23 martie 2010

O necropolă locală din epoca bronzului

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova în colaborare cu Institutul de Antropologie „Fr. Rainer” din Bucureşti, derulează începând cu anul 2008 cercetări arheologice sistematice în incita Parohiei „Sf. Nicolae” din cartierul „Slobozia” din oraşul Câmpina. În anul 2008 în oraşul CÂMPINA în cartierul „Slobozia”, în cadrul Parohiei Sfântul Nicolae au fost descoperite în timpul amenajării un sistem de drenaj, la sud de casa parohială, oase umane asociate cu vase din lut frumos decorate. Prin cercetările arheologice derulate în anii 2008-2009 în apropierea casei parohiale au fost descoperite 14 morminte ce marchează prezenţa aici a unui cimitiri din epoca bronzului.

Iniţial, în anul 2008 au fost „descoperite” trei morminte, respectiv M1, M2, M3. La deschiderea unui alt şanţ plasat paralel cu latura de sud a clădirii parohiale, la aproximativ 4 metri, au mai fost descoperite alte trei morminte denumite convenţional M4, M5, M6. În anul 2009 am reluat cercetările şi am descoperit alte opt morminte. Patru sunt de inhumaţie şi patru de incineraţie. Aveau depuse ca ofrande vase din lut decorate cu incizii. Remarcăm mormintele 11 şi 14 de incineraţie ce aveau depuse patru vase.
Cele mai interesante şi bogate din punct de vedere al inventarului sunt mormintele 2, 6, 7, 11, 14. Aveau depuse vase din lut, dar şi piese de podoabă din os, bronz, chihlimbar. Mormântul 7 avea groapa placată pe margini şi fund cu piatră. Determinările antropologice au arătat că mormintele aparţin unor persoane tinere, cu vârsta între 25-35 de ani, atât bărbaţi, dar mai ales femei. Trebuie remarcat că mormintele de inhumaţie, toţi indivizii erau aşezaţi în poziţie chircită, au orientări diferite. Mormintele 1, 3, 6, 8, 11, 14 sunt de incineraţie, în cazul M3, M6, M11, M14 a fost descoperit şi ceramică alături de oase umane incinerate, iar la M6 şi o piesă de os.
Mormintele 2, 3, 4, 6, 7, 9, 10, 11,14 au inventarul format din vase, în M6 fiind descoperită şi o piesă din os, iar în M10 o piesă dintr-o piatră semipreţioasă. În M4 a fost descoperită o piesă din bronz (inel de buclă), plasată în zona mastoidei dreapta. Vase din M6 şi M11 decorate cu incizii, împunsături şi caneluri verticale sunt specifice fazei târzii a culturii Monteoru. Vasul decorat prin împunsături din M2 are formă de kantaros, decorul fiind specific culturii Tei. Şi în M10 a fost descoperită o ceşcuţă atribuită culturii Tei. În M4, M5, M7, M13, M14 au fost descoperite oase de animale, provenind probabil de la ofrande. Toate vasele descoperite în aceste morminte prezintă urme de ardere secundară.
Pe baza ritului, ritualului, dar şi inventarului arheologic, cimitirul pa să fi funcţionat într-un interval cuprins între sfârşitul epocii bronzului mijlociu şi începutul bronzului târziu. Caracterul excepţional al acestei necropole constă în apariţia în cadrul ei a unor morminte datând din trei manifestări culturale distincte, respectiv Tei, Monteoru şi Noua.
Descoperirile de la Câmpina aduc noi informaţii asupra epocii bronzului într-o zonă în care astfel de descoperiri sunt foarte puţin cunoscute, arealul respectiv fiind decât rareori abordat prin cercetări arheologice. Apariţia în cadrul aceleiaşi necropole a unor materiale arheologice atribuite culturilor Tei, Monteoru şi Noua ar putea marca mai multe situaţii printre care remarcăm: importuri culturale, mai multe necropole ce se suprapun în acelaşi perimetru, comunităţi mixte. Nu trebuie exclus caracterul sacru al zonei ceea ce a determinat funcţionarea acesteia ca loc de înmormântare o perioadă mai îndelungată. Aceste descoperiri împing istoria vetrei oraşului Câmpina până în preistorie, necropola având o vechime de peste 3500 de ani.
În anul 2009 a fost organizată în incinta parohiei o expoziţie temporară ce şi-a propus valorificarea descoperirilor şi contactul celor interesaţi cu aceste descoperiri spectaculoase. Se are în vedere permanetizarea unei expoziţii cu aceste descoperiri arheologice în localitate. În anul 2010 se doreşte continuarea cercetărilor în cadrul necropolei din epoca bronzului. De asemenea vom încerca prin mijloace specifice cercetării arheologice să identificăm aşezarea ce corespunde acestui cimitir. Pentru popularizarea acestor descoperiri ne-am propus să publicăm iniţial o broşură accesibilă publicului larg, dar şi a unui volum ştiinţific. Deja rezultatele cercetărilor au fost publicate în volume ştiinţifice. Ne-am propus implicarea în aceste cercetări a elevilor din şcolile din oraşul Câmpina pentru conştientizarea acestora privind istoria oraşului şi importanţa descoperirilor arheologice pentru reconstituirea vieţii oamenilor în trecut.
   
Dr. arhg. Alin Frînculeasa

Între corectitudine şi mistificare. Două cărţi despre Câmpina anului 1989.

II. Vedere din provincie

Am spus, data trecută, în „Câmpina literar-artistică şi istorică” (Ianuarie 2010, p. 1-3) că sfîrşitul lui 2009 ne-a adus două cărţi de memorii despre Câmpina anului 1989. Dacă, în Câmpina la hotarul dintre lumi, D-nii col. Ioan Petrescu şi Gherasim Rusu Togan (numai acesta semnează) au dovedit corectitudine, adunând câte mărturii au putut, Constantin Trandafir, în 1989. Vedere din provincie. Jurnal, Editura Vestala, Bucureşti, suferă mai departe de sindromul vieţii rescrise, al vieţii în reluare, retuşate şi împopoţonate.
 Am arătat altădată (Domnul Trandafir: Jurnal sau Memorii ?, în „Poarta Sărutului”, I, nr. 2, Noembrie 2008, p.22-23) că D-l Trandafir falsifică. D-sa scria, sub data de 26 Noembrie 1974, în Jurnalul său de banalităţi (1974-2008), publicat în „Revista Nouă”, V, nr. 6 (39), 2008, că a fost la Muzeul Hasdeu, unde i-am arătat, „în căsuţa din dreapta, docomente peste docomente”. Desigur. Era vorba de arhiva spiritistă a lui Hasdeu, ce avusese o istorie agitată. Dau citatul aproape întreg: "26 nov. [1974]. Spre dimineaţă ninge. Superficial. La «Muzeul Hasdeu», O. îmi arată şi dedesubturile: în căsuţa din dreapta, docomente peste docomente. Le păzeşte ca pe ochii din cap. Rânjeşte, zice că va scrie o operă cum nu s-a mai fost scris pe meleagurile traco-daco-getice. Deocamdată trebuie să-şi facă datoria cu «Congresul». Toată ţara e cu «Congresul». La Teatrul Mic din Bucureşti, spectacolul «Partid iubit, inima noastră», cu Amza Săceanu, Alexandru Tănase, Nichita Stănescu, Marin Mincu, Paul Tutungiu. La Clubul Şantierului Naval Olteniţa, recită poezii patriotice proprii Mircea Dinescu, Ion Horea, Gheorghe Pituţ şi Alexandru Raicu” etc.
Aici se poate desluşi cum şi-a alcătuit D-l Trandafir Jurnalul. Ia o însemnare pe care a făcut-o el (poate, şi altcineva; erau destui supraveghetori doar) în Câmpina, şi o lipeşte la una sau mai multe tăeturi de ziar – de regulă din revistele literare – şi jurnalul e gata! Cum tăeturile din ziare pot fi identificate, ca reale ce sunt, impresia de realitate se transferă de la ele şi asupra componentei câmpinene, conferind întregului un aer de autenticitate.