30 noiembrie 2010

„Ne scărpinăm invers”, aşa începe parteneriatul public-privat pentru corpul C2 la Pieţei Centrale

O iniţiativă care poate părea suprinzătoare, în contextul în care consilierii i-au refuzat dreptul firmei lui Victor Bercăroiu de a-şi construi pe propriul teren un centru de afaceri, a fost cea a Monicăi Clinciu. O iniţiativă care se referă la aprobarea unui parteneriat public - privat pentru construcţia corpului C2 al Pieţei Centrale. Dacă parteneriatul propriu-zis poate fi o idee bună, discuţiile s-au aprins atunci când a fost vorba de cel care se va ocupa de toate demersurile necesare derulării acestui parteneriat. Pentru că iniţiatoarea proiectului l-a propus pe... şeful Pieţei Centrale, Marian Nistor.
Primele discuţii au fost generate de Gheorghe Tudor: „Citesc cu admiraţie în expunerea de motive argumentele în favoarea unui parteneriat public – privat şi-mi aduc aminte cum am înstrăinat zeci de mii de metri pătraţi şi nu s-a vrut un parteneriat. Şi mai vreau să întreb dacă este legal ca directorul Pieţei să se poată ocupa de procedurile de selecţie ale parteneriatului. Nu e ceva de genul eu centrez, eu dau cu capul?!”
Sprijin în favoarea punctului de vedere al lui Gheorghe Tudor a venit de acolo de unde se aşteptau toţi cel mai puţin, de la secretarul Paul Moldoveanu: „Susţin ceea ce a spus domnul Tudor şi eu consider că mai normal ar fi fost ca primarul să fie cel care se ocupă de aceste demersuri, pentru că directorul Pieţei Centrale nu are în subordinea sa compartimentele din Primărie, ci primarul. Ne scărpinăm invers...”
Primarul Horia Tiseanu a preferat o atitudine aparent neutră, la adăpostul majorităţii confortabile şi disciplinate din Consiliul Local: „Eu voi îndeplini aceste demersuri dacă aşa hotărâţi, dar dacă-l delegaţi pe directorul Pieţei ar fi mai bine, pentru că oricum ştie toate activităţile de acolo şi se va ocupa de exploatarea viitorului corp de clădire al pieţei”.
La vot, Tiseanu nu a strâns decât 6 voturi (inclusiv al lui Marian Nistor), astfel că, ulterior, în unanimitate s-a aprobat ca Marian Nistor să se ocupe de demersurile pentru acest parteneriat public – privat.

Marian Nistor, un comportament greu de calificat

Multă lume cunoaşte ascensiunea fulminantă a lui Marian Nistor în politică şi administraţia locală. Din păcate pentru el, dar mai ales pentru comunitatea pe care o reprezintă, Nistor este departe de ceea ce se aşteaptă de la un tânăr politician. La ultima şedinţă a Consiliului Local, el a avut un comportament greu de calificat. Nu este pentru prima dată, însă începe să întreacă orice măsură şi nimeni nu are nici o reacţie pentru a-l pune la punct. Au fost mai multe momente de-a lungul şedinţei de Consiliu Local în care Marian Nistor s-a contrat cu Paul Moldoveanu, iar acesta din urmă s-a abţinut – uneori, cu greu – să nu-i dea o replică pe măsură. O replică inutilă, am zice noi, pentru că Nistor are susţinerea cui trebuie şi îşi permite inclusiv să ridice tonul sau să fie ironic într-un mod mult prea ostentativ.
La proiectul privind parteneriatul public – privat de la piaţă, consilierii au trebuit să voteze cine se va ocupa de iniţierea demersurilor, după ce Tudor îl propusese pe Tiseanu pentru a se ocupa de aceste lucruri. Ei bine, Nistor a fost singurul pedelist care l-a votat pe Tiseanu, deşi - în mod evident - la partid se stabilise altceva. A făcut-o chiar ostentativ, cu un aer superior, deşi poate ar fi trebuit să se abţină şi de la vot, dar şi de la comentarii asupra subiectului. Că până una-alta, e şi director la piaţă, e şi consilier local. Proiectul în ansamblu viza parteneriatul public – privat şi împuternicirea directorului Pieţei Centrale, Marian Nistor, să se ocupe de demersurile legale pentru parteneriat. Iar consilierul local Marian Nistor a votat în favoarea proiectului.

Cuvântul care înţeapă

Scrisoare deschisă către „deontologii” Horia Tiseanu şi Paul Moldoveanu

Cum era de aşteptat, „Cuvântul care înţeapă” de săptămâna trecută a făcut înconjurul Câmpinei, iar reacţiile nu s-au lăsat mult aşteptate. Îmbucurător este faptul că am primit zeci de felicitări, pe toate canalele, în marea lor majoritate de la oameni pe care nu-i cunosc şi care şi-au făcut curaj să-mi povestească tot felul de situaţii strigătoare la cer, în care personajele cheie se pot încadra cu succes în dreptul sintagmei „existenţe mizerabile” ale societăţii câmpinene. Toţi vroiau puţină dreptate şi probabil momentul lor de glorie în faţa unui sistem social care îi calcă zilnic în picioare. Privindu-i în ochi, am realizat că nu am dreptul că le dau prea mari speranţe din spatele unui petec de hârtie şi a unor cuvinte tăioase, dar le-am promis că am să port drapelul nedreptăţilor care îi macină atâta vreme cât am să simt şi am să cred că în spatele meu vor fi din ce în ce mai mulţi.
De cealaltă parte a baricadei, cei direct vizaţi de ceea ce scriu au început să scoată din sertarele prăfuite ale existenţei lor, necriticate pe cât ar trebui de nimeni, tot felul de replici belicoase prin care încearcă să mă pună la punct, invocând reaua credinţă şi lipsa de deontologie în tratarea unor subiecte în care arăt activitatea lor ilustră în slujba cetăţeanului.
Vă rog să citiţi mai jos un drept la replică semnat de doi dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai Primăriei Câmpina, primarul Horia Tiseanu şi secretarul Paul Moldoveanu, pe care îl public pentru a arăta că sunt deontolog şi nu din respect.

Către ,
Ziarul „Oglinda de Azi”
In atenţia d-lui Fraţilă Florin

Referitor la articolul. dvs. „Existenţe mizerabile sau cum să încasezi chiria de la o moartă”, publicat în ziarul „Oglinda de Azi” din data de 23 noiembrie 2010, în care se deformează în mod voit şi tendenţios realitatea, vă rugăm să procedaţi la publicarea în paginile ziarului dvs. a următorului drept la replică:
Articolul la care facem referire demonstrează evidenta rea credinţă şi renunţarea la orice principii deontologice ale meseriei de ziarist, scopul fiind doar discreditarea instituţiei Primăriei municipiului Câmpina, dovadă fiind faptul că întregul articol este conceput pe baza unor zvonuri şi fără a prezenta şi punctele de vedere a celor implicaţi.
Pentru corecta informare a cititorilor dvs., noi am contactat telefonic familia Păpuşoiu Brăduţ, care s-a ocupat de înmormântarea d-nei Maria Creangă, iar din declaraţiile telefonice ale soţilor Păpuşoiu rezultă că nu a avut loc nicio discuţie cu vreun reprezentant al biroului de Asistenţă socială din cadrul Primăriei Câmpina.
Contrar celor afirmate în articol, reprezentanţi ai Primăriei s-au ocupat de fiecare dată, când a fost cazul, de înmormântarea persoanelor fără familie sau pentru procurarea celor necesare înmormântării, pentru cei care nu au venituri ( putem da, ca exemple în acest sens, douăsprezece asemenea cazuri pe care Biroul de Asistenţă Socială le-a rezolvat anul trecut si anul acesta).
Chiar dacă salariile, la nivelul Primăriei Câmpina, au fost micşorate, în acest an cu aproximativ 50%, calitatea actului administrativ nu s-a „diminuat”, din contră dorim să îmbunătăţim serviciile oferite cetăţenilor din municipiul nostru, o dovadă în acest sens fiind faptul că a demarat implementarea proiectului „Servicii de calitate pentru locuitorii municipiului Câmpina”.
În concluzie, apreciem că oricine poate sa afirme orice, despre oricine, dar ne aşteptăm ca profesionalismul, pe care pretindeţi că-l aveţi, să se manifeste într-o prezentare cât mai exactă a unor asemenea situaţii.

Primar, Ing.Tiseanu Horia-Laurenţiu                                                 Secretar, Jr. Moldoveanu Paul

Aşadar, stimaţi cititori, în opinia primarului Horia Tiseanu şi a secretarului Paul Moldoveanu (ultimul fiind chiar şeful serviciului de asistenţă socială), eu am ceva cu angajaţii Primăriei, îi denigrez cu rea credinţă şi sunt un ziarist care nu îşi respectă meseria.
Acum, domnule primar Tiseanu şi domnule secretar Moldoveanu, aflaţi ce am şi eu de zis:
1. Am decenţa şi educaţia necesare să recunosc să acest Brăduţ Păpuşoiu ar fi putut transmite informaţii distorsionate de subiectivism în povestea sa legată de vizita la Primărie în care a cerut ajutor pentru înmormântarea Mariei Creangă, iar eu să fi fost acolo, la un colţ, păcălit. Însă treaba nu stă deloc aşa. Mărturie stă faptul că după apariţia articolului l-aţi sunat personal pe Brăduţ şi l-aţi luat la întrebări cu privire la ce a declarat pentru ziar şi, în plus, l-aţi chemat la Primărie să staţi de vorbă. Ce vroiaţi să mai aflaţi, domnilor, după ce nefericita Maria Creangă era moartă şi îngropată? Evident că Brăduţ s-a speriat şi a început să mai „uite” din cele ce i se întâmplaseră. În această situaţie, cred ca adevărul este undeva în conştiinţa acestui Brăduţ, însă presiunea pe care aţi pus-o pe el ridică multe semne de întrebare.
2. Domnule primar Tiseanu, domnule secretar Moldoveanu, dacă dumneavoastră şi subalternii eraţi atât de profesionişti precum spuneţi, trebuia să ştiţi, fără să vă mai spună Brăduţ (când a venit să ceară certificatul de deces şi un loc de veci pentru defunctă) că Maria Creangă era un caz social de multă vreme, din moment ce figura de 12 ani pe lista persoanelor care au cerut cu umilinţă o locuinţă socială pentru a putea supravieţui cu o pensie mizerabilă de 800 lei, din care plătea aproape jumătate chirie. Femeia aceasta, Dumnezeu s-o ierte, şi pe mine că o pomenesc fără să vreau, s-a chinuit pe la uşile dumneavoastră cu un dosar în mână aproape o viaţă întreagă şi aţi umilit-o. Nu v-a ajuns că v-aţi comportat ca nişte satrapi în timpul vieţii ei, dar aţi continuat şi după ce a murit. Să nu cumva să aveţi tupeul să spuneţi că nu existau posibilităţi de a rezolva o cameră cu chirie pentru amărâta aceea, că mă apucă nervii şi fac inventarul la câţi judecători şi popi aţi dat locuinţe sociale, pentru ca ulterior ele să se transforme în afaceri imobiliare de zeci de mii de euro!
3. Domnule primar Tiseanu, domnule secretar Moldoveanu, îmi spuneţi că sunt de rea credinţă şi îmi puneţi la îndoială deontologia profesională pentru că am luat apărarea unor amărâţi. Dumneavoastră vă uitaţi în oglindă când plecaţi dimineaţa de acasă? Pentru că sunt educat şi vă respect vârsta şi familia, n-am să dezvolt aici samavolniciile caracterelor dumneavoastră duplicitare şi nici deontologia profesională, care în ultimii 15 ani a ajuns să fie un adevărat mit printre câmpineni. Am să vă întreb însă câte ceva, aşa, mai subţirel, din istoria recentă, la care să reflectaţi când vă spălaţi pe dinţi dimineaţa.
Deontologilor, de ce ţineţi în sertar, de atâtea luni, adresa prin care sunteţi obligaţi prin lege să cereţi PNDC-ului înlocuirea lui Alin Moldoveanu în Consiliul Local? Cum se măsoară deontologia d-voastră profesională când vă bateţi joc de investitorii privaţi gen Kaufland, Pieţe Târguri şi Oboare, Cameron Cooper, care au vrut să investească în Câmpina, să creeze locuri de muncă, dar au fost blocaţi de interese politice? Ce afacere stă în spatele blocării proiectului „Calea Dacia”? Cine a căpuşat ani de zile Spitalul Municipal, deontologilor? Ia să vedem, cum stăm cu deontologia, moraliştilor!
Dacă ar fi să continuu exemplele, cred că nu mi-ar ajunge cinci ediţii de ziar, însă îmi este greaţă. Şi cu asta am spus tot.

P.S.1 Coaliţia PD-L – PNDC i-a spulberat visul de afaceri lui Victor Bercăroiu, fără niciun motiv (a propos, deontologii Tiseanu şi Moldoveanu au tăcut mâlc în faţa acestei noi făcături politice), dar în schimb i-a dat undă verde „prinţişorului” pedelist Marian Nistor să negocieze de unul singur construcţia unui nou corp de clădire al Pieţei Centrale. Mă întreb de ce are nevoie Câmpina de o astfel de investiţie, într-o perioadă de profundă criză economică?!
P.S. 2 Una din întrebările care îi frământă pe cei care îmi citesc rubrica se referă la parcarea din Piaţa Centrală din faţa supermarketului Carrefour unde, în mod normal, clienţii nu ar trebui să plătească taxă. Nicăieri în lume nu se plăteşte taxă în parcarea unui supermarket. La noi, parcarea este a Primăriei. Şi-atunci, intervine intrebarea legitimă: cum de are supermarketul Carrefour autorizaţie de funcţionare fără a dispune de locuri de parcare proprii? Poate ne răspund cei doi deontologi de la Primărie, asta în situaţia în care au auzit de etică profesională.

Manifestări dedicate Zilei Naţionale a României

Luni, 29 noiembrie, Biblioteca Municipală „Dr. CI Istrati”, în colaborare cu Asociaţia „Cultul Eroilor” a organizat o acţiune care a inclus expoziţie de carte şi comunicări legate de semnificaţia Zilei Naţionale.
Miercuri, 1 decembrie, de la ora 10.30, în Centrul Civic (la Soldat), va avea loc o festivitate oficială, care va cuprinde un ceremonial religios, depuneri de coroane de flori şi defilarea Gărzii de Onoare, din care – în premieră – alături de jandarmi vor face parte şi pompierii militari din Câmpina.

Zona centrală a Câmpinei va fi închisă traficului auto

- în prima duminică a fiecărei luni şi de sărbători -


Poate cea mai bună decizie luată în actualul Legislativ local... La iniţiativa consilierului Marian Dulă, consilierii au aprobat interzicerea circulaţiei auto pe B-dul Carol I, între intersecţiile cu străzile Mihail Kogălniceanu şi Calea Doftanei în prima zi de duminică a fiecărei luni, precum şi în zilele declarate ca sărbători legale. Şi este vorba de 1 şi 2 Ianuarie, prima şi a doua zi de Paşte, 1 Mai, 1 Decembrie, 25 şi 26 Decembrie. Interdicţia este valabilă între orele 6.00 şi 22.00, iar pe această durată parcarea din faţa Pieţei Centrale va fi gratuită.
„Dacă se va dovedi un lucru bun, vom putea extinde durata acestui proiect pentru fiecare zi de duminică, aşa cum de altfel vrea şi Poliţia Rutieră”, a afirmat iniţiatorul Marian Dulă.
Este un prim pas important nu numai spre creşterea gradului de civilizaţie, dar şi spre limitarea poluării în zona centrală. Mai mult, s-ar putea extinde interdicţia circulaţiei rutiere pentru fiecare zi de duminică, iar pe perioada de vară – cel puţin – s-ar putea aduce o fanfară, care pentru una – două ore să-i încânte pe câmpineni, aşa cum a mai făcut-o şi în alte ocazii.

Consiliul Local a respins proiectul centrului de afaceri al lui Victor Bercăroiu

- pentru a doua oară consecutiv -

Respingerea pentru a doua oară consecutiv a proiectului privind realizarea unui centru de afaceri în zona Pieţei Centrale a ridicat şi mai multe semne de întrebare decât la finele lunii trecute, la prima „confruntare” pe marginea acestui subiect.
Reamintim că, atunci, după o dispută acerbă între Victor Bercăroiu (patronul firmei Mercantis, cea care doreşte să construiască respectivul centru de afaceri) şi consilierul pedelist Marian Nistor, director al Pieţei Centrale şi principalul opozant al acestui proiect, nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea proiectului. În absenţa pesediştilor Ion Dragomir şi Horaţiu Zăgan, au votat în favoarea proiectului pedeliştii Lucian Cercel şi Gheorghe Sandu, iar primarul Horia Tiseanu a transmis atunci: „Dacă ar fi fost toţi colegii la şedinţă, votul era mai concludent, având în vedere că au lipsit doar două voturi pentru aprobarea proiectului.
Acum, când a venit rândul acestui proiect, nimeni nu a avut nimic de spus şi s-a trecut direct la vot: 7 voturi „pentru”, nici unul împotrivă şi 10 „abţineri”! Surpriză! Lucian Cercel şi Gheorghe Sandu nu au mai votat în favoarea proiectului, exact cele două voturi care ar fi dus la aprobarea investiţiei! Iar primarul Horia Tiseanu nu a mai făcut nici un comentariu. În schimb, Horaţiu Zăgan a punctat cu mult subînţeles: „Într-adevăr, s-a demonstrat acum că, dacă veneam data trecută, proiectul trecea!”
Mai trebuie amintit că proiectul aflat în discuţie presupune realizarea unui centru de afaceri de către firma Mercantis BIG, controlată de fostul deputat PSD Victor Bercăroiu. Este vorba de o construcţie nouă, modernă, care ar urma să fie realizată pe terenul aparţinând societăţii în cauză, cu îndeplinirea tuturor cerinţelor solicitate de certificatul de urbanism eliberat de Primăria Câmpina. De la bugetul local nu se va cheltui nici un leu, iar singura „treabă” a administraţiei locale era să aprobe Planul Urbanistic de Detaliu.

De ce şi-au schimbat votul Cercel şi Sandu?

Este, poate, întrebarea esenţială a subiectului în discuţie. Dacă în urmă cu o lună, consilierii PDL Lucian Cercel şi Gheorghe Sandu au votat „pentru”, de această dată au preferat să se abţină. De ce? Ar fi câteva posibile explicaţii... S-au mai gândit, ceea ce este, totuşi, foarte puţin probabil, sau – cel mai sigur – au respectat un vot impus la partid. Dincolo de toate acestea, ar mai fi de discutat un aspect. Nu se poate să respingi un proiect fără nici un fel de discuţie. Doar aşa pentru a-ţi arăta puterea... portocalie.
A doua zi după şedinţa Consiliului Local l-am contactat pe Victor Bercăroiu, care a preferat să nu comenteze – pentru moment – subiectul, promiţând ca în zilele următoare să aibă un punct de vedere.

Reabilitarea canalizării, nu se ştie când începe, se ştie doar când va trebui finalizată

La ultima şedinţă a Consiliului Local s-au aprobat studiul de fezabilitate, indicatorii tehnico-economici şi cofinanţarea pentru reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare din Câmpina. Este vorba de extinderea reţelei de canalizare cu 25,5 km şi reabilitarea reţelei de canalizare pe alţi 1,7 km. Totalul fondurilor europene care îi revin Câmpinei pentru aceste lucrări este de 8.070.231 euro, contribuţia de la bugetul local fiind de numai 151.720 euro.
„Tocmai posibilitatea accesării acestor fonduri a fost motivul intrării noastre în HidroPrahova. Cofinanţarea de la bugetul local pentru acest proiect este de sub 2%, ceea ce consider a fi o mare realizare. Ştiţi că a existat o întreagă discuţie în jurul listei străzilor, atunci când am văzut că o treime din acele străzi erau deja canalizate. Am avut discuţii foarte aprinse cu cei de la HidroPrahova, cu proiectantul, iar acesta din urmă pot chiar să spun că ne-a persiflat. Deşi ei susţineau cu tărie că lista nu mai poate fi modificată, totuşi, noi am reuşit acest lucru, iar acum se găsesc pe această listă străzile pe care le-am propus noi cu adevărat. O să regăsiţi străzi care sunt deja parţial canalizate, dar includerea lor în listă a fost necesară pentru partea necanalizată. În privinţa străzilor din zona de vest a localităţii – Podului, Victor Babeş etc – va fi realizată o staţie de pompare, cel mai probabil undeva în zona Străzii Schelelor, pentru a anula diferenţa de nivel a acestor străzi faţă de restul Câmpinei. Mai avem o problemă… Ni se spune că lucrarea va începe, dar nimeni nu ştie când, ci doar că termenul de finalizare al lucrării integrale, la nivelul întregului judeţ, este 2015. Rămâne să vedem ce putem face pentru ca municipiul Câmpina să intre în prima tranşă a lucrărilor”, a declarat primarul Horia Tiseanu.
La rândul său, viceprimarul Ion Dragomir a spus: „Ar fi foarte bine să delegăm o persoană care să stea cu ochii pe cei de la HidroPrahova, să urmărească derularea lucrărilor. În proiectul de hotărâre apare şi o strategie de preţ, pe care o aprobăm împreună cu tot proiectul. Asta e doar o strategie, nu o aprobare de tarife. Problema e alta. Uniunea Europeană ne impune tarife identice pentru operatorul regional. Adică, la un moment dat, va trebui să se ajungă să fie acelaşi preţ la apă şi canalizare în toate localităţile unde operează HidroPrahova. Nu e uşor. Iar eu mă întreb, cine va stabili şi aproba atunci acel tarif unic. Acum, Consiliul Local din fiecare localitate aprobă tarifele. Să vedem cine va aproba atunci…”

Cetăţenii de onoare, desemnaţi exclusiv de o comisie... portocalie

„Vom avea numai cetăţeni de onoare cu carnet de partid”, a spus viceprimarul Ion Dragomir la finalul discuţiilor asupra proiectului de hotărâre a Consiliului Local privind constituirea unei comisii de evaluare a propunerilor pentru acordarea titlurilor de „Cetăţean de onoare” şi „Cetăţean de onoare post-mortem” ai municipiului Câmpina. Iar afirmaţia viceprimarului pare îndreptăţită având în vedere îndârjirea consilierilor locali democrat-liberali, care au ţinut cu tot dinadinsul să controleze şi această comisie.
Astfel, în urma votului din Consiliul Local, din această comisie fac parte consilierii PDL Viorel Bondoc, Monica Clinciu, Elena Albu, Lucian Cercel şi secretarul Paul Moldoveanu (din partea Primăriei).

Lecţia... Mircea Ionescu Quintus

O întâlnire cu preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, este o lecţie. O lecţie de viaţă, de istorie, de politică, de bun simţ. Mircea Ionescu Quintus va împlini 94 de ani pe 18 martie anul viitor, dar în ciuda vârstei este de o vivacitate molipsitoare şi de o agerime a minţii sclipitoare, ţinând asistenţa permanent concentrată, mai cu o glumă, mai cu o epigramă, dar şi cu adevăruri crude…
„Am revenit cu plăcere la Câmpina, în mijlocul prietenilor şi colegilor mei, şi îmi aduc aminte că prima mea vizită la Câmpina a fost când l-am însoţit pe tatăl meu, la o întâlnire a liberalilor, acum… vreo 80 de ani!”, şi-a început discursul cu umor Mircea Ionescu Quintus. Şi a continuat: „În aprilie anul viitor împlinesc 75 de ani (pauză, în stil de mare actor, o parte din asistenţă ridicând din sprâncene) de când sunt membru al PNL. Am primit carnetul de partid după ce am ţinut un discurs la dezvelirea bustului lui I.G. Duca la Ploieşti, la sfârşitul lui aprilie 1936, în prezenţa Guvernului liberal condus de Tătărăscu".

Mircea Ionescu Quintus a stat 55 de minute în picioare vorbind numeroşilor câmpineni care au venit la întâlnirea cu preşedintele de onoare PNL. Subiectele abordate au fost diverse – de la Convenţia Democratică, la poşetele şi tocurile unor actuali miniştri, de la mareşalul Ion Antonescu la Nicolae Iorga la Mircea Eliade, de la mişcarea legionară la pensia sa actuală, de la experienţa de pe front la… Băsescu şi Roberta Anastase, de la religie la economie, totul cu o energie incredibilă şi cu mult umor.
Vom încerca o trecere în revistă a celor mai importante subiecte abordate de-a lungul celor mai bine de două ore de discuţii.

„Astăzi este un nivel îngrozitor de sărăcie!”
„Mi se pare penibil ceea ce vedem astăzi şi unde ne-au adus actualii şi vremelnicii guvernanţi. Vă spun sincer că nici nu mai pot să mănânc în momentul în care văd la televizor cozi de ore întregi cu oameni care stau să primească de pomană două pâini. Adică, ceva mai mult de un leu… Mi se pare de neiertat. Este un nivel îngrozitor de sărăcie! Cei care ne conduc acum nu au nimic sfânt! Cum să spună… o ploieşteancă, Roberta Anastase, că s-a dus la Bucureşti – ştiţi cu toţii la ce mă refer – să ia lumină?! Cât de întunecat poţi fi ca să te lumineze acea persoană, căreia nu-i vreau să-i pronunţ numele, pentru că sfidează bunul simţ şi acest popor prin poşete şi tocuri care costă cât un om nu poate strânge într-o viaţă de muncă cinstită?! Eu nu duşmănesc pe nimeni şi nici nu sunt duşmănit de nimeni, dar nici nu-i iubesc pe toţi! Sunt, însă, foarte îndurerat că poporul din care mă trag şi de care sunt foarte mândru suferă!”

„Mi s-a redus pensia şi acum a ajuns să fie nesimţită! Pentru că nu o mai simt!”
Mircea Ionescu Quintus nu s-a ferit să vorbească despre propria-i pensie: „Guvernanţii actuali au apreciat că pensia mea de parlamentar după trei mandate, din care în unul am fost, totuşi, al doilea om din statul român, de 3.600 lei, este una nesimţită. Şi acum am o pensie de 1.300 lei. Acum a ajuns să fie nesimţită! Pentru că nu o mai simt! Norocul meu este că mai am o pensioară şi din avocatură şi nu mă plâng… Din respect pentru tragedia din jurul meu, nu am depus nici o contestaţie şi nu am cerut mai mult. Împart mereu din pensia mea cu oamenii extrem de necăjiţi, vecini de-ai mei sau oameni pe care îi văd în piaţă. Am ajuns să nu mai vreau să merg în piaţă, pentru că mereu sunt asaltat de oameni care mă întreabă când scăpăm ţara de cei care ne conduc acum, dar şi pentru că mă doare şi sufăr când văd un bătrân care nu-şi poate permite să cumpere ceva de mâncare şi drămuieşte cu mare atenţie câte felii de parizer comandă. Nimeni nu va şti niciodată de câte ori am ajutat, atât cât am putut eu, astfel de oameni”.

Marii oameni şi politica
Răspunzând unor întrebări venite din partea publicului, Mircea Ionescu Quintus a făcut o serie de referiri la mari personalităţi ale României, care s-au implicat şi în politică. „Mareşalul Ion Antonescu a fost, după părerea mea, un mare militar, chiar un militar desăvârşit, iar primul ordin pe care eu l-am îndeplinit pe front a fost cel al lui Antonescu: vă ordon treceţi Prutul! Nicolae Iorga a fost un om de cultură de mare valoare. Mircea Eliade a fost un scriitor remarcabil. Din păcate, toţi s-au implicat în politică şi aici încep să am rezervele mele faţă de implicarea acestor oameni în politică. La fel se întâmplă şi în zilele noastre şi constat că unii oameni de cultură, altminteri remarcabili, au o mare aplecare în a sluji puterea…”

Legionarismul, un capitol interesant şi mai puţin ştiut al istoriei noastre
Preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, a vorbit şi despre un capitol mai puţin aprofundat al istoriei României – legionarismul. Iar Quintus a trăit din plin acea perioadă, vorbind din propria-i experienţă.
„Am avut mulţi colegi de liceu şi de facultate care făceau parte din Mişcarea Legionară, iar la un moment dat, doctrina sa naţionalistă îi atrăgea pe mulţi. Chiar şi pe mine, de ce să n-o spun?! Legionarii l-au asasinat pe I.G. Duca, idealul meu de om politic, un om foarte apropiat de tatăl meu, un om care fusese la noi acasă de multe ori. Din acest motiv, eu nu am putut să ader niciodată la această mişcare. Mai mult, după discursul pe care l-am rostit la dezvelirea bustului lui Duca la Ploieşti, în aprilie 1936, doi foşti colegi, legionari, mi-au spus: „Ai fost condamnat la moarte!” Şi nu era o glumă! M-au căutat de două ori acasă, iar o dată chiar l-au luat pe fratele meu, din greşeală. Eu am avut noroc că eram mai mult plecat – la facultate şi la serviciu, pentru că munceam pentru a-mi întreţine familia. Apoi m-au luat în armată, apoi am plecat pe front şi am ajuns pe ambele fronturi, de la Stalingrad până în Munţii Tatra. De asemenea, îi cunoşteam pe cei care l-au asasinat pe Nicolae Iorga, pentru că trei dintre ei erau ploieşteni, foşti colegi de liceu cu mine. Hm… O întâmplare foarte interesantă, pe care nu am povestit-o niciodată decât familiei mele… Prin 1986 sau 1988, mie mi se permisese să plec la Munchen, în Germania, să-mi văd fiul, care se stabilise de mai mulţi ani acolo. Fiind la Munchen am fost contactat de unul Tase, fost coleg de liceu, despre care ştiam că făcuse parte din comandoul legionar care îl ucisese pe Nicolae Iorga. Mi-a cerut să ne vedem la un restaurant, dar l-am chemat la locuinţa fiului meu. Mi-a propus să mă stabilesc în Germania, să cer azil politic, pe care el mi-l facilitează să-l obţin, îmi oferă 3.200 de mărci (în condiţiile în care fiul meu muncea enorm pentru 1.200 mărci) ca să coordonez activitatea românilor din diaspora germană. Am zâmbit, i-am mulţumit, dar l-am refuzat, pentru că eu nu puteam să-mi părăsesc ţara. Aşa sunt eu…”

Câmpinenii sunt invitaţi să voteze soluţia de viitor pentru zona centrală

La Casa Tineretului sunt expuse aproximativ 50 de planşe ale unor arhitecţi care participă la concursul de soluţii privind zona centrală a municipiului Câmpina. De ieri (luni), această adevărată expoziţie este deschisă publicului larg, care îşi poate exprima opţiunea privind cea mai bună soluţie dintre cele gândite de arhitecţii participanţi la acest concurs.
În acelaşi timp, un juriu alcătuit din specialişti desemnaţi de Ordinul Arhitecţilor din România, dar şi de Primăria Câmpina, au realizat o evaluare profesionistă a lucrărilor, ierarhia acestora urmând a duce la acordarea premiilor puse în joc de administraţia locală – 70.000 lei (locul I), 50.000 lei (locul al II-lea), 30.000 lei (locul al III-lea).

Târg de produse la Casa Tineretului

În week-end-ul care a trecut, la Casa Tineretului a avut loc un târg al tradiţiilor şi produselor naturale, prilej pentru mai mulţi producători să-şi expună o parte a produselor lor – de la copăcei la colaci secuieşti, de la papuci şi căciuli de blană la turtă dulce, caşcavea şi cârnaţi. Printre cei care au trecut pragul acestui târg chiar din prima zi s-au numărat primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir şi mai mulţi consilieri locali. Dintre toţi, primarul Horia Tiseanu a fost singurul care a făcut şi ceva cumpărături, achiziţionându-şi o pereche de papuci negri („n-am găsit portocalii”), dar şi ceva produse din carne şi o bucată de caşcaval... Că doar, cui nu-i place caşcavalul?!

Şcoala „Ion Câmpineanu” şi-a serbat ziua

Una dintre cele mai vechi şcoli generale din Câmpina, Şcoala „Ion Câmpineanu” a organizat, la finele săptămânii trecute, mai multe acţiuni reunite sub genericul „Ziua Şcolii”. „După 1 octombrie 1998, când am primit numele lui Ion Câmpineanu, în fiecare an, cam în această perioadă, organizăm «Ziua Şcolii», prilej cu care au loc acţiuni în fiecare clasă, fiecare cu un anumit profil – de la serbări la lecţii deschise sau vizite la diverse obiective – pentru ca ulterior să aibă loc o întâlnire cu generaţia de elevi care a terminat în urmă cu 10 ani, precum şi cu fostele şi actualele cadre didactice ale acestei unităţi de învăţământ, care este una dintre cele mai vechi din Câmpina, fiind înfiinţată în  anul 1863”, ne-a declarat directorul Şcolii „Ion Câmpineanu”, Rozefina Voicu.
Elevii claselor I – VIII, împreună cu învăţătorii, profesorii şi chiar părinţii lor, au încercat să organizeze cât mai bine această acţiune, cinstind astfel instituţia în care învaţă sau slujesc.

O profesie periculoasã – muzeografia.

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Secundo tempo (2)

Dintre atâţi cititori, câţi avea „Almanahul Flacăra”, ar fi fost imposibil ca vreunul să nu-l avertizeze pe deja inflamatul Ştefan Haşdeu. Pentru care, apariţiunea articolului a fost ca o scîntee. A luat foc. Şi a cerut, în termeni violenţi, dreptul la replică.
Documentele fiind clare şi clar în defavoarea lui, nu i s-a dat. Atunci, Ştefan Haşdeu a reclamat situaţia în alte locuri. Că Adrian Păunescu nu-i permite să se apere de aşa infamia şi altele. Şi a revenit cu muniţie suplimentară. Invocând un Minister, desigur. Ca şi altădată. (A i se vedea vechile obicee în Primo tempo).
Mihai Pelin m-a chemat la redacţie. „Ne-ai băgat în bucluc şi ne trebue argumente suplimentare, ca să nu ne reclame mai departe. Tu ştii documentele.” Şi mi-a arătat ultima scrisoare a lui Ştefan Haşdeu şi un extras dintr-un răspuns primit de acesta de la Ministerul Justiţiei.
Mi-am luat note şi am revenit la Câmpina. Am redactat un răspuns, dactilografiat pe aproape 3 pagini, şi i l-am dat D-lui Pelin. Iată-l! (din motive tehnice nu-l pun în ghilimele):

Cea mai muncită victorie...

CS Cornu – CSM Câmpina 2-3 (2-0)

Sâmbătă după-amiază, la Cornu, în ultima etapă a turului Ligii B Prahova, CSM Câmpina a avut parte de un meci extrem de dificil în faţa ocupantei locului al patrulea din Seria Vest, CS Cornu.
Oarecum detaşaţi de miza meciului, ştiind că indiferent de scor sunt campionii de toamnă ai seriei, câmpinenii au intrat ceva mai relaxaţi, spre deosebire de gazde, care au dat dovadă de foarte multă determinare de parcă ar fi fost un meci decisiv pentru ei. Probabil că a fost doar mult orgoliu, cornenii având această ambiţie de a învinge liderul.

Ei bine, prima repriză a fost în totalitate a gazdelor, care conduceau la pauză cu un nesperat 2-0. Pauza a fost un sfetnic bun pentru câmpineni, puternic cravaşaţi şi de antrenorul Robert Opatchi, reîntors după periplul american de câteva săptămâni. Din prima secundă a reprizei a doua şi până la fluierul final, câmpinenii au dominat cu autoritate, impunându-se la toate capitolele, dar în special din punct de vedere fizic. Firesc, au venit şi reuşitele... Mai întâi, Gânju a transformat o lovitură de pedeapsă just acordată de arbitrul Dan Richită, după ce un apărător al gazdelor a oprit mingea cu mâna, apoi Hromei a restabilit egalitatea, pentru ca în ultimele minute de joc, echipierii CSM-ului să-şi adjudece toate cele trei puncte puse în joc, atunci când acelaşi jucător Gânju a transformat magistral o lovitură liberă de la marginea suprafeţei de pedeapsă adverse.
În concluzie, o victorie foarte importantă, dar şi foarte muncită, poate cea mai muncită victorie a CSM-ului în acest tur de campionat. Un meci cu două reprize total diferite, în care în rândurile câmpinenilor s-au resimţit absenţele lui Adrian Vintilă şi Budileanu, suspendaţi pentru cumulul de cartonaşe galbene. Importante sunt cele trei puncte trecute în contul câmpinenilor, care îşi consolidează astfel prima poziţie a clasamentului şi îşi continuă drumul spre promovare.
Antrenorul Robert Opatchi a folosit la Cornu următoarea formulă: C. Cosmineanu – Bej, Gânju, Burchi, Grigoraş, Necula, Mancu, Dârstaru, L. Cosmineanu, Hromei, Negreanu, iar pe parcursul partidei au mai jucat: R. Stoica, Negoiasă, Zidaru şi V. Burlacu.

CSM Câmpina va juca în Cupa României la Strejnic

Ultimul meci oficial al anului 2010 pentru CSM Câmpina va avea loc sâmbătă, 4 decembrie, de la ora 11.00, pe terenul II al stadionului „Conpet”, de la Strejnic, acolo unde formaţia câmpineană va întâlni echipa AS Strejnic, în cadrul turului al V-lea al fazei judeţene a Cupei României. Poate este important de spus că o victorie a câmpinenilor la Strejnic ar da dreptul CSM-ului să întâlnească în turul următor al acestei competiţii o formaţie din Liga A Prahova, poate chiar pe Unirea Câmpina, ceea ce ar fi un meci aşteptat de foarte multă lume. „Vrem să aducem la Câmpina cât mai multe formaţii de Liga A, pentru că scopul nostru este de a creşte această echipă, iar partidele cu adversari plasaţi într-un eşalon superior contează foarte mult la acumularea unei experienţe de joc, dar sperăm să contribuie şi la un parcurs cât mai bun al CSM-ului în Cupa României”, spunea Virgil Guran, preşedintele CSM Câmpina.

Iată şi programul complet al acestei faze a Cupei României:

Sâmbătă, 4 decembrie, ora 11.00
AS Strejnic (B) – CSM Câmpina (B)
Rapid Sălciile (Liga C Prahova) – Avântul Iordăcheanu (B)
Găzaru Surani (C) – Luceafărul Drajna (B)
Tineretul Bucov (C) – Progresul Drăgăneşti (B), teren Chiţorani
Viitorul Crivina (C) – Tricolor Varniţa (B)
Energia Pietroşani (C) – Prahova Tg. Vechi (B)
Sportul Valea Călugărească (B)- Unirea Corlăteşti Dâmbu (C)
Voinţa Ciorani (B) – Avântul Tomşani (B), teren Tomşani
Flacăra Mălăieşti (B) – Brădetul Ştefeşti (B)
Precizia Breaza (B) – Intersport Filipeştii de Târg (B)
Petrolul Băicoi (B) – Prahova Nedelea (B)
Real Rio Cocoşeşti (B) – Petrolistul Boldeşti (B), stadion Păuleşti

Duminică, 5 decembrie, ora 11.00
CSO Plopeni II Cocorăştii Mislii (C) – CS Băneşti Urleta II (B), teren Ţipăreşti
Unirea Cocorăştii Colţ (B) – Cetatea Coada Izvorului (B)

Două partide amicale ale celei mai mici grupe de juniori a CSM Câmpina

Aflată în plină perioadă de pregătire a turneului de fotbal în sală dinaintea sărbătorilor de iarnă, care are loc în mod tradiţional la Ploieşti, grupa de juniori mici a clubului CSM Câmpina, antrenată de Robert Stoica, a disputat câteva partide amicale. Astfel, la mijlocul săptămânii trecute, în sala „Grigorescu”, CSM Câmpina a învins formaţia similară a clubului Astra Ploieşti cu categoricul scor de 7-0, pentru ca după numai câteva zile, elevii lui Robert Stoica să întâlnească formaţia Petrolul 95 Ploieşti, campioana en-titre a României şi principala favorită a turneului de sală de la Ploieşti. Întâlnirea dintre CSM Câmpina şi Petrolul 95 Ploieşti s-a încheiat la egalitate 7-7.

„Toleranţă zero faţă de violenţe”

interviu cu arbitrul Andrei Antonie,
recent promovat în Liga a II-a

În această toamnă, la examenele de promovare în loturile naţionale ale arbitrilor de fotbal, printre fericiţii promovaţi s-au aflat şi patru prahoveni. Este vorba de Andrei Antonie (Breaza) şi Ovidiu Oprea (Ploieşti), care au promovat la centru în Liga a II-a, şi de Louis Oprescu şi Bogdan Banu (ambii din Ploieşti), care au promovat în Liga a III-a, ca arbitri asistenţi. Singurul arbitru din zona Câmpina care a avut bucuria unei asemenea promovări în acest an, Andrei Antonie, ne-a răspuns la câteva întrebări, legate, evident, de arbitraj.

Pentru început, te-aş ruga o scurtă prezentare, atât din punct de vedere personal, cât şi în ceea ce priveşte activitatea de arbitru.
Îmi este greu să mă caracterizez şi prefer să-i las pe alţii să o facă. Totuşi, în câteva cuvinte, m-am născut la 13 august 1981, la Bucureşti, am devenit arbitru în anul 2002, iar din 2005 am arbitrat în Liga a III-a până în această toamnă, când am promovat în Liga a II-a. Am avut şi câteva experienţe internaţionale extrem de interesante arbitrând în Liga a III-a din Finlanda, dar şi la turnee de juniori St. Andrew’s Football Festival şi Dallas Cup. Sunt licenţiat în sociologie la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative Bucureşti, în 2004, şi masterand în management şi administraţie sportivă la University of Jyvaskyla, Finlanda.

Ce ai simţit în momentul aflării veştii că ai promovat?
O bucurie imensă şi faptul că munca depusă n-a fost în zadar.

Promovarea o simţi ca pe o recunoaştere a unei munci intense, un noroc sau răsplătirea unui efort la care au contribuit şi alţii (colegi, CJA etc)?
Este indiscutabil că am fost ajutat foarte mult de cei din jurul meu din toate punctele de vedere. În primul rând, aş dori să-i mulţumesc mult soţiei mele, Gaby, care-mi suportă toate capriciile legate de acest hobby, şi mai ales pentru ajutorul dat în luna premergătoare examenului. Mulţumesc părinţilor mei, care m-au sprijinit din toate punctele de vedere, antrenorului meu de atletism, care s-a luptat foarte mult cu mine şi prin metodele sale de antrenament m-a adus la un nivel fizic foarte bun, şi, nu în ultimul rând, vreau să-i mulţumesc înca o dată unui arbitru de Liga 1, care m-a ajutat extraordinar de mult în pregătirea teoretică şi psihologică a acestui examen şi fără de care nu cred ca aş fi promovat.

Ce îţi doreşti de la primul sezon în noul eşalon?
Să arbitrez cât mai multe meciuri şi să am cât mai multe meciuri fără incidente.

Care a fost cel mai greu meci pe care l-ai arbitrat până acum?
Nu ştiu dacă aş putea spune care a fost cel mai greu meci pe care l-am arbitrat până acum, dar în mod sigur îmi pot aminti de unele foarte frumoase. La nivel judeţean, un meci frumos a fost cel dintre CS Plopeni şi Petrolul Ploieşti, atunci când am avut un teren foarte greu la Plopeni şi am fost ajutat de Edi Crângaşu şi Ionuţ Borcan. De asemenea, am avut onoarea să arbitrez anul acesta finala Cupei României la nivel judeţean dintre Avântul Măneciu şi Progresul Bucov, unde am fost ajutat de Andrei Achimescu şi Emil Pascu. Cel mai dificil meci de la Liga a III-a a fost cred meciul de la Domneşti dintre CS Domneşti şi CS. Voluntari, atunci când am fost nevoit să acord un penalty şi să arăt două cartonaşe roşii, toate împortiva aceleiaşi echipe. Această experienţă a fost de neuitat, din cauza situaţiei create.

Care este cea mai frumoasă amintire pe care o ai din arbitraj?
Sunt multe amintiri frumoase, dar cred că cele mai frumoase momente sunt cele de Paşte, atunci când particip la Dallas Cup (am fost de patru ori), mă reîntâlnesc cu vechi prieteni şi petrec o săptămână împreună cu ei, dovedindu-se adevărată sintagma de familie a arbitrajului. Aici i-am cunoscut şi pe doi dintre arbitrii care au oficiat la World Cup 2010 în Africa de Sud, Mike Hester şi Peter O’Leary.

Cum ai caracteriza la momentul actual nivelul fotbalului judeţean şi, implicit, al arbitrajului de la acest nivel?
Îmi este greu să fac o caracterizare a fotbalului la nivel judeţean, de vreme ce în ultimile şase luni n-am arbitrat la nivel judeţean din motive legate de activitatea mea profesională. Un singur lucru aş dori să-l subliniez: sunt îngrijorat de violenţa verbală şi fizică la care sunt supuşi arbitrii şi cred că cei în măsură trebuie să declare TOLERANŢĂ ZERO faţă de aceste fapte, pentru că viaţa şi sănătatea unui om sunt mult mai importante decât un meci de fotbal.

Un amical reuşit

Erigill Proviţa de Sus – Grup Şcolar 1 Mai Ploieşti 17 - 27


Sâmbătă, la prânz, în sala de sport a Colegiului Naţional „Nicolae Grigorescu” din Câmpina, echipa de handbal feminin AS Erigill Proviţa de Sus, participantă în cadrul Campionatului Judeţean feminin de juniori II, a disputat un meci amical împotriva formaţiei similare a Grupului Şcolar 1 Mai Ploieşti.
Partida s-a disputat la această dată din cauza unor modificări în programul competiţional al returului actualei ediţii de campionat. Rezultatul a fost mai puţin important pentru antrenorul formaţiei din Proviţa de Sus, Mihai Burlacu, cel care ne spunea că a dorit să ruleze întregul lot de jucătoare pe care îl are la dispoziţie. Chiar şi aşa, a remarcat o evoluţie mai bună în repriza secundă, atunci când elevele sale au dominat pe alocuri disputa izbutind să înscrie nu mai puţin de 14 goluri.
Pe 11 decembrie, tot la sala „Grigorescu”, Erigill Proviţa de Sus va întâlni în campionat formaţia CSM Ploieşti.

23 noiembrie 2010

Aleşii locali şi-au depus declaraţiile de avere

Cu greşeli, cu omisiuni intenţionate sau nu, cu nepăsare...

După ce în ediţia noastră anterioară scriam că (din nou!) consilierii locali nu s-au prea învrednicit cu depunerea în termenul legal a declaraţiilor de avere şi interese, iar cei care o făcuseră au fost, într-un fel, „victimele” actualizării lente a site-ului municipalităţii, iată că, în cele din urmă, declaraţiile de avere au apărut. Mai puţin cea a primarului Horia Tiseanu. Trebuie să ai răbdare şi nervii tari pentru a parcurge aceste documente. E adevărat, mare lucru nu s-a schimbat comparativ cu anul fiscal anterior, aleşii câmpinenilor având cam aceleaşi... averi şi interese. Dar te revoltă ideea că unii dintre consilieri sunt mai săraci decât săracii oraşului, dacă ar fi să te iei strict după declaraţiile lor de avere. Legea le permite să-şi treacă terenurile, casele sau maşinile pe numele altora sau la firmele controlate direct ori indirect, astfel că nu le poţi reproşa vreo ilegalitate, ci doar o lipsă de moralitate evidentă. Interesele reale ale multora dintre aleşii neamului nu au nici o legătură cu interesele celor care i-au ales, iar faptul că legea e făcută tot de politicieni le dă voie să apară curaţi-curaţi în faţa electoratului. O parte a electoratului îşi va plăti naivitatea, iar cealaltă parte va ştii ce are de făcut.

Elena Albu
Terenuri – Câmpina, 205 mp cumpăraţi în 1992; 205 mp cumpăraţi în 2005; Şotrile, 5.000 mp moşteniţi în 1995; 8.000 mp fâneaţă moşteniţi în 1995; 3.300 mp teren forestier moşteniţi în 1995; Murighiol (Tulcea), 1.000 mp teren agricol cumpăraţi în 2007; Case – Câmpina, 75 mp, cumpărată în 1992; 57 mp, cumpărată în 2005; Şotrile, 60 mp, moştenită în 1995; conturi bancare însumând 21.402 lei; acţiuni de 5,57% la SC Maie Exim SRL; două credite – unul de 14.000 euro scadent în 2015 altul de 12.000 lei scadent în 2013; a câştigat în ultimul an 28.233 lei (Neptun Trading), 4.830 lei (Elsid Titu), 12.677 lei (Soceram), 12.000 lei (Electrocarbon Slatina), 5.078 lei (Ceres Ploieşti), 5.903 lei (indemnizaţie consilier), iar soţul – 2.330 lei (Maie Exim) şi 6.840 lei (pensie).

Elvis Arghir
Un autoturism Mercedes, an de fabricaţie 2006; a câştigat în ultimul an 6.480 lei (indemnizaţia de consilier local).

Viorel Bondoc
Deţine un teren de 1.172 mp, la Câmpina, cumpărat în 2002; o casă de 120 mp, la Câmpina, cumpărată în 2002; un autoturism Dacia 1310, an de fabricaţie 1998; are un credit de 40.000 lei, scadent în 2018; a câştigat în ultimul an – 25.836 lei (pensie), 6.120 lei (indemnizaţia de consilier local), iar soţia – 4.000 lei (şomaj), 4.400 lei (TibiOil).

Lucian Cercel
Un apartament de 48 mp, în Câmpina, cumpărat în 1990; un autoturism Opel Vectra, an de fabricaţie 2003; are un credit de 20.000 lei scadent în 2011; a câştigat în ultimul an – 33.000 (pensie), 5.937 lei (indemnizaţia de consilier), iar soţia – 22.000 lei (învăţătoare).

Monica Clinciu
Deţine un teren de 300 mp, la Câmpina, cumpărat în 1999, un teren forestier de 2 ha, la Tărtăreşti, cumpărat în 2007; o casă de 400 mp, la Câmpina, cumpărată în 1999; a câştigat în ultimul an – 19.075 lei (avocat).

Ion Dragomir
Terenuri – 600 mp la Câmpina, cumpărat în 1999, 736 mp agricol, la Câmpina, cumpărat în 1999, 785 mp agricol, la Câmpina, cumpărat în 2003; o casă de 311,8 mp la Câmpina, construită în 2001; un apartament de 48,77 mp, la Bucureşti, cumpărat în 2008; un autoturism Matiz, an de fabricaţie 2003; un autoturism Opel Astra, an de fabricaţie 2008; are un credit de 150.000 lei scadent în 2014; a câştigat în ultimul an – 33.615 lei (indemnizaţie de viceprimar), iar soţia – 11.148 lei (Neptun) şi fiica – 14.400 lei (administrator bancar).

Marian Dulă
Un teren la Roşiorii de Vede, de 367 mp, cumpărat în 2008; un teren la Câmpina, de 175,8 mp, cumpărat în 1988; o casă la Câmpina, de 151,73 mp, cumpărată în 1988; un autoturism Ford Focus, an de fabricaţie 2001, un autoturism BMW, an de fabricaţie 1996; a câştigat în ultimul an – 31.428 lei (pensie), 5.544 lei (indemnizaţie de consilier local), iar soţia – 28.320 lei (Grădiniţa Filipeşti).

Luminiţa Dumitrescu
Deţine un teren de 2.700 mp, la Proviţa de Jos, cumpărat în 2003; un apartament de 57 mp, la Câmpina, cumpărat în 1975; o casă de 81 mp, la Proviţa de Jos, construită în 2007; o garsonieră de 27 mp, la Bucureşti, cumpărată în 2009; un autoturism Citroen Xantia, an de fabricaţie 1994; are un credit de 9.000 euro scadent în 2016 şi altul de 8.000 euro scadent în 2017; a câştigat în ultimul an – 20.000 lei (nu precizează de unde), iar soţul – 36.000 lei (salariul).

Dragomir Enache
Două terenuri, unul de 430 mp, cumpăraţi în 1998, altul de 372 mp, moşteniţi în 2004; un apartament de 72,25 mp, cumpărat în anul 1991, o casă de 42 mp, cumpărată în anul 1998 şi o casă de 140 mp moştenită în anul 2004; un autoturism Hyundai Accent, an de fabricaţie 2005; a câştigat în ultimul an 28.154 lei (Termoelectrica Ploieşti) şi 5.160 lei (indemnizaţia de consilier local), iar soţia – 9.600 lei (Colegiul C. Istrati) şi 15.492 lei (pensie).

Florin Marcu
Un teren forestier de 13.263 mp, cumpărat din anul 2007 la Ciocăneşti – Dâmboviţa (împreună cu Alin Moldoveanu); două apartamente în Câmpina – unul de 54 mp cumpărat în 1996, altul de 55,90 mp cumpărat în anul 2008; un autoturism VW Golf, an de fabricaţie 2000; are un credit de 50.000 (nu se precizează moneda), scadent în anul 2014; a câştigat în ultimul an 10.000 lei (Fibec Holding), 50.000 lei (!!!) (indemnizaţia de consilier local), iar soţia – 65.000 lei (!!!) (SC Smart).

Marian Nistor
O casă, în Câmpina, de 175 mp, construită în 2007; are un credit de 55.000 euro, scadent în 2032; a câştigat în ulotimul an – 12.231 lei (Piaţă), 5.903 lei (indemnizaţia de consilier local), 21.588 lei (OPC), iar soţia – 12.865 lei (Piaţă), 6.625 lei (indemnizaţie şi alocaţie pentru copil).

Mihaela Petrovici
Deţine două terenuri – unul de 500 mp, moştenit în 1998, altul de 1.990 mp, moştenit în 2006; o casă de 100 mp, la Câmpina, moştenită în 2000; un apartament de 50 mp, la Bucureşti, primit ca donaţie în 2007; un autoturism Seat Ibiza, an de fabricaţie 2004, un autoturism Toyota Auris, an de fabricaţie 2007; a câştigat în ultimul an – 30.000 lei (medic de familie), 6.000 lei (indemnizaţie de consilier local), iar soţul are salariul confidenţial, iar fiul – 4.000 lei (bursă student).

Adrian Piţigoi
Apartament în Bucureşti, de 98mp, cumpărat în anul 2000; un autoturism VW Passat, an fabricaţie 2005; depozit bancar de 6.500 dolari; a câştigat în ultimul an 42.000 lei (ButanGas), 6.000 lei (indemnizaţia de consilier), 3.000 euro (dividende), iar soţia – 3.600 euro (salariu).

Gena Preda
Terenuri – 788 mp la Câmpina din anul 2005, 4.500 mp şi 1.400 mp, ambele la Şotrile, toate moştenite; o casă la Câmpina, de 100 mp, moştenită în anul 2005; un autoturism Dacia Logan, an fabricaţie 2005; are un credit de 15.000 (nu se precizează moneda) scadent în anul 2013; a câştigat în ultimul an – 30.000 lei (asistent medical), 4.400 lei (pensie alimentară copii).

Gheorghe Sandu
Deţine două apartamente în Câmpina – unul de 54,70 mp, cumpărat în 1986, altul de 32,21 mp, moştenit în anul 2009; a câştigat în ultimul an – 8.416 lei (Rafinărie), 915 lei (Ardaf), 6.036 lei (indemnizaţia de consilier local), 5.304 lei (indemnizaţie sindicat), iar soţia – 7.300 lei (Rafinărie).

Daniel Telegescu
Două apartamente în Câmpina, unul de 43 mp, cumpărat în anul 1985, altul de 41 mp, moştenit în anul 2001; un autoturism Chevrolet, an fabricaţie 2008; are un credit în valoare de 10.500 euro scadent în 2018; a câştigat în ultimul an 20.500 lei (Fibec Metalglass).

Gheorghe Tudor
Terenuri – 305 mp la Câmpina, cumpărat în 1993, 0,24 ha fâneaţă la Buştenari, cumpărat în 2004, 1 ha fâneaţă la Buştenari, moştenit în 2002; o casă de 216 mp, la Câmpina, construită în 1993, o casă la Buştenari, de 60 mp, moştenită în 2002; un autoturism Skoda Fabia, an de fabricaţie 2003; a câştigat în ultimul an – 7.072 lei (indemnizaţia de consilier local), 23.904 lei (pensie).

Horaţiu Zăgan
Deţine două terenuri – unul la Câmpina, de 245 mp, primit prin donaţie în 1989, altul la Şotrile, de 138 mp, cumpărat în 1997; o casă de 110 mp, în Câmpina, primită prin donaţie în 1989; un spaţiu comercial de 36 mp, în Câmpina, construit în 1994; o casă de 47 mp, la Şotrile, construită în 1997; un apartament de 45,74 mp, în Câmpina, moştenit în 2010; are un autoturism Toyota, an de fabricaţie 2001; are un credit de 8.200 euro, scadent în 2012; a câştigat în ultimul an – 3.212 lei (Carzag Serv), 24.216 lei (Floricon Salub), 5.903 lei (indemnizaţia de consilier local), iar soţia – 2.698 lei (Carzag Serv).

Câteva consideraţii...
Sunt mai mulţi consilieri care, conform propriilor declaraţii de avere, nu iau nici indemnizaţie de consilier. Poate sunt simple omisiuni! De asemenea, este interesat că nu există doi consilieri locali care să declare că iau aceeaşi sumă ca şi indemnizaţie. În ceea ce-l priveşte pe Florin Marcu, în mod cert este o greşeală în declaraţia de avere, pentru că nu ar fi putut încasa 50.000 lei ca indemnizaţie, ci doar în jur de 5.000 lei.
În total, cei 18 aleşi locali (primarul nu şi-a depus declaraţia de avere, iar Consiliul Local funcţionează la Câmpina doar cu 18 consilieri, unul dintre aceştia fiind viceprimarul) deţin: 28 de terenuri, 17 case, 14 apartamente şi un spaţiu comercial şi 17 aututorisme.

Nivelul veniturilor aleşilor locali:
Elena Albu – 77.891 lei
Elvis Argir – 6.480 lei
Viorel Bondoc – 40.356 lei
Lucian Cercel – 60.937 lei
Monica Clinciu – 19.075 lei
Ion Dragomir – 59.163 lei
Marian Dulă – 65.292 lei
Luminiţa Dumitrescu – 56.000 lei
Dragomir Enache – 58.406 lei
Florin Marcu – 125.000 lei
Marian Nistor – 59.212 lei
Mihaela Petrovici – 40.000 lei
Adrian Piţigoi – 48.000 lei şi 6.600 euro
Gena Preda – 34.400 lei
Gheorghe Sandu – 27.971 lei
Daniel Telegescu – 20.500 lei
Gheorghe Tudor – 30.976 lei
Horaţiu Zăgan – 36.029 lei.

Cuvântul care înţeapă

Existenţe mizerabile sau cum să încasezi chiria de la o moartă

Ca şi viaţa, în România zilelor noastre, moartea poate oferi un spectacol dezamăgitor.
Luni, 15 noiembrie, în parcul de la Ceas din centrul civic al Câmpinei se auzea strigătul strident al unei sirene de ambulanţă. Undeva, pe o bancă, viaţa unei femei de 73 de ani se pregătea de sfârşit. Câţiva curioşi şi o targă rece aveau să fie ultimii martori ai unei existenţe care în scurt timp avea să fie considerată una măruntă de către o succesiune de oameni mizerabili.
Câteva ore mai târziu, Maria Creangă murea pe un pat de spital în anonimat, iar singura mărturie a identităţii sale rămânea un telefon mobil în a cărui agendă era trecut un singur nume: Brăduţ. De aici începe povestea lui Brăduţ, un om cu suflet mare, care acceptase ca numele său să figureze în agenda telefonică a bătrânei, fără să-i fie rudă de vreun grad, ci doar o simplă cunoştinţă care ar putea da o mână de ajutor în caz de nevoie. Maria Creangă nu a mai apucat să-i ceară ajutorul, însă medicii care au constatat decesul l-au chemat pe Brăduţ la morga spitalului pentru a identifica cadavrul. Ar fi putut să refuze, însă şi-a asumat această răspundere şi mai mult decât atât a înţeles că asta implică şi gestul moral de a se ocupa de înmormântarea bătrânei. Primul demers a fost acela de a merge la Primărie, la serviciul de asistenţă socială şi de a cere ajutor autorităţilor locale, care în mod normal au obligaţia să se implice într-un astfel de caz social.  Răspunsul a fost unul negativ şi previzibil, zic eu, din moment ce pentru rezolvarea unei astfel de situaţii subalternii lui Tiseanu ar fi trebuit să muncească mult la întocmirea unor hârtii justificative. Şi numai de asta nu le arde acum, după ce li s-a diminuat salariul cu 25%!  Degeaba le-a spus Brăduţ că el este şomer şi că nu are de unde să plătească pentru înmormântarea unei persoane care nu îi este nici măcar rudă, funcţionarii nici n-au vrut să audă. I-au atras însă atenţia că trebuie să dea o declaraţie din care să reiasă că nu va avea nicio pretenţie la averea decedatei. Aţi înţeles? Pe aceşti funcţionari îi interesa averea şi nu mortul, care putea rămâne neîngropat. Lămurit complet de autorităţi, Brăduţ s-a îndreptat, cum era şi normal, către cele sfinte, în parohia lui Ieşeanu. Popa l-a ascultat, i-a făcut nota de plată şi când a văzut că nu prea sunt bani la mijloc i-a întors spatele şi a plecat. După câteva minute de meditaţie, faţa bisericească i-a transmis, prin intermediul dascălului, că i-ar putea trimite un alt popă, care ar fi dispus să participe la înmormântare pentru un onorariu de 180 lei. Pentru Ieşeanu era, probabil, deranjul prea mare! Şi-apoi, din câte am aflat, omul nici nu prea mai are timp, pentru că trebuie să ţină evidenţa încasărilor de la enoriaşi pe calculator, în spatele ferestrelor de termopan cu care şi-a împodobit biserica. Apogeul batjocurei s-a produs însă când Brăduţ a ajuns la domiciliul în care defuncta locuise cu chirie într-o fostă casă naţionalizată. Proprietara imobilului, o oarecare Rădulescu, aflase despre tragedia chiriaşei şi încasase pensia de 800 lei în numele decedatei, oprindu-i chiria de 300 lei pentru luna în curs, adică pentru timpul în care Maria Creangă avea să „locuiască“ deja în cimitir. Aşadar, în micimea existenţei sale mizerabile, această Rădulescu a încasat chiria de la o moartă!
Am să închei prin a vă spune că Brăduţ Păpuşoiu şi-a dus la bun sfârşit misiunea cu ajutorul unor oameni simpli. Chiar dacă nu-l cunosc personal, mă ridic în picioare şi îmi scot pălăria în faţa lui pentru acest gest de profundă umanitate. 
Florin FRĂŢILĂ

50 de proiecte arhitecturale pentru modernizarea centrului civic aşteaptă jurizarea

Proiectul mai amplu privind modernizarea şi reabilitarea zonei centrale a municipiului Câmpina intră într-o nouă etapă. La Ordinul Arhitecţilor din România, în colaborare cu care Primăria Câmpina derulează concursul de soluţii pentru modernizarea centrului, s-au primit, până la 16 noiembrie, 50 de lucrări din partea unor arhitecţi şi firme specializate din întreaga ţară. Conform calendarului deja aprobat, la finalul acestei săptămâni, pe 26 şi 27 noiembrie, lucrările vor fi expuse la Casa Tineretului pentru a fi supuse jurizării publicului câmpinean, care este în cele din urmă beneficiarul acestui proiect.
Miza concursului de soluţii este dată nu numai de faima şi gloria realizării unui asemenea proiect, dar şi de premiile generoase puse la bătaie de administraţia locală: 70.000 lei - premiul I, 50.000 lei - premiul al doilea şi 30.000 lei - premiul al treilea. Juriul de specialitate este format din arh. Dorin Ştefan;  arh. urb. Doina Bubulete; arh. Didona Căliman, arhitect şef Câmpina, reprezentant desemnat de administraţia locală; arh. Cerasella Crăciun, arh. Călin Hoinărescu, arh. Luminiţa Sânziana Iatan, arhitect şef Prahova, arh. Alexandru Mircea.
Rezultatele concursului vor fi anunţate pe 30 noiembrie, atunci când vom putea vedea şi în ce măsură a contat părerea oamenilor care vor veni să voteze sau se va repeta povestea de la concursul pentru monumentul din Centrul Civic, atunci când lumea a votat un proiect, dar a fost ales un altul...
Vă reamintim că administraţia locală şi-a propus modernizarea zonei centrale, pe Bulevardul Carol I – tronsonul dintre străzile Henri Coandă şi Maramureş, o investiţie amplă, care să schimbe complet centrul urbei şi care să includă un pasaj rutier subteran, un pasaj pietonal, spaţii comerciale moderne, spaţii verzi etc. Pentru finanţarea investiţiei se va încerca accesarea unor fonduri europene şi atragerea unor bani din zona privată.

Steagul Câmpinei, de vânzare în magazine

Poate puţină lume ştie că municipiul Câmpina are propriul steag. Este de culoare albă, iar în mijloc are stema Câmpinei. Probabil şi mai puţină lume ştie că un astfel de steag se comercializează în magazine, deci nu e nevoie de comandă la firmele de specialitate pentru a-l cumpăra. Există cel puţin un magazin, papetăria din pasajul de la Ceas, de unde cei interesaţi pot achiziţiona un astfel de drapel, dar şi tricolorul României sau steagul UE sau NATO. Este drept, preţul nu e deloc unul mic, drapelul Câmpinei costând 55 lei, faţă de numai 15 lei drapelul naţional al României. Dar asta poate fi o altă discuţie. Important este că oricine este interesat îşi poate achiziţiona un astfel de drapel oricând doreşte.

Sensul giratoriu, pe ultima sută de metri

Primul sens giratoriu din Câmpina începe să prindă contur. După ce au fost mutate cablurile şi s-au... rotunjit colţurile intersecţiei, de câteva zile a fost desenat şi cercul din mijlocul acestui sens giratoriu. S-au pus deja bordurile, urmând ca în centrul sensului giratoriu să fie amenajat un mic spaţiu verde şi să fie amplasat un stâlp de iluminat public. Lucrarea a început la jumătatea lunii septembrie, costă 350.000 lei, iar firma care o realizează – Matero Ama Câmpina – se angajase să o finalizeze în două luni.

Bazinul de înot va fi gata, probabil, la primăvară

Firma bucureşteană care realizează bazinul didactic de înot din incinta Căminului Petrol se angajase să termine această lucrare până în luna decembrie. La cum se prezintă lucrurile în acest moment, este practic imposibil de respectat acest termen. Se trage tare pentru a se finaliza lucrările exterioare, astfel încât, odată cu înrăutăţirea condiţiilor meteorologice, să se poată trece la finisaje şi lucrările din interior. Investiţia se ridică la 3,88 milioane lei şi este plătită integral de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin Compania Naţională de Investiţii, astfel încât, la momentul inaugurării, panglica ar putea fi tăiată chiar de ministrul Elena Udrea, care nu prea ratează astfel de momente. Bazinul propriu-zis va avea o lungime de 25 metri, o lăţime de 12,5 metri, întreaga suprafaţă construită a bazinului fiind de 1.500 mp.

Panou comemorativ dedicat eroilor jandarmi ucişi în decembrie 1989

La Unitatea de Jandarmi din Câmpina a avut loc joi, 18 noiembrie, un ceremonial prilejuit de dezvelirea unui panou comemorariv dedicat eroilor acestei unităţi, căzuţi la datorie în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989. Evenimentul a avut la bază iniţiativa profesorului Emanoil Toma, autorul volumului „Vin florile. Seceraţi-le!”, în care sunt redate evenimentele în care au fost implicaţi militarii de la unitatea câmpineană în decembrie 1989, precum şi mărturii cutremurătoare ale supravieţuitorilor cumplitei dimineţi de 23 decembrie.
La eveniment au fost prezente cadre active şi în rezervă ale unităţii, supravieţuitori ai evenimentului de la Otopeni, precum şi rude ale celor ucişi atunci în condiţii neelucidate pe deplin nici până astăzi.

2.888 cereri pentru ajutorul de încălzire cu gaze

Până la 11 noiembrie, termenul limită pentru depunerea cererilor privind ajutorul de încălzire pe bază de gaz metan, 2.888 dosare au fost înregistrate la administraţia locală, trei dintre ele fiind respinse pentru că solicitanţii deţin maşini cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 mc. Este un număr mai mic de cereri faţă de anii anteriori, dacă ţinem cont că, în 2007 şi 2008, au beneficiat de acest ajutor peste 7.000 de familii, iar anul trecut numărul acestora se redusese la aproximativ jumătate. De asemenea, pentru încălzirea cu lemne şi cărbuni au fost depuse 350 de cereri, dar la acest capitol se mai primesc dosare până la sfârşitul lunii.
Motivele pentru care a scăzut numărul solicitanţilor sunt arhicunoscute – condiţiile impuse de Guvernul Boc au limitat drastic accesul la aceste ajutoare atât celor care deţin autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cmc, dar şi celor care deţin mai multe imobile, terenuri şi animale.

Parcare supraetajată în locul bazarului

Administraţia locală a demarat deja demersurile pentru realizarea unei parcări supraetajate pe Strada I.L. Caragiale, în spatele Complexului Comercial Carrefour, pe locul actualului bazar. Primăria a publicat anunţul pentru depunerea ofertelor în vederea realizării studiului de fezabilitate aferent viitoarei investiţii. După cum afirma primarul Horia Tiseanu, este un proiect îndrăzneţ, care probabil va fi demarat anul viitor, dacă vor exista fondurile necesare. Parcarea va fi construită pe locul actualului bazar, iar comercianţii de aici vor fi mutaţi în viitorul corp C2 al Pieţei Centrale. Ceea ce va trebui să lămurească acest studiu de fezabilitate – sau poate şi altele – va fi felul în care se va realiza accesul în această parcare, având în vedere că, în prezent, Strada I.L. Caragiale este o veritabilă piaţă în aer liber, cu numeroase maşini parcate aiurea, din care se vând tot felul de produse. Pentru studiul de fezabilitate, s-au alocat de la bugetul local 150.000 lei. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a expirat ieri, 22 noiembrie. Tot ieri au fost deschise şi plicurile cu ofertele, dar rezultatele vor fi făcute publice doar după expirarea termenului de contestare a rezultatului.

SF şi proiect tehnic pentru două blocuri de necesitate

De mai multă vreme, administraţia locală intenţionează demararea procedurilor pentru construirea a două blocuri de necesitate. Rolul principal al acestora ar fi acela de a-i putea găzdui pe proprietarii apartamentelor din blocurile cu risc seismic ridicat, pe perioada consolidării imobilelor respective. Apoi, după consolidare, locuinţele din blocurile de necesitate vor fi închiriate câmpinenilor, cel mai probabil tinerelor familii.
Cum orice investiţie în România începe cu anunţurile, administraţia locală a depus, pe site-ul specializat în achiziţii publice, oferta pentru realizarea unui studiu de fezabilitate şi a proiectului tehnic. De la bugetul local s-a alocat suma de 50.000 lei pentru realizarea acestor documente. Termenul limită pentru depunerea ofertelor expiră astăzi, marţi, 23 noiembrie.

Autorităţile din Poiana Câmpina aşteaptă răspunsuri de la conducerea Spitalului Municipal

După închiderea Secţiei de Boli Infecţioase de pe Strada Vasile Alecsandri, la Câmpina s-a făcut loc pentru secţiile care funcţionau la Poiana Câmpina. Rând pe rând, toate secţiile au fost mutate fie în Spitalul Municipal, fie în locul „Infecţioaselor”, ultima secţie care se pregăteşte de mutare fiind cea de Recuperare, medicină fizică şi balneologie.
Între timp, spaţiile deja eliberate de la Poiana Câmpina au rămas ale nimănui... Iar de aici au început să dispară tot felul de lucruri – un frigider, un calorifer, obiecte de mobilier, fapt asupra căruia s-a atras atenţia şi la una dintre şedinţele Consiliului Local Câmpina. De paza clădirii nu se ocupă nimeni, chiar dacă imobilul aparţine Consiliului Local Poiana Câmpina.
„Am trimis o adresă conducerii Spitalului Municipal prin care am solicitat să ni se comunice ce se va întâmpla cu secţia rămasă şi, eventual, să stabilim împreună unele măsuri de siguranţă pentru spaţiile rămase libere. Până acum nu am primit nici un răspuns. Mai aşteptăm. Da, am auzit că s-au furat unele lucruri. Dar eu nu cred că a venit un străin de pe stradă să le ia. Tot cineva care ştia ce e acolo şi unde să intre… Nu s-a distrus nimic, s-a intrat la sigur”, ne-a declarat primarul comunei Poiana Câmpina, Aurel Duţă.

52 de maşini abandonate pe domeniul public

În ultima perioadă, aţi putut vedea pe străzile Câmpinei patrule de elevi de la Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr”. Nu erau la plimbare, ci respectau un protocol încheiat de instituţia de învăţământ cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie, prin care li s-a trasat ca sarcină să patruleze pe străzile municipiului Câmpina şi să identifice actele care aduc atingere liniştii şi ordinii publice. Bilanţul acestor activităţi a fost unul foarte bun, elevii Şcolii de Poliţie făcând şi treaba administraţiei locale – ei au identificat 52 de maşini abandonate pe domeniul public, 53 de indicatoare rutiere deteriorate şi 9 zone din care lipsesc aceste indicatoare. De asemenea, viitorii poliţişti au depistat mai mulţi vânzători ambulanţi, persoane cu autoturisme suspecte înmatriculate în alte state, persoane din judeţul Cluj, care comercializau ilegal obiecte de îmbrăcăminte, persoane care transportau cu atelaje hipo material lemnos furat.

Accident grav, provocat de un ofiţer al Şcolii de Poliţie

Subinspectorul de poliţie Irinel Bărbulescu, angajat al Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina, aflat la volanul unui autoturism VW Passat, a provocat un accident rutier grav. Potrivit anchetatorilor, când a ieşit din parcarea unui complex comercial aflat în apropierea autostrăzii Bucureşti-Piteşti, Bărbulescu s-a încadrat pe banda întâi, după care a vrut să întoarcă pe celălalt sens, spre Bucureşti, dar nu s-a asigurat. Autoturismul a lovit un microbuz care se îndrepta spre Piteşti şi în care se aflau cinci pasageri. Impactul a fost extrem de violent. „Din accident a rezultat vătămarea corporală a cinci persoane, două femei din autoturism, printre care şi soţia conducătorului auto şi trei din maxi-taxi. Pe numele subinspectorului de poliţie s-a întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă”, după cum se precizează în comunicatul de presă emis de IJP Argeş. Cele cinci femei rănite au vârste cuprinse între 25 şi 41 de ani şi au fost preluate de mai multe ambulanţe. Cadrele medicale au stabilit că victimele au suferit traumatisme, contuzii şi multiple escoriaţii, însă nici uneia nu i-a fost pusă viaţa în pericol. Cel mai probabil, aşa cum se întâmplă în astfel de situaţii, ofiţerul de poliţie va fi suspendat din funcţie până la finalizarea cercetărilor în cazul accidentului.

O profesie periculoasă – muzeografia.

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Secundo tempo (1)

Blocarea extinderii, în 1979, a Certificatului lui Ştefan Haşdeu, de moştenitor (al cavoului familiei Hasdeu aflat în Cimitirul Bellu din Bucureşti – unde se află înmormântaţi B.P.Hasdeu şi cele două Iulii ale sale – obţinut în Câmpina la 10 Noembrie 1973) şi asupra Castelului Iulia Hasdeu din Câmpina şi asupra manuscriselor, cărţilor, tablourilor şi altor bunuri mobile, aflate la Arhivele Statului din Bucureşti şi la Academia Română, a iscat un nou bombardament de reclamaţii şi audienţe din partea fostului căpitan de artilerie şi inginer, (ne)fericitul său posesor.
Era în vara anului 1980, în plin asediu pentru cedare şi retrocedare, când a venit la Muzeul Hasdeu publicistul Mihai Pelin, pe atunci redactor la săptămânalul bucureştean „Flacăra”. Voia să scrie un reportaj, dar n-a apucat bine să-şi expună intenţiile, când l-am întrebat dacă nu este dispus să accepte un subiect aparte, aflat, cel puţin pentru mine, dacă nu şi pentru autorităţile implicate şi tracasate, la ordinea zilei şi neabordat încă de presă. I l-am spus în câteva cuvinte şi el s-a arătat interesat să-l accepte. Ne-am aşezat la birou şi i l-am povestit cu lux de amănunte. D-l Pelin (Dumnezeu să-l odihnească acum, căci a trecut în lumea drepţilor!) scria filă după filă. A umplut aşa vreo jumătate de agendă. La sfîrşit, răsfoind materialul stufos, m-a rugat să i-l rezum într-o pagină şi ceva, dactilografiată la două rânduri, ca să se ghideze între datele pe care le consemnase. Peste câteva zile i-am trimis rezumatul, depăşind cu două pagini norma propusă. Apoi am aşteptat.

Erigill Proviţa de Sus şi-a trecut în cont o nouă victorie

Erigill Proviţa de Sus - Petrol Câmpina 18-16 (11-5)

Sala de sport a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu" din Câmpina a găzduit sâmbătă la prânz partida de handbal din cadrul Campionatului judeţean feminin de juniori II dintre AS Erigill Proviţa de Sus şi AS Petrol Câmpina. Partida a contat pentru prima etapă a returului, în care formaţia din Proviţa de Sus ar fi trebuit să întâlnească echipa CSM Ploieşti. Organizatorii acestui campionat au decis includerea în competiţie şi a echipei AS Petrol Câmpina, care nu a jucat nici un meci în tur, ceea ce a dat peste cap total programul returului.
Partida de sâmbătă a început în nota de dominare clară a elevelor lui Mihai Burlacu, acestea conducând la un moment dat chiar cu 7-0. Apoi, jocul s-a mai echilibrat, dar diferenţa s-a păstrat până la pauză, 11-5. Repriza secundă a fost influenţată de numeroasele înlocuiri, dar şi de o revenire spectaculoasă a jucătoarelor de la Petrol, scorul final fiind 18-16 pentru Erigill Proviţa de Sus.
Mai trebuie spus că printre spectatorii acestei partide s-a numărat şi Elena Cosmoiu, primarul comunei Proviţa de Sus, nelipsită de la nici una dintre acţiunile echipei.
Iată şi componenţa celor două formaţii: AS Erigill Proviţa de Sus: Teodora Groşescu, Ramona Ciubotaru, Elena Nichifor, Elena Lamba, Adelina Filip, Ştefania Popescu, Teodora Bucur, Sabrina Stoica, Denisa Toma, Loredana Duţă, Sorina Duricu, Andra Postelnicu, Iana Chilom. Antrenor: Mihai Burlacu. AS Petrol Câmpina: Octavia Bucurei, Gabriela Ciobanu, Maria Bâlgă, Andreea Apostol, Ruxandra Mărăcine, Mihaela Dumitru, Loredana Tudose, Andreea Dinulescu, Sorina Nan. Antrenor: Daniel Vasile.

Trei puncte importante şi... cam atât!

CSM Câmpina – Tricolor Varniţa 3-0 (1-0)

Ultima reprezentaţie pe teren propriu a liderului CSM Câmpina a fost la un pas să nu se dispute, oaspeţii de la Varniţa sosind la arenă cu numai câteva momente înainte de expirarea sfertului de oră. Luaţi repede, oaspeţii au cedat rapid, iar în minutul 6 Negreanu deschidea deja scorul. A înscris cu un şut din apropiere, după o lovitură de colţ de pe partea stângă. Apoi, câmpinenii au cam intrat în jocul oaspeţilor, le-a lipsit clarviziunea la mijlocul terenului, pasele înapoi au fost mai numeroase decât cele spre buturile adverse, iar de aici a rezultat un joc mai puţin spectaculos.
Totul s-a schimbat spre final, odată ce oaspeţii au început să cedeze din punct de vedere fizic. Astfel, mai întâi, în minutul 75, Hromei a înscris cu o frumoasă lovitură de cap, din 6 metri, după o centrare de pe partea dreaptă, iar cu trei minute înainte de final, „căpitanul” Budileanu a închis tabela la un scor de fortfait cu un şut plasat de la marginea suprafeţei de pedeapsă adverse.
Antrenorul Robert Stoica a folosit în acest joc formula: C. Cosmineanu – Necula, Gânju, Burchi, Grigoraş (46 L. Cosmineanu) – Mancu (46 Negoiasă), Budileanu, Dârstaru – Ad. Vintilă, Negreanu, Hromei. Rezerve: Marinică – Zidaru.

Mai este o etapă, plus un meci de cupă
Chiar dacă a fost ultimul meci în acest an pe teren propriu din actuala ediţie de campionat, până la vacanţă mai e cale lungă. Sâmbăta viitoare, pe 27 noiembrie, de la ora 14.00, CSM Câmpina va juca în deplasare, la Cornu, un meci pentru care conducerea clubului pune la dispoziţia suporterilor un autocar care va pleca de la Casa Tineretului la ora 13.15. Despre programul echipei în următoarea perioadă, preşedintele Virgil Guran ne-a spus: „Sâmbătă vom juca la Cornu şi indiferent de rezultat vom rămâne pe primul loc la finalul turului, dar noi mergem la victorie. De asemenea, în funcţie de condiţiile meteorologice, este posibilă disputarea şi a unei etape din cadrul Cupei României şi vrem să câştigăm şi să urcăm cât mai mult în această competiţie, pentru a aduce la Câmpina adversari cât mai valoroşi. De asemenea, cea mai mică dintre echipele de juniori ale CSM-ului va participa la tradiţionalul turneu de sală de la Ploieşti, din preajma sărbătorilor, acolo unde vrem să depăşim performanţa de la Cupa Hagi, unde am ocupat locul al doilea. În acelaşi timp, vom încerca să strângem cât mai mulţi oameni de afaceri alături de noi, am discutat chiar şi posibilitatea unei colaborări cu Unirea Câmpina, pentru a realiza o singură echipă cât mai valoroasă, iar prin toate acestea să demonstrăm inclusiv reprezentaţilor Primăriei că fotbalul este un mijloc de a atrage oamenii către o activitate frumoasă”.

Olimpiade sportive şcolare

Handbal
În cadrul Olimpiadei sportive şcolare la handbal, pentru echipele feminine şi masculine din ciclul gimnazial, din mediul rural, vineri, la sala "Grigorescu" au avut loc mai multe partide, un adevărat maraton.
La întrecerea fetelor au participat echipele reprezentând Grupul Şcolar Filipeştii de Pădure, Şcoala Măgureni, Şcoala Mislea, Şcoala Proviţa, Şcoala Nedelea şi Şcoala Telega, iar în întrecerea masculină - echipele şcolilor generale din Mislea, Nedelea şi Măgureni.
 
Feminin
Grupa A
Şcoala Proviţa - Şcoala Telega 2-16
Şcoala Telega - Şcoala Măgureni 5-3
Şcoala Proviţa - Şcoala Măgureni 4-8
Grupa B
Şcoala Nedelea - Şcoala Filipeşti 0-10
Şcoala Mislea - Şcoala Nedelea 4-0
Şcoala Mislea - Şcoala Filipeşti 0-3
Masculin
Şcoala Nedelea - Şcoala Măgureni 2-4
Şcoala Nedelea - Şcoala Mislea 3-1
Şcoala Mislea - Şcoala Măgureni 3-3

Baschet masculin
În întrecerea masculină de baschet, la grupa de la Câmpina au fost prezente echipele: AS Ştiinţa Câmpina (Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu"), AS Petrol Câmpina (Colegiul Tehnic "Constantin Istrati"), AS Forestier Câmpina (Grupul Şcolar Forestier) şi AS Temerarii Valea Doftanei (Grupul Şcolar Agromontan).
Iată şi rezultatele înregistrate:
Ştiinţa Câmpina - Temerarii Valea Doftanei 62-14
Petrol Câmpina - Forestier Câmpina 20-27
Temerarii Valea Doftanei - Forestier Câmpina 4-19
Ştiinţa Câmpina - Petrol Câmpina 36-4
Petrol Câmpina - Temerarii Valea Doftanei 24-25
Forestier Câmpina - Ştiinţa Câmpina 9-52

Baschet feminin
Miercuri au avut loc partidele contând pentru turul Olimpiadei sportive şcolare la baschet feminin, competiţie rezervată echipelor din ciclul liceal. În grupa de la Câmpina au fost prezente patru echipe: AS Ştiinţa Câmpina (Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu"), AS Energetic Câmpina (Grupul Şcolar Energetic), AS Petrol Câmpina (Colegiul Tehnic "Constantin Istrati") şi AS Altius Sinaia (Colegiul Naţional "Cantacuzino"). În cele şase partide găzduite de sala de sport a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu" s-au înregistrat următoarele rezultate:
Ştiinţa Câmpina - Altius Sinaia 25-9
Energetic Câmpina - Petrol Câmpina 39-11
Altius Sinaia - Petrol Câmpina 21-7
Ştiinţa Câmpina - Energetic Câmpina 40-12
Energetic Câmpina - Altius Sinaia 15-26
Petrol Câmpina - Ştiinţa Câmpina 4-36

S-a stabilit programul Cupei Municipiului Câmpina

S-a iniţiat o nouă competiţie fotbalistică pentru amatori - Cupa Municipiului Câmpina. S-au înscris opt echipe, iar partidele se vor desfăşura la sala de sport a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu", după următorul program:
1. 22 noiembrie, ora 20.00: Ave Diana Câmpina - Anca C Poiana Câmpina
2. 22 noiembrie, ora 21.00: Poliţia Câmpina - Spitalul Voila
3. 29 noiembrie, ora 20.00: Parohia Slobozia - Primăria Câmpina
4. 29 noiembrie, ora 21.00: Meteor Câmpina - Poliţia Comunitară
Semifinale
13 decembrie, ora 20.00: învingătoarele dn meciurile 1 şi 2
13 decembrie, ora 21.00: învingătoarele din meciurile 3 şi 4
Finala mică
20 decembrie ora 20.00: învinsele din semifinale
Finala
20 decembrie, ora 21.00: învingătoarele din semifinale

16 noiembrie 2010

Rechizitoriu la adresa sistemului sanitar

Conferinţa de presă a PSD a prilejuit reprezentanţilor acestei formaţiuni politice lansarea unui adevărat rechizitoriu la adresa sistemului sanitar. De la problemele generale, la cele punctuale, ale Spitalului Municipal, de la problemele medicilor de familie, la conceptele de bază ale politicii sanitare ale unei ţări, toate au fost subliniate de Mihaela Neagu Petrovici, în... cvadruplă calitate – medic, consilier local, membru observator în Consiliul de Administraţie al Spitalului Municipal şi vicepreşedinte al PSD Câmpina.


Subfinanţarea cronică, sursa tuturor necazurilor sistemului sanitar
Acesta este punctul de vedere al medicului câmpinean, care a venit cu un argument puternic: procentele alocate sănătăţii în România şi în alte state membre UE, pentru comparaţie. „Subfinanţarea cronică a sistemului sanitar stă la baza tuturor problemelor şi a tuturor relelor din acest sistem. În comparaţie cu multe dintre ţările din Uniunea Europeană, care alocă până la 15% din PIB pentru sănătate, la noi acest procent nu depăşeşte 4%. Medicii români sunt bine şi foarte bine pregătiţi, fiind repectaţi peste tot în lume, dar dotarea este foarte slabă şi de aici apar cele mai multe probleme. Subfinanţarea atrage după sine şi alte probleme, la fel de grave. După 1 iunie, data preluării oficiale de către administraţiile locale a spitalelor, s-au şters datoriile vechi, dar se fac altele noi, în primul rând, din cauza contractului istoric încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate. Sumele oferite prin aceste contracte nu ţin pasul cu realităţile, cu nevoile unităţilor medicale, cu cheltuielile acestora şi astfel spitalele încep deja să acumuleze noi datorii”, a declarat Mihaela Neagu Petrovici.

Spitalul Municipal, neautorizat.... sanitar!
De la problemele generale ale sistemului, Mihaela Neagu Petrovici a trecut la problemele punctuale ale Spitalului Municipal Câmpina. „Spitalul Municipal se doreşte a fi unul performant, dar este destul de vechi, nu a avut niciodată şi nu are nici acum autorizaţie sanitară de funcţionare, pentru că nu a întrunit niciodată condiţiile pentru a o obţine. Nu are circuitele necesare şi nu reuşeşte să îndeplinească destule condiţii, mai ales acum când se doreşte şi obţinerea ISO pe nişte criterii europene, dar care necesită investiţii foarte, foarte mari. Deşi spitalul nu are profil de urgenţă, fiind încadrat ca şi spital municipal, medicii sunt nevoiţi să asigure şi urgenţele, în condiţiile în care nu se primesc bani pentru asta. Dar spitalul de la Câmpina este singurul de pe Valea Prahovei şi până la Ploieşti, care poate asigura urgenţele, deşi nu este plătit pentru aceste servicii. Şi aici este una dintre marile sale probleme”.

Despre managementul spitalului, „robinete” şi responsabilităţi
Vorbind despre Spitalul Municipal, Mihaela Neagu Petrovici nu putea rata subiectul managementului, chiar dacă a precizat că „nu am decât calitate de observator în Consiliul de Administraţie al spitalului din partea Colegiului Medicilor, nu s-a dorit să fiu reprezentant al Consiliului Local, pentru că nu am... culoarea politică potrivită”.
„Managementul se încearcă a fi unul performant, dar nu ştiu dacă se va reuşi. În ultima perioadă, s-a încercat închiderea unor robinete de scurgere a banilor, dar nu ştiu cu cât succes. Există un raport al Curţii de Conturi cu detalii clare, cu precizarea chiar a unor vinovăţii. Ştiu că Poliţia Economică are cunoştinţă de concluziile acestui raport, dar cu toate acestea întârzie nepermis de mult luarea măsurilor corespunzătoare pentru cei vinovaţi. De ce? Mi-ar fi greu să răspund...Sunt multe lucruri asupra cărora conducerea spitalului nu a dat explicaţii, iar la ultima şedinţă a Consiliului de Administraţie, managerul nici măcar nu a fost prezent. Poate la următoarea şedinţă...”, a mai adăugat Mihaela Neagu Petrovici.

„Medicina de familie ar putea rezolva multe probleme...”
Despre cabinetele din Policlinică, Mihaela Neagu Petrovici a spus că „au condiţii nu tocmai prielnice, aşa cum este şi în spital, unde condiţiile sunt chiar mai proaste. De altfel, acest lucru îi şi determină pe mulţi oameni să se adreseze către clinicile private, unde chiar dacă dau mai mulţi bani măcar au parte de condiţii civilizate şi de respect”.
Un capitol aparte a fost reprezentat şi de atenţia care ar trebui acordată medicinei de familie: „Medicina primară ar trebui să se extindă, pentru că este baza piramidei sistemului sanitar, în orice ţară civilizată. În Uniunea Europeană, 90% dintre cazuri se rezolvă în medicina primară, dar la noi acest procent este sub 70% şi sunt folosite multe metode rudimentare, totul fiind la limita standardelor minime. Dezvoltarea medicinei primare ar duce la o scădere semnficiativă a costurilor în spitale. De asemenea, dezvoltarea aşezămintelor sociale şi a secţiilor pentru bolnavi cronici ar scădea presiunea bugetară a spitalelor, pentru că e o realitate pe care trebuie s-o recunoaştem, mai ales pe timp de iarnă, mulţi dintre cei internaţi în spitale sunt doar cazuri sociale sau bolnavi cronici”.

În Câmpina, nici un medic nu şi-a cumpărat cabinetul!
Din cei 19 medici de familie din Câmpina, nici unul nu şi-a cumpărat până în acest moment cabinetul. „La Câmpina, singurul medic care încă se mai gândeşte dacă să-şi retragă sau nu dosarul de cumpărare a cabinetului sunt eu” – a mărturisit Mihaela Neagu Petrovici, care a şi detaliat: „Pentru că nu avem un contract multianual cu Casa de Asigurări de Sănătate, nu ştim niciodată pe ce venituri ne putem baza. Spre exemplu, în acest an, veniturile ne-au scăzut cu 35% faţă de anul trecut. Cauza principală pentru care nici un medic de familie din Câmpina nu şi-a putut cumpărat cabinetul este preţul exorbitant la care a fost evaluat, chiar dacă multe dintre clădirile care adăpostesc aceste cabinete au şi peste o sută de ani. Preţul iniţial a fost de 600 euro/mp, iar după contestaţia noastră, s-a redus la 300 euro/mp. În cazul meu, de exemplu, cabinetul m-ar costa 65.000 euro, bani pe care eu nu-i am. Ar trebui să fac un credit la o bancă. În afara faptului că un credit pe o perioadă foarte lungă de timp ar dubla, practic, valoarea la 130.000 euro, este foarte greu de contractat un împrumut în condiţiile în care nu şti veniturile pe care le poţi obţine anul următor”.

Cerinţele medicilor către CAS
În calitate şi de reprezentant al Colegiului Medicilor, Mihaela Neagu Petrovici a formulat adevărate revendicări faţă de Casa de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii: „Cerem contracte multianuale cu Casa de Asigurări de Sănătate, posibilitatea de a negocia aceste contracte şi nu să ne fie impuse de Casă, aşa cum se întâmplă acum, dar şi o mai mare transparenţă în cheltuirea fondurilor şi precizarea sumelor care sunt cheltuite anual pentru profilaxie şi pentru o serie de alte categorii. Banii se scurg, nimeni nu ştie unde şi cum, iar programele derulate de minister se desfăşoară haotic. Toate acestea, din păcate, arată lipsa de interes a guvernanţilor faţă de sănătatea oamenilor”.

„Cireaşa de pe tort”
Senatorul Georgică Severin, prezent la conferinţa PSD Câmpina, a ţinut să comenteze astfel subiectul: „Sistemul sanitar este miza cea mai mare a afacerilor în actualul regim, atât la nivel naţional, cât şi local. În Câmpina, până în anul 2000 s-a privatizat cea mai mare parte a economiei. Din punct de vedere al terenurilor, al bunurilor imobiliare, al potenţialului de business, cele două spitale din Câmpina au rămas cireaşa de pe tort şi reprezintă o vacă de muls pentru firmele controlate de anumiţi politicieni, de o anumită culoare”.