16 martie 2010

Nidal ameninţă Spitalul Municipal cu executarea silită...

... şi solicită Primăriei să aloce din bugetul local
 16 miliarde lei vechi pentru a-şi recupera datoria!

Spitalul Municipal Câmpina are din ce în ce mai multe probleme, iar după ce, luna trecută, d-abia a reuşit să plătească o datorie de aproximativ 7 miliarde lei vechi către Romgermed Bucureşti, urmare a acelui contract extrem de dubios aflat în atenţia inspectorilor Curţii de Conturi, dar şi a Poliţiei Economice, în luna martie a sosit scadenţa pentru un alt contract defavorabil spitalului, încheiat în timpul interimatului Constanţei Ţiţei. De fapt nu este vorba de un singur contract, ci de trei contracte succesive încheiate de spitalul câmpinean cu firma bucureşteană Nidal Trading Impex. Contractele nr. 442 din 4 februarie 2008, 455 din 5 februarie 2008 şi 804 din 3 martie 2008 aveau ca obiect furnizarea de bunuri cu destinaţie medicală. S-a cumpărat tot felul de lucruri despre care  cei care ştiu şi se pricep spun că nu aveau absolut nici un rost pentru necesităţile unităţii medicale câmpinene. Contractele s-au încheiat, firma a furnizat produsele convenite, dar spitalul nu a plătit nici un leu!
S-a ajuns inclusiv în instanţă, Tribunalul Prahova pronunţând pe 11 ianuarie 2010 o sentinţă cu titlu executoriu prin care Spitalul Municipal este somat să plătească firmei bucureştene suma de 1.579.904,15 lei, adică aproape 16 miliarde lei vechi. Şi pentru că noua conducere nu are banii necesari pentru a achita această factură consistentă, administratorul societăţii bucureştene, Abu Nabil Rjala s-a adresat administraţiei locale. În adresa nr. 3.429 din 17 februarie 2010, reprezentantul firmei Nidal îi transmite primarului Horia Tiseanu un mesaj destul de dur: „Pentru a evita o posibilă închidere a spitalului prin executare silită, vă rog să găsiţi o soluţie de a sprijini financiar spitalul cu suma de 1.579.904,15 lei, astfel încât spitalul la rândul său să-şi achite această datorie faţă de noi”.
Nu ştim ce va răspunde primarul Horia Tiseanu, mai ales că nu a existat o consultare între acesta şi Consiliul Local, la ultima şedinţă extraordinară,  pe marginea acestui subiect. Certitudinile sunt doar că administraţia locală nu poate aloca fonduri pentru unităţile medicale decât pentru plata utilităţilor, pentru reparaţii şi pentru achiziţia de aparatură, ceea ce nu este nici unul dintre cazurile contractelor spitalului cu firma bucureşteană Nidal. Mai mult, este puţin probabil ca înaintea semnării acestor contracte să fi existat vreo consultare între Constanţa Ţiţei şi reprezentanţii administraţiei locale… Probabil că se va găsi o soluţie pentru ca firma Nidal să-şi recupereze datoria. Dar când vor fi traşi la răspundere vinovaţii pentru jaful sistematic la care a fost supus Spitalul Municipal?!

Editorial

EXMATRICULAREA
Ca să nu mai rămîie repetent şi anul ăsta, Mama mare a hotărît să-l elimine pe antrenatul perdant din oficiu al tuturor alegerilor, dl. Geoană, de la conducerea Senatului. Sigur că e o prostie din partea PDL această forţare a legilor, dar şi mai discutabile sunt aşa zisele „argumente” pe care le-am auzit în apărarea prietenului lui Vîntu. S-a vorbit insistent despre călcarea Constituţiei. Uită spicherii acestei teorii că parlamentul l-a suspendat pe preşedinte numai cu argumentul manelist „că aşa vrea muşchii noştri”, însăşi Curtea Constituţională declarînd acuzaţiile de la vremea respectivă neviabile. Şi atunci, de ce să te miri că ţi se face ceea ce la rîndul tău ai făcut? Simpla discutare a eficienţei (cu cifre concrete de legi aprobate) procesului de legiferare din Senat arată cît de preacară este activitatea instituţiei din deal. Al cărui preşedinte fără pic de bun  simţ, şi sfidînd principiile de drept, a prezidat chiar şedinţa în care demiterea sa era pusă în discuţie. Dincolo de sabotajul discret şi eficient la adresa tuturor iniţiativelor legale reformiste pe care l-a exercitat dl. Geoană, descoperim şi cîteva motive, toate din ultima săptămînă, indirecte pentru care nu un psd-ist ar trebui să conducă senatul. Aflăm astfel că, în marea şi vinovata lor orbire, parlamentarii europeni, luînd în discuţie scutul antirachetă american,  erau cît pe ce să introducă Rusia ca partener de dialog cu putere de decizie. Este meritul europarlamentarului român Traian Ungureanu de a se fi opus acestui amendament. Ei bine, dnii Adrian Severin şi Ioan Mircea Paşcu au votat împotriva intereselor României cerînd expres dialogul cu Rusia. Tot săptămîna trecută aflăm că 16 senatori PSD au votat împotriva proiectului Nabucco. Deci tot împotriva intereselor României. În sfîrşit, şeful proaspăt ales al celor amintiţi mai sus, dl. Ponta, îşi declară senin în public admiraţia pentru Che Guevara cu care se compară, rezervîndu-i rolul de Fidel Castro fratelui liberal Antonescu. O fi vrînd dl. Ponta (istoria e plină de astfel de frustraţi care au produs cele mai mari nenorciri) să pună mîna pe mitralieră pentru a-l ucide pe dictatorul Băsescu, e dreptul domniei sale să-şi ia ca model nu pe Istrate Micescu, de pildă, ci un criminal „revoluţionar”. Dar eu, cetăţean al României europene, vreau să trăiesc în Europa, nu în Cuba. Dl. Ponta n-are decît să-şi ia soţia, socrul, partidul şi să plece în Cuba dacă îi place atît de mult. Însumate, astfel de motive arată cît de pernicios este acest partid cu a cărui „reformare” comentatori limbuţi tot ne ameţesc de cap. Domnul Geoană are şi dînsul frustrări cărora neuitata seară de alegeri le-a pus capac. Este scos din joc de către grupul baronilor de sub tutela lui Adrian Năstase, care se răzbună că nu i-a putut aduce la masa cu bucate. Dl. Ponta e perceput doar ca omul de paie al lui Năstase. Dar şi Ceauşescu a fost ales la vremea respectivă în ideea de a fi un om de paie. Şi aţi văzut de ce a fost în stare. Înlăturarea lui Geoană este o necesitate igienică. Dar ilegală.
(Christian CRĂCIUN)

Liberalii vor un pact cu toate partidele, dar şi să supravegheze cheltuirea banului public pentru reparaţii şi investiţii

O nouă întâlnire a liderilor liberali locali cu presa a prilejuit abordarea mai multor  subiecte. De la bugetul local, care la momentul respectiv urma să fie adoptat, la reorganizarea partidului după congres, de la şomajul din Câmpina, la spectacolul de 8 Martie. Cele mai interesante idei lansate de liberali au fost cea a unui pact cu toate partidele din Câmpina, dar şi cea privind iniţierea unei comisii tehnice, formată din specialişti ai PNL, care să supravegheze cheltuirea banului public pentru reparaţii şi investiţii. La întâlnirea cu presa au fost prezenţi preşedintele Virgil Guran, secretarul Daniel Ioniţă, consilierul local Dragomir Enache şi vicepreşedintele Bogdan Ene.

„Vrem să devenim cel mai important partid de opoziţie!”
Primul subiect abordat de liberali a fost participarea la recentul congres al partidului, la care Crin Antonescu a fost reales preşedinte. „Partidul se reorganizează după congres, pentru că vrem să devenim cel mai important partid de opoziţie. Din organismul de conducere naţional fac parte şi doi prahoveni – Mircea Ionescu Quintus şi Adrian Semcu, dar şi Relu Fenechiu, despre care cred în continuare că a făcut un gest incalificabil adresându-se direct preşedintelui Băsescu, după alegerile prezidenţiale. Este părerea mea, mi-o spun şi mi-o asum”, a spus Virgil Guran.

„Indiferent de ameninţări şi persiflări, vom continua...”
„Nu am primit nici până astăzi răspuns la prima noastră solicitare adresată administraţiei locale, în care prezentam o serie de probleme reale ale cetăţenilor. Am văzut că primarul mi-a răspuns prin presă că ceea ce am făcut noi este un politicianism ieftin. Nu ştiam că se fac bani din politică şi că ceea ce am făcut noi este ieftin... Noi nu vrem decât să ridicăm administraţiei locale problemele reale ale oamenilor, iar primarul nu are decât să rezolve aceste probleme şi să-şi asume el meritele. Oricum, indiferent de ameninţări şi persiflări, vom continua să înaintăm administraţiei locale problemele reale ale cetăţenilor. Cât de curând vom trimite o nouă adresa Primăriei prin care vom ridica problema presiunii apei în cartierul Câmpiniţa, precum şi situaţia Grădiniţei nr. 4, din acelaşi cartier, dar şi alte probleme punctuale”, a spus Virgil Guran.
Preşedintele liberalilor a fost completat de singurul consilier local prezent la conferinţa de presă, Dragomir Enache: „Ceea ce facem noi nu sunt decât nişte reluări ale problemelor cetăţenilor, care au fost semnalate Primăriei, dar au rămas nerezolvate. Mai adaug un exemplu. Pe Strada Victoriei este o problemă între nişte blocuri pentru împărţirea unui teren pe care să-l folosească asociaţiile de proprietari din zonă. Există o scrisoare la Primărie în acest sens de mai mult de un an şi, pentru că nu s-a rezolvat nimic, oamenii au venit către noi. De asemenea, ar trebui alocate fonduri pentru repararea vechiului imobil al Şcolii Generale nr. 2, acolo unde s-ar putea amenaja spaţiile necesare derulării programului Şcoală după şcoală”. Asupra acestui din urmă punct, acelaşi consilier a vorbit în cadrul şedinţei Consiliului Local, dar fără a se propune alocarea unei sume anume.

Pact cu celelalte partide
După toate problemele prezentate, preşedintele liberalilor câmpineni, Virgil Guran, a afirmat că „o soluţie bună pentru comunitate ar fi un pact cu toate celelalte partide. Chiar dacă suntem în opoziţie, poate avem idei bune, pentru că oamenii de afaceri sunt versaţi în a găsi soluţii bune pentru comunităţile lor. Astfel, s-ar evita situaţii neplăcute... Dacă faptul că îi informăm asupra unor probleme este greşit, atunci să ne lase pe noi să conducem. Oricum, nu mi se pare corect ca în momentul în care le solicit rezolvarea unor probleme pentru comunitate să fiu trimis la consilierii noştri. De parcă dacă am merge la ei, fără să avem trecere pe lângă cei de la putere, nu am merge degeaba”. Virgil Guran a fost completat de acelaşi Dragomir Enache: „Eu am lansat mai demult ideea unui parteneriat politic, când eram preşedinte al PNL, şi poate ar fi momentul să trecem la un alt mod de a face politică. Şi poate ajungem şi la legea interzicerii migraţiei politice, indiferent de funcţie”.

Invitaţii „portocalii” la spectacolul de 8 Martie
Spectacolul de 8 Martie, plătit din bani de la bugetul local, a fost un alt subiect preferat al liberalilor câmpineni. „Nu mi s-a părut normal ca de 8 Martie să se dea invitaţii doar celor apropiaţi de putere. Nu era vorba de noi personal, ci de oamenii care nu-şi permit să plătească un bilet pentru un spectacol. Sau putea să fie intrarea liberă şi, astfel, poate nu ar mai fi fost nici locuri libere prin sală...”, a spus Virgil Guran.

„Şomajul real este de vreo trei ori mai mare decât cel declarat”
Latura economică a vieţii Câmpinei a fost adusă în discuţie de consilierul Dragomir Enache şi dezvoltată de Virgil Guran, care a precizat: „Deşi administraţia locală putea face multe pentru forţa de muncă de aici, nici un om de afaceri dintre cei pe care îi cunosc nu a fost întrebat vreodată ceva de administraţia locală. Probabil că administraţia locală a avut întâlniri cu oamenii de afaceri, dar în cerc restrâns. Anul trecut ni s-a spus că în Câmpina nu este criză. Dacă anul trecut s-au cheltuit miliarde de lei pentru tot felul de spectacole spunându-ni-se că nu este criză, acum de ce nu-şi iau profesorii salariile integrale?!” De asemenea, liderii liberali au mai precizat că situaţia reală a şomajului este mult mai dramatică decât este prezentată în statisticile oficiale. „În Câmpina sunt aproximativ 2.000 de oameni valizi de muncă, dar care nu lucrează şi sunt în afara celor aproximativ 1.000 de şomeri înregistraţi de Agenţia Locală. Deci, şomajul real este de vreo trei ori mai mare decât cel declarat”, a spus Virgil Guran.

Liberalii vor supraveghea asfaltările
Cum întâlnirea liberalilor cu reprezentanţii mass-media s-a desfăşurat cu numai câteva ore înaintea adoptării bugetului local, bineînţeles că şi acesta a fost un subiect important. „Adevărurile stau în amănunte – a spus cu mult subînţeles Virgil Guran. La o primă vedere a bugetului, în Câmpina pare că se fac tot felul de lucrări. În acelaşi timp, se constată că pentru cultură se dau vreo 20 miliarde, pentru sport – mai nimic, iar pentru sănătate – mai puţin de jumătate din suma alocată pentru cultură. La o privire mai atentă asupra amănuntelor din bugetul local, poate că metrul pătrat de stradă reparată sau modernizată este foarte scump, mai ales că este şi foarte prost. De asemenea, se dau bani pentru asfaltări care s-au mai făcut şi în anii trecuţi. Din toate aceste motive, la PNL s-a constituit o comisie tehnică, formată din oameni de specialitate, care va cere oficial devizele pentru unele lucrări, pentru a supraveghea atât din punct de vedere calitativ, cât şi al costurilor, aceste lucrări de reparaţii şi modernizări ale străzilor. De-abia atunci vom vedea dacă bugetul este cheltuit eficient”.

Cea mai liniştită şedinţă de aprobare a bugetului local

Pe 11 martie s-a aprobat bugetul local, în ceea ce a fost – probabil, în ultimii 20 de ani - cea mai liniştită şedinţă a Consiliului Local în care s-a aprobat bugetul local! Şedinţa extraordinară a Consiliului Local a fost condusă de Marian Nistor, iar absenţa mai multor consilieri din rândul opoziţiei a „subţiat” serios asprimea dezbaterilor. Au lipsit social-democraţii Mihaela Neagu Petrovici, Ion Dragomir şi Gheorghe Tudor, precum şi Adrian Piţigoi, de la PIN. În aceste condiţii, după ce Horaţiu Zăgan a declarat – la figurat vorbind – fortfait, comentariile liberalilor şi întrebările Luminiţei Dumitrescu nu au făcut decât să acutizeze şi mai mult diferenţa faţă de şedinţele similare din urmă cu câţiva ani, în care consilierii se băteau în proiecte şi argumente care să fie introduse în bugetul local.
Aşa se face că singurele amendamente – discutate şi aprobate – au aparţinut… iniţiatorului, adică primarului Horia Tiseanu, şi a unui coleg de partid, Marian Dulă.
Unii ar putea spune că este un semn de înţelepciune înţelegerea şi faptul că nu au mai existat „bălăcărelile” din anul trecut. Totuşi, parcă ar fi de preferat dezbaterile, fie ele şi aprinse, unanimităţilor politice.

Primul buget al Câmpinei care se apropie de 1.000 miliarde lei vechi

94.625.000 lei – aceasta este valoarea bugetului local al Câmpinei în anul 2010, după aprobarea sa în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului Local. Nu a mai fost o şedinţă ca în anii din urmă, poate şi din cauza existenţei unei majorităţi rigide, astfel încât vă propunem o trecere în revistă a celor mai interesante puncte pe care ar trebui să le cunoască fiecare câmpinean despre modul în care sunt cheltuiţi banii săi.
Capitolul de venituri al bugetului local este format din sumele defalcate din TVA de la bugetul de stat (25,78%), venituri proprii (47,70%) şi sume primite de la Uniunea Europeană pentru diverse proiecte (25,62%). „Este pentru prima dată când procentul sumelor provenite din fonduri europene atinge un asemenea nivel”, a spus primarul Horia Tiseanu.

Bani mai puţini pentru învăţământ
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova a transmis administraţiei câmpinene o situaţie cu sumele defalcate acordate în anul 2010, pentru învăţământ suma fiind de 20.786.000 lei. „Este o sumă mai mică – a spus Tiseanu – decât cea necesară, ceea ce înseamnă că fie va fi o scădere a salariilor, fie vor fi disponibilizări. În privinţa reparaţiilor curente la unităţile de învăţământ s-a alocat suma de 500.000 lei, faţă de un necesar de 800.000 lei”.
Bani puţini şi pentru spitale şi culte
Pentru cele două spitale din Câmpina, în bugetul local sunt prevăzute 300.000 lei (200.000 pentru Spitalul Municipal şi 100.000 pentru Spitalul Voila). „Aceşti bani nu pot fi alocaţi decât pentru reparaţii curente, utilităţi şi dotări. Şi cred că este corect să lăsăm conducerile celor două spitale să stabilească exact pentru ce au nevoie să cheltuiască aceste fonduri”, a afirmat primarul Horia Tiseanu. De asemenea, fondurile pentru culte au scăzut de la 170.000 lei, în anul 2009, la 140.000 lei, în acest an.
Amendamente
S-a vorbit destul de mult la discuţiile pe marginea proiectului de buget, dar atunci când s-a tras linie nu s-au găsit decât două amendamente. Ambele au fost votate şi aprobate în unanimitate. Primul dintre ele a venit chiar din partea primarului Horia Tiseanu: „Deputatul Florin Anghel mi-a promis că este posibilă accesarea unor fonduri europene pentru reabilitarea termică a Spitalului Municipal. Pentru aceasta este nevoie, însă, de un studiu de fezabilitate, pe care vă propun să-l includem în bugetul local, cu o valoare de 20.000 lei”. Un al doilea amendament a venit din partea consilierului Marian Dulă şi a vizat includerea în realizarea studiului de fezabilitate pentru reabilitarea capelei din Cimitirul Bobâlna şi a portalului de la intrarea în Cimitirul Eroilor.

Unde creşte şi unde scade bugetul faţă de anul trecut
Iniţiatorul proiectului de aprobare a bugetului local pentru anul 2010, primarul Horia Tiseanu, a oferit şi o situaţie comparativă a cheltuielilor.

De ce au lipsit social-democraţii de la adoptarea bugetului...

PSD are patru reprezentanţi în Consiliul Local – Mihaela Neagu Petrovici, Ion Dragomir, Gheorghe Tudor şi Horaţiu Zăgan. În ciuda importanţei şedinţei extraordinare a Consiliului Local, în care s-a aprobat bugetul local, trei dintre cei patru consilieri PSD au lipsit, Horaţiu Zăgan fiind singurul prezent. Acesta s-a simţit destul de stingherit de postura în care s-a aflat, ţinând să declare din primul moment al dezbaterilor pe marginea proiectului de buget: „După patru mandate de consilier local, constat că sunt unicul reprezentant al unui partid important cum este PSD la o şedinţă în care se discută bugetul local. Ca o părere personală asupra bugetului, consider că este un proiect îndrăzneţ. În actualele condiţii de criză, cred că orice amendament ar fi doar o mostră de politicianism…”, a spus cu amărăciune şi nostalgie în glas Horaţiu Zăgan. Interesant este că Horaţiu Zăgan a fost sunat de şeful său de partid, Ion Dragomir, la puţin timp după votarea bugetului. Zăgan a ieşit din sală pentru a vorbi la telefon şi le-a aruncat colegilor săi: „Care m-aţi şi pârât, că am votat bugetul?!” După discuţia telefonică, Horaţiu Zăgan a şi părăsit şedinţa Consiliului Local, anunţându-şi votul pentru ultimele două proiecte şi după ce a avut un schimb de replici cu Elvis Arghir pe tema absenţei din sală de la… unele voturi.
Totuşi, de ce au lipsit ceilalţi trei social-democraţi, am încercat să aflăm chiar de la fiecare dintre ei.
Mihaela Neagu Petrovici: „Nu am putut veni la şedinţa extraordinară a Consiliului Local deoarece am avut o şedinţă importantă la Colegiul Medicilor la Ploieşti şi a trebuit să fiu prezentă acolo. Oricum, bugetul trecea şi cu şi fără votul meu…”
Ion Dragomir: „Eu am anunţat dinainte că nu voi putea fi prezent la şedinţa Consiliului Local, pentru că am fost la Bucureşti la şedinţa Consiliului Naţional al PSD, acolo unde a fost ales în funcţia de preşedinte al acestui for deosebit de important pentru partid Adrian Năstase”.
Gheorghe Tudor: „Bugetul trecea şi cu noi şi fără noi, iar dovada cea mai bună este exact ceea ce s-a întâmplat… Adevărul este că nu m-am simţit foarte bine, iau şi nişte pastile şi nu am vrut să mă enervez. Aveam destul de multe de zis şi cu siguranţă m-aş fi enervat fără nici un rezultat”.

Primul pas spre blocurile de necesitate

Câte imobile din Câmpina ar pica la un cutremur mai mare de 7 grade?

Recentele cutremure de mare intensitate produse în Chile şi Turcia au readus în actualitate subiectul clădirilor cu „bulină roşie” din România. Inclusiv la Câmpina sunt multe imobile care, la un cutremur mai mare de 7 grade pe scara Richter, s-ar putea prăbuşi, iar mii de oameni ar putea fi afectaţi de o viitoare astfel de mişcare seismică.
Ce se face la Câmpina pentru a se micşora numărul clădirilor care ar putea fi afectate de un viitor cutremur de mai mari proporţii? Practic, din păcate, nimic! Iar asta, de 20 de ani... La un moment dat a apărut o lege pentru expertizarea clădirilor cu risc seismic ridicat, apărând şi posibilitatea de a fi consolidate aceste clădiri. Legea era, însă, destul de strâmbă, în sensul în care era necesar acordul tuturor proprietarilor din clădirea respectivă pentru a se putea realiza consolidarea imobilului cu pricina. Era în vremea mandatului de primar al lui Gheorghe Tudor, când administraţia locală i-a acţionat în instanţă pe cei care nu-şi dăduseră acordul pentru consolidarea imobilelor în care locuiau. Administraţia a câştigat procesul, după mai mulţi ani, timp în care edilii s-au mai schimbat, dar nu s-a mai întâmplat nimic cu aceste clădiri.
La Câmpina au fost experizate nouă blocuri (celebrul bloc A6 de pe Strada Schelelor, blocurile de pe Strada Mihai Eminescu şi un altul de pe Strada Orizontului), care au şi primit „bulina roşie” de avertizare privind riscul seismic ridicat. Şi atât...
Surse din cadrul Primăriei Câmpina ne-au precizat faptul că, în realitate, sunt mult mai multe clădiri din municipiu aflate în pericol să se prăbuşească la un seism mai mare de 7 grade. „Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar putea întâmpla şi câte mii de câmpineni ar fi afectaţi în cazul unui cutremur major”, ne-a spus o persoană autorizată din administraţia locală.
Şi, totuşi, există soluţii... Legea a fost modificată, iar acum, pentru a se putea consolida o clădire cu risc seismic ridicat, este nevoie doar de acordul majorităţii proprietarilor acelui imobil. În aceste condiţii, s-ar impune construirea de urgenţă a unor blocuri de necesitate, mutarea în acestea a proprietarilor de locuinţe din cele nouă clădiri cu „bulină roşie” şi demararea de urgenţă a lucrărilor de consolidare a acestor blocuri. Ritmul de realizare a acestui proiect, care ar putea contribui la salvarea vieţii câtorva mii de câmpineni, este, însă, foarte scăzut. De-abia s-a aprobat în bugetul pentru acest an realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unor blocuri de necesitate care ar urma „să fie înghesuite, undeva prin cartierul Erupţiei”, după cum a precizat primarul Horia Tiseanu. Oricum, ar fi un proiect de durată, după realizarea studiului de fezabilitate fiind nevoie de realizarea proiectului, a licitaţiilor, obţinerea de fonduri şi construirea propriu-zisă a blocurilor, ceea ce – la cum merg lucrurile în România – înseamnă în jur de 4-5 ani. Va mai avea răbdarea viitorul cutremur până când vor fi gata blocurile de necesitate din Câmpina?! Să sperăm că da!

Cum să parchezi aşa?!

Că este criză a locurilor de parcare inclusiv în Câmpina, se ştie… Că unii şoferi au un grad de nesimţire peste medie, se ştie…Dar să ajungi să parchezi în mijlocul unei intersecţii parcă depăşeşte cu mult orice normă a bunului simţ, ca să nu mai vorbim de normele rutiere…
Deşi se afla chiar pe artera principală a Câmpinei şi la o oră de trafic intens, credeţi că l-a deranjat cineva pe şoferul autoturismului din imagine? Din păcate, răspunsul este nu…
Poate că cei care se ocupă cu blocarea şi ridicarea autovehiculelor parcate neregulamentar ar trebui să renunţe la zonele standard la care s-au abonat şi să patruleze în adevăratul sens al cuvântului pe întreaga zonă centrală a Câmpinei. Şi nu numai… Asta în cazul în care chiar se doreşte obţinerea unor rezultate în privinţa fluenţei traficului. Dacă se doreşte doar amendarea constantă a şoferilor care parchează neregulamentar cam prin aceleaşi locuri, atunci astfel de şoferi şi parcările lor nesimţite vor fi tot mai dese în urbea noastră.

„Anul viitor, vom avea toate intrările în Câmpina amenajate”

- le-a spus consilierilor locali primarul Horia Tiseanu -
 
În prezentarea proiectului de buget local pentru anul 2010, primarul Horia Tiseanu a făcut ample referiri la „proiectul său de suflet” – modernizarea Căii Dacia. „Prin această lucrare vom asigura o ieşire europeană spre DN 1, aşa cum am văzut cu toţii prin ţările mai civilizate ale lumii”, a spus Tiseanu cu mândrie. Discuţia pe marginea acestei ample lucrări, cea mai importantă din întregul judeţ Prahova, din punct de vedere al valorii fondurilor europene atrase, i-a permis edilului-şef al Câmpinei să facă referiri şi la celelalte porţi de acces în cea de-a doua urbe a judeţului. „Am convingerea că, anul viitor, vom avea toate intrările în Câmpina amenajate. În afara lucrării de modernizare a Căii Dacia, vom mai realiza reabilitarea Bulevardului Carol I, în cartierul Câmpiniţa, vom realiza acel sens giratoriu la intersecţia arterei principale cu Strada Pictor Grigorescu şi am avut o disucţie cu preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Cosma, pentru a prelungi modernizarea drumului judeţean care face legătura dintre Câmpina şi Telega cât mai mult posibil şi pe teritoriul administrativ al localităţii noastre. Astfel, toate intrările în Câmpina vor fi amenajate la un nivel corespunzător, chiar european”.

Gheorghe Ecaterinescu, solicitat să prezinte lunar ritmul încasărilor bugetare

În cadrul discuţiilor avute pe marginea proiectului de buget pentru anul 2010, consilierul local Dragomir Enache a solicitat primarului Horia Tiseanu să-i ceară directorului Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, să prezinte lunar, la şedinţa Consiliului Local, graficul de încasare a taxelor şi impozitelor locale. „Cred că este un lucru important să avem un control cât mai riguros asupra graficului de colectare a veniturilor la bugetul local, astfel încât să fim permanent cât mai aproape de realitate”, a spus Dragomir Enache.
Răspunzând la finalul tuturor interpelărilor pe marginea proiectului de buget, primarul Horia Tiseanu a evitat să facă vreo referire la solicitarea consilierului liberal.
Toate acestea s-au petrecut pe fondul declaraţiilor lui Dragomir Enache de la conferinţa de presă a PNL, anterioară şedinţei Consiliului Local: „Am informaţii că încasările la bugetul local pentru această perioadă sunt la jumătate din ceea ce ne propusesem, dar noi continuăm să facem concursuri pentru balconul cel mai înflorit şi ciocolata cea mai caldă”.

Arghir: „N-am făcut mare lucru...”

Elvis Arghir este cel de-al şaselea consilier local care îşi depune raportul de activitate pe anul 2009. Documentul, care a apărut pe site-ul oficial al Primăriei Municipiului Câmpina, are un conţinut (aproape) şocant. Arghir susţine în raportul său de activitate pe anul 2009 că „Recunosc că pe parcursul anului 2009 n-am făcut mare lucru, datorită faptului că am fost în opoziţie. Cei care doresc, totuşi, să ia legătura cu mine o pot face scriindu-mi pe adresa de email: elvis.arghir@yahoo.com”! Orice comentariu pare a fi de prisos...

Parcare supraetajată în locul bazarului din zona pieţei

Unul dintre proiectele îndrăzneţe ale actualei administraţii va putea prinde contur după realizarea unui studiu de fezabilitate, aprobat în bugetul local pentru acest an. Este vorba despre un studiu pentru realizarea unei parcări supraetajate în locul bazarului din zona pieţei, studiu pentru care s-au alocat 15.000 lei. În condiţiile în care majoritatea comericanţilor care îşi desfăşoară activitatea aici se vor putea muta în viitorul corp C2 al Pieţei Centrale, terenul pe care se află actualmente bazarul ar urma să fie folosit pentru realizarea unei parcări supraetajate. „Aşa cum este şi în centrul Ploieştiului, în spatele complexului din zona centrală”, a adăugat primarul Horia Tiseanu. Toate bune şi frumoase, iar o parcare supraterană se impune în centrul Câmpinei, dar se pune problema cum ajungi la această parcare, având în vedere că Strada IL Caragiale, din spatele complexului Carrefour, unde se află acum bazarul, este mereu supraaglomerată, aici desfăşurându-se inclusiv comerţul cu cartofi, varză, pepeni sau... brazi, în funcţie de sezon.

Banii înapoi!

Consilierii care au fost la Izmir, în septembrie 2008, trebuie să returneze o parte din diurnă!

La începutul lunii septembrie 2008, la invitaţia Federaţiei Patronatelor Publice, al cărei membru a devenit şi administraţia câmpineană, s-a plecat la Izmir, în Turcia. Delegaţia a fost formată din consilierii locali Viorel Bondoc, Dragomir Enache, Daniel Telegescu, precum şi Gabriela Iordache, din partea Primăriei, şi Anca Puiu, de la Atelierul Sere. Costul total al deplasării: 160 milioane lei vechi.
Ultimul control al inspectorilor Curţii de Conturi a scos la iveală o neregulă în privinţa acordării diurnelor pentru membrii acestei delegaţii. Practic, nu s-a ţinut cont de faptul că la Izmir li s-a asigurat tuturor participanţilor cazarea în sistem all-inclusive, situaţie în care diurna trebuia să fie de o valoare ceva mai mică. Aşa se face că fiecare participant la acea deplasare are de returnat la bugetul local suma de 405 lei.

PUG-ul va fi gata într-o lună

În bugetul local pentru anul 2010 este inclusă şi o sumă de 77.000 lei pentru reactualizarea Planului Urbanistic General. Despre aprobarea acestui PUG, primarul Horia Tiseanu le-a spus consilierilor locali. „PUG-ul va fi gata într-o lună. Este o lucrare... îngrozitoare. Ne chinuim de patru ani şi toate instituţiile ne cer tot felul de studii şi documente pentru a se acoperi în primul rând ei. Oricum, este o lucrare foarte importantă şi neadoptarea noului PUG într-un termen rezonabil ar putea crea serioase dificultăţi pentru cei care doresc să obţină autorizaţii de construire”.

Grădiniţa 8 a rămas fără autorizaţie sanitară de funcţionare

Un alt proiect avut în vedere de administraţia locală pentru perioada imediat următoare este extinderea şi reabilitarea Grădiniţei nr. 8. Deocamdată, s-a aprobat doar realizarea unui studiu de fezabilitate, pentru care s-a alocat suma de 15.000 lei. Mai mult, primarul Horia Tiseanu a ţinut să menţioneze în prezentarea făcută că se impune realizarea unui astfel de studiu, mai ales după ce acestei grădiniţe i s-a ridicat, de către Sanepid, autorizaţia sanitară de funcţionare pentru o serie de nreguli privind fluxul de realizare a mesei pentru copiii de la această unitate de învăţământ.

18% din profitul companiei Energopetrol revine salariaţilor

Consiliul de Administraţie al Companiei Energopetrol Câmpina a anunţat că va discuta în Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor aprobarea propunerii Consiliului de Administraţie de repartizare a profitului aferent anului 2009, astfel: 18% participarea salariaţilor la profit, restul reinvestindu-se. Pe ordinea de zi se vor mai afla discutarea şi aprobarea situaţiilor financiare anuale încheiate la finalul anului trecut şi prezentarea şi aprobarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al societăţii pe anul 2010. Dacă aceste propuneri vor fi aprobate, 18% din profitul companiei de anul trecut vor fi repartizate salariaţilor.

Social-democraţii se pregătesc de alegeri interne

Cea mai mare parte a organizaţiilor locale ale PSD sunt conduse de lideri interimari. După alegerile de la nivel naţional, la finele săptămânii trecute, toţi liderii locali ai PSD au fost convocaţi la Ploieşti, unde – printre altele – s-a stabilit ca, până la 1 iunie 2010, în fiecare organizaţie să aibă loc alegeri.
La fel se va întâmpla şi la nivelul Organizaţiei PSD din Câmpina, unde interimatul este asigurat de viceprimarul Ion Dragomir. Acesta ne-a declarat: „Da, categoric voi candida pentru funcţia de preşedinte al PSD Câmpina. Nu ştiu dacă voi avea un contracandidat, dar m-aş bucura să am cel puţin un contracandidat, pentru ca oamenii să aibă posibilitatea să aleagă. De-abia în zilele următoare se va stabili un calendar exact şi, foarte probabil, şi data alegerilor la Câmpina, singurul lucru cert până acum fiind că toate alegerile la organizaţiile locale trebuie încheiate până la 1 iunie”.

Cronica neagră

Prinşi în flagrant
În noaptea de sâmbătă spre duminică, o patrulă de siguranţă publică din cadrul Poliţiei municipiului Câmpina a surprins în flagrant doi tineri care sustrăgeau mai multe bunuri dintr-o boxă amplasată la subsolul unui bloc din localitate. Cei doi tineri, unul de 21 de ani, iar celălalt de 22 de ani, ambii din Câmpina, sustrăseseră din boxa respectivă mai multe scule-unelte şi piese de schimb auto. Bunurile au fost recuperate, iar cei doi sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

Condamnat la Câmpina, prins la Brebu
Poliţiştii din Brebu l-au depistat, joi dimineaţă, pe Vasile P., care se sustrăgea executării unei pedepse cu închisoarea. La data de 9 martie 2010, Judecătoria Câmpina emisese pe numele acestuia mandat de executare a pedepsei cu închisoarea. Bărbatul fusese condamnat la executarea unei pedepse de 2 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat. Poliţiştii l-au condus la sediul Poliţiei Câmpina în vederea întocmirii documentelor necesare încarcerării. Ulterior, Vasile P. a fost transportat la Penitenciarul Mărgineni, judeţul Dâmboviţa, în vederea executării pedepsei.

Drepturi de autor, încălcate într-un bar din Breaza
În cadrul acţiunii „Siguranţa”, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la Breaza, au fost întreprinse activităţi de depistare a agenţilor economici care încalcă prevederile Legii 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Astfel, în incinta unui bar se difuzau opere muzicale prin intermediul unui televizor setat pe un program de profil. Difuzarea melodiilor se făcea fără a fi deţinută licenţă în acest sens. O situaţie similară a fost întâlnită şi la un alt local de alimentaţie publică, unde rula un film, telvizorul fiind de asemenea setat pe un program specializat în difuzarea unor astfel de programe. Celor doi administratori le-au fost întocmite dosare penale în conformitate cu prevederile Legii 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe.

Reabilitarea căii ferate face victime
Miercuri, 10 martie, în jurul orei 14.30, între staţiile CFR Comarnic şi Valea Largă, la km 113, erau efectuate lucrări de reabilitare a infrastructurii căii ferate. În aceste condiţii, un profil metalic, cu greutatea de aproximativ 1.200 kg, s-a desprins şi a căzut de la o înălţime de 4 m, lovindu-i pe Georgian B., în vârstă de 20 ani şi Paul Petre V., în vârstă de 33 ani, ambii din Bucureşti, angajaţi ai societăţii comerciale care efectua lucrările de reabilitare. În urma acestui incident, Georgian B. a decedat pe loc, iar Paul Petre V. a fost transportat la Spitalul Judeţean Ploieşti unde i-a fost stabilit diagnosticul „traumatism prin strivire, hematom extradural fronto temporal drept, contuzie toracică, fractură C3-C4 drept, C5-C6-C7 stâng”. Cercetările sunt continuate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia, instituţie competentă să instrumenteze accidentele de muncă.

Persoană dispărută
La începutul săptămânii trecute, Felicia M., din Câmpina, a sesizat poliţiştilor din comuna Scorţeni faptul că fratele său, Constantin H., cu afecţiuni medicale, în vârstă de 50 ani, a plecat de la domiciliu în data 8 martie 2010, ora 14.00 şi nu a mai revenit. Semnalmentele persoanei dispărute: 1,65 m, supraponderal, ochi căprui, prezintă calviţie. La momentul plecării de la domiciliu, bărbatul era îmbrăcat cu pulover de lână, pantaloni tip camuflaj. Era încălţat cu bocanci, iar pe cap purta un fes din lână. Persoanele care pot oferi indicii care ar ajuta la depistarea bărbatului dispărut sunt rugate să apeleze la numărul unic de urgenţă 112 sau să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie.

Fără număr!
În ultima perioadă, Poliţia Rutieră a intensificat activităţile de disciplinizare a participanţilor la traficul rutier. Zilnic sunt întreprinse acţiuni de prevenire şi eradicare a factorilor favorizanţi de accidente rutiere, dar şi pentru depistarea persoanelor care nesocotesc prevederile legislaţiei în domeniu. Astfel, într-una dintre zilele trecute, a fost depistat Sorin V., în vârstă de 27 de ani, din comuna Băneşti, care conducea un autoturism pe raza oraşului Băicoi, deşi acesta avea expirată valabilitatea numerele de înmatriculare. Tânărul conducător auto este cercetat penal conform prevederilor OUG 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice.

Profesoara Elena Daniela Tudoarche a murit într-un accident rutier la Pucheni
Accidentul s-a produs în dimineaţa zilei de joi, pe raza localităţii Pucheni, la km 44+800 al drumului naţional. Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române, Elena Daniela Tudorache (34 ani) se deplasa spre Bucureşti la volanul unui autoturism Volkswagen Polo. Ea a pierdut controlul volanului, a intrat pe contrasens şi s-a izbit de un autoturism Lexus care circula regulamentar din sens opus. În urma impactului, atât conducătoarea auto, cât şi pasagera din dreapta şi-au pierdut viaţa. Echipajele ISU Prahova au intervenit pentru descarcerarea celor două victime şi pentru acordarea primului ajutor şoferului din autoturismul marca Lexus, care a fost rănit uşor. Elena Dana Tudorache era din Câmpina. A fost profesoară de limba şi literatura română la Şcoala „BP Hasdeu” din localitate, dar în ultimul an şcolar plecase la o unitate privată din Bucureşti - Şcoala „Mark Twain”. De altfel, făcea naveta zilnic între Câmpina şi Bucureşti. Alături de ea, în accident a pierit şi profesoara Adina Ionela Toader, din Ploieşti.

O nouă amânare!

Pentru a doua săptămână consecutiv, AJF Prahova a decis amânarea etapei la toate eşaloanele – Liga A, B şi C Prahova – din cauza condiţiilor meteorologice potrivnice, zăpada căzută din abundenţă transformând multe dintre terenurile unde ar fi urmat să aibă partidele în terenuri impracticabile.
Unirea Câmpina, în cadrul etapei a XIX-a a Ligii A Prahova, urma să joace la Brazi-sat în compania formaţiei locale CS Brazi, forurile de specialitate din cadrul Comisiei Judeţene de Arbitri desemnând şi oficialii care erau delegaţi la această partidă. Astfel, întâlnirea (când va avea loc) va fi arbitrată de Florin Ionescu (Ploieşti), asistat de Ciprian Geambazu şi Daniel Bunea (ambii din Buşteni), observator fiind delegat ploieşteanul Nelu Ştefănescu.
CSM Câmpina avea de susţinut un joc acasă, în cadrul etapei a XVI-a a Ligii C Prahova, seria Slănic, în compania formaţiei AS Mislea. Partida urma să fie arbitrată de Daniel Bunea (Buşteni), asistat de Vasile Burlacu (Brebu) şi Silviu Bucuri (Băneşti), observator al AJF Prahova fiind delegat Constantin Găman (Proviţa de Jos).
AJF Prahova va stabili în zilele următoare când vor avea loc aceste etape, cel mai probabil ele urmând a fi reprogramate ca etape intermediare în lunile aprilie şi mai.


În aceste condiţii, următoarea etapă a Ligii A Prahova, a XX-a, va avea loc la finele acestei săptămâni, după următorul program:

Vineri, 19 martie, ora 15.00
Petrolul II Ploieşti - Petrolul ’95 Ploieşti
Sâmbătă, 20 martie, ora 11.00
Unirea Câmpina - Victoria Fântânele
Caraimanul Buşteni - CSO Plopeni
Sâmbătă, 20 martie, ora 15.00
AFC Brebu - ASO Slănic
Unirea Urlaţi - CS Ceptura
Duminică, 21 martie, ora 11.00
Voinţa Bălţeşti - CS Băneşti-Urleta
Gloria Vâlcăneşti - CS Brazi
Avântul Măneciu - Podgoria Vadu Săpat
Tineretul Tomşani - CS Păuleşti

Atleţii câmpineni, la finala Campionatului Naţional de Aruncări Lungi

Zilele trecute, la Bucureşti, s-a desfăşurat o nouă ediţie a Campionatului Naţional de Atletism la aruncări lungi, competiţie rezervată tuturor categoriilor de vârstă de la copii II până la seniori. În prima zi a campionatului, la startul întrecerilor s-au aliniat şi mai mulţi atleţi din Câmpina, legitimaţi la secţia de sport a Colegiului Tehnic "Constantin Istrati" din localitate, coordonaţi de prof. Nicolae Pavel. Concurenţii câmpineni au reuşit următoarele rezultate: Marius Deaş (locul 9 la aruncarea discului), Cristina Movileanu (locul 6 la aruncarea suliţei), Ionuţ Iorga (locul 6 la aruncarea suliţei) şi George Călinoiu (locul 9 la aruncarea suliţei).

Anita Dumitraşcu, campioană naţională de juniori III la săritura în înălţime

În week-end-ul trecut, la Bacău, a avut loc finala Campionatului Naţional de Atletism pentru Juniori III. La competiţie au participat şi sportivi de la Colegiul Tehnic "Constantin Istrati" din Câmpina, antrenor coordonator, prof. Nicolae Pavel. Cea mai bună performanţă a fost reuşită de Anita Dumitraşcu, aceasta clasându-se pe primul loc al probei de săritura în înălţime, la egalitate cu Elena Andreea Panţuroiu (Colegiul Naţional de Atletism Câmpulung Muscel), ambele reuşind sărituri de 1,59m. Pe locul al treilea s-a clasat Andra Cojocaru (CSŞ Bacău), cu 1,55m.

„Cupa Liceelor“ la tenis de masă, faza judeţeană, şi-a desemnat câştigătorii la Breaza

În sala de sport a Liceului Teoretic "Aurel Vlaicu" din Breaza a avut loc faza judeţeană a "Cupei Liceelor" la tenis de masă, competiţie la care au participat cele mai bune echipe ale liceelor din judeţul Prahova. După meciuri interesante şi palpitante, primul loc a fost ocupat de formaţia Venus Ploieşti, care a învins în finală, cu scorul de 3-1, echipa Armata Breaza, dar ambele echipe s-au calificat pentru faza zonală a acestei competiţii. În finala mică, AS Măneciu a întrecut echipa de la Grupul Şcolar Forestier din Câmpina cu scorul de 3-1.