26 octombrie 2010

Preţul... accesului

Kaufland sponsorizează Spitalul Municipal
cu 200.000 euro


De mai multă vreme, Kaufland se chinuie să treacă de toate etapele birocratice pentru a construi un supermarket – alţii spun chiar un mall – în Câmpina, pe un teren care a aparţinut societăţii IRA. Cea mai mare problemă de care s-au lovit cei de la Kaufland, în relaţia cu administraţia locală, a fost cea a asigurării accesului din B-dul Nicolae Bălcescu, dar despre toate controversele am scris la momentul respectiv. Ei bine, cele două părţi au căzut la pace, accesul la viitorul complex comercial urmând să se facă printr-o bandă de preselecţie. Într-un fel, preţul accesului în viitorul centru comercial dinspre centru este... o sponsorizare de 200.000 euro, pe care firma Kaufland o face. Administraţia locală a stabilit şi „destinatarul” acestei sponsorizări – Spitalul Municipal. 

Consiliul de Administraţie şi primarul Horia Tiseanu au stabilit priorităţile
Recent a avut loc o întâlnire între managerul Spitalului Municipal, Consiliul de Administraţie al acestei unităţi medicale şi primarul Horia Tiseanu. Cu acest prilej s-au trecut în revistă nevoile instituţiei, stabilindu-se priorităţile spre care se vor îndrepta banii de la Kaufland.
„În întâlnirea pe care am avut-o cu Consiliul de Administraţie al Spitalului Municipal am stabilit nevoile de reparaţii curente şi dotările urgente de care are nevoie Spitalul Municipal şi care vor fi realizate din această sponsorizare. Cu acest prilej am constatat că sunt secţii care arată mai bine, cum este cazul Pediatriei, Neonatologiei sau Chirurgiei, unde s-au făcut investiţii, marea majoritate tot din sponsorizări. La modul concret, s-a stabilit că priorităţile pentru fiecare secţie şi etaj în parte sunt: reparaţiile la instalaţiile sanitare şi înlocuirea unor obiecte de mobilier, la etajul al cincilea, la Secţia de Pediatrie.  La Boli Interne - înlocuirea geamurilor cu termopane, zugrăveli, reparaţii uşi şi, mai ales, reabilitarea instalaţiei sanitare, care este într-o stare jalnică. La Chirurgie nu va fi nevoie de prea multe intervenţii, doar nişte zugrăveli şi igienizări, dar nu de prea mare importanţă. La Ginecologie trebuie înlocuite geamurile cu ferestre tip termopan. Acolo unde s-a mutat deja Secţia ORL de la Poiana s-au făcut lucrările necesare şi este în curs de amenajare spaţiul pentru Secţia de Urologie, aici find necesare nişte obiecte de mobilier noi. Se impune izolarea termică pentru a preveni igrasia la etajul întâi, la secţia de Terapie Intensivă, în vreme ce la parter, la Secţia de Radiologie, este nevoie de înlocuirea geamurilor cu ferestre termopan şi modernizarea grupurilor sanitare. La toate acestea se mai adaugă necesitatea schimbării instalaţiei de încălzire, practic a caloriferelor care sunt în mare parte colmatate şi nu mai fac faţă cerinţelor, iar în perspectivă va fi nevoie şi de realizarea unui rezervor pentru apă, astfel încât spitalul să nu rămână fără apă atunci când se opreşte în localitate se produce vreo avarie sau au loc lucrări de schimbare a conductelor", a afirmat primarul Horia Tiseanu.
Edilul-şef a mai vorbit despre deschiderea pe care a văzut-o la conducerea spitalului pentru rezolvarea cât mai multor probleme cu banii din această sponsorizare, dar şi despre faptul că sponsorizarea nu va acoperi toate aceste investiţii. În aceste condiţii, unele lucrări vor fi finanţate de la bugetul local, în cursul anului viitor.

Viitorul centru comercial Kaufland
va avea două intrări

În noile condiţii, la proxima şedinţă a Consiliului Local se va aproba un plan urbanistic de detaliu privind modalitatea de acces în viitorul centru comercial. „Vor exista două intrări, una prin Strada Sălaj, iar o alta, cu o bandă de preselecţie, prin B-dul Nicolae Bălcescu. Eu am convingerea că treptat, odată cu modernizarea tuturor străzilor din zona Autogării, principala cale de acces la acest centru comercial va fi prin Strada Sălaj”, a spus primarul Horia Tiseanu. 


Parcare nouă la Spitalul Voila

Vorbind despre lucrările necesare la Spitalul Municipal Câmpina, primarul Horia Tiseanu a făcut câteva precizări legate şi de Spitalul de Psihiatrie Voila. „Aici realizează, undeva pe partea stângă, o parcare pentru personalul spitalului, dar şi pentru cei care vin în vizită la pacienţi, astfel încât să nu mai fie blocate aleile de acces la pavilioanele spitalului. Recent, a fost aici un control de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi s-a constatat că maşini ale angajaţilor spitalului sau ale vizitatorilor blocau aceste căi de acces. Nu este o investiţie foarte mare, dar este importantă şi este executată de angajaţii Atelierului de Reparaţii Străzi din cadrul Primariei”, a menţionat primarul Horia Tiseanu.

Cuvântul care înţeapă

Chirurgul paraziţilor

De multă vreme încerc să evit, cu o rigoare planificată, comentariile pe marginea înlăturării medicului chirurg Călin Tiu de la conducerea Spitalului Municipal  Câmpina. Am preferat mai întâi să desluşesc cu atenţie mecanismul arbitrarului prin care dr. Tiu a fost evacuat, la comanda activiştilor de partid, pe criterii şi exigenţe extra-profesionale. Într-un final mi-a fost lesne să înţeleg că în vremea domniei paraziţilor poţi fi marginalizat foarte uşor dacă îţi faci meseria şi nu te laşi contaminat de servilism, păstrându-ţi onorabilitatea, fără să te fi murdărit.
Atât cât a putut rezista la conducerea Spitalului Municipal, Călin Tiu a reuşit să aducă puţină normalitate în această instituţie, după o lungă perioadă în care anumiţi slugoi de partid au fost în stare să-şi dea şi scaunul de sub fund pentru o mână de euro. Doctorul Tiu a dezvăluit contracte oneroase, a echilibrat, pe cât a fost posibil, balanţa cheltuielilor exorbitante angajate de predecesorii săi şi multe alte lucruri, pe care nu le mai enumăr aici. Călin Tiu cred că a vrut să facă o grădină dintr-un maidan de buruieni, aşa cum a demonstrat că se poate cu clinica Medis, care în câţiva ani a ajuns un brand naţional. Călin Tiu a vrut să-şi facă meseria, dar a fost luat peste picior de un sistem condus de oameni bolnavi. Nemernicii au văzut că poate face treabă şi atunci şi-au zis că trebuie călcat pe bătături. În cele din urmă l-au înlăturat şi au adus o altă autoritate, incapabilă să sară peste propria-i umbră. Acum la Spitalul Municipal este linişte. Nimeni nu mai întreabă de dosarele ajunse de multă vreme la Parchet, nimeni nu mai cere controlul Curţii de Conturi, însă în cabinete, pe secţii, în sălile de operaţie şi de primiri urgenţe există materie primă pentru un deceniu de furie. 
Autoexilat în propria-i meserie, Călin Tiu îşi continuă cariera între sala de operaţii, clinica privată pe care o conduce, simpozioanele naţionale şi internaţionale, partidele de golf şi familie. La cârma Spitalului Municipal n-a fost bun.
Cel care a fost pentru scurtă vreme chirurgul paraziţilor care au căpuşat prima instituţie ce  apară sănătatea câmpinenilor ne-a lăsat în aşteptarea inevitabilei „demisii a organelor”, aşa cum plastic definea Emil Cioran bătrâneţea. Pe mai departe nu ne rămâne decât să retrăim tot mai acut senzaţiile de umilinţă, stupoare şi furie neputincioasă.

P.S. Scandalul iscat în jurul hotărârii de Consiliu în urma căreia a fost aprobată extinderea magazinului „La Bigu’ Mic“ a adus din nou în prim plan numele consilierului  PDL Marian Nistor. Iniţiator al proiectului de hotărâre, Marian Nistor este suspectat de mai mulţi membrii ai Asociaţiei de Proprietari 943, care au de suferit de pe urma deciziei Consiliul Local, că ar avea anumite interese de afaceri cu proprietarii Bigului Mic. Câţiva dintre  ei mi-au adus şi ceva dovezi, însă eu cred că este vorba doar despre un ordin politic pe care Nistor a trebuit să-l execute. Argumentul este acela că Nistor este suficient de şiret astfel încât să nu pice într-o asemenea capcană.

Ziua Armatei, sărbătorită la Câmpina şi prin avansări în grad


25 octombrie este - după al doilea război mondial - data la care, în mod tradiţional, se sărbătoreşte Ziua Armatei. Şi anul acesta, la Câmpina manifestările desfăşurate la Monumentul Soldatului Necunoscut au avut parte de aproximativ acelaşi ritual - intonarea imnului naţional, ceremonial religios, o alocuţiune a colonelului (r) Marian Dulă, din partea Uniunii Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, precum şi depunerea de coroane de flori.
Spre deosebire de anii anteriori, ieri s-a dat citire şi unui ordin al ministrului Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, privind avansarea în grad a mai multor ofiţeri. Astfel, a devenit general (cu o stea) Ion Ciurea, iar la gradul de colonel au fost înaintaţi - printre alţii - şi Viorel Bondoc, Lucian Cercel (ambii şi consilieri locali), precum şi Lucian Draghia, fost salariat al Primăriei Câmpina.

De ce nu se ocupă postul de consilier local lăsat liber de Alin Moldoveanu, de aproape jumătate de an?

În luna mai a acestui an, pe scena politico-administrativă locală se producea o schimbare extrem de interesantă – consilierul local Alin Moldoveanu, care intrase în CL pe listele PNDC, dar care trecuse la PDL, beneficiind de un vid legislativ şi de o justiţie... oarbă, demisiona din Consiliul Local pentru a deveni... consilier personal al primarului Horia Tiseanu. Imediat şi-a luat în primire funcţia şi biroul din Primărie şi a pornit la o asiduuă muncă de teren, pe care mulţi au considerat-o – şi o mai consideră încă –avanpremiera unei campanii electorale extrem de puternice.
A fost opţiunea lui Alin Moldoveanu de renunţa la Consiliul Local. Numai că, locul său din nu poate rămâne vacant la nesfârşit! Deşi au trecut aproape şase luni de atunci, pare că nimeni nu are nici un gând să facă demersurile pentru ocuparea acestui post. De vreo două şedinţe încoace, consilierul Horaţiu Zăgan a tot încercat să atragă atenţia asupra acestui aspect, dar a fost total ignorat, astfel încât acesta a trecut la ironizarea situaţiei... Glumele sale – de cele mai multe ori extrem de inspirate – nu rezolvă, însă, situaţia.


Întreaga tevatură este favorizată de un vid legislativ. Consilierii PNDC au plecat la PDL într-un moment în care fostul partid al lui Florin Anghel nu mai exista din punct de vedere juridic. Ulterior, o altă instanţă a decis că partidul există. De aici a început o adevărată nebunie. Conform prevederilor legale în vigoare, PNDC ar trebui să desemneze dintre ceilalţi candidaţi de la alegerile locale un nou consilier. Dar nici unul dintre cei care se aflau atunci pe listă nu se mai află în PNDC-ul actual, care nu mai are nici o legătură cu ce era în vremea lui Florin Anghel. 
În aceste condiţii, am considerat oportun să vedem care sunt părerile liderilor principalelor partide din Câmpina asupra acestei situaţii inedite.
Horaţiu Zăgan, vicepreşedinte PSD Câmpina, consilier local: “Eu am tot ridicat această problemă cu zâmbetul pe buze, dar e o treabă foarte serioasă şi foarte gravă. De aproape şase luni, Consiliul Local Câmpina funcţionează cu un consilier mai puţin pentru că aşa vrea cineva. Nimeni nu mi-a dat nici un răspuns până acum. Motiv pentru care noi vrem să verificăm dacă poate face şi altcineva, cu excepţia primarului, un proiect de înlocuire a consilierului care a demisionat. Trebuie să vedem care e modalitatea legală şi care este situaţia exactă a PNDC. Din punctul meu de vedere, echipa de la PNDC joacă la mai multe capete până în ultima clipă. E adevărat, nu decid ei, consilierii locali veniţi de la PNDC, ci şeful lor, Florin Anghel!”
Georgică Severin, vicepreşedinte PSD Prahova, senator: “Eu am văzut clar adeziunile scrise ale consilierilor ex-PNDC la PD-L. Echipa de la PNDC e ca o trupă paramilitară care merge unde e nevoie, unde e trimisă. Starea asta de incertitudine e alimentată intenţionat, pentru ca aceşti oameni să facă pasul, la nevoie, spre UNPR sau în funcţie de alte socoteli ale celui care îi conduce”.
Enache Dragomir, vicepreşedinte PNL Câmpina, consilier local: “Nu e normal ca de jumătate de an să funcţionăm cu un consilier mai puţin. Nu s-a mai pomenit aşa ceva! S-a încercat o discuţie la diverse, la una dintre ultimele şedinţe ale Consiliului, dar cine ar fi putut da un răspuns nu a zis absolut nimic. Eu bănuiesc că locul e ţinut liber pentru a fi obiect de negociere politică într-un viitor apropiat”.
Virgil Guran, preşedinte PNL Câmpina: “Poate că ar trebui regândit întregul sistem de reprezentare la nivel local. Iar localităţi mici, gen Talea, să fie incluse în comune mai mari. La nivel naţional, din 3.300 de localităţi, ar trebui să rămână maximum 2.500. Aceasta este părerea mea. Atunci s-ar realiza o economie importantă la buget şi ar fi o mai bună reprezentativitate locală”.
Horia Tiseanu, preşedinte PDL, primarul municipiului: “Pentru mine, atât ca primar, cât şi ca preşedinte de partid, nu a reprezentat o prioritate înlocuirea lui Alin Moldoveanu în CL. În primul rând pentru că PDL are o majoritate stabilă, care susţine proiectele administraţiei… Totuşi, această situaţie nu trebuie să mai dureze mult, dar trebuie văzut cu exactitate cum stau lucrurile din punct de vedere juridic, dacă PNDC mai există sau nu. E adevărat că toţi consilierii de la PNDC au adeziuni la PD-L. În opinia mea este un vid legislativ pentru această situaţie, dar urmează ca împreună cu juriştii Primăriei şi cei ai Prefecturii să facem demersurile legale necesare”.

Pesediştii câmpineni au vorbit despre Congresul partidului, moţiunea de cenzură şi votul de la Camera Deputaţilor

Obişnuita conferinţă de presă a PSD Câmpina i-a adus în faţa reprezentanţilor mass-media pe senatorul Georgică Severin, pe fostul deputat Victor Bercăroiu şi pe fostul consilier local Ion Mircea. Cei trei au abordat câteva subiecte de pe agenda politică a momentului – congresul PSD, moţiunea de cenzură şi votul abracadabrant din Camera Deputaţilor.

„Congresul PSD şi-a atins scopul”
Victor Bercăroiu a vorbit despre Congresul PSD, pe care l-a catalogat ca „unul mai liniştit, pentru că nu s-a desfăşurat sub presiunea alegerilor”. În opinia lui Bercăroiu, „Congresul şi-a atins scopul, de prezentare a unui program detaliat de guvernare, cu măsuri structurate pentru fiecare etapă, dovedind astfel că sunt soluţii pentru scoaterea României din această criză profundă. Dacă va trebuit să trecem iarna cu actuala guvernare, lucrurile ar putea fi dramatice. Dincolo de toate, am mai remarcat la acest congres anvergura de lider a lui Victor Ponta, care a crescut foarte mult în ultima vreme, ca om politic”.

„Trecerea moţiunii de cenzură depinde de tactica PDL”
„Este prima moţiune pe care o semnez, dar nu şi prima pe care o votez”, a spus senatorul Georgică Severin. Actualul parlamentar PSD este, însă, destul de sceptic în privinţa şanselor de reuşită ale moţiunii, spre deosebire de entuziasmul liderilor de la nivel naţional. „Trecerea moţiunii de cenzură depinde de tactica PDL. Dacă parlamentarii săi nu vor fi lăsaţi să voteze, cred că sunt foarte puţini cei care vor avea curajul să se ridice şi în văzul tuturor, împotriva recomandărilor partidului, să voteze. Eu am trecut prin aşa ceva şi ştiu foarte bine ce înseamnă. Nu e deloc uşor... Nu sunt foarte optimist nici în ceea ce priveşte posibilitatea ca parlamentarii UDMR să voteze această moţiune, ei fiind mai interesaţi de trecerea legii educaţiei în varianta propusă de Guvern pentru asumarea răspunderii. În fine, mai există o a treia variantă, extrem de puţin probabilă, ca şi o parte din PDL să voteze moţiunea, dar nu cred că Băsescu ar putea găsi un alt prim ministru mai docil decât Emil Boc”, a mai spus Severin.

„Votul de la Camera Deputaţilor a demonstrat necesitatea existenţei unui sistem bicameral”
În fine, social-democraţii câmpinenii au abordat şi subiectul ultimului vot abracadabrant din Camera Deputaţilor, prin care inclusiv parlamentarii PDL, dar chiar şi miniştrii importanţi au aprobat scăderea TVA pentru alimente la 5%, neimpozitarea pensiilor până la 2.000 lei şi altele. „În Senat, nu ne venea să credem când am auzit ce s-a întâmplat la Cameră. S- a demonstrat că la Camera Deputaţilor este doar o maşină de vot, dar s-a demonstrat şi necesitatea existenţei unui sistem bicameral, care să poată îndrepta astfel de situaţii”, a spus senatorul Georgică Severin.

Lac de Verde a găzduit prima ediţie a Cupei Medis la golf

Sâmbătă, 23 octombrie, în milocul unui peisaj de vis pus în valoare de o zi absolut superbă de toamnă, a avut loc la Breaza prima ediţie a Cupei Medis la golf, eveniment sportiv organizat de Fundaţia Medis, Federaţia Română de Golf şi Clubul de Golf „Lac de Verde“.
Competiţia organizată în sistemul de joc stableford pentru categoriile ladies şi gentlemen hcp 0 - 18/ hcp > 18 s-a bucurat de o participare numeroasă a jucătorilor profesionişti din ţară şi din străinătate. 
În dubla sa calitate de organizator al evenimentului, dar şi de jucător profesionist al acestui sport nobil, medicul chirurg Călin Tiu a declarat la sfârşitul întrecerii: „Golful este o mai veche pasiune de-a mea. Este un sport care îmi încarcă bateriile după zile şi nopţi obositoare la spital şi la clinica Medis. Astăzi a fost o primă ediţie a Cupei Medis şi cred că a fost destul de reuşită. Îmi doresc să fac o tradiţie din organizarea acestei competiţii. Poate aşa vom reuşi să aducem mai mulţi oameni lângă acest sport, aşa cum am văzut în alte ţări. Unii spun că este un sport costisitor, însă nu e deloc aşa. În comparaţie cu alte discipline, este vorba despre o cheltuială iniţială, după care rămâne pasiunea“.
Prezent la competiţie, secretarul Federaţiei Române de Golf, Mircea Asanache a declarat la rândul său: „Îi mulţumesc dlui. Tiu pentru iniţiativă şi îl felicit în acelaşi timp. Este un om cu totul deosebit şi un jucător de golf talentat. Sper să ne reîntâlnim şi la următoarele ediţii ale Cupei Medis la golf, pentru că azi s-a mai făcut un pas pentru promovarea acestui sport destul de puţin popular la noi. Începând de la anul, Federaţia Română de Golf va iniţia un gen de program „Goful pentru toţi“, prin intermediul căruia dorim să atragem câţi mai mulţi oameni în practicarea acestui sport şi mai ales copii. Golful nu este un sport exclusivist, aşa cum greşit a fost perceput la noi“.
Cupa Medis la golf s-a încheiat cu festivitatea de premiere a câştigătorilor competiţiei, sponsorizată de Fundaţia Medis.

3.302 câmpineni vor primi ajutoare alimentare de la UE

Primăria Câmpina participă la Programul European pentru ajutorarea persoanelor defavorizate, desfăşurat şi la nivelul judeţului Prahova, program prin care se distribuie gratuit alimente din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene. La Câmpina, vor beneficia de aceste ajutoare 3.302 persoane – 952 şomeri, 660 de pensionari cu venituri sub 400 lei lunar şi 1.264 persoane cu handicap grav şi accentuat.
La nivelul Primăriei Câmpina s-au primit 46.228 kg făină, 11.887,2 kg paste făinoase, 4.622 kg biscuiţi, 23.114 kg mălai şi 3.302 kg zahăr. Până în momentul de faţă nu a sosit încă laptele praf, iar autorităţile locale au vorbit chiar de posibilitatea de a se începe împărţirea produselor săptămâna viitoare fără a exista printre acestea şi laptele praf, produs care ar urma să fie distribuit ulterior.
Oricum, fiecare beneficiar al acestor ajutoare va primi 1,4 kg de biscuiţi, 3,6 kg de paste făinoase, 14 kg de făină, 7 kg de mălai, 1 kg de zahăr şi 1 kg de lapte praf.

Automobilul şi terenurile reduc numărul beneficiarilor ajutorului de încălzire

Familiile care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale, lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri şi au venituri nete lunare pe membru de familie de până la 615 lei beneficiază, pentru iarna care bate la uşă, de ajutor pentru încălzire. Cererile pentru acordarea acestui ajutor se depun la Centrul de Informare al Cetăţeanului din cadrul Primăriei Câmpina, pentru cei care utilizează lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri pentru încălzirea locuinţei, şi la sediul Poliţiei Comunitare, pentru cei care folosesc gazele naturale. Operaţiunea a început în data de 18 octombrie şi se va încheia la 11 noiembrie (pentru cei care se încălzesc cu gaze) şi la 23 noiembrie (pentru cei care se încălzesc cu lemne). 
Spre deosebire de anii anteriori, de această dată, s-au introdus prin lege noi criterii care vor restrânge numărul beneficiarilor acestor ajutoare. Nu vor putea beneficia de ajutor de încălzire cei care deţin autoturisme cu o capacitate cilindrică de peste 1.600 cmc, care deţin mai multe locuinţe ori terenuri în suprafaţă mai mare de 1.000 mp. 
„Legea ne obligă să facem şi anchete sociale, pentru minimum 15% dintre cei care au depus cereri. Deşi nu prea avem personal care să facă astfel de anchete, vom trage la sorţi dintre toţi cei care au depus cereri pentru acordarea acestui ajutor şi vom realiza anchetele impuse de lege. Eu consider, însă, că numărul celor care vor beneficia de acest ajutor în iarna care vine va fi mai mic faţă de alţi ani, tocmai din cauza suplimentării condiţiilor pe care trebui să le îndeplinească solicitanţii. Şi probabil că existenţa unei maşini cu o capacitate mai mare de 1.600 cmc va fi cea care va cerne viitorii beneficiari ai ajutorului de încălzire”, a explicat secretarul municipiului Câmpina, Paul Moldoveanu.

Evacuarea sediului Fundaţiei „Dr. Dinu” s-a amânat din nou!

La începutul săptămânii trecute, la sediul Fundaţiei „Dr. Dinu” de pe B-dul Culturii s-au prezentat din nou executorul judecătoresc şi reprezentanţii Primăriei Câmpina. De această dată, ei erau hotărâţi să demareze eliberarea spaţiului, în acest sens aducând şi un camion şi mai mulţi angajaţi de la Atelierul Reparaţii Străzi al Primăriei, pentru a realiza evacuarea. Oficialii administraţiei locale şi executorul judecătoresc aveau două soluţii – fie ridicau pur şi simplu toate bunurile inventariate anterior, pe care trebuiau să le depoziteze într-un spaţiu corespunzător, fie puneau sigiliul pe clădire, cu bunurile existente în interior, urmând ca fostul de acum chiriaş să le ridice la o dată ulterioară, iar pentru întregul interval de timp să plătească o nouă chirie. Realitatea a demonstrat că a mai existat şi o a treia variantă – Adrian Dinu, preşedintele Fundaţiei „Dr. Dinu” a venit cu un document de la Judecătoria Câmpina care atesta existenţa pe rolul acestei instanţe a unei cereri privind contestarea executării silite. Primul termen al acestui nou proces este 29 octombrie, iar până la soluţionarea acestei cauze, procedura de evacuare se suspendă sine die.
În faţa acestei situaţii, Iulian Anton, şeful Biroului Juridic din Primăria Câmpina, a declarat: “Este legală contestarea executării, dar pe fond sentinţa prin care fundaţia trebuie să elibereze spaţiul rămâne definitivă. Pentru că este o sentinţă definitivă şi inatacabilă. Contestaţia nu face decât să amâne deznodământul. În mod normal, această contestaţie ar trebui să se soluţioneze la primul termen“.
La rândul său, dr. Adrian Dinu, preşedintele Fundaţiei “Dr. Dinu” a precizat: “În acest imobil funcţionează două entităţi juridice diferite – cabinetul medical individual şi fundaţia sub patronajul căreia îşi desfăşoară activitatea şcoala postliceală sanitară. În 2007, când ne-a acţionat în instanţă pentru evacuarea spaţiului, Primăria a folosit ca pretext intenţia de mutare a Grădiniţei 9 în acest spaţiu. Acum nu mai există acest motiv, pentru că situaţia grădiniţei s-a rezolvat. Şi oricum, spaţiul acesta nu e pretabil pentru o grădiniţă, pentru că, ani la rând, aici s-a desfăşurat activitate de radiologie. Eu am făcut nenumărate cereri pentru a mi se vinde acest spaţiu, pe care tatăl meu l-a folosit încă din 1975 şi pe care eu îl folosesc de mulţi ani. Aici am cabinetul medical, iar toate cabinetele din Câmpina au fost vândute medicilor, numai mie nu mi se permite acest lucru. N-aş vrea să pun toate acestea pe seama faptului că în Câmpina există două şcoli postliceale sanitate – «Dr. Dinu» şi «Amus», la această din urmă primarul Horia Tiseanu fiind membru!” 

„Leganza” Primăriei a ajuns la Mihart!

De mai multă vreme, administraţia locală tot încearcă să scape de autoturismul Daewoo Leganza, PH-11-PMC, care a fost la un moment dat maşina primarului. S-au organizat nenumărate licitaţii, dar nu s-a prezentat nimeni. În cele din urmă, la ultima licitaţie organizată în acest scop, maşina a fost adjudecată de una dintre firmele lui Cătălin Mihart, fostul asfaltator favorit al administraţiei locale. Acesta a plătit ceva mai mult de 100 milioane lei vechi pentru luxul de a se plimba cu fosta limuzină a primarului. O maşină frumoasă, spaţioasă, dar care consumă foarte mult. 

Din 2 decembrie începe recensământul agricol

Începând cu data de 2 decembrie se va efectua un nou recensământ general agricol, prin înregistrarea suprafeţelor agricole utilizate, a efectivelor de animale pe specii, a maşinilor şi a echipamentelor agricole, a persoanelor care desfăşoară activităţi agricole, a metodelor de producţie agricolă. Scopul recensământului este acela de a se strânge date care vor permite, ulterior, elaborarea de noi reglementări în politicile guvernamentale din domeniul dezvoltării rurale. Recensământul se va derula până pe 31 ianuarie anul viitor şi se va realiza prin interviuri la domiciliul respondenţilor. 

Câmpina ar putea deveni o regiune metropolitană

Am relatat în ediţiile noastre anterioare despre un proiect de lege privind o reorganizare teritorială a unităţilor administrative din ţară. Proiectul respectiv, aflat acum în stadiul de dezbatere, menţionează posibilitatea ca un municipiu să aibă minimum 50.000 locuitori, ceea ce ar însemnă că al doilea municipiu al judeţului îşi va pierde acest statut, dobândit prin decret în toamna anului 1994, în mandatul primarului Mihai Stănescu.
Acelaşi proiect de lege face referire şi la o altă posibilitate, care pare mult mai atractivă pentru actualul Executiv câmpinean – crearea unei zone regionale sau metropolitane. Conform acestei variante, Câmpina ar urma să devină capitala regiunii cu acelaşi nume, în care ar fi incluse şapte dintre actualele comune limitrofe.
Această variantă are, la rândul ei, avantaje şi dezavantaje. Pe de o parte, va fi avantajul de a avea noi terenuri la dispoziţie, suprafaţa actuală a Câmpinei fiind sufocată din acest puncte de vedere, dar şi de a atrage la bugetul local veniturile actuale ale comunelor din jur. Pe de altă parte, bugetul întreg, cuprinzând actualele bugete ale Câmpinei şi ale celor şapte localităţi limitrofe, ar trebui împărţit echilibrat, ceea ce ar duce inevitabil la o scădere a investiţiilor pe raza actuală a Câmpinei. De asemenea, creşterea numărului de locuitori ar plasa Câmpina într-o altă schemă pentru atragerea unor viitoare finanţări europene. Fiecare localitate ar urma să-şi menţină o parte din autonomie, va avea  structuri proprii de conducere, dar deciziile mari, importante, se vor lua la Câmpina, unde va funcţiona un fel de Consiliu Regional, în fruntea căruia va fi un guvernator.

15 salariaţi ai Spitalului Municipal, peste normativul impus de minister

Ministerul Sănătăţii a emis un normativ de personal care se aplică în toate unităţile medicale din ţară. Conform acestuia, la nivelul Spitalului Municipal există un surplus de personal. „15 salariaţi de la bucătărie, contabilitate şi din personalul auxiliar de la Spitalul Municipal nu se mai regăsesc în noile normative de personal aprobate de Ministerul Sănătăţii. Se caută soluţii pentru redistribuirea lor, dacă nu – cu părere de rău – unele dintre aceste persoane vor trebui disponibilizate. Oricum, Spitalul Municipal avea un exces de personal la aceste compartimente. Pe de altă parte, la capitolul cadre medicale – medici şi asistente – spitalul are deficit de personal. Se vor angaja doar un medic rezident şi 8,5 asistente, pentru că aşa a stabilit ministerul”, a explicat primarul Horia Tiseanu. 

S-a bătut în cuie delimitarea cadastrală

În cursul acestei luni au avut loc mai multe întâlniri între reprezentanţii Primăriei Câmpina şi cei ai localităţilor limitrofe pentru a se stabili limitele administrative ale localităţilor. Acesta date au fost solicitate de Agenţia Naţională de Cartografie şi Publicitate pentru realizarea, la nivel naţional, a unui Registru Electronic al Limitelor Unităţilor Administrativ Teritoriale, aplicaţie care va fi pusă la dispoziţie, în mod gratuit, tuturor primăriilor şi prefecturilor.
În urma întâlnirilor s-au încheiat minute cu toate localităţile învecinate, respectiv Brebu, Telega, Băneşti, Poiana Câmpina şi Cornu şi s-au înaintat suporturile magnetice la Oficiul de Cadastru, urmând ca până la 1 noiembrie 2010 să se semneze procesele verbale de vecinătate cu comisiile de delimitare cadastrală de la nivelul fiecărei localităţi.
Din cauza situării sale geografice, pe o terasă între apele Prahovei, Doftanei şi Câmpiniţei, Câmpina nu are foarte mari probleme în realizarea acestei delimitări şi nici nu-şi poate creşte suprafaţa prin tot felul de artificii. De altfel, după stabilirea acestor delimitări, Câmpina şi-a păstrat suprafaţa de 2.423 hectare. 

Investiţiile se... pregătesc pentru iarnă

Odată cu scăderea temperaturilor şi apropierea iernii, lucrările de investiţii derulate în Câmpina se pregătesc fie de finalizare, fie de conservare până la primăvară. 
În aceste condiţii, în cursul acestei săptămâni va fi convocată comisia pentru recepţia lucrărilor de modernizare a străzilor Luceafărului, Andrei Mureşan, Sulfinei, Lacului, Stânjeneilor şi Panduri. Pentru sensul giratoriu de la intersecţia B-dului Carol I cu străzile Oituz şi Pictor Nicolae Grigorescu au fost executate lucrările de deviere a reţelelor electrice, a fost repoziţionat stâlpul electric din zona Pieţei Fibec şi se lucrează la breteaua de acces din Strada Pictor Grigorescu, dar şi la lărgirea intersecţiei. De asemenea, se lucrează la alimentarea cu gaze şi apă şi la execuţia canalizării la blocurile ANL din Strada Ecaterina Teodoroiu, dar şi la sistematizarea drumului şi a parcării din cartierul Erupţiei, zona blocurilor ANL. În fine, dar nu în ultimul rând, s-au contractat lucrările pentru utilităţi la bazinul didactic de înot din incinta Căminului Petrol. 

După 84 de ani, Coiful de aur revine în Prahova

În ediţia din 18 mai 2010,  publicam articolul „Adevărul despre coiful de aur de la Coţofeneşti”, însoţit de declaraţia olografă a profesorului Ştefan Gh. Marinescu. Astăzi, stimulaţi de expoziţia „Comorile dacilor” organizată de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova împreună cu Muzeul Naţional de Istorie a României, ne-am întâlnit, pentru prima dată, cu celebrul coif de aur de la Coţofeneşti, înconjurat de alte piese din aur, de o frumuseţe şi valoare inegalabile.
„Expoziţia îşi propune să permită publicului larg din Ploieşti şi judeţul Prahova să ia contact direct cu unele dintre cele mai importante creaţii ale artei metalului preţios din lumea tracică a epocii bronzului, primei epoci a fierului şi din perioada geto-dacică (...). Publicul prahovean are ocazia să admire la el acasă unele din cele mai importante tezaure ale patrimoniului cultural naţional şi european“ - a declarat dr. Ernest Oberlander - Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României.
„Expoziţia – precizează arheolog Marinela Peneş în prefaţa lucrării „Comorile dacilor”, vol. II – reprezintă omagiul instituţiilor organizatoare adus urmaşilor «celor mai viteji şi mai drepţi dintre traci», celor care îi cinstesc şi preţuiesc pe făuritorii istoriei şi civilizaţiei româneşti”.
Informaţii extrem de interesante, prezentate cu talent şi multă dăruire, ne-a oferit d-na Marinela Peneş, director adjunct al Muzeului, atât în cadrul expoziţiei, cât şi interviul care urmează.
- Recent, iubitorii de istorie autentică au primit cu viu interes un nou volum, „Comorile dacilor II – Capodopere ale artei aurului din România din epoca bronzului până în epoca Geto-Dacică”. Cum s-a născut acest proiect?
- Instituţia noastră este, în peisajul muzeal, o instituţie de referinţă, emblematică pentru activităţile ştiinţifice şi cultural-educative pe care le desfăşoară în cele 15 muzee din subordine. În anul 2009, ideea realizării unei expoziţii – trezoreze, pe care ne-o doream excepţională şi spectaculoasă, s-a materializat prin rezolvarea, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României, a primei expoziţii a „Comorilor dacilor”. Dorind să aducem în atenţia publicului prahovean valorile inestimabile ale României (adăpostite până acum de Muzeul Naţional de Istorie), am organizat o expoziţie care s-a dovedit a fi deosebită, apreciată şi mediatizată, mai ales că în centrul expoziţiei - care conţinea 42 de piese de aur şi argint – erau şi patru brăţări dacice, recuperate din străinătate. Cu această ocazie a apărut primul Catalog al expoziţiei „Comorile dacilor”. Cel de-al doilea Catalog este rezultatul unei noi expoziţii, cu aceeaşi denumire. 
- Realizarea unui astfel de catalog, în condiţiile crizei economico-financiare, este un lucru admirabil…
- Mulţumim pentru apreciere şi voi completa că orice expoziţie – mai ales la acest nivel – trebuie să aibă un Catalog bine întocmit. Catalogul de expoziţie – Ploieşti: 14 octombrie – 1 noiembrie 2010 are 60 de pagini, cu prezentarea fiecărui tezaur, scrise de colegii arheologi de la Bucureşti şi cu descrierea fiecărei piese din expoziţie, precum şi cu înregistrarea acestuia. Publicul ascultă prezentarea informaţiilor, vede etichetele pieselor şi întors acasă cu valoroasa lucrare, poate să aprofundeze studiul respectiv.
- Când a fost finalizat proiectul? („Bun de tipar“)
- ... Ca orice instituţie care se respectă, în paralel cu sarcinile de serviciu, s-a realizat şi Catalogul de expoziţie.
- În sala de expunere a muzeului tronează unul dintre cele mai importante obiecte de studiu din catalog, coiful de aur de la Coţofeneşti. Cine a avut remarcabila inspiraţie a expunerii lui?
- Colectivul de realizatori al proiectului a fost compus din conducerea celor două instituţii: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi Muzeul Naţional de Istorie.
- Întrucât dl. dr. Ernest Oberlander a analizat în Catalogul „Comorile dacilor“ numai primul comentariu apărut pe internet la articolul „Adevărul despre coiful de aur de la Coţofeneşti“  (fără a ţine cont de bibliografia menţionată în articolul respectiv), vă rugăm să faceţi câteva aprecieri şi asupra celui de-al doilea comentariu. 
- ... Coiful de aur revine, pentru prima dată de la descoperire, la Ploieşti, beneficiari fiind vizitatorii din judeţul Prahova. Abordaţi pe dl. Oberlander pentru a clarifica problematica referitoare la contextul descoperirii Coifului din punct de vedere al documentelor vremii şi al declaraţiilor ulterioare, eventual al legendelor despre aceste aspecte...
- Ce proiecte v-aţi propus pentru perioada următoare?
- Vom continua proiectul „Comorile dacilor” cu ediţia a III-a a expoziţiei şi a catalogului, cu aducerea unor exponate excepţionale care n-au fost etalate niciodată la Ploieşti. În perioada 14 – 31 octombrie, publicul prahovean poate admira piese excepţionale şi spectaculoase precum bijuterii, aplice, arme şi vase din aur, provenite din tezaure descoperite în România, dar mai ales coiful dacic de la Poiana Coţofeneşti, judeţul Prahova. 
 Theodor MARINESCU

O profesie periculoasă – muzeografia

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Primo tempo (4)


Continui referatul meu, din 22 Octombrie 1979, adresat autorităţilor vremii, continuând scrisoarea lui Alexandru Haşdeu (Hizdeu) – tatăl lui Petriceicu Haşdeu – către vărul său Ştefan Haşdeu (Hizdeu), bunicul pretendentului Ştefan Haşdeu.
„Deci te rog, dragul meu Ştefan, imediat scrie epistolia şi către bunica Teifel, ca să scoată din cap Luizei acest prost roman; asemenea să scri[i] şi Luizei serios, ca frate mai în vârstă, că nu învoeşti la legătura nepotrivită. Am să expediez o epistolă separată lui Munsger sfătuindu-l ca să nu gândească la căsătorie, şi să se îngrijească mai bine de indescifrabil .... avere fiindcă de căsătorit, se poate şi la etatea de 37 de ani când va fi ajuns ceva şi va avea ceva sigur. Sper că atunci şi Luiza se va deştepta, şi mai un an doi poate să aştepte şi am să-i găsesc o partidă onorabilă şi cinstită.” 

CSM Câmpina a învins la Ariceşti şi a trecut pe primul loc

Viitorul Ariceşti – CSM Câmpina 0-2

Duminică la prânz, în cadrul meciurilor contând pentru Liga B Prahova, CSM Câmpina s-a deplasat la Ariceşti, unde a întâlnit formaţia locală Viitorul.
Partida s-a dovedit a fi la discreţia câmpinenilor, care au dominat jocul cu autoritate, impunându-se la toate capitolele – tehnic, tactic, fizic. Golurile câmpinenilor au fost realizate de Mugurel Negreanu, care – în ultima vreme – rămăsese oarecum dator fanilor CSM-ului. 
Important este că, după această etapă, CSM Câmpina a trecut pe primul loc al clasamentului Seriei „Vest”, după ce liderul Intersport Filipeştii de Târg s-a împiedicat la CS Băneşti II, acolo unde a fost înfrânt cu scorul de 3-1. Astfel, CSM Câmpina revine pe prima treaptă a clasamentului, acolo unde îi este locul şi unde speră să rămână până la finalul campionatului, iar dacă nu ar fi fost accidentul „regulamentar” generat de retragerea formaţiei Carpaţi Sinaia, acum, CSM-ul ar fi avut un avans de 4 puncte faţă de ocupanta locului secund.
Antrenorul Robert Opatchi a trimis pe terenul de Ariceşti următorul „11”: C. Cosmineanu – Bej, Gânju, Burchi, Grigoraş – Dârstaru, Stan, Budileanu, Necula – Negreanu, Vintilă. Au mai jucat: Hromei, C. Cosmineanu, Negoiasă şi Zidaru.
Partida a fost arbitrată de Gabriel Cojanu (Văleni), asistat de Mădălin Ionescu (Urlaţi) şi Cătălin Popovici (Ploieşti), observator fiind Virgil Dridea (Ploieşti).
Etapa viitoare, duminică, 31 octombrie, de la ora 11.00, pe stadionul ”Poiana”, din postura de lider, CSM Câmpina va primi vizita formaţiei AS Tg. Vechi.

Schimbare pe banca tehnică a echipei CS Băneşti

Zilele trecute, la CS Băneşti au avut loc o serie de modificări la nivelul conducerii tehnice a acestei formaţii. Astfel, antrenorul Cristian Dumitru a fost înlocuit de Ionică Burchi. Amândoi şi-au legat numele în perioade de timp diferite de clubul fanion al fotbalului câmpinean, FCM Câmpina. Ionică Burchi continuă să fie şi jucător al formaţiei CS Baloteşti, care activează în Liga a III-a, Seria a III-a, în vreme ce Cristi Dumitru a fost cooptat în staff-ul tehnic al formaţiei CSM Câmpina.

Două victorii spectaculoase

Juniori C
CSO Plopeni – CSM Câmpina 1-3
Trupa juniorilor mari ai CSM Câmpina, antrenată de Robert Opatchi, a jucat sâmbătă, în deplasare, la Lilieşti, cu formaţia CSO Plopeni. Câmpinenii s-au impus de o manieră categorică, cu scorul de 3-1, prin golurile marcate de Banu, Chivu şi Ţiţei.
CSM Câmpina a jucat la Lilieşti în formula: Iscru – Roşca, Matache, Andrei, Pâslan – Ţiţei, Neacşu, Voicu, Chivu – Grigore, Ciocodeică. Au mai jucat: Banu, Popa, Postolache, Dascălu.
Etapa viitoare, pe teren propriu, CSM Câmpina va primi replica formaţiei Chimia II Brazi.


Juniori D
CSM Câmpina – Petrolul 95 III Ploieşti 5-2
A treia întâlnire cu o gruparea reprezentând clubul Petrolul 95 Ploieşti a adus – în sfârşit – victoria pentru CSM Câmpina, antrenorul Robert Stoica dorindu-şi ca până la finalul turului să nu obţină decât victorii. În partida de sâmbătă, golurile CSM-ului au fost semnate de Ţânţaru (2), Burchi, Iatan şi Râşnoveanu.
Antrenorul Robert Stoica i-a trimis în teren pe: Stoica – Julan, Logojan, Banu, Burchi – Râşnoveanu, R. Constantin, Şoldan, Tache – Iatan, Ţânţaru. Au mai jucat: Frăţilă, Iosif.
Etapa viitoare, CSM Câmpina va întâlni formaţia Petrolul Ploieşti, în deplasare.

Spectacol jalnic


Unirea Câmpina - CS Păuleşti 1-0 

Sâmbătă, de la ora 11.00, a avut loc meciul Unirea Câmpina - CS Păuleşti. Chiar dacă s-au aflat faţă în faţă echipele clasate pe locurile 3 şi 6 din eşalonul de elită al fotbalului prahovean, evoluţia celor două echipe a fost una penibilă, plictisitoare, cu extrem de puţine faze la cele două porţi... Pentru cei care au văzut meciul, aproape că nici nu a mai contat că, în cele din urmă, câmpinenii şi-au apropiat victoria la limită, cu 1-0, dar a fost o victorie fără strălucire.

Arbitrii au fost la examene

La mijlocul săptămânii trecute au avut loc examenele pentru promovarea în loturile naţionale de arbitri. Din judeţul Prahova s-au înscris în lupta pentru promovare într-un eşalon superior numeroşi cavaleri ai fluierului (şi ai fanioanelor).
Iată numele acestor arbitri, cu precizarea pentru ce eşalon concurează fiecare.
Liga I, asistenţi - Ciprian Geambazu (Buşteni)
Liga a II-a, arbitri - Andrei Antonie (Breaza), Haralambie Ion (Bucov), Florin Ionescu, Ovidiu Oprea (Ploieşti)
Liga a II-a, asistenţi - Roxana Bănăseanu (Câmpina, în foto), Gabriel Banu, Adrian Niţă, Robert Nuţu, Emil Mateescu, Cătălin Popovici (Ploieşti)
Liga a III-a, arbitri - Alin Gheorghe (Ploieşti), Răzvan Ioana (Poiana Câmpina), Valentin Marinică (Cornu), Răzvan Radu (Ploieşti)
Liga a III-a, asistenţi - Bogdan Banu, Bogdan Bucur, Alexandru Chivu, Irinel Georgescu, Ionuţ Necula, Mihai Vasile, Louis Oprescu (Ploieşti), Ştefan Călăraşu (Câmpina), Daniel Bunea, Romulus Sprânceană (Buşteni), Ionuţ Gheorghe (Păuleşti), Ionel Gheonea (Urlaţi).

Italianul care a vrut să preia formaţia Tricolorul Breaza a fost asasinat!

În urmă cu mai multă vreme, prin intermediul lui Jonathan Fischoff, care fusese preparator fizic la FCM Câmpina, la Breaza şi-au făcut apariţia nişte italieni, în frunte cu Giuseppe Crinti, care vroiau să preia formaţia Tricolorul Breaza.  În cele din urmă, italienii nu s-au înţeles cu Constantin Anghelache, după ce eşuaseră negocierile şi cu Gloria Bistriţa a lui Jean Pădureanu, iar ulterior, aveau să eşueze şi cu diriguitorii de la FC Bihor. Ei bine, italianul Giuseppe Crinti a fost găsit împuşcat în cap, zilele trecute, la Roma, presa vorbind despre o reglare de conturi de tip mafiot. 

19 octombrie 2010

Opoziţia strânge rândurile

PSD şi PNL critică guvernarea şi deplâng viaţa grea a populaţiei


De câteva săptămâni, principalele partide de - PSD şi PNL - par să se fi mobilizat mai mult, încercând să crească presiunea – şi aşa mare – asupra guvernanţilor, inclusiv la nivel local. Una dintre oportunităţile folosite de cele două partide este organizarea de conferinţe de presă, al căror ritm a crescut simţitor. 


Social-democraţii şi liberalii au vorbit la unison despre proasta guvernare
„Decimarea bugetului local, conform viziunii tandemului Băsescu – Boc”, a fost tema social-democraţilor, consilierul local Horaţiu Zăgan punctând o serie de detalii legate de ultima rectificare a bugetului local. „Nu am luat cuvântul în şedinţa Consiliului Local – a spus Zăgan – pentru că, după părerea noastră, nu era vina administraţiei locale, ci la baza situaţiei actuale stă proasta guvernare. Nu poţi cere sacrificii unor categorii largi, atâta vreme cât nu se opreşte hemoragia banilor publici către clientela politică a PDL. Este o sfidare la adresa cetăţenilor, care au ajuns tot mai aproape de limita maximă de suportabilitate”.
La rândul său, senatorul Georgică Severin a făcut ample referiri critice atât la conţinutul, cât şi modul de adoptare a legilor educaţiei şi pensiilor, insistând şi asupra folosirii, de către PDL, a Legii Educaţiei ca moneda electorală pentru plata rămânerii la guvernare a UDMR.
Liberalii, prin preşedintele Virgil Guran şi vicepreşedintele Liviu Briciu au abordat acelaşi subiect: „Guvernanţii au reuşit să ne aducă pe primul loc, doar dacă răsturnăm clasamentul, în privinţa PIB-ului, reuşind contraperformanţa de a fi depăşiţi şi de Bulgaria. Este un semnal foarte prost, mai ales pentru mediul de afaceri, dar şi mai grav este că poporul nu are nicio reacţie. Am discutat zilele acestea cu angajaţii instituţiilor care au protestat spontan şi la Câmpina şi situaţia este foarte gravă. Guvernanţii trebuie să spună ce au făcut cu banii românilor! Încasările la buget sunt cam la fel, dar lucrări de investiţii serioase nu se fac, salariile se taie, şi atunci, unde sunt banii?”, a spus Virgil Guran, în vreme ce Liviu Briciu s-a referit la necesitatea prioritizării cheluielilor din bugetul local. „Se asfaltează nişte drumuri, nu e rău, dar aş fi vrut să văd în bugetul local oglindirea celui mai mic efort intelectual al autorităţilor locale şi stabilirea unor priorităţi clare”.

Contre încheiate între PSD şi PNL
La precedenta conferinţă de presă a social-democraţilor, senatorul Georgică Severin a trimis o „săgeată” către liberali, spunând că aceştia nu au înţeles bine o declaraţie mai veche a sa privind posibilitatea de a dizolva organizaţia locală a PNL, dacă ar fi acceptat oferta unui vicepreşedinte de la nivel naţional al acestei formaţiuni politice, dar a mai adăugat: „Liderii liberali ar face mai bine să fie atenţi la afacerile pe care le derulează cu administraţia locală”.
Prin vocea lui Virgil Guran a venit şi răspunsul liberalilor: „Consider că este o prostie bălăcăreala continuă prin presă, mai ales când avem atât de multe probleme în ţară. Dacă senatorul Severin vrea să continue subiectul, n-are decât s-o facă, dar noi considerăm închis acest capitol”.

Efectele crizei economice şi... guvernamentale

Bugetul Câmpinei a scăzut cu peste 37 miliarde lei vechi!


Consiliul Local Câmpina a fost convocat, la mijlocul săptămânii trecute, într-o şedinţă extraordinară, în primul rând pentru a aproba o nouă rectificare bugetară, dar şi pentru alte câteva proiecte necesare derulării unor programe cu finanţare extrabugetară.
Cel mai delicat subiect al întâlnirii – la care nu au fost prezenţi decât 12 din cei 18 consilieri câmpineni – a fost cel al noii rectificări bugetare. Şi asta în primul rând pentru că era vorba de reducerea bugetului cu o sumă importantă - 37,22 miliarde lei vechi. Este drept că s-au redus veniturile proprii ale administraţiei locale, ci sumele care vin de la bugetul de stat din cotele defalcate, ceea ce s-ar putea traduce prin faptul că, la nivel naţional, situaţia veniturilor la bugetul de stat este de-a dreptul dramatică. Cel mai afectat capitol a fost cel al cheltuielilor cu personalul din învăţământ, unde suma alocată iniţial a scăzut cu 20,72 miliarde lei vechi. Administraţia locală se vede astfel nevoită să renunţe la unele lucrări de investiţii, care erau preconizate a fi finanţate din această sursă bugetară. De asemenea, primarul Horia Tiseanu a ţinut să atragă atenţia că „în cele mai multe unităţi de învăţământ nu există preocupare pentru reducerea cheltuielilor cu utilităţile cu 20%, conform cerinţelor Guvernului. Nu se verifică termostatele, seara târziu mai pot fi văzute multe lumini aprinse, astfel încât s-a ajuns la necesitatea unor sume suplimentare pentru aceste cheltuieli, care au crescut la dublu faţă de trimestrul al patrulea al anului trecut.”
În cadrul aceleiaşi şedinţe au mai fost adoptate hotărâri privind aprobarea proiectului „Sprijin pentru integrare şi incluziune”; aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru reabilitarea Străzii Maramureş; modificarea componenţei unităţii de implementare a proiectului de reabilitare a batalului „Lacul Peştelui”, precum şi punerea la dispoziţie, în cadrul aceluiaşi proiect, a terenului în suprafaţă de 8.159 mp, pe perioada derulării activităţilor de reabilitare a batalului.

Grevă şi la Câmpina!


În a doua parte a săptămânii trecute, protestul de la Ministerul de Finanţe a avut ecouri în întreaga ţară, printre instituţiile publice ai căror angajaţi au oprit lucrul şi au ieşit în stradă numărându-se şi cele din Câmpina. Este vorba de Direcţia de Finanţe, Trezoreria, Casa de Pensii, Inspectoratul Teritorial de Muncă şi Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Salariaţii acestor instituţii au protestat faţă de reducerile salariale şi eliminarea stimulentelor prevăzute de lege. Veniturile lor au scăzut, astfel, cu până la 60%.  

Cuvântul care înţeapă

Reflecţii amare

Nu mă simt în apele mele. Starea febrilă care mă însoţeşte de câteva zile îmi dă un sentiment de indiferenţă, aşa că am să oblig cuvintele să mă ajute să spun ceea ce cred. Zilele trecute am fost întrebat de o cunoştinţă de ce scriu această rubrică, ce îmi aduce cu fiecare apariţie tot mai mulţi „duşmani“. I-am răspuns că scriu pentru că nu mai înţeleg nimic din ceea ce se întâmplă în jurul meu, în societatea în care trăiesc şi pentru că toţi cei pe care îi deranjez s-au obişnuit să nu fie deranjaţi şi tocmai de aceea îşi fac de cap. M-a privit zâmbind şi mi-a spus că sunt naiv. Poate avea dreptate, dar eu încă mai cred în puterea cuvântului. 

Cineva din anturajul domnului primar Tiseanu mi-a atras atenţia că edilul şef al oraşului este supărat pe mine pentru că, în ediţiile precedente ale acestei rubrici, am scris despre vocaţia lui de subaltern şi despre compromisurile politice pe care le-a făcut pentru a rămâne lipit atâţia ani de fotoliul primului cabinet din primărie. În scrierile mele spuneam că toate acestea îl vor devora într-o zi şi că timpul acela nu este deloc departe. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe scriiturile respective, că au şi început să apară semnele în susţinerea celor afirmate de mine. Proaspătul pesedist Georgică Severin, instalat confortabil pe covorul roşu al social-democraţiei, şi-a ales drept cal de bătaie, în prima conferinţă de presă la care a participat în calitate de membru al PSD Câmpina, pe fostul său aliat Tiseanu, cel căruia îi prezenta, până la exasperare, realizările la buletinele de ştiri locale, iar azi îl arată cu degetul pentru proasta gestionare a banului public în proiectul modernizării Căii Dacia. Severin l-a urecheat pe Tiseanu şi pentru organizarea nereuşită a festivalului „Serbările Toamnei“, dar şi pentru „relaţia inexistentă a administraţiei locale cu mediul de afaceri“. Aşadar, Tiseanu, cel mai frumos armăsar al hergheliei pedeliste locale, s-a transformat peste noapte într-un cal răpciugos şi plin de bube. Iată, domnule primar Tiseanu, care sunt efectele compromisurilor despre care vorbeam! Şi ăsta este doar începutul. Dacă nu am dreptate, de ce nu reacţionaţi? Sau tocmai faptul că am dreptate vă supără? Demersul meu de a vă critica nu este rodul unei conspiraţii politice, aşa cum am înţeles că v-aţi exprimat în anumite cercuri; este doar o reflecţie personală asupra unui om despre care încă mai cred că se poate schimba, pentru a rămâne în percepţia publică cu imaginea unui primar, nu a unui subaltern.

Arestarea omului de afaceri Mihai Sorin (pentru cine nu ştie, fost consilier al oraşului în mandatul 1996-2000, fost director al Peco Prahova şi preşedinte al CA al Petrom Service) a picat ca un trăznet. Cel puţin pentru mine. N-am să dezbat aici motivul reţinerii sale în arest preventiv. Am să spun doar că omul ăsta a făcut mult bine pentru o seamă întreagă de câmpineni, oferindu-le un loc de muncă. Se pare că acela care îi este naş, Liviu Luca, i-a fost atât înger, cât şi demon. Proştii care azi se bucură de răul lui Mihai Sorin sunt doar cei care nu au făcut nimic în viaţă. Şi sunt mulţi.
Florin FRĂŢILĂ

MARTOR DE CUVÂNT. Prizonierul american a fost primit ca un rege

Bombardamentele aeriene din 1943 şi 1944 au rămas şi în memoria locuitorilor din oraşul Câmpina, unde se afla una din ţintele aviaţiei americane şi engleze – Rafinăria „Steaua Română“ – considerată atunci a fi cea mai mare din Europa.


La raidul de la 1 August 1943, din cadrul operaţiunii „Tidal Wave” (Valul nimicitor), efectuat de grupul 389 al celei de-a IX-a forţe aeriene americane, au fost făcute numeroase victime printre civili. Au murit şi trei aviatori americani, între care un negru („curios” – se minunau copiii – „carnea lui este tot roşie, ca şi a noastră, şi doar pielea îi este neagră”). Ei au fost depuşi, alături de victimele lor, în curtea Liceului de fete „Iulia Hasdeu” (astăzi Colegiul Tehnic „Constantin I. Istrati”). Li s-a făcut o slujbă religioasă, ca şi localnicilor, şi au fost înmormântaţi în cimitirul oraşului. O fotografie – păstrată în fotocopie de poetul Alexandru Tudor-Miu şi aflată acum la Muzeul memorial „B.P.Hasdeu” – a surprins o parte din cele 70-80 de bombardiere „Liberator” B-24 (câte estimase Jurnalul de operaţii al Brigăzii a 5-a AA că au fost) sburând deasupra comunei Cornu şi îndreptându-se spre Câmpina. 

Artileria antiaeriană a doborît avionul care se afla în fruntea raidului de la 4 Aprilie 1944, rupându-i o aripă. Aripa s-a rostogolit pe podul rutier de peste rîul Prahova, aflat în vecinătatea înaltului şi elegantului pod feroviar, iar avionul s-a prăbuşit şi a explodat pe platoul Câmpiniţa, în fosta proprietate a Doctorului C.I.Istrati (azi Şcoala Naţională de agenţi de poliţie „Vasile Lascăr”). Au reuşit să se salveze cu paraşuta doi aviatori. Primul care a sărit, s-a îndreptat spre dealurile de la Poiana Câmpina, în direcţia livezilor de pe Răgman, evitând să intre în oraş; cel de-al doilea, prins de curentul de aer şi dus spre Câmpina, spre iadul de la rafinărie, a căzut, după eforturi dramatice şi disperate, pe linia de cale ferată Câmpina-Câmpiniţa.
Sesizînd că primul aviator se îndreaptă spre punctul „La Cruce”, unde era amplasată o baterie AA germană, şeful de post din Poiana Câmpina, Nicolae Garcea – un vrâncean foarte inteligent (la antipodul omonimului său şarjat de Mugur Mihăilescu; l-am cunoscut foarte bine, căci am stat în casa lui; bineînţeles că regimul comunist îi luase cismele, epoleţii şi eghileţii, bătându-şi joc de el; băiatul său, inginerul Gheorghe Garcea, director la I.R.A., i-a semănat ca inteligenţă) – şi-a mobilizat jandarmii, fugind în întâmpinarea americanului. Inspiraţie salutară pentru acesta, căci nemţii îl aşteptau şi ei.
Paraşutistul a căzut „pe Livezi”, acolo unde este isvorul băilor sărate din Poiana Câmpina, la locul numit „La Ocnă” (la început, Poiana Câmpina s-a numit Poiana Sării) şi s-a ascuns în nişte tufişuri. Atunci nemţii s-au grăbit şi ei să coboare spre el. S-a încins un fel de întrecere, nemţii fugind la vale, iar românii urcând la deal. Amărîţii de jandarmi, echipaţi cu moletiere şi aflaţi la capătul puterilor, de teamă să nu le-o ia nemţii înainte au început să strige: „români, români!”, ca să-l determine pe aviator să vină spre ei. Dar yankeul nu s-a lăsat ademenit. Jandarmii au isbutit totuşi să ajungă ei primii. Americanul a ridicat mâinile şi s-a predat, ieşind lung, nesfîrşit de lung, dintre tufe. Era blond, cu părul tuns perie. Genele şi sprîncenele îi erau arse, dar nu era rănit.
„Opintea nemţii” – cum ar fi zis cronicarul – să-l ia ei prizonier. Dar românul, bărbat chipeş (la 74 de ani avea încă un păr negru şi des, deşi, după 1944, avusese numai necazuri) era stăpân pe sine şi pe situaţie, dominându-i pe nemţi. „Prieteni-prieteni, dar noi am ajuns primii, aşa că prizonierul e-al nostru!” Şi n-a mai stat la parlamentări, ca să nu le vină nemţilor ajutoare. Copiii, care mereu se găsesc prin preajmă, au strîns paraşuta, americanul le-a împărţit ciocolată – pe care a scos-o din combinezonul său bej-kaki, cu „zeci de fermoare” – şi toţi au coborît prin livezi, afară de nemţi, în sat, cu alai.
Prevenitor şi prudent, plutonierul Nicolae Garcea şi-a dus prizonierul la Primărie – aflată în centrul satului (după răsboi, pe locul ei s-a construit Oficiul poştal din Poiana) – unde acesta a fost primit „ca un rege”. 
Lumea şi notabilităţile s-au înşiruit pe două rânduri, formând un adevărat culoar de onoare. Mulţi avuseseră morţi din bombardamentul anterior, sau casele distruse (ca negustorul Petre Voiculescu, care avea restaurantul de lângă gară, la poarta Uzinei „Astra”; Petre Voiculescu era socrul plutonierului Garcea şi fratele generalului de brigadă Gheorghe Mosiu, comandantul artileriei Armatei 1), dar nimeni nu avea resentimente, ci bucuria că „vin americanii!”. Sentimentul acesta, care după răsboi s-a transformat într-o nădejde, scump plătită chiar când nu li se mai pronunţa numele: „vin ai noştri!”, se manifestase, iată!, în plin răsboi, chiar sub privirile nemţilor, care se benoclau de la postul lor AA – de unde Primăria se vedea foarte bine. Chiar şi cu ochiul liber. Doamna Brezeanu, care ştia bine englezeşte şi engleza americană (în Câmpina lucraseră înainte de răsboi şi americani) slujea ca interpretă. Apoi, jandarmii s-au retras la Postul de jandarmi.
Peste un timp a venit un automobil de la Comandamentul german. Şeful de post a ieşit şi le-a explicat că au venit mai înainte autorităţile militare române şi au luat prizonierul. Avea un ton autoritar şi convingător. Deşi mic în grad, era autoritate română şi demonstra că are autoritate, chiar dacă preopinenţii săi aveau grade mai mari. Dacă nu cred, să poftească în clădire şi să controleze. Ceea ce, însă, ar fi fost prea de tot.
Nemţii au fost nevoiţi să plece. După ei a venit într-adevăr şi automobilul armatei române. De data aceasta, blondul american a părăsit Poiana Câmpina. 
Nicolae Garcea a dus cu el în mormânt numele prizonierului său american. Ca o ironie a sorţii, americanii – care nu se mulţumiseră numai cu restaurantul şi casa socrului său – aveau să-i bombardeze şi lui casa.
Câteva fotografii, colecţionate de D-l Mircea Zisopol, stau mărturie acelui timp.
N.B. Mărturia aceasta o ştiu de la persoane care au fost de faţă atunci. Nu ştiu dacă şi nu cred că ele, sau alţi martori, au aşternut cele văzute pe hârtie şi le-au publicat undeva. Cum încă trăesc în Câmpina oameni care au stat sub bombardamente, le-am reamintit şi le-am însemnat aici, ca să nu se piardă. Ar fi frumos să se găsească şi documente. Dacă nu s-or fi găsit deja şi eu nu le ştiu.
Octavian ONEA

Poşta redacţiei

Parcarea de „La Bigu’ Mic“, subiect de dispută între
Asociaţia de Proprietari 943 şi administraţia locală

"Bună ziua,
 Vă trimit acest mesaj datorită faptului că am văzut din nou că la ultima şedinţă a Consiliului Local Câmpina a fost adoptată o Hotărâre referitoare la extinderea magazinul  "La Bigu' Mic" cu câţiva metri pe domeniul public, încercându-se ocuparea trotuarului şi a unei părţi din suprafaţa parcării aferente zonei în care îşi parchează autoturismele locatarii ASOCIAŢIEI de PROPRIETARI, Nr 943, din str. Republicii, Nr. 2, Bl 13A.
Aş dori să vă informez  pe această cale că Asociaţia noastră a depus un Memoriu la instituţiile abilitate ale României prezente în judeţul Prahova pentru a informa asupra ilegalităţii unei Hotărâri a Consiliului Local Câmpina, din Decembrie 2008, referitoare tot la aprobarea extinderii magazinului "La Bigu' Mic" pe domeniul public aferent parcării din str. Republicii, nr. 2. Răspunsul pe care l-am primit de la Prefectura Prahova cât şi de la ITSC Sud Muntenia din Ploieşti au fost foarte clare şi INTERZIC astfel de aprobări, în concluzie acea Hotărâre a Consiliului local Câmpina a fost considerată abuzivă, încălcând grav legislaţia în vigoare. De asemenea, răspunsul primit de la Primăria Câmpina, semnat de dl. primar Tiseanu specifică faptul că respectiva Hotărâre de Consiliu nu poate fi pusă în aplicare fără acordul Asociaţiei de Proprietari 943. Am fost foarte surprins să regăsesc aceeaşi Hotărâre aprobată din nou la ultima şedinţă a CL Câmpina având în vedere că atât dl. primar Tiseanu cât şi CL Câmpina au ştiut că s-a aprobat o Hotărare care nu era conformă legislaţiei în vigoare. Înainte de a trimite acel Memoriu din partea Asociaţiei de Proprietari, eu am fost în audienţă la dl. Şerban - directorul general al ITSC Sud Muntenia, care pur şi simplu a "explodat" când a înţeles ce fel de Hotărâri "ilegale" promovează Consiliul Local Câmpina, chiar dacă în Comisia de specialitate a CL Câmpina propunerea de extindere nu a primit aviz favorabil!!!
Ataşat vă trimit noua Hotărâre aprobată în CL în şedinţa din Septembrie 2010 şi ar fi foarte bine dacă aţi încerca să cercetaţi modul în care a fost aprobată scoaterea unui spaţiu din domeniul public a unei părţi din parcarea situată în centrul oraşului şi concesionarea acesteia împotriva intereselor proprietarilor de locuinţe din Blocul 13A. Menţionez că proprietarii celor 16 apartamente din Blocul 13A deţin 14 autoturisme ce sunt parcate în această zonă, tot aici parchează şi şoferii firmei Voipan ( 3 - 4 dubiţe) cât şi alte 5 sau 6 autoturisme şi maşini de marfă ale magazinelor ce folosesc această parcare. 
Autoturismele personale nu pot fi parcate pe strada Republicii în faţa clădirii deoarece acolo este zona parcării cu plată gestionată de Primărie. Nici un membru al CL Câmpina sau al Primăriei nu a consultat locatarii din Blocul 13A referitor la această extindere a magazinului LA BIGU MIC.
Dan Matei, Câmpina"

Şi-au făcut singuri jocul greu!

CSM Câmpina – AFC II Filipeşti 3-1 (1-0)


Ar fi trebuit să fie un joc uşor pentru CSM Câmpina, dar elevii lui Robert Opatchi au reuşit să-şi facă singuri viaţa grea, spre exasperarea acţionarilor şi a numeroşilor suporteri prezenţi la stadionul „Poiana”.
Meciul a început într-o notă de echilibru, cele două echipe părând a se studia reciproc. Treptat, câmpinenii au împins cele trei linii spre poarta filipeştenilor, dar presiunea constantă, din ce în ce mai puternică, se oprea undeva în preajma suprafeţei de pedeapsă adverse. Cam aşa a fost întreaga durată a primei reprize, singura scânteie apărând în minutul 40, atunci când „căpitanul” Budileanu avea să deschidă scorul cu un şut cu stângul, de la 22 metri uşor lateral dreapta, la colţul scurt.


Deşi au intrat la pauză cu ascendentul moral al golului marcat, câmpinenii s-au văzut egalaţi la numai trei minute de la reluare, prin Chiriţă, care a înscris cu capul din 3 metri, după un corner de pe partea dreaptă.
Timpul scurs între minutele 48 şi 71 a fost o adevărată corvoadă pentru toţi. Echipierii CSM-ului au încercat să forţeze, dar şi-au făcut singuri viaţa grea, ratând exasperant, Hromei, în două rânduri, şi Negreanu, greşind ţinta în mod cu totul inexplicabil din situaţii rarisime. CSM-ul a fost salvat de „dubla” lui Adrian Vintilă, din ce în ce mai bun de la meci la meci, el înscriind în minutele 71 (şut din 10 metri, cu stângul, după o centrare de pe partea stângă a lui Negreanu) şi 89 (reluare din 2 metri, după un şut la lui negoiasă, respins de portarul advers).
Antrenorul Robert Opatchi a trimis în teren următoarea formulă: C. Cosmineanu – Bej, Burchi, Gânju, Grigoaş – Ad. Vintilă, Budileanu (86 Negoiasă), Dârstaru (46 L. Cosmineanu), Necula (46 Stan) – Negreanu, Hromei (70 State).

Antrenorul Robert Opatchi nu a stat pe bancă
Trimis în afara terenului de arbitru în precedenta partidă de campionat de la Bărcăneşti, antrenorul Robert Opatchi a urmărit jocul de pe partea tribunei I, din apropierea gardului împrejmuitor. S-a agitat ca un leu în cuşcă, a ţipat tot timpul, a vorbit la telefon cu cei de pe banca tehnică, fiind una dintre cele mai grele victorii obţinută de CSM Câmpina în acest sezon pe teren propriu.

Virgil Guran: „Am jucat mai slab, dar este importantă victoria” 
Imediat după fluierul final, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „Am jucat mai slab astăzi şi s-a văzut că avem o medie de vârstă mică. Ne lipseşte maturitatea, ne lipseşte experienţa şi ne descurcăm destul de greu atunci când avem presiune pe noi. Totuşi, este o victorie importantă, care ne aduce pe treapta a doua a podiumului, după ce CS Cornu a pierdut pe teren propriu. Ţin să remarc şi un lucru bun: evoluţia lui Adrian Vintilă, un copil de 16 ani care creşte de la meci la meci, care – lucru farte important – a înscris mai mereu în ultimele meciuri, şi nu doar câte un gol, iar dacă va fi serios şi nu i se va urca la cap, aşa cum din păcate se mai întâmplă cu noi românii, va ajunge un mare fotbalist”.

Cupa României

Hat-trick Adrian Vintilă
CS Cornu – CSM Câmpina 0-3 (0-1)

Miercuri după-amiază, în cadrul turului al treilea al fazei judeţene a Cupei României, CSM Câmpina a jucat la Cornu, în faţa CS-ului din localitate. A fost o dispută între locurile 2 şi 3 din clasamentul la zi al Seriei Vest a Ligii B Prahova. A fost o partidă la discreţia câmpinenilor, care s-au impus printr-un hat-trick realizat de Adrian Vintilă, de departe cel mai bun jucător de pe teren.
Antrenorul Robert Opatchi a mizat la Cornu pe următoarea formulă de joc: C. Cosmineanu – Beju, Gânju, Burchi, Grigoraş – Negoiasă, Dârstaru, Mancu, L. Cosmineanu – Hromei, Vintilă. Au mai jucat: Zidaru, Stoica.
Astfel, CSM Câmpina s-a calificat pentru următoarea fază a competiţiei, care va avea loc la o dată ce va fi stabilită ulterior.
Juniori D
Greu şi cu echipa secundă...
Petrolul 95 II Ploieşti – CSM Câmpina 5-2

După ce s-au văzut înfrânţi şi etapa precedentă de prima echipă a clubului Petrolul 95 Ploieşti, juniorii „mici” ai CSM Câmpina au fost învinşi astăzi şi de echipa a doua a aceluiaşi club, cu scorul de 5-2, reuşitele câmpinenilor fiind semnate de Ţânţaru şi R. Constantin. „A fost o serie de două jocuri foarte grele, prima echipă a clubului Petrolul 95 fiind campioana naţională a categoriei. Din păcate am pierdut ambele partide. Acum, vom întâlni a treia echipă a acestui club şi sper ca în următoarele trei partide să obţinem maximum de puncte”, a spus antrenorul acestei grupe a CSM Câmpina, Robert Stoica.
CSM Câmpina a jucat cu formula: Stoica – Julan, Logojan, Banu, Burchi – Guran, Râşnoveanu, R. Constantin, Şoldan – Iatan, Ţanţaru. Au mai intrat: Stancu, Iosif, Frăţilă şi Badea.
Partida a fost arbitrată de Viorel Căunei – Ionuţ State, Ovidiu Nuţă.


Juniori C
Dominare totală
Juniori C: CSM Câmpina – AFC Brebu 8-0

8-0 este un scor mare, care numai necesită nici un fel de comentariu chiar dacă este vorba de un meci de juniori. Este scorul cu care a învins trupa de juniori „mari” a lui Robert Opatchi, CSM Câmpina, formaţia AFC Brebu, „lanterna roşie” a acestei serii. Rând pe rând şi-au trecut numele pe lista marcatorilor Ţiţei, Postolache, Banu (fiecare cu câte două reuşite), Grigore şi Matache.
Antrenorul Robert Opatchi a trimis în teren formaţia: Iscru – Matei, Matache, I. Ioan, Dascălu – Ţiţei, Neacşu, Pâslan, Chivu – Banu, Grigore şi au mai fost introduşi Popa, Postolache, Apostolescu.
Partida a fost arbitrată de Vasile Burlacu – Dragoş Ene şi Vlăduţ Lungu.
Etapa viitoare, juniorii „mari” ai CSM Câmpina vor întâlni în deplasare, la Lilieşti, formaţia CSO Plopeni.

Ultima reprezentaţie din acest an la echitaţie


În week-end-ul care a trecut s-a derulat ultima competiţie ecvestră, din Câmpin,a din acest an. Au fost cinci concursuri naţionale şi unul internaţional, pe care Clubul Sport Horse Câmpina le-a organizat la baza hipică de pe dealul Muscel. 
Această ultimă reprezentaţie a fost marcată de condiţiile meteorologice total nefavorabile, mai ales în cursul zilei de sâmbătă. Competiţia a fost mai comprimată faţă de programul iniţial, iar duminică după-amiază, în prezenţa oficialilor concursului, ai federaţiilor de specialitate şi primarului Horia Tiseanu a avut loc festivitatea de premiere.

Prima ediţie a Memorialul „Luca Henegar”, încurcată de ploaie

Iniţiat după o întâlnire între membrii Comisiei de Sport a Consiliului Local Câmpina şi profesorii de educaţie fizică de la unităţile de învăţământ din localitate, Memorialul „Luca Henegar" la atletism a avut prima ediţie sâmbătă, 16 octombrie. Întrecerile au fost programate la baza sportivă a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu", dar din cauza vremii neprielnice, probele s-au desfăşurat în sală.

Concursul a fost destinat elevilor din clasele I - VI, de la şcolile din Câmpina, dar şi din împrejurimi. 
Organizatorii (Consiliul Local, Primăria Câmpina, Casa Tineretului, Colegiul Tehnic "Constantin Istrati" şi Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu") au acordat diplome, medalii şi premii pentru primele trei locuri, precum şi cupe şcolilor care au cumulat cele mai multe locuri I, II şi III.

S-a încheiat „Săptămâna sportului pentru toţi”

"Săptămâna sportului pentru toţi" s-a finalizat odată cu disputarea ultimului act al întrecerii la fotbal. Jucători – tineri din Câmpina. Partida a avut loc în sala de sport a Grupului Şcolar Energetic, iar la ea au asistat numeroşi spectatori, colegi ai combatanţilor din teren. A fost o dispută pasionantă, extrem de atractivă, din care nu a lipsit spectacolul, dar şi suspansul care a fost dispersat rapid de evoluţia bună a aceleiaşi echipe care câştigase şi ediţia de anul trecut a aceleiaşi competiţii.
După finala arbitrată de câmpineanul Mihai Amorăriţei a avut loc şi festivitatea de premiere, care a fost oficiată de preşedintele Fundaţiei "Zamolxes", Florin Cristian Predescu. Ocupanta primului loc a primit o cupă, iar primele patru formaţii au fost recompensate cu diplome, tricouri şi bani.

12 octombrie 2010

Criza dă peste cap economia şi bugetul Câmpinei

În urmă cu mai bine de un an, autorităţile locale spuneau că efectele crizei nu se fac simţite la Câmpina şi că veniturile la bugetul local nu au de suferit. Astăzi, situaţia este mult mai grea, criza economică făcând ravagii printre firme şi salariaţi. Iar după ce s-a mândrit, în ultimii 20 de ani, că este una dintre puţinele localităţi din ţară care nu au pierdut nici una dintre societăţile mari şi importante, adevărate tradiţii în economie şi nu numai, Câmpina se vede acum în situaţia de a se înclina în faţa efectelor dramatice ale crizei.


51 de societăţi câmpinene sunt în lichidare sau reorganizare
Poate cea mai gravă problemă este cea privind situaţia a 51 de societăţi comerciale din Câmpina, care au intrat de la începutul acestui an în lichidare sau reorganizare. Sunt societăţi care au întâmpinat mari probleme în derularea afacerilor, iar cele mai multe dintre ele au apelat şi la concedieri, dar se află şi pe lista restanţierilor la bugetul local. Pe lista celor 51 de societăţi se regăsesc şi nume importante, de tradiţie în economia câmpineană, printre care Turnătoria Centrală Orion (în reorganizare) sau Fabrica de Ciorapi Elca (în lichidare). După cum se ştie, nici Rafinăria „Steaua Română” nu se simte prea bine, mai bine de jumătate dintre salariaţii de aici îngroşând numărul şomerilor. 
Problemele societăţilor câmpinene influenţează serios veniturile la bugetul local. După cum a declarat directorul Direcţiei Economice din cadrul Primăriei Câmpina, Gheorghe Ecaterinescu, „gradul de colectare a taxelor şi impozitelor locale de la agenţii economici a fost, la 30 septembrie 2010 - ultimul termen de plată a obligaţiilor fiscale - de numai 75,65%”. Din cauza situaţiei în care se află cele 51 de societăţi, veniturile la bugetul local sunt mai reduse decât cele prognozate cu peste 15 miliarde lei vechi. Gradul de colectare a taxelor şi impozitelor de la populaţie este, de asemenea, de numai 75%, “un procent nesatisfăcător, având în vedere inclusiv campania pe care am organizat-o pe plan local pentru colectarea datoriilor de la cetăţeni”, după cum a afirmat Gheorghe Ecaterinescu.

6,1%, rata şomajului
La sfârşitul lunii septembrie, la Câmpina erau înregistraţi 1.540 şomeri, din care 855 indemnizaţi (476 femei şi 379 bărbaţi) şi 685 neindemnizaţi (316 femei şi 369 bărbaţi). Conform datelor furnizate de ALOFM, comparativ cu luna precedentă, rata şomajului a crescut de la 6 la 6,1%. Nici în localităţile limitrofe Câmpinei nu se stă mai bine la acest indicator, lucru normal având în vedere că mulţi dintre cetăţenii din comunele vecine lucrau în Câmpina: Breaza – 5,6%; Băneşti – 6,6%; Brebu – 8%; Cornu – 3,7%; Măgureni – 5,5%; Poiana Câmpina – 6,7%; Proviţa de Jos – 7,7%; Proviţa de Sus – 6,5%; Şotrile – 7,9%; Telega – 7,8%; Valea Doftanei – 6,8%. 
La nivelul întregului judeţ, rata şomajului a fost de 10,02% la finalul lunii septembrie. 

Cuvântul care înţeapă

Corespondenţă de la Paris

Ultimele zile le-am petrecut într-un marş forţat prin Europa (peste 5000 km în cinci zile), cu destinaţia Paris, una dintre capitalele lumii, pe care mi-am propus să le văd în această viaţă.
Indiscutabil, Parisul este impresionant! Mizerabil pe margini, în cartierele locuite de negrii, absolut superb în centrul istoric, boem pe malul Senei ori la cafenelele supraaglomerate, Parisul respiră un aer al contrastelor. E greu să nu întorci privirea după pariziencele autentice, cu glezna fină şi tot la fel de greu este să nu te ţii de nas în metroul ticsit de „imigranţi“, mai mult sau mai puţin coloraţi. Am văzut, însă, atât de puţine lucruri în oraşul luminii, evident, din lipsă de timp, încât nu voi avea îndrăzneala să continuu naraţiunea în semn de respect pentru cele nevăzute.
Am să trec, însă, în registrul de acum obişnuit al acestei rubrici şi am să vă povestesc o scurtă secvenţă derulată în timpul şederii mele la Paris. Printre toate cele pe care am vrut să le văd a fost şi turnul Eiffel. Odată ajuns în pântecul mastodontului de oţel, mă pregăteam, alături de fiul meu (am uitat să vă spun că am fost împreună în această călătorie), să admir priveliştea din jur, când am simţit telefonul vibrând în borsetă. Curiozitatea m-a împins să văd cine este. Pe ecran apărea un apel cu număr ascuns. Am răspuns oarecum iritat, pentru că eram deranjat de un anonim într-un moment de relativă introspecţie. La capătul celălalt, o voce de bărbat a început să mă înjure cu simţ de răspundere. Singura frază pe care pot să o redau este următoarea: „Ce ai cu Tiseanu mă’ golanule, nu vezi ce primar bun este?!“ Monologul simpatizantului cretin al lui Tiseanu a ţinut preţ de 3-4 minute, timp în care nu am avut nicio reacţie. Înainte de a-i închide telefonul, l-am anunţat că acest apel îl va costa dublu, pentru că sunt plecat din ţară. Vocea i s-a oprit brusc, iar eu m-am simţit oarecum răzbunat. 
Mai târziu, la o terasă cu aer boem, în faţa unei cafenele, am zărit pe un avizier o copertă de carte. Era vorba despre volumul Mathesis - Bucuriile simple de Constantin Noica. Gândul că în lume există un imperiu  al marilor spirite mi-a dat putere să sper că ele vor continua să ne salveze de specimene precum anonimul simpatizant al lui Tiseanu.
Florin FRĂŢILĂ

Evacuarea Fundaţiei „Dr. Dinu“ s-a amânat!

În urmă cu mai bine de zece zile, la sediul Fundaţiei „Dr. Dinu” de pe B-dul Culturii au sosit executorul judecătoresc şi reprezentanţi ai Primăriei Câmpina, pentru a pune în aplicare o sentinţă judecătorească definitivă, prin care fundaţia de aici şi şcoala postliceală care funcţionează sub patronajul acestei fundaţii trebuie să elibereze spaţiul, în caz contrar riscând evacuarea. La precedenta acţiune, despre care v-am relatat pe larg în ediţia noastră trecută, după o inspecţie a întregii clădiri şi o sumară inventariere a bunurilor, s-a stabilit să se acorde un termen de zece zile. Termenul acordat – şi acceptat de ambele părţi – avea scopul de a lămuri definitiv lucrurile. Pe de o parte, reprezentanţii Primăriei Câmpina solicitaseră imperativ eliberarea spaţiului, pe de altă parte, reprezentanţii fundaţiei au invocat existenţa unui document depus la instanţa de judecată şi prin care se contesta executarea silită.
Termenul acordat iniţial a expirat ieri, luni, dar executorul judecătoresc, împreună cu reprezentanţii Primăriei, au notificat conducerea Fundaţiei „Dr. Dinu“, precizând un nou termen până la care spaţiul din clădirea de pe Bulevardul Culturii trebuie eliberată. Potrivit unor surse judiciare, Fundaţia „Dr. Dinu“ nu a contestat în instanţă executarea judecătorească, la dosar neexistând decât o cerere prin care avocatul acestei fundaţii anunţă intenţia de a contesta actul juridic prin care administraţia locală doreşte eliberarea spaţiului.
Cel mai probabil, la începutul săptămânii viitoare situaţia va fi tranşată, iar dacă reprezentanţii fundaţiei nu vor găsi nicio altă soluţie, riscă să se trezească în stradă cu întreaga aparatură.

Aşa arată modernizarea iluminatului public la Câmpina!


Din această vară, administraţia câmpineană a început - pe bani grei - un amplu proces de modernizarea a iluminatului public. Lucrarea este cu siguranţă necesară, dar felul în care a fost pusă în practică ar putea conduce la o rivalitate acerbă între Câmpina şi... Caracal. Pentru că, spre exemplu, pe B-dul Nicolae Bălcescu, vis-a-vis de Căminul Petrol, a răsărit un stâlp de iluminat public exact în mijlocul trotuarului. Halal modernizare!

Saşa, medaliat la Festivalul Umoristic de la Vaslui


În week-endul recent încheiat, Ştefan Alexandru Saşa a participat laFestivalul Umoristic „Constantin Tănase“ de la Vaslui. Aceasta este, poate, cea mai importantă acţiune de acest gen, la ediţia din acest an, a XXI-a, sărbătorindu-se şi 40 de ani de la prima ediţie. Câmpineanul Ştefan Alexandru Saşa a participat la secţiunea „Manuscris“, unde a prezentat 20 de pagini cuprinzând literatură umoristică, rondeluri şi parodii. La secţiunea la care a participat, Saşa a fost răsplătit cu o diplomă şi o medalie a festivalului.

Alexandru Matei, singurul candidat pentru un nou mandat de manager la Spitalului Municipal

După ce a fost amânat într-o primă fază, examenul pentru ocuparea postului de manager al Spitalului Municipal Câmpina va avea loc pe 1 noiembrie. Până în momentul de faţă, singurul candidat cert este actualul manager interimar, dr. Alexandru Matei. La un moment dat s-au mai vehiculat două candidaturi – dr. Călin Tiu şi dr. Dan Nica, dar cum nici unul dintre ei nu are sprijin din partea principalului partid aflat la guvernare, este foarte puţin probabil că se vor mai înscrie la concurs, deşi amândoi şi-ar dori să ocupe acest post.