluminat public pe acele pasarele nu este o cheltuială eligibilă. Este cu atât mai frustrant cu cât ponderea acestei lucrări în valoarea totală este foarte mică. Este de-a dreptul caraghios să ne împiedicăm de acest amănunt  la o lucrare de o astfel de amploare. Dar asta e, nu avem ce face. Societatea care a câştigat licitaţia pregătise deja şantierul şi, din câte ştiu, comandase unele repere, dar trebui să aşteptăm avizele”.
De ce nu s-or fi spus toate astea până acum? De ce s-a insistat mereu că firma executantă a cerut schimbarea soluţiei tehnice când nu e vorba de aşa ceva? Sau poate a existat teama de a nu fi asociată această lucrare de „amănunt” cu una dintre firmele de partid?

Administraţia s-a pus cu amenzile pe „Amana Inn”

La intervenţia consilierului Dragomir Enache, legată de necesitatea luării unor măsuri pe Strada Ion Câmpineanu, în zona hotelului „Amana Inn”, acolo unde înmulţirea spaţiilor pentru nunţi duce la aglomerarea parcărilor pe trotuare şi blocarea accesului în curţile oamenilor care locuiesc în zonă, primarul Horia Tiseanu a spus: „Problema ridicată de dumneavoastră este corectă. La acest hotel există trei amplasamente pentru nunţi şi alte petreceri. Avem foarte multe reclamaţii din partea oamenilor din zonă, care sunt deranjaţi de blocarea străzii, a trotuarelor, dar şi de zgomotul creat până târziu în noapte. Am luat deja măsuri, am aplicat două amenzi în baza Legii 50 şi am sesizat Garda de Mediu pentru a verifica nivelul sonor în momentele reclamate de oameni. Din păcate, mai mult nu putem face, chiar dacă presiunea oamenilor este mare. Suntem nemulţumiţi şi de faptul că administraţia locală nu are nici un cuvânt de spus în privinţa funcţionării societăţilor comerciale. Cetăţenii nu cunosc acest lucru şi ne reproşează nouă că nu luăm măsuri”.

Previzibil: Georgică Severin a demisionat din PDL

Principalul partid de guvernământ nu mai are niciun senator în Prahova, după ce, la începutul lunii iunie, Iulian Bădescu părăsise partidul. Bădescu s-a dus la PSD. Va face Severin aceeaşi alegere?

La începutul săptămânii trecute, chiar la debutul sesiunii extraordinare a Senatului, în plenul acestei camere parlamentare, Georgică Severin şi-a anunţat demisia din PDL.
Practic, este doar o oficializare a unei stări de fapt, Severin fiind de mai multe luni izolat în tabăra democrat-liberalilor, după ce avusese apariţii publice în care criticase atât măsurile economice ale PDL, cât şi excesele de autoritate ale lui Traian Băsescu. De altfel, la sfârşitul sesiunii ordinare a Senatului, senatorul câmpinean fusese suspendat din partid şi retras din comisiile din care făcea parte.
Georgică Severin a precizat că va rămâne pentru o perioadă independent, dar fără nici o legătură cu grupul aşa-zişilor independenţi cu carnet de partid la UNPR. „Voi sta independent o perioadă, mă voi gândi bine, apoi voi lua o decizie. Sunt conştient că nu-mi pot îndeplini mandatul în afara unui grup parlamentar, adică în afara unui partid”, a spus Severin.

Sprijin de la alegători, consultări doar cu familia
Senatorul Georgică Severin a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută joi la Câmpina, că în această vară a avut discuţii prin multe dintre localităţile din colegiu: „Cam 90% dintre persoanele cu care am vorbit s-au declarat de acord cu poziţiile mele publice, dar demisia a fost un act unilateral şi nu m-am consultat decât cu familia”.

„Am certitudinea că-mi sunt ascultate telefoanele”
Dincolo de toate problemele cu care se confruntă actuala guvernare, Georgică Severin a tras un serios semnal de alarmă şi faţă de faptul că „sub pretextul crizei se încearcă scurt-circuitarea democraţiei. Treptat, am constatat că se instaurează frica, iar faptul că apar tot mai multe bancuri politice este cel mai bun barometru. Am certitudinea că-mi sunt ascultate telefoanele, ceea ce nu e deloc normal! Mulţi dintre colegii mei din Parlament recunosc cu mult prea multă uşurinţă că ne sunt ascultate telefoanele, dar nimeni nu face nimic. Mi se pare un pericol real de alunecare spre excese dictatoriale”.

În ce condiţii va candida Severin la Primăria Câmpina...
L-am întrebat pe senatorul Severin despre zvonurile tot mai insistente lansate pe piaţă privind o posibilă candidatură a sa la funcţia de primar al Câmpinei. „Nu aş candida decât dacă aceasta ar fi singura şansă de a împiedica ajungerea la conducerea acestui oraş a unor grupuri de interese. Sper să nu fiu niciodată pus în această situaţie, pentru că eu personal mi-aş dori să-mi pot continua munca din cele două comisii din care am făcut parte în Senatul României”, a spus Georgică Severin.

Îşi mută cabinetul senatorial
Organizarea conferinţei de presă la Casa Tineretului a ridicat problema situaţiei cabinetului senatorial, aflat în sediul PDL. „Mă voi muta de acolo. Aşa mi se pare corect. Nu se pune problema să fiu dat afară din acel spaţiu, pentru că oricum eu am contract de închiriere cu firma Paltinu, nu cu PDL. Aşa că – şi dacă ar vrea – nu mă pot da ei afară. Dar plec eu. De altfel, am depus deja o solicitare în baza legii către Consiliul Local, în care solicit un spaţiu chiar în Casa Tineretului şi nu intru în contradicţie cu prevederile unor norme interne că în această instituţie nu se face politică, pentru că nu e vorba de un sediu de partid, ci de un cabinet parlamentar, care reprezintă Senatul României. Oricum, am constatat că nu este benefică amplasarea cabinetului parlamentar într-un sediu de partid, pentru că oamenii au o anumită reticenţă faţă de partide, iar, pe de altă parte, dacă au de reclamat pe primar sau un funcţionar al Primăriei, ezită să intre în sediul partidului condus la Câmpina de primar”.

PSD sau PNL?
Practic, Georgică Severin a recunoscut că nu ia în discuţie decât unul dintre cele două partide mari de opoziţie, pentru a-şi continua munca din Senat. „Am marele avantaj că nu negociez pentru poziţii politice, nu-mi trebuie funcţie în partid, ci doresc doar să-mi pot continua activitatea din cele două comisii ale Senatului din care am făcut parte până la suspendarea din PDL”. Severin a evitat să facă dezvăluiri asupra viitoarei sale destinaţii politice, chiar dacă tot mai multe surse indică faptul că PSD va fi viitorul său partid.

Liderii politici locali despre demisia lui Severin
Ion Dragomir, preşedinte PSD: „Apreciez gestul senatorului Severin, pentru că, a participa la o majoritate care a dus România spre dezastru mi se pare o mare ruşine. Este un gest care dovedeşte că în politică mai sunt şi oameni care nu vizează doar interesul personal. Nu ştiu dacă George Severin va veni la PSD, personal nu am cunoştinţă de aşa ceva şi nici nu am participat la vreo discuţie sau negociere pe această temă. Dar nu este deloc exclusă o astfel de posibilitate”.
Virgil Guran, preşedinte PNL: „Demisia domnului Severin este o reacţie firească a unui om care-şi dă seama că nu e normal ceea ce se întâmplă în ţară. Este un gest de normalitate şi poate ar fi interesant de ştiut dacă senatorul Severin şi-a spus toate nemulţumirile şi în interiorul PD-L şi care au fost reacţiile. Dacă e posibil să vină la PNL? Până acum, nu s-a depus nici o cerere de adeziune în acest sens şi nici nu am informaţii oficiale privind negocierile la alte niveluri din PNL. Dacă George Severin vrea să vină la PNL Câmpina, primul pas, conform statutului, este depunerea adeziunii. Că se procedează şi altfel, e o realitate în politica românească, dar dl. Severin trebuie să ştie că… tot la noi ajunge!”
Horia Tiseanu, preşedinte PDL: „Nu doresc să comentez în nici un fel gestul domnului Severin”.
Pe de altă parte, unii dintre reprezentanţii PDL s-au bucurat când au auzit de demisia lui Severin, alţii au invocat munca lor din campania electorală pentru senator, uitând, totuşi, că şi ei au avut destule beneficii de pe urma lui Severin. Şi nu ne referim numai la promovarea media.

Daciana Sârbu-Ponta îşi deschide cabinet europarlamentar la Câmpina

PSD Câmpina dă o adevărată lovitură de imagine, reuşind să deschidă la Câmpina un cabinet europarlamentar. Şi nu al oricui... Al Dacianei Sârbu, soţia preşedintelui PSD, Victor Ponta. În aceste zile se lucrează intens la ultimele detalii, sâmbătă, 4 septembrie, fiind programată deschiderea oficială. La eveniment vor fi prezenţi Daciana Sârbu, Victor Ponta, Mircea Cosma, dar şi alţi lideri naţionali ai social-democraţilor.
Daciana Sârbu este cel de-al doilea europarlamentar care va avea cabinet în Prahova, după cel deschis de Rovana Plumb, în octombrie 2009, la Ploieşti. De altfel, Daciana Sârbu mai are un cabinet în teritoriu, la Sibiu.

Horaţiu Zăgan are alergie la... marinari şi portocaliu

Situaţie comică la începutul şedinţei Consiliului Local de joia trecută. Preşedintele şedinţei a fost pesedistul Horaţiu Zăgan, acesta conducând foarte bine o şedinţă deloc uşoară, văzându-se experienţa pe care o are în administraţia locală. Chiar în faţa sa, aproape permanent în câmpul său vizual, se aflau consilierii Monica Clinciu şi Marian Nistor, ambii de la PDL. Mai mult, după cum se poate vedea în imaginile alăturate, şeful Pieţei era îmbrăcat într-un tricou cu dungi, asemănătoare celor de marinar, iar Monica Clinciu - cu o bluză foarte elegantă, dar... portocalie! Adică, toate ingredientele pentru a-l indispune pe Zăgan. Acesta nu s-a sfiit să remarce – cu ironia-i cunoscută – această... coincidenţă, prilej de multe glume. Mai mult, încercând să pluseze, Marian Nistor a adăugat: „Şi dau bine şi cu dosul palmei!”, aluzie la scandalurile în care este implicat preşedintele-marinar Băsescu, „aşa că aş fi bun de preşedinte”, a adăugat Nistor. Iar toată lumea a râs, inclusiv Horia Tiseanu.

8.483 mp pentru terenul de fotbal al CSM Câmpina

Proiectul privind atribuirea în folosinţă gratuită a unui teren de 8.483 mp pentru CSM Câmpina a suscitat mai multe discuţii decât era de aşteptat. Clubul în cauză solicitase acest teren, situat la intersecţia străzilor Sălaj şi Petrolistului, în spatele Autogării, pentru amenajarea unei baze sportive.
Mai întâi s-au discutat termenii tehnici din interiorul acestui proiect şi s-a stabilit ca atribuirea să se facă pentru 10 ani, iar CSM Câmpina este obligat să obţină autorizaţia de construire în termen de un an, în caz contrar hotărârea Consiliului Local îşi pierde valabilitatea. Apoi au urmat discuţiile...
„Domnul Guran mi-a spus că face un teren de antrenament cu o tribună şi eventual vestiare. În plus, va fi nevoie de clauze speciale în contract pentru a putea fi închiriată de cetăţeni sau grupuri de cetăţeni şi a deveni astfel de o bază de utilitate publică”, a spus Horia Tiseanu. Mult mai vehement, de altfel şi singurul care s-a opus la vot, Gheorghe Tudor a spus: „Ne cam batem joc de terenul public. Nu ni se prezintă nici o schiţă, nici un plan, ce se doreşte să se facă acolo. Hai să mai aşteptăm şi să vedem dacă nu putem face o asociere în participaţiune din care să avem şi noi de câştigat! În plus, terenul de la Petrol, ce se întâmplă cu el? Îl lăsăm de izbelişte? Nu se poate să ne batem joc chiar aşa!” La rândul său, Marian Nistor a adăugat: „Eu aş propune să se reia discuţiile cu Rafinăria pentru stadion şi astfel am avea o bază sportivă gata făcută”. Până la urmă, proiectul a fost aprobat.

Cum se împart banii europeni obţinuţi prin HidroPrahova

Consiliul Judeţean a transmis Primăriei Câmpina studiul de fezabilitate pentru lucrările care se vor derula prin HidroPrahova, cu fonduri europene. Reamintim că este vorba despre aproximativ 15 milioane de euro, bani destinaţi aglomerării urbane Câmpina – Băneşti. Totuşi, cea mai mare parte a acestei sume va reveni Câmpinei. După cum reiese din studiul realizat de Consiliul Judeţean, cea mai mare parte a sumei va fi alocată pentru: modernizarea staţiei de epurare, introducerea reţelelor de canalizare pe o lungime de aproximativ 25,5 km şi reabilitarea reţelelor deja existente pe o lungime de peste 1,7 km. Primăria Câmpina nu a intrat, încă, în posesia întregii documentaţii întocmite de Consiliul Judeţean şi HidroPrahova, astfel încât va fi nevoie de organizarea unei şedinţe extraordinare a Consiliului Local, care să adopte o serie de hotărâri necesare pentru derularea acestor investiţii. De asemenea, tot în cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului Local se vor stabili exact străzile care vor beneficia de investiţii în canalizare, precum şi un calendar al lucrărilor.

Parcarea „alternativă”, transformată în „simultană”, va rămâne doar o idee... inaplicabilă!

Proiectul iniţiat de Dan Telegescu privind parcarea alternativă este la un pas să treacă de la o mare „revoluţie” în parcarea câmpineană la... o idee proastă, de domeniul trecutului. Aceasta pare a fi concluzia inclusiv a primarului Horia Tiseanu.
La ultima şedinţă a Consiliului Local, Telegescu a readus în discuţie aplicarea hotărârii sale. Răspunsul lui Tiseanu a fost dezarmant pentru iniţiator: „Hotărârea privind parcarea alternativă nu prezintă interes pentru cetăţeni. Până acum au fost două săptămâni în care reacţia cetăţenilor nu a fost pe măsură, deşi s-au pus fluturaşi pe parbrizele maşinilor, s-au făcut recomandări, s-au montat indicatoare. Vom încerca şi săptămâna următoare (n.r. – adică la începutul acestei săptămâni), dar dacă nu vor fi schimbări majore, probabil că această hotărâre va trebui abrogată, pentru că nu se poate aplica la Câmpina”.
În primele două săptămâni de aplicare a acestei hotărâri, singurele încercări de punere în practică au fost în zona Notariatelor, acolo unde locuieşte chiar consilierul care a iniţiat hotărârea. El şi o parte dintre vecinii săi îşi mutau maşinile pe partea opusă, dar eliberându-se locurile, pe partea pe care nu ar mai fi fost voie să se parcheze, apăreau alte maşini, astfel încât parcarea alternativă se transformase în... simultană. În plus, s-a spus că acest proiect trebuie aplicat pentru a se realiza o curăţenie eficientă şi pe partea pe care sunt parcate de regulă maşinile. Numai că, în săptămânile precedente, când ar fi trebuit aplicată această hotărâre, nu a trecut prin zonă nici măcar consilierul primarului care se ocupă de salubritate!

Bătălie mare pentru o centrală termică

După aprobarea în Consiliul Local a vânzării mai multor terenuri şi clădiri care aparţineau administraţiei locale, firesc, s-au organizat licitaţiile pentru adjudecarea acestora. Nu mică a fost surprinderea, inclusiv a organizatorilor, să constate interesul foarte mare pentru centrala termică dezafectată de pe Strada Orizontului, din apropierea sediului EdilConst.
La licitaţia pentru această centrală s-au înscris trei firme, care s-au războit în toată regulă pentru adjudecarea celor... patru pereţi. S-au parcurs nu mai puţin de 15 paşi de licitaţie, preţul ajungând la peste 3,71 miliarde lei vechi, fără TVA! Firma câştigătoare se numeşte SC Mes Amis Pub SRL şi va fi foarte interesant de urmărit ce se va întâmpla în continuare în fosta centrală termică. Pentru că, se presupune, dacă cineva investeşte în jur de 4 miliarde lei vechi, mai ales pe vremurile astea, înseamnă că are un plan măreţ prin care să-şi recupereze investiţia.

S-a asfaltat, în sfârşit, strada principală din Poiana Câmpina!

Primarul comunei Poiana Câmpina, Aurel Duţă, a avut serios de furcă, în primăvară şi în această vară, cu cetăţenii, în special din cauza stării foarte proaste a drumurilor din localitate. În zadar, a tot explicat Duţă că drumul principal care traversează Poiana Câmpina spre Breaza aparţine de Consiliul Judeţean, lumea îl socotea pe primar principalul vinovat pentru craterele din asfalt.
În tot acest timp, Aurel Duţă a făcut numeroase demersuri la Consiliul Judeţean pentru repararea şi modernizarea drumului. De altfel, încă din primăvară a obţinut promisiunea fondurilor pentru aceste lucrări, apoi s-a organizat şi o licitaţie, care a fost câştigată de SC Cast SRL Băneşti. După care, în buna tradiţie românească, s-a aşternut liniştea, nefiind dat ordinul de începere a lucrărilor.
Până mai zilele trecute. Când constructorul a primit ordinul de la finanţator şi demarat serios lucrările, care au fost gata într-un timp foarte scurt. Întregul tronson a fost împărţit în trei porţiuni, care au fost asfaltate deja, astfel că acum Poiana Câmpina se mândreşte cu un drum civilizat. Cum n-a mai avut de mult.

Eşec neaşteptat

Intersport Filipeşti - C.S.M. Câmpina 4 – 1 ( 2 - 1 )

Greu de digerat o înfrângere în care timp de 90 de minute toate speranţele se îndreptau spre un rezultat favorabil, mai ales că aceasta a venit din partea unei echipe cu nimic superioară C.S.M. - ului. În această situaţie s-au aflat o parte dintre spectatorii câmpineni prezenţi în număr destul de mare, sâmbătă după amiaza, pe stadionul “ Minerul “ din Filipeşti. Meciul în sine a fost influenţat în mare măsură de o căldură insuportabilă care în mod evident şi-a pus amprenta asupra jucătorilor din teren. Dar chiar şi aşa, câmpinenii au avut câteva perioade bune de joc, însă greşelile copilăreşti din apărare i-au costat cele trei puncte puse în joc. După un început anost, în minutul 19 a apărut prima sincopă în defensiva oaspete, când la un contraatac rapid purtat pe banda dreaptă, Grigore a centrat iar Anghel l-a “fulgerat” pe Cosmineanu, acestuia revenindu-i ingrata misiune să trimită mingea la centrul terenului. Ambiţionati, elevii lui Ionică Burchi au trecut la comandă şi după un şut violent a lui Budileanu (`20) scos de sub transversala de Costache, următorul minut a însemnat restabilirea egalităţii. Negreanu a fost agăţat de Rohat în careu şi Budileanu a transformat cu multă siguranţă. Putea fi 1-2 în minutul 34 însă centrarea lui Negreanu a fost irosită de către Dârstaru, care faţă în faţă cu portarul advers, a şutat în acesta. Şi când toată lumea aştepta “fluierul” pauzei, acelaşi Anghel a făcut instrucţie cu Bej şi cu un şut pe jos de la 10 metri l-a învins pentru a doua oară pe Cosmineanu. Mitanul secund a coincis cu o desfăşurare nerecomandată cardicilor, ratările propriilor jucători exasperând întreaga conducere a C.S.M. - ului. Dacă în minutul 58, Negreanu nu a putut să-l învingă pe Costache cu un şut din unghi, trei minute mai tărziu din lovitura liberă, autor Ion Burchi, Grigoraş aflat în faţă numai cu portarul a reluat cu capul din 6 metri, peste transversală. După un nou şut periculos “marca” Negreanu, acesta din urma aduce un nou penalty (`75), însă execuţia lui Budileanu, direct pe portar, a provocat multă bucurie în rândul micuţei galerii din Filipeşti. Şi pentru că niciodată un necaz nu vine singur, gazdele au înscris în minutele 89 şi 90 prin Grigore, cu largul concurs al “căpitanului” Gânju care în această partidă a fost de nerecunoscut. Concluzia: atunci când vrei să pacăleşti fotbalul, acesta nu te iartă. Următorul joc se va disputa duminica viitoare pe stadionul Poiana, atunci când fotbaliştii noştri vor primi vizita formaţiei Carpaţi Sinaia.

Intersport: Costache – Barbu, Rohat, Stroilescu (`25 I.Grigore ), Pantaia, Ojica (cpt.), D. Grigore, Pană, Modrişan (`4 Voinea), Cărbujaru ( `75 Păduraru), Anghel. Antrenor: Emil Gherghiceanu
C.S.M.: Cosmineanu – Grigoraş, Gânju (cpt.), Zidaru (`25 Bej), A. Burchi, Necula (`75 Stan), I. Burchi, Budileanu, Dârstaru ( `61 Stoica), Hromei, Negreanu. Antrenor:Ion Burchi
Arbitri: Adrian Ilyeş (Ploieşti) – Ionuţ Gheorghe (Păuleşti), Alexandru Vereu (Filipeşti)
Observator A.J.F. Prahova: George Andrei (Ploieşti)

Show pe “Poiana”

C.S.M. Câmpina – C.S. Valea Doftanei 4 – 0 ( 1-0)

După îndelungi demersuri, C.S.M.. a găsit un teren pe care va susţine meciurile oficiale. Astfel, prin bunăvoinţa directorului S.C. Petroutilaj S.A., Andrei Hortopan, conducerea CSM a încheiat un contract care se va întinde pe durata întregului sezon fotbalistic, 2010 – 2011.
Aşa se face că duminică, 22 august, elevii antrenorului Ionică Burchi au reuşit să se “transfere” pe stadionul “Poiana”, unde au întâlnit formaţia CS Valea Doftanei. Organizatorii au ţinut să fie la înălţime, astfel că cele două ore petrecute pe cocheta arenă de lângă Gară au avut darul să aducă un dram de bucurie pentru cei aproximativ 600 de spectatori prezenţi în tribune.


Cu Adrian Vintilă, Iulian Budileanu şi Mugurel Negreanu, cele trei achiziţii din această vară, formaţia câmpineană a intrat pe gazon decisă să încheie cât mai repede conturile. Din păcate, meciul nu a avut valenţe tehnico-tactice deosebite, cele două competitoare rezumându-se de multe ori la un fotbal static, în care oaspeţii s-au mulţumit să se apere pe două linii. Pe acest fond, prima repriză a fost caracterizată de câteva ocazii ale gazdelor, care i-au avut în prim plan pe Ionică Burchi şi Mugurel Negreanu, dar cel care a “spart” gheaţa a fost Hromei (`12) în urma unei pătrunderi frontale încheiate cu un şut plasat.
După pauză, aşa cum era de aşteptat, jucătorii din Valea Doftanei au terminat benzina, moment în care echipa câmpineană şi-a înmulţit numărul de ocazii la poarta adversă. Rând pe rând, Negreanu (`47) şi Hromei (`54) au trecut pe lângă majorarea scorului dar în minutul 55, acelaşi Hromei a reuşit să semneze un nou gol, trimiţând un şut plasat în “aţele” porţii lui Mărgărit. Şi cum tribunele aşteptau un nou gol, în urma unei dominări accentuate, acesta a venit în minutul 80, după ce Ionică Burchi şi-a demonstrat din nou clasa cu un şut de zile mari de la 20 de metri lateral stânga, direct la vinclu. Vizibil descumpăniţi, oaspeţii au clacat din nou peste numai cinci minute, atunci când Mugurel Negreanu şi-a trecut în cont prima sa reuşită sub culorile C.S.M. – ului. A fost o victorie incontestabilă, însă tracul acestui debut s-a simţit în jocul formaţiei câmpinene.

Transport gratuit către stadion şi intrare liberă
Pentru meciul de duminică clubul C.S.M. Câmpina a asigurat două autocare pentru transportul gratuit al iubitorilor de fotbal către stadion. Plecarea a fost din faţa Casei Tineretului si s-au făcut opriri în fiecare staţie pe traseul Câmpina – Gară. De asemenea, intrarea pe stadion a fost liberă.

Primarul a fost încântat de jocul C.S.M. - ului
Printre V.I.P. – urile de la “oficială”, alături de mai mulţi consilieri locali s-a aflat şi primarul Horia Tiseanu. La finalul meciului acesta a declarat: “A fost o revenire spectaculoasă a unei formaţii câmpinene pe stadionul Poiana. C.S.M.-ul a jucat foarte bine, băieţii au arătat că sunt bine pregătiţi. A fost un spectacol plăcut şi mă aştept ca în continuare să avem acelaşi fel de meciuri care să-i încânte pe câmpineni şi nu numai. Chiar dacă nu sunt un mare “fotbalist”, susţin sportul, şi atât C.S.M. – ul, cât şi Unirea pot conta în continuare pe prezenţa mea.”

Un câmpinean la Cupa "Târnavelor" la skandenberg

În aceste zile, la Târnăveni a avut loc prima ediţie a Cupei "Târnavelor" la skandenberg. Pe lista câştigătorilor am regăsit şi un câmpinean. Este vorba de Bogdan Constantin Stoica, acesta clasându-se pe locul al treilea în cadrul categoriei seniori 86 kg, după Vasile Manole, din Bucureşti, şi Daniel Andronache, din Galaţi.

Arbitrii şi observatorii prahoveni au avut probleme serioase la examinări

Şapte arbitri prahoveni din Liga a III-a nu au trecut testele!
Comisia Centrală a Arbitrilor a anunţat componenţa loturilor din ligile a doua şi a treia, arbitrii şi arbitrii asistenţi care nu se regăsesc pe lista publicată de CCA însemnând că nu au promovat testele fizice sau cele teoretice susţinute cu câteva săptămâni în urmă.
Din Prahova, nu au promovat testele arbitrii Viorel Căunei (Plopeni), Haralambie Ion (Bucov) şi arbitrii asistenţi Andrei Achimescu, Gabriel Banu, Marius Diaconu (toţi Ploieşti), Roxana Bănăseanu (Câmpina) şi Emil Pascu (Măgureni), toţi din cadrul Ligii a III-a.

Mai mulţi membri ai Comisiei Judeţene de Arbitri au avut şi ei probleme
Comisia Centrală a Arbitrilor a dat publicităţii şi listele observatorilor pentru partidele din ligile a II-a şi a III-a. Dacă singurul plus poate veni din cooptarea fostului preşedinte al arbitrilor prahoveni, Gheorghe Andrei, în lotul Ligii a II-a, alături de Silviu Crângaşu şi Marian Deaconu, în schimb, la Liga a III-a... e jale!
La Liga a III-a au fost acceptaţi doar: Mihai Ion, Cristian Lefter, Mihai Dogaru, Gheorghe Biziniche şi Constantin Miclea. Unul dintre vicepreşedinţii lui Deaconu, Constantin Safta, nu a trecut testarea teoretică, la fel ca şi Mihail Ionescu "Meserie" şi Viorel Badea. Cu ce "obraz" le vor mai ţine aceştia lecţii tinerilor arbitrilor din judeţ?!

Amorăriţei a luat testele şi a debutat în noul sezon
Vineri după-amiază, arbitrul câmpinean Mihai Amorăriţei a arbitrat partida Comprest Bucureşti - Callatis Mangalia, contând pentru prima etapă a Ligii a III-a. Astfel, după ce a trecut testele care au dat serios de furcă multora, Amorăriţei a debutat în noul sezon din Liga a III-a, încă din prima etapă. Amorăriţei a arbitrat foarte bine un joc care nu a fost deloc uşor. A fost nevoit să acorde 6 cartonaşe galbene, câte 3 pentru fiecare tabără, iar scorul final a fost 4-1 în favoarea oaspeţilor, care au condus cu 4-0.
Oaspeţii s-au dovedit o echipă mai robustă şi mai experimentată. Interesant este că în rândurile sale au evoluat şi doi jucători care au fost legitimaţi în anii trecuţi la Câmpina - este vorba de atacantul M. Ene şi de fundaşul central Floricel. De asemenea, la gazde a jucat Enache, un fotbalist care a trecut în cariera sa şi pe la Tricolorul Breaza.
Amorăriţei a fost asistat în partida de la Bucureşti de Ionuţ Duţu (Târgovişte) şi Dragoş Radu (Piteşti), observatori fiind Eugen Panait (Popeşti Leordeni) şi Ion Pop (Bucureşti).

17 august 2010

Suspiciuni de fraudă la... castel

Directorul Muzeului „Hasdeu”, Jenica Tabacu, aduce acuzaţii destul de grave uneia dintre subordonatele sale. Cazul este cercetat de o comisie specială a Primăriei, condusă de şeful Biroului Juridic.

De curând, directorul Muzeului Memorial „B.P. Hasdeu”, Jenica Tabacu, a depus la Primăria Câmpina o sesizare în care aduce mai multe acuzaţii la adresa unei subordonate, Letiţia Axinte. Jenica Tabacu a sesizat conducerea Primăriei Câmpina că subordonata sa nu se înţelege cu ceilalţi colegi din cadrul muzeului şi, cel mai grav, că există suspiciuni de fraudă la vânzarea biletelor. În urma acestei reclamaţii, Letiţia Axinte făcând parte din categoria personalului contractual, nu s-a putut întâlni Comisia de Disciplină a Primăriei şi s-a constituit o comisie de cercetare prealabilă, condusă de şeful Biroului Juridic, Iulian Anton. Surse din cadrul Primăriei ne-au precizat că, în faţa comisiei, Letiţia Axinte a negat orice acuzaţie, iar respectiva comisie va avea o misiune destul de ingrată în stabilirea adevărului. Este o situaţie destul de delicată, cu care juriştii Primăriei nu s-au mai întâlnit până acum.

Cuvântul care înţeapă

Despre decăderea senatorului Severin

Trebuie să recunosc că săptămâna asta am ales cu greu subiectul rubricii de faţă. Primul impuls a fost acela de a comenta măscăreala legată de mult trâmbiţatul proiect „modernizarea Căii Dacia“ (adică realizarea unor „bretele“ pentru accesul în DN1 la ieşirea din Câmpina înspre Băneşti), pe care administraţia locală s-a lăudat că îl va definitiva în câteva luni şi care a eşuat în cel mai pur stil românesc. Oficial se zice că ar fi o neînţelegere între proiectatul şi executantul lucrărilor, însă neoficial se pare că băieţii nu s-au înţeles cum să împartă „caşcavalul“ şi aşteaptă directive de mai sus.
Un alt subiect care ar fi meritat comentat este raportul întocmit de Curtea de Conturi la Spitalul Municipal, care în sfârşit a fost dat publicităţii în presa locală, cu toate ilegalităţile care s-au făcut acolo în ultimii ani, fără ca nimeni să fie tras la răspundere. Aici recunosc că iţele sunt destul de încurcate în jurul gâtului unor personaje grele cum ar fi Ţiţei, Matei, Piţigoi şi mi-ar fi luat ceva vreme să înţeleg mecanismul „incompetenţei“ în gestionarea banului public, aşa cum autorităţilor statului le este la fel de greu să instrumenteze acest dosar cu evidente implicaţii politice.
Aş mai fi putut aşeza pe hârtie şi povestea unui cetăţean care într-o noapte a fost nevoit să ajungă cu o rudă apropiată la Spitalul Municipal şi a dat peste doctorul Mihai, medic de gardă, care ar fi mirosit puternic a „parfum“ (cel puţin aşa povesteşte cu tărie, dar fără probe, cetăţeanul Opaţchi).
Am capitulat, însă, în faţa acestor reale probleme când, într-o dimineaţă toridă, i-am văzut faţa lui Georgică, senatorul, care cobora tacticos din scara blocului, îmbrăcat lejer, deschizând cu telecomanda, de la distanţă, portiera limuzinei negre parcată ostentativ între barierele proprietăţii lui Dan Chiţu. Atunci mi-au explodat în minte sute de imagini publice cu acest personaj, începând cu anii ‘80, când eu eram în bancă şi el era la catedră, apoi în ‘89, când a constituit, în sediul Primăriei, celula locală a FSN alături de alţi „dizidenţi“, printre care la faţa locului se afla şi notoriul Capone, pentru ca în zorii democraţiei să se lase mângâiat de muza privatizării, a cărei baghetă fermecată i-ar fi adus destule „ajutoare“, de la naivii occidentali, pe care antreprenorul nostru le-ar fi „donat“ din magazinaşele pe a căror firmă exista şi terminaţia numelui său.
Stăteam acolo, în centru, la cafenea şi mă năpădeau amintirile cu senatorul nostru, care prin anii ‘90, asociat cu renumitul comerciant Milu, vindea berică, ciocolată şi bonibon în draci, de nu puteai să-i mai ajungi cu „ajutoarele“ pe la nas. Mai târziu, pentru că lumea nu putea să-l mai încapă, a vrut să fie formator de opinie, adică ziarist şi a pus ochii pe Anghel, atunci mare şef la Romtelcom, personaj cu bani şi influenţă. Şi uite-aşa a crescut „trustul“ de presă, care avea să-l servească pe senator până în zilele noastre. Părăsit cu regularitate de cei alături de care a plecat la drum, senatorul a înţeles că trebuie să se facă senator şi a intrat în politică, încercând la toate uşile dinspre partea dreaptă a eşicherului. Într-un final, cineva i-a deschis şi i-a pus pe masă o tolbă cu miliarde. Se închidea cercul. Fostul activist al PCR devenea senator PDL, cred eu momentul împlinirii, dar şi al decăderii lui Severin. Căzut în dizgraţia celor care l-au împins în prim-plan, astăzi Severin îşi caută o altă gaură, de data asta, din câte se pare, în duşumeaua liberală. E greu de crezut că o va găsi, cel puţin la Câmpina, pentru simplul motiv că după atâta vreme nu a înţeles că imnul naţional nu va cânta niciodată pentru unul ca el. 
Florin FRĂŢILĂ

Încep lucrările la primul sens giratoriu din Câmpina...

De ani buni, administraţia locală tot tatonează terenul pentru realizarea unui sens giratoriu, aceasta fiind soluţia agreată de autorităţi pentru fluidizarea circulaţiei pe artera principală a localităţii. S-a renunţat la această idee de foarte multe ori şi s-a revenit la ea de încă şi mai multe ori... În cele din urmă, după licitaţia desfăşurată în această primăvară, administraţia locală a emis ordinul de începere a lucrărilor la sensul giratoriu de la intersecţia B-dului Carol I cu străzile Oituz şi Pictor Nicolae Grigorescu.
Lucrarea va fi executată de firma Matero Ama, care s-a angajat să o realizeze în termen de trei luni şi pentru o sumă de 3,5 miliarde lei vechi, faţă de cele 8 miliarde prevăzute în bugetul local la începutul anului pentru acest sens giratoriu.
... Şi amenajarea Lacului Bisericii
Concomitent cu semnarea ordinului de începere a lucrărilor la sensul giratoriu de la intersecţia B-dului Carol I cu străzile Oituz şi Pictor Nicolae Grigorescu, administraţia locală a emis şi ordinul de începere a lucrărilor de consolidare şi amenajare a malurilor Lacului Bisericii şi a zonei adiacente. Pentru această investiţie, de la bugetul local a fost alocată suma de 3 miliarde lei vechi, iar primarul Horia Tiseanu a declarat că „am convingerea că va ieşi ceva foarte frumos, cu pavarea malurilor, cu iluminarea zonei adiacente, astfel încât Lacul Bisericii să poată redeveni cu adevărat o zonă de recreere pentru câmpineni şi nu numai”.

De ieri, se parchează alternativ pe bulevardul central. Teoretic...

În a doua parte a săptămânii trecute, pe Bulevardul Carol I din Câmpina s-au montat plăcuţele indicatoare pentru intrarea în vigoare a unei hotărâri a Consiliului Local prin care se prevede ca, în fiecare săptămână, de luni de la ora 7.00 până a doua zi, marţi, la ora 7.00, parcarea pe artera principală a localităţii să se realizeze pe partea stângă în sensul de mers Ploieşti – Sinaia.
Parcarea autovehiculelor nu se va mai face oblic, ci paralel cu trotuarul, ceea ce va duce invariabil la o scădere a numărului – şi aşa insuficient – de locuri de parcare.
Principala motivaţie a administraţiei locale pentru parcarea alternativă a fost că astfel se dă posibilitatea operatorului de salubritate să realizeze curăţenia – iar pe perioada iernii, deszăpezirea – pe această parte a bulevardului principal al Câmpinei.
Această modificare se aplică pe Bulevardul Carol I, doar de la intersecţia din dreptul staţiei Petrom OMV şi până la calea ferată. Teoretic, hotărârea cu pricina ar fi trebuit să se aplice de ieri, dar până aproape de orele prânzului nu se întâmplase nimic...

Primarul Horia Tiseanu nu ştie când vor începe lucrările la Calea Dacia, dar speră...

V-am informat în ediţia noastră precedentă despre impasul în care a intrat lucrarea „de suflet” a primarului Horia Tiseanu – modernizarea Căii Dacia, care de fapt înseamnă realizarea unui pasaj suprateran de acces în DN1. Vă reamintim că, deşi contractul de finanţare s-a semnat în prezenţa Robertei Anastase, a secretarului de stat Răzvan Murgeanu şi a deputatului Florin Anghel, iar în această primăvară a avut loc licitaţia, câştigată după îndelungi contestări de firma Cast Băneşti, nici până la acest moment nu s-a eliberat ordinul de începere a lucrărilor. De ce? A încercat să ne explice chiar primarul Horia Tiseanu: „Este o chestiune tehnică destul de delicată, în care nici nu aş vrea să intru foarte mult. Practic, este vorba de o interpretare a ceea ce înseamnă lucrări eligibile în înţelesul Ordonanţei 34. Încă de la desfăşurarea licitaţiei, reprezentantul Direcţiei de Finanţe a apreciat că acest gen de achiziţie publică nu este eligibilă pentru fonduri europene, deşi noi considerăm că se încadrează în temeiul legal. În momentul de faţă, aşteptăm puncte de vedere clare de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, ANRMAP şi Ministerul de Finanţe şi trebuie să ajungem la o soluţie pentru deblocarea finanţării, ceea ce echivalează cu posibilitatea demarării lucrărilor propriu-zise. În cel mai rău caz se poate ajunge până la anularea licitaţiei, caz în care din câte am înţeles şi câştigătorul iniţial al licitaţiei ar putea acţiona în instanţă această decizie, astfel încât lucrurile s-ar putea prelungi mult prea mult. Totuşi, eu sper să se găsească cât mai rapid o soluţie prin care să poată fi deblocată finanţarea şi să poată fi demarate lucrările. Trebuie găsită o soluţie, pentru că nimeni nu-şi doreşte ca, peste câţiva ani, la un eventual control, întreaga sumă să fie pusă în sarcina bugetului local”.
Reamintim că firma care a câştigat licitaţia din această primăvară, SC Cast Băneşti, se angajase să finalizeze investiţia în patru luni.

Chiar vin banii prin HidroPrahova?!

Se pare că da, zonei Câmpina – Băneşti fiindu-i alocată suma de 15 milioane de euro pentru o staţie de epurare modernă.

Secretarul Primăriei Câmpina, Paul Moldoveanu, care este şi reprezentantul administraţiei locale în Adunarea Generală a Acţionarilor de la HidroPrahova, a anunţat la ultima conferinţă de presă de la „Casa cu Grifoni” că „la şedinţa Consiliului Local de la sfârşitul acestei luni, pe ordinea de zi va fi introdus un proiect de hotărâre care reprezintă unul dintre primii paşi pentru începerea investiţiei HidroPrahova la Câmpina. Este vorba de un studiu de fezabilitate pentru proiectul de amploare al HidroPrahova şi am promisiunea că lucrările vor fi demarate cu aglomeraţia urbană Câmpina-Băneşti. Cum, însă, lucrările propriu-zise de la Băneşti sunt destul de mici, cea mai mare parte a investiţiei de 15 milioane euro va avea loc la Câmpina. Se intenţionează începerea lucrărilor chiar în acest an, iar cele mai importante investiţii vor fi în staţia de epurare”.
La rândul său, primarul Horia Tiseanu a ţinut să adauge: „Este o veste foarte bună, pentru că eram obligaţi să modernizăm staţia de epurare, altminteri riscam amenzi drastice. În plus, aceasta devine cea mai importantă investiţie care se realizează în Câmpina, având o valoare de aproape 15 milioane euro, devansând astfel lucrarea de modernizare a Căii Dacia, o lucrare de 6 milioane euro”.
Cel mai probabil, va fi vorba despre o staţie comună de epurare pentru Câmpina şi Băneşti, care va fi amplasată în apropierea podului peste râul Doftana şi va asigura epurarea apelor din întreaga zonă.

7,5 miliarde lei vechi pentru reparaţiile în unităţile de învăţământ câmpinene

Perioada vacanţei de vară a elevilor coincide cu desfăşurarea lucrărilor de reparaţii în unităţile de învăţământ. În acest an, de la bugetul local a fost alocată pentru aceste reparaţii suma de 750.000 lei, adică 7,5 miliarde lei vechi.
Concret, se realizează următoarele lucrări:
Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” – reparaţii faţadă – executant SC Rhodos Construct – valoarea: 61.011,49 lei;
Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” – amenajare cabinete medicale; reparaţii instalaţie de încălzire (de la fosta cantină) – executant SC Tumag – 70.000 lei;
Grup Şcolar Construcţii de Maşini – reparaţii faţadă corp A şi schimbat uşi la sălile de clasă – executant SC Zori de Zi SRL – 46.760 lei;
Grup Şcolar Energetic – reparaţii grupuri sanitare corp A şi B – executant SC Gebo Construct – 48.186,31 lei;
Grup Şcolar Forestier – izolaţie perete, zugrăvit faţadă şi vopsitorie – executant SC Rhodos Construct – 49.968 lei;
Şcoala „Ion Câmpineanu” – refacere hidroizolaţie – executant SC Berconst – 74.000 lei;
Şcoala „BP Hasdeu” – placare gresie grup sanitar şi înlocuit tâmplărie – regie proprie
Şcoala Generală nr. 8 – înlocuit tâmplărie PVC etajul al treilea – executant SC Kaphone – 18.000 lei; amenajare spaţiu parter pentru grădiniţă, igienizări săli de clasă şi grup sanitar – executant SC Construct Consulting – 66.000 lei;
Grădiniţa nr. 10 – placaje gresie şi reparaţii hidroizolaţie – executant SC Ecoli Services – 13.490 lei;
Grădiniţa nr. 8 – amenajare cameră pătuţuri – executant SC Gercom Bissnis – 3.499,49 lei;
Grădiniţa nr. 7 – amenajare sală de mese – executant SC Gercom Bissnis – 18.079 lei; igienizări şi reparaţii – executant SC Gercom Bissnis – 14.987 lei;
Grădiniţa nr. 5 şi Grădiniţa nr. 10 – igienizări bloc alimentar – executant SC Ecoli Services – 5.000 lei.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Câmpina, Mariana Pătraşca, ne-a precizat că „în perioada următoare vor fi efectuate şi alte lucrări la unităţile de învăţământ, în funcţie de finalizarea procedurilor de achiziţie publică şi în funcţie de fondurile disponibile din totalul aflat la dispoziţie pentru aceste lucrări”.

Rata şomajului a ajuns la 5,4%, cea mai mare cotă din ultimii 10 ani!

Luna iulie a acestui an a adus o creştere explozivă a numărului de şomeri înregistraţi la Agenţia Locală de Ocupare a Forţei de Muncă. Odată cu sporirea numărului de disponibilizaţi de la societăţile Elca şi Rafinăria „Steaua Română”, dar şi cu finalizarea cursurilor unei noi promoţii de absolvenţi de liceu, numărul şomerilor din Câmpina a ajuns la 1.375 persoane, ceea ce înseamnă un procent de 5,4%. Cel mai mare din ultimii 10 ani şi cu 0,7% mai mare faţă de cel din luna anterioară!
Din totalul celor 1.375 de şomeri înregistraţi în Câmpina, 868 sunt indemnizaţi (450 femei – 418 bărbaţi) şi 507 sunt neindemnizaţi (226 femei – 281 bărbaţi).
La nivelul întregii zone deservite de Agenţia Locală de Ocupare a Forţei de Muncă din Câmpina, de la Azuga până la Filipeşti, sunt înregistraţi 8.221 de şomeri, ceea ce înseamnă un procent de 6%.
În localităţile din jurul Câmpinei, situaţia este la fel de grea: Breaza – 5,2%, Băneşti – 5,7%, Brebu – 7,2%, Cornu – 3,8%, Măgureni – 5%, Poiana Câmpina – 6%, Proviţa de Jos - 7,2%, Proviţa de Sus – 5,5%, Şotrile – 10,5%, Telega -  6,7%, Valea Doftanei - 6,5%.
Din păcate, pentru luna august se anunţă o creştere a numărului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, fiind anunţate deja concedieri colective, în zona deservită de ALOFM Câmpina, de ordinul a aproape 200 de persoane, la care se mai adaugă şi alte disponiblizări.

Restructurări la ALOFM şi Casa Locală de Pensii

Restructurările de personal impuse prin hotărâri ale Guvernului României au afectat numeroase instituţii publice care au sucursale şi în Câmpina. La Agenţia Locală de Ocupare a Forţei de Muncă erau 11 salariaţi, inclusiv directorul Liliana Vasile.
Filiala locală a AJOFM a fost nevoită să renunţe la trei salariaţi, după ce iniţial se pusese problema să se renunţe chiar la cinci. În condiţiile în care vin zilnic zeci dosare noi ale unor persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, angajaţii rămaşi se vor descurca foarte greu.
De la Casa Locală de Pensii va pleca un singur angajat, de fapt este vorba despre o persoană din Ploieşti detaşată temporar la Câmpina. Şi salariaţii de aici sunt destul de îngrijoraţi în privinţa volumului mare de muncă, mai ales că unii dintre ei sunt trimişi pe teren pentru a-i verifica pe pensionarii cu pensie de invaliditate.

Fonduri europene pentru cursuri profesionale

Agenţia Locală de Ocupare a Forţei de Muncă ne obişnuise, aproape lunar, cu anunţarea deschiderii unor noi cursuri de calificare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Cel puţin anul acesta, nu vor mai fi astfel de anunţuri, pentru că... s-au terminat banii alocaţi de la bugetul de stat pentru aceste cursuri de calificare profesională.
În aceste condiţii, directorul ALOFM Câmpina, Liliana Vasile (foto), a demarat o serie de discuţii cu conducerile primăriilor din Câmpina, Breaza şi Sinaia, pentru realizarea unui parteneriat în vederea accesării unor programe de finanţare europeană pentru organizarea de cursuri de calificare şi formare profesională.
Suma maximă care poate fi accesată în baza unui astfel de program este de 500.000 euro, iar pentru Câmpina ar fi un al doilea astfel de proiect privind formarea profesională după cel realizat în urmă cu mai mulţi ani şi care s-a concretizat prin crearea unei cărămidării pentru romi la marginea sud-estică a Câmpinei.

Finanţele cer sistarea investiţiilor!

Printr-un memorandum trimis primăriilor din ţară, Ministerul de Finanţe cere administraţiilor locale să oprească investiţiile. Concret, primăriilor li se solicită să sisteze orice procedură de achiziţie publică pentru investiţiile programate, dar şi pentru studiile de prefezabilitate şi fezabilitate şi să conserve lucrările deja începute. Pe lângă oprirea lucrărilor, primarilor li se mai cere să întocmească urgent o situaţie cu toate investiţiile care se derulează pe domeniul public, o nouă listă cu investiţiile, din care să fie eliminate cele care nu sunt prioritare şi sumele rezultate din economia făcută astfel la buget, o situaţie cu sumele ce urmează să intre în fondul de rezervă al Consiliului Local ca urmare a reducerii cu 25% a salariilor funcţionarilor publici, un raport referitor la economiile care se fac prin reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile. La finalul documentului se precizează că orice derogare de la prevederile menţionate în memorandum se aprobă doar prin decizie a premierului.
Câmpina are cu ce-şi plăti investiţiile
La Câmpina, în prezent se derulează mai multe lucrări de investiţii, în general fiind vorba despre asfaltarea unor străzi şi introducerea de canalizări. Potrivit primarului Horia Tiseanu, “deciziile pe care trebuie să le luăm în baza solicitărilor Ministerului de Finanţe sunt foarte importante şi până nu suntem edificaţi pe deplin asupra lor nu vom stabili nimic, nu vom lua nici o hotărâre. Noi avem bani la bugetul local pentru a plăti facturile firmelor care execută investiţii pe domeniul public. Sincer, nu am mai auzit de o solicitare. Oricum, nu este o hotărâre a Guvernului sau un alt gen de dispoziţie cu caracter ferm!”
Va achita Guvernul lucrările din Câmpina?
În cazul Câmpinei, ar putea apărea, însă, unele probleme create tot de Guvern. Există lucrări finanţate integral de la bugetul de stat sau cofinanţate prin diferite programe. De exemplu, reabilitarea Grupului Şcolar Energetic, instituţie inclusă în Programul guvernamental “Campusuri şcolare”. Investiţia se derulează din 2007, pe parcursul mai multor ani, iar banii trebuie să vină de la bugetul de stat. Cum bugetul de stat are mari probleme, există riscul ca Guvernul să nu mai poată plăti unele lucrări. Şi mai sunt şi alte exemple...

Primăria Câmpina se judecă cu Prefectura pentru suplimentele salariale

La sfârşitul lunii iunie, prefectul judeţului, Adrian Dobre, anunţa că va ataca în instanţa de contencios administrativ hotărârile aprobate de consiliile locale, prin care se stabileau suplimentele salariale acordate funcţionarilor publici. Şi prefectul s-a ţinut de cuvânt, printre primăriile chemate în faţa instanţei numărându-se şi cea din Câmpina. Citaţia a ajuns la administraţia locală, iar primul termen de judecată a fost stabilit pentru... aprilie 2011. Acordarea suplimentelor salariale a fost suspendată şi aşa va rămâne până la finalul procesului. În cazul în care instanţa va da câştig de cauză autorităţilor câmpinene, funcţionarii publici vor primi banii din urmă, în caz contrar...
Reamintim că, în luna iunie, Consiliul Local Câmpina a aprobat o hotărâre prin care se acordau suplimente salariale de 7% pentru angajaţii din Primărie şi unele instituţii subordonate. Oamenii au apucat să încaseze într-o singură lună aceşti bani. Acum, acordarea lor a fost suspendată. Este ultimul tip de venit care le mai putea fi luat funcţionarilor publici după reducerea cu 25% a salariilor şi eliminarea unor sporuri, inclusiv a sporului de dispozitiv care reprezenta, de asemenea, 25% din salariul de bază. Şi astfel s-a ajuns ca unii angajaţi din sistem să plece acasă cu aproximativ 400 de lei pe lună...

Proiect european la Câmpina

 În perioada 3 – 10 august, în Câmpina, Asociatia Together Romania a derulat un proiect european intitulat „Lupta împotriva sărăciei prin artă”. Proiectul a fost finanţat de Comisia Europeana prin programul „Tineret in Acţiune”, program comunitar ce asigură cadrul legal pentru susţinerea activităţilor de învăţare non-formală pentru tineri. Printre obiectivele programului se numără promovarea cetăţeniei active in rândul tinerilor, dezvoltarea sentimentelor de toleranţă şi solidaritate, susţinerea activităţilor de tineret şi a capacităţii organizaţiilor de tineret, precum şi promovarea cooperării europene în domeniul tineretului.

Cei 25 de tineri participanţi din Italia, Lituania, Slovenia şi România s-au întâlnit la Câmpina pentru ca timp de 7 zile să desfăşoare activităţi interculturale, ateliere de lucru (internet, fotografie, film) şi, în final, să realizeze o expoziţie foto, prezentare unui film de scurt metraj şi un website, toate acestea având aceeaşi temă cu titlul proiectului. Prezentarea finală, realizată aproape ad-hoc, s-a desfăşurat marţi, 9 august, la Casa Tineretului. Cu toate acestea, cei care au fost prezenţi au petrecut, aşa cum se spune, un timp de calitate.
Pentru mai multe informaţii accesaţi  site-ul proiectului www.fapta.wordpress.com.

Se închide Sanepidul?

În cadrul măsurilor luate de Guvernul României pentru a combate criza, s-a stabilit şi închiderea compartimentelor teritoriale ale direcţiilor de sănătate publică. Printre acestea se numără şi Compartimentul Teritorial Câmpina al DSP Prahova, adică Sanepidul. Decizia desfiinţării Sanepidului câmpinean a fost luată ca urmare a intrării în vigoare a Ordinului 1078 al ministrului Sănătăţii, ordin care se referă la reorganizarea direcţiilor de sănătate publică. Noul act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial 550/5 august 2010 şi prevede, printre altele, închiderea tuturor compartimentelor teritoriale ale DSP. În aceeaşi situaţie cu Sanepidul de la Câmpina se mai află compartimentele din Sinaia, Mizil şi Vălenii de Munte. Deşi ordinul amintit ar fi trebuit să devină operaţional din 16 august, încă se mai aşteaptă un răspuns de la Ministerul Sănătăţii, după ce DSP Prahova a solicitat exceptarea de la aplicarea acestui ordin a compartimentelor de la Câmpina şi Sinaia. Deocamdată, până la închiderea ediţiei noastre nu se primise nici un răspuns.

Grădinile suspendate ale... Câmpinei

Aproape orice câmpinean trece prin zona Pieţei Centrale. Mai puţini, însă, sunt cei care văd că li se pregăteşte, probabil, o surpriză. După ce Câmpina a intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare pensulă, poate se are în vedere şi reinventarea conceptului de grădini suspendate. Cum altfel s-ar putea explica tufele crescute pe clădirea care adăposteşte „Bigul mic”? Dacă aveţi o altă explicaţie...

Canicula din ultimele zile a dat bătăi de cap şi cetăţenilor, dar şi angajaţilor de la Ambulanţă

Temperaturile zilnice de peste 35 de grade înregistrate şi la Câmpin a au dat numeroase bătăi de cap atât cetăţenilor, dar şi... Ambulanţei. În condiţiile în care administraţia locală nu a amenajat nici un cort, unde orice om să poată bea un pahar cu apă şi să-şi tragă sufletul la răcoare, s-au înregistrat zeci de cazuri de persoane – mai tinere şi mai vârstnice – care pur şi simplu au căzut pe stradă. Astfel, numai joi, în jurul prânzului, în zona Pieţei Centrale, Ambulanţa a fost solicitată de câteva ori pentru a ajuta persoane cărora li s-a făcut rău din cauza căldurii, salvarea ajungând destul de greu printre străduţele întortocheate şi, mai ales, printre maşinile parcate aiurea.

Nicuşor Pohrib iese la pensie

 
Şeful Biroului de Protecţie Civilă din cadrul Primăriei Câmpina, Nicuşor Pohrib, optase, la începutul acestui an, când s-a pus problema îndepărtării celor care cumulau pensia cu venitul de la stat, în favoarea slujbei de la stat, adică de la Primăria Câmpina. Între timp, scăderile salariale crunte din sistemul bugetar l-au determinat pe Nicuşor Pohrib să se gândească din nou şi să ia hotărârea de a reveni la pensie. Astfel, de la 1 septembrie, administraţia locală rămâne fără şef al Biroului de Protecţie Civilă, post care a fost deja scos al concurs.

Cantonament de cinci stele pentru juniorii CSM

Sâmbăta trecută, grupa de copii a CSM Câmpina, antrenată de Robert Stoica, s-a aflat într-un stagiu de pregătire centralizat la Valea Doftanei. Buna dispoziţie, condiţiile excepţionale de antrenament şi de cazare, seriozitatea în pregătiri a lotului de 20 de jucători au fost câştigurile juniorilor CSM Câmpina înaintea unui nou start de sezon, care se anunţă dificil.

Victorie în ultimul amical

Precizia Breaza – C.S.M. Câmpina 1-2 (1-1)


Sâmbătă după amiaza, CSM Câmpina s-a oprit timp de două ore pe stadionul din Breaza. Proaspăt apărută în peisajul fotbalului local, acolo unde mai activează şi trupa lui Anghelache, echipa gazdă s-a dovedit a fi un partener util pentru fotbaliştii câmpineni. Fără inerenta perioadă de studiu, ambele formaţii au început în forţă şi după un şut centrare a lui Grigoraş, care a făcut cunoştinţă cu una din barele laterale ale porţii adverse, gazdele au deschis scorul (`3). Treptat, treptat, elevii lui Burchi au ocupat poziţii de luptă avansate şi în minutul 18 inevitabilul s-a produs. La o centrare perfectă a lui Budileanu, din 6 metri Adrian Vintilă a reluat cu capul direct în “aţe”. A fost un gol care a rupt definitiv echilibrul din teren, oaspeţii fiind de departe superiori la toate capitolele. Cu linia de fundaşi la centrul terenului, câmpinenii au supus unui tir continuu poarta adversă şi în nenumărate rânduri, fie barele, fie intervenţiile de ultim moment ale portarului brezean, au făcut ca scorul să nu ia proporţii. Pe acest fond, după o combinaţie rapidă între Negreanu şi Ionică Burchi (`60), ultimul a închis tabela, consemnând încă o victorie a echipei sale în amicalele susţinute în această perioadă de pregătire. Antrenorul Ion Burchi a început cu: C. Cosmineanu - Gânju, Grigoraş, State, A. Burchi, Budileanu, I. Burchi, A. Vintilă, Hromei, Necula, Negreanu. Au mai fost folosiţi: Marinică, L. Cosmineanu, Trascău, Mancu, Bej, Dârstaru, I. Vintilă, Zidaru, Stoica.
La final, cunoscutul antrenor câmpinean a declarat: “Încheiem un ciclu de pregătire aşa cum mi-am dorit. A fost o ultimă partidă de verificare şi pot spune că sunt mulţumit de modul cum jucătorii mei au răspuns la comenzi, dar îi avertizez că greul de abia acum începe. Peste o săptămână începe campionatul şi evident, vom juca pe puncte. Avem un obiectiv clar de realizat şi cu toţii trebuie să tragem în aceeaşi direcţie.“

Scandal la şedinţa delegaţilor din ligile inferioare patronate de Crângaşu

Înaintea începerii oricărei ediţii din campionat, la sediul AJF Prahova are loc o şedinţă cu delegaţii de la fiecare eşalon în parte, unde sunt stabilite detaliile competiţiei. Ei bine, la ultima şedinţă de acest gen cu delegaţii echipelor din ligile B şi C judeţene a ieşit scandal mare. Unul dintre motive l-a reprezentat primirea formaţiei Prahoviţa Măgureni în Liga B Prahova, deşi aceasta a fost ciuca bătăilor în ultimii ani în... Liga C Prahova! Conform programului oficial, pentru ediţia 2010 - 2011, Prahoviţa Măgureni a fost repartizată în aceeaşi serie cu CSM Câmpina, Precizia Breaza şi Carpaţi Sinaia, iar în prima etapă ar urma să joace în deplasare la formaţia CS Şirna. Numai că, aceasta a primit, la rîndul ei, „bonus” de a juca direct în Liga A, aşa că... nu se ştie cu cine va fi completată această serie.
Din păcate, starea terenului de la Măgureni este una jalnică. Astfel că, vestiare pentru echipe ioc, la cocina - pe care ei o numesc pompos cabină - rezervată arbitrilor ar strâmba din nas şi un animal, iar noţiunile de tunel de protecţie şi gard împrejmuitor nu au ajuns încă până la Măgureni. Cine o fi omologat, oare, acest maidan?

10 august 2010

„Bretelele” spre DN1 întârzie, iar licitaţia ar putea fi anulată!

Administraţia câmpineană a anunţat cu mult tam-tam semnarea contractului de finanţare pentru modernizarea Căii Dacia, practic fiind vorba de realizarea unor „bretele” pentru accesul mai facil în DN1. Semnarea contractului de finanţare a avut loc la 30 septembrie 2009 în prezenţa liderului PDL judeţean şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a deputatului Florin Anghel şi a secretarului de stat Răzvan Murgeanu. Mai mult, primarul Horia Tiseanu a prezentat proiectul ca fiind „cea mai mare investiţie cu fonduri europene care se va realiza în întreg judeţul” şi a vorbit direct despre „implicarea Robertei Anastase în asigurarea finanţării europene pentru acest proiect”.

După care s-a cam aşternut liniştea...
Până prin primăvara acestui an, când Primăria Câmpina anunţa, într-o conferinţă de presă, finalizarea procedurilor de licitaţie şi începerea lucrărilor în luna aprilie. Lucrări care nu au mai început...
La licitaţia pentru executarea lucărilor – în noiembrie 2009 - Primăria Câmpina a primit trei oferte. Acestea au fost, în ordinea desfacerii plicurilor: 1. Arcada Company SA Galaţi – 15.208.026,14 lei fără TVA, durata de execuţie 11 luni, garanţie 10 ani; 2. SCT SA Bucureşti, în asociere cu Matero Ama SRL Câmpina – 15.096.992,87 lei fără TVA, durata de execuţie 7 luni, garanţie 10 ani; 3. CAST SRL, în asociere cu CARENA SPA IMPRESA DI CONSTRUCTIONI – 18.827.946,05 lei fără TVA, durata de execuţie 4 luni, garanţie 25 ani. A câştigat Cast Băneşti, dar Arcada Company a contestat licitaţia şi a câştigat, într-o primă fază, la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Primăria Câmpina a atacat în instanţă decizia Consiliului Naţional şi a câştigat. Printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă pronunţată în februarie 2010, firma Cast a fost declarată câştigătoarea licitaţiei.

Ce s-a întâmplat apoi?
Mai nimic... Constructorul a anunţat că intenţionează schimbarea soluţiei tehnice, dar ar fi fost nevoie de două acorduri – din partea Inpsecţiei de Stat în Construcţii Prahova, unde nu exista nici o problemă în obţinerea acestui acord, şi din partea proiectantului, care nu semnează un asemenea acord. Şi s-a intrat în impas. Interesant este că deja au fost viraţi primii bani pentru investiţie. După mai multe runde de întâlniri ale reprezentanţilor administraţiei locale cu secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Răzvan Murgeanu, a început să se vehiculeze tot mai mult varianta anulării licitaţiei! De altfel, în momentul de faţă se derulează o corespondenţă între firma care a câştigat executarea lucrării şi autorităţi pentru găsirea soluţiei de anulare a licitaţiei. De ce s-a ajuns aici? De ce le convine tuturor părţilor implicate o anulare a licitaţiei? Toate aceste tertipuri au ca scop împingerea termenelor mai aproape de... alegerile locale? Răspunsul la toate aceste întrebări, dar şi la altele foarte interesante, în ediţiile următoare.

Cuvântul care înţeapă

45 de minute la Spitalul Municipal

Căldura, fotbalul şi câteva înghiţituri de apă rece au fost, probabil, ingredientele necesare şi suficiente pentru ca fiul meu să devină, în prima zi a week-end-ului care s-a încheiat, pacient al Spitalului Municipal.
Ajuns în faţa camerei de gardă a secţiei de pediatrie, am înţeles din prima secundă că voi începe bătălia cu sistemul. Uşa era încuiată. Am alergat la CPU (camera de primiri urgenţe) şi am intrat fără vreun alt gest de politeţe. O asistentă plictisită m-a întâmpinat cu un ton de parcă aş fi venit să mă angajez, întrebându-mă pe cine caut. I-am răspuns că am nevoie de un medic pediatru şi că am găsit uşa închisă la camera de gardă pentru copii. M-a privit năucă şi a dispărut fără să răspundă. Pentru câteva secunde am rămas blocat. Nu ştiam cum să reacţionez.
De undeva, dintr-o altă cameră, se auzea vocea lui Băsescu, care povestea naţiunii că statul este incapabil să-şi plătească, la adevarata valoare, salariaţii din sistemul public. Am simţit că mi se urcă sângele la cap. Ca prin minune a apărut o altă asistentă, de la care am aflat ce doream. Am urcat la etajul 5, la secţia de pediatrie, în căutarea medicului de gardă. L-am găsit înconjurat de asistente, părinţi şi copii, într-o cameră ce părea mai degrabă o saună decât un cabinet de consultaţii. Aveam să aflu mai târziu că, de fapt, toată secţia este un adevărat cuptor, unde aerul este aproape de nerespirat pentru zeci de copii internaţi alături de mamele lor.
Am stat acolo cam 45 de minute, timp în care personalul medical ne-a tratat ca pe nişte fiinţe umane. Mă încăpăţânez să cred că nu am prins doar o tură binevoitoare. Se vedea că oamenii aceia îşi fac datoria mai mult din pasiune şi nu pentru salariul de mizerie diminuat cu 25% de guvernanţi. Îmi mai revenisem şi mă gândeam la zevzecii care din patru în patru ani îşi fac bilanţul realizărilor măreţe fără să se gândească la aceste adevărate catastrofe sufleteşti. Mă mai gândeam la miliardele cheltuite aiurea pe contracte oneroase, în urma cărora diverşi manageri şi administratori ai Spitalului Municipal şi-au umplut buzunarele fără remuşcări, în timp ce copiii se luptă cu boala în saloanele supraîncălzite, cu dotări învechite de vremuri. Mă gândeam că nimeni nu dă socoteală şi că nimeni nu reacţionează trăind toate astea.
Am plecat de acolo cu fiul meu de mână, cu o reţetă în buzunar şi cu spaima de a fi avut nevoie de sistemul de sănătate românesc.
Florin FRĂŢILĂ

În secţia de la Poiana a Spitalului Municipal au mai rămas câţiva pacienţi

De mai multă vreme, cineva pare să fi pus ochii pe clădirea secţiei exterioare Poiana Câmpina a Spitalului Municipal. Şi toate par să meargă exact în favoarea celor care vor să intre în posesia acestei clădiri – s-a desfiinţat Secţia de Boli Infecţioase, ceea ce a permis mutarea celor mai multe dintre secţiile care funcţionau la Poiana în clădirile de pe Strada Vasile Alecsandri. În momentul de faţă, prin secţia de la Poiana cam bate vântul... Doar la primul etaj mai sunt internaţi câţiva pacienţi ai Secţiei de Recuperare Medicală, dar probabil că şi aceştia vor fi mutaţi cât de curând.
Ce se doreşte a se realiza la Poiana Câmpina? Oficial, nimeni nu cunoaşte un răspuns. În schimb, neoficial, toată lumea ştie că deputatul Florin Anghel, împreună cu directorul Spitalului Municipal, Alexandru Matei (buni prieteni, dealtimnteri), vor să pună mâna pe această clădire pentru a realiza aici o clinică privată. Şi, repetăm, cam toate faptele converg spre o posibilă astfel de finalitate.
Clădirea aparţine Consiliului Local Poiana Câmpina, iar primarul Aurel Duţă a declarat în mai multe rânduri că nu este dispus să vândă această clădire decât la un preţ corect. Dar posibilii investitori au pârghiile necesare pentru a influenţa actul de decizie din Consiliul Local Poiana Câmpina. Cert este că, în momentul de faţă, clădirea secţiei exterioare de la Poiana Câmpina a Spitalului Municipal este aproape goală. Cine face următorul pas?