19 aprilie 2010

A murit Costică Radu, fostul director al Casei de Cultură

Sâmbătă după-amiază a murit Constantin Radu, cel care pe 8 iunie urma să împlinească frumoasa vârstă de 70 de ani. În Câmpina, numele său este legat de Casa de Cultură, instituţie pe care a condus-o timp de 20 de ani, din 1985 şi până în anul 2005, când s-a pensionat. Trupul neînsufleţit al lui Costică Radu a fost depus la capela Cimitirului Bobâlna, iar înmormântarea a avut loc luni, de la ora 13.00. Dumnezeu să-l odihnească în pace!


In memoriam
RADU CEL BUN

„Alo ! Domn’ Costel ?” „În persoană! Veniţi la Cafenea? Pianul e gata şi el! Am şi-o ţuiculiţă pentru sufleţelul dumneavoastră!... Dumnezeu să ne-ntărească! Ce fericit sunt că v-avem!”…  Vorbe rămase în memorie, rostite vineri de vineri, timp de 5 ani: martie 1999 – martie 2004 (când, pe 13 februarie, lua fiinţă Cercul Literar Geo Bogza şi Revista Nouă în seriile III şi IV; procesul verbal poartă şi semnătura Sa!).
        … Din 17 aprilie (Aprilie Negru – Emil Botta) 2010, rămăserăm mai singuri, prin plecarea dincolo de apele Stycksului, a onestului şi inepuizabilului entuziast Costică Radu – un veritabil Radu cel Bun, pe care l-am cunoscut şi a cărei inimă a bătut la unison cu a mea, sub cupola Casei de Cultură Geo Bogza, în calitatea – excelentissimă – de director al ei. Singuri şi pustiiţi, rătăcind prin labirintul unei dureri nemărginite, pe care oricât am repudia-o, cel mult o putem sfida numai cu o resemnare deznădăjduită !
    Paharul ciocnit la Galele APLER 2009 (pe care le-a găzduit cu o călduroasă devoţiune părintească, timp de 10 ani !), apoi la deschiderea anului şcolar liceal Louis Pasteur, apoi cu ocazia Balului Bobocilor acestei ambiţioase instituţii de învăţământ a AMUS – căruia i-a slujit interesele cu o nesfârşită risipă sufletească, apoi la Ziua Câmpinei şi de Ziua Eminescu, ca şi de Ziua Bibliotecii Dr. C. I. Istrati, s-a făcut ţăndări, de pardoseala neagră a Neantului ! 
    Pe 8 iunie Domn’ Costel ar fi împlinit 70 de ani ! Promisese un chef de pomină, undeva, la Fântâna cu Cireşi – pe care o privea ca pe un loc divin, unde Cerul, de dragul câmpinenilor, atinge cu franjurile norilor Pământul Muscelului – tărâmul de vis al lui Nicolae Grigorescu. Viaţa Directorului Costică Radu – între 1961 şi 2004, extrem de dramatică şi de aceea plină de istorie, ne-a schiţat-o tulburător, profesorul Theodor Marinescu, în interviul acordat d-sale, de omniprezentul Costică Radu, pe 17 ianuarie 2001, apărut în „cotidianul mic şi rău” Oglinda Câmpinei. Deschideţi cartea Câmpineni şi Destine, la pagina 144, şi îl veţi reîntâlni pe Marele Risipitor de Bine şi de Viaţă Costel Radu, în toată splendoarea lui etică şi morală. Spre finele interviului, reporterul a întrebat: «La prima Cafenea literară din acest an (2001 – n. m.) dl. Serghie Bucur (…) spunea: „Gazdă desăvârşită, dl. Constantin Radu a fost din nou la înălţime, oferind atât căldura inimii sale cât şi sala cu două piane, ba, pe deasupra a ţinut să fie din nou un subtil Moş Crăciun, prin câtva gesturi efective”. Cum interpretaţi această elocventă remarcă ?»  Marele OM Constantin Radu abia şi-a învins emoţia: „Mă simt copleşit de emoţie. Sunt… Sunt foarte fericit! Îi mulţumesc din tot sufletul!” Frântură dintr-un suflet nobil şi dezinteresat, cu proprietăţile argintului viu şi ale focului prometeic, care îi pulveriza făptura în binele Oraşului, al Publicului, al Prietenilor şi al Interesului General. Îl întâlneam pretutindeni – unde Cultura, ca substanţă a Alter-Ego-ului Său, a fost raţiunea de a fi a lui Costică Radu – cel Bun şi cel Mărinimos. Cel neuitat vreodată de Câmpina şi locuitorii ei, după o existenţă patetică timp de 50 de ani !!!
         „Alo ! Domn’ Costel ?”
          … !!!
      Decet imperatorem stantem mori !
      (Un împărat se cuvine să moară în picioare !)
Serghie BUCUR

Se măsoară calitatea aerului din Câmpina

De la începutul săptămânii trecute, chiar în zona centrală a Câmpinei, pe B-dul Carol I, în faţa sediului Romtelecom, a fost „plantată” o maşină. Este vorba de o autospecială, un laborator mobil al Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Prahova, care are ca principal scop măsurarea principalilor indicatori ce determină calitatea aerului.
Despre această iniţiativă ne-a dat mai multe detalii primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu: „La Primărie am avut mai multe reclamaţii privind calitatea aerului atât în zona centrală, cât şi în zonele periferice. În urma acestor reclamaţii, am luat legătura cu responsabilii de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova, care ne-au trimis acest laborator mobil. O săptămână, acesta va fi amplasat în zona centrală, iar o altă săptămână în cartierul Turnătoriei. Din câte am înţeles de la specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului, acest laborator are capacitatea să depisteze nivelul pulberilor din aer şi o serie întreagă de alţi indicatori specifici, pe baza cărora se poate stabili cu destul de mare exactitate calitatea aerului respirat de câmpineni”.
După ce, săptămâna trecută, laboratorul mobil a fost amplasat în zona centrală, în această săptămână el va fi mutat în cartierul Turnătoriei, iar reprezentanţii administraţiei locale aşteaptă, la începutul săptămânii viitoare, primele rezultate privind calitatea aerului din Câmpina. De altfel, la solicitarea administraţiei locale, municipiul Câmpina a fost inclus în programul anual de monitorizare al APM Prahova.

Dacia Duster a fost lansată şi la Câmpina

În perioada 15-18 aprilie, la toate reprezentanţele Dacia din ţară a avut loc lansarea celui mai nou produs al acestei firme Dacia Duster, practic, primul vehicul de teren construit la Mioveni. La magazinul firmei IATSA Câmpina, reprezentanţa Dacia din urbea noastră, pe parcursul tuturor acestor zile numeroşi câmpineni au avut posibilitatea să testeze noul vehicul. Au existat două maşini de testare, câmpinenii arătându-se dornici să se plimbe cu noua maşină. Printre cei care au testat Dacia Duster s-a aflat şi primarul Horia Tiseanu, care a dat sâmbătă o tură cu maşina de teren a firmei Dacia.

Au început lucrările la canalizarea de pe Strada Mărăşeşti

În a doua parte a săptămânii trecute, Strada Mărăşeşti din Câmpina a fost închisă circulaţiei, cel puţin – în primă fază – pe segmentul cuprins între intersecţiile cu B-dul Carol I şi Strada Griviţei, din cauza demarării lucrărilor de realizare a canalizării.
Pentru această lucrare s-au alocat de la bugetul local 271.000 lei, investiţia fiind preconizată să se finalizeze în câteva luni.                    

Brebu, Cornu, Telega, Şotrile şi Breaza, pe harta alunecărilor de teren

Prefectura Prahova a emis un comunicat în care prezintă situaţia alunecărilor de teren, mai vechi sau mai noi, de pe raza judeţului. Din păcate, inclusiv în zona localităţilor limitrofe Câmpinei acest fenomen a revenit în centrul atenţiei.
În comuna Brebu, sat Pietriceaua, în punctul „Paraschiv”, s-a activat o alunecare de teren activată ce poate genera prăbuşirea anexelor unei gospodării. Situaţia este monitorizată permanent de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, îndeosebi clădirea Şcolii Generale clasele I-VIII, care se află la aproximativ 30 m. Pe DJ 101I, către satul Podu Cheii, la km 0+700, s-a activat o alunecare de teren pe aproximativ 7 m, ce poate pune în pericol calea de rulare. De asemenea, pe DJ 214, la intrare în Brebu, în punctul ”La bancă”, alunecarea de teren a afectat sistemul de canalizare, iar pe DC 4, Pietriceaua - Cabana Vânătorului, la km 0+80, alunecarea de teren a provocat tasarea drumului pe o lungime de aproximativ 25 m şi fisuri longitudinale. În zona Valea Rea pe DC 3 - centru Podu Cheii, drumul de acces în sat a fost întrerupt din cauza a două alunecări de teren pe lungimi de aproximativ 15 şi 25 m.
La Telega - DC 133 la km 15+616, punctul „Gheorghiu” Telega – Buştenari, s-a produs o alunecare de teren pe aproximativ de 30 ml, ce poate afecta drumul comunal.
În comuna Şotrile – pe DC 142 către satul Seciuri s-a produs o alunecare de teren afectând partea carosabilă pe o lungime de 300 m în trei zone, acest drum fiind singura cale de acces către sat, unde se află aproximativ 200 gospodării. De asemenea, pe DJ 102I Câmpina – Şotrile, în punctele „la Fag” din  satul Plaiul Câmpinei şi „Brazi” din satul Şotrile s-au rectivat alunecări de teren mai vechi, care pot afecta drumul de acces.
Breaza - Alea Grâuşor – alunecare de teren pe aproximativ 25 m şi adâncime 10 m; Strada Ocinei – alunecare de teren ce a generat îngustarea drumului, circulaţia realizându-se pe o singură bandă; Strada Miron Căproiu, intersecţie cu Str. Vasile Alecsandri, s-a produs o tasare a stratului de balast pe anumite segmente de drum; Strada Sulfinelor – alunecare de teren pe o lungime de 15 m ce a afectat drumul, accesul fiind posibil numai pietonal; Strada Republicii – deteriorarea parapetului podului pe o lungime de 7 m.
Măgureni - în zona Valea Seacă, punctul „Bumbăcea” s-a accentuat eroziunea malului stâng al pârâului Proviţa pe o lungime de aproximativ 200 m. Fenomenul de erodare a malului poate afecta sistemul de alimentare cu apă potabilă al comunei care se realizează prin puţuri de foraj aflate la circa 120 m adâncime şi dispuse la o distanţă de aproximativ 5 m de pârâul Proviţa. Aceiaşi situaţie se regăseşte şi în zonele Ierculeşti şi confluenţa străzii Staicu cu pârâul Proviţa (pe lungimi cuprinse între 150-200 m); în satul Lunca Prahovei s-a constatat erodarea malului drept al râului Prahova pe o lungime de aproximativ 500 m, care coroborată cu alunecarea terenului din amonte, poate pune în pericol locuinţa domnului Einar Bjornson aflată la o distanţă de aproximativ 25 m faţă de zona afectată.  
Cornu - în punctul „Băltiţă”, s-a produs o alunecare de teren care pune în pericol o gospodărie în care locuiesc 3 familii; la mănăstirea Sf. Ioan Evanghelistul alunecarea de teren pune în pericol corpul de chilii în care  locuiesc 11 măicuţe şi 1 preot; în punctul „Pomi”, s-a produs o alunecare de teren care a distrus accesul pietonal pentru locuitorii din cartierul Pomi; în punctul „Stedesa”, s-a produs o alunecare de teren care a distrus complet puntea pietonală peste râul Prahova, punte ce asigură accesul la gara Poiana Câmpina; în punctul  „Coman”, s-a produs adâncirea alunecării de teren produsă în anii 2006-2008 pe porţiuni mari care au impus restricţia circulaţiei pietonilor şi autovehiculelor pe un singur sens.

Miercuri aflăm cine realizează primul sens giratoriu din Câmpina

Administraţia câmpineană a lansat, pe site-ul naţional destinat procedurilor de atribuire, o invitaţie de participare la cereri de ofertă pentru realizarea primului sens giratoriu din Câmpina. După cum se cunoaşte deja, acesta va fi amplasat în apropierea Complexului Comercial Fibec, la intersecţia B-dului Carol I cu străzile Oituz şi Pictor Grigorescu.
Pentru proiectarea şi execuţia acestei lucrări se pot depune oferte până marţi, 20 aprilie, ora 15.00, deschiderea acestora având loc miercuri, 21 aprilie, de la ora 10.00.
Principalul criteriu de atribuire va fi preţul cel mai scăzut, iar pentru această lucrare, în bugetul local pe anul în curs a fost alocată suma de 800.000 lei

Conform propriei declaraţii, noul şef al Poliţiei Comunitare nu are avere, ci numai datorii!

La câteva zile după ediţia noastră anterioară, în care atrăgeam atenţia asupra lipsei declaraţiei de avere a noului şef al Poliţiei Comunitare, Carmen Gheorghe, aceasta a apărut pe site-ul oficial al administraţiei locale. Mai mult, declaraţia de avere este datată 14 aprilie 2010, adică a doua zi după apariţia articolului.
Carmen Gheorghe nu deţine, practic, nimic, nici casă, nici maşină, nici alte bunuri importante. În schimb, are datorii în valoare totală de 54.000 euro (câte 20.000 euro la Ţiriac Leasing şi Raiffeisen Bank şi 14.000 euro la BCR Leasing). Iar în ultimul an a avut venituri exclusiv din salarii în valoare de 57.194 lei.
Ceva mai „bogată” este declaraţia de interese, acolo unde Carmen Gheorghe a precizat că este... preşedintele Federaţiei Naţionale a Poliţiştilor Locali, dar şi membru al Sindicatului din Primăria Câmpina.

Reorganizarea din domeniul sanitar, dezbătută la Poiana Braşov

Descentralizarea spitalelor, o soluţie, 
dar şi o povară pentru administraţiile locale

În perioada 14-16 aprilie, la Poiana Braşov a avut loc conferinţa „Descentralizarea şi reorganizarea spitalelor”. La conferinţă au participat personalităţi din Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, la nivel de secretar de stat, manageri de spitale, preşedinţi ai caselor de asigurări de sănătate, directori coordonatori ai direcţiilor de sănătate publică, primari şi reprezentanţi ai consiliilor judeţene şi locale. Din judeţul Prahova au fost prezenţi dr. Cristian Vintilescu - director coordonator al Direcţiei de Sănătate Publică Prahova, dr. Mirela Neagu - director coordonator adjunct la aceeaşi instituţie, dr. Alexandru Matei - managerul Spitalului Municipal Câmpina, ec. ing. Leonard Roşu - managerul Spitalului Orăşenesc Mizil, precum şi Luminiţa Dumitrescu şi Marian Dulă, consilieri locali din Câmpina, singurii reprezentanţi ai administraţiilor locale din judeţul noastru.


Proiecte pilot pentru transferul atribuţiilor
Chiar dacă majoritatea celor prezenţi au fost manageri ai spitalelor, totuşi, reprezentanţii administraţiilor locale care au luat cuvântul s-au arătat destul de temători în privinţa descentralizării spitalelor, mai ales pentru că finanţarea acestora ar împovăra şi mai mult bugetele – şi aşa „subţiri” – ale administraţiilor locale. Conferinţa s-a axat pe prezentarea a două proiecte pilot derulate la Bucureşti şi Oradea. La Bucureşti s-a testat modelul „Transfer de atribuţii şi competenţe, cu subordonare instituţională”, înfiinţându-se, la nivelului Primăriei Generale a Capitalei, Direcţia Administraţiei Spitalelor. Acestei direcţii i-au fost subordonate cele 18 spitale bucureştene. Din derularea, timp de un an, a fazei-pilot a rezultat că descentralizarea este o soluţie pentru ca spitalele să aibă venituri suplimentare, sănătatea fiind şi o responsabilitate a comunităţilor locale. Partea medicală a fost lăsată în grija managerului de spital, iar Primăria a preluat tot ce ţine de pază, curăţenie, reparaţii curente şi capitale, dotare cu aparatură.
La Oradea s-a testat modelul „Transfer de atribuţii şi competenţe, fără subordonare instituţională”. Aici, prin Hotărâre a Consiliului Local s-a înfiinţat un Compartiment Management Spitale, compus din trei persoane, care au cunoştinţe de management sanitar. Din bugetul local s-au alocat sume doar pentru continuarea lucrărilor de investiţii, începute anterior la cele trei spitale din proiect. Modelul testat nu asigură implicarea efectivă a administraţiei publice locale în managementul unităţilor sanitare.
Şi totuşi, cine dă banii?
Specialiştii din Ministerul Sănătăţii prezenţi la conferinţa de la Poiana Braşov au concluzionat că spitalele clinice nu vor trece în administrarea autorităţilor locale. Se va face o evaluare a unităţilor administrativ-teritoriale, în funcţie de capacitatea administrativă, stabilindu-se dacă pot exercita pe deplin şi imediat competenţele de transferare, în condiţii de eficienţă. De asemenea, se va face o ierarhizare a spitalelor, pe patru nivele, pentru ca în momentul descentralizării, autorităţile publice locale să poată exercita atributul de administrare. Spitalele vor avea o nouă structură şi un nou ştat de funcţii în momentul transferului. Se va asigura limitarea calificării la locul de muncă şi o profesionalizare reală a personalului. Autorităţile publice locale vor asigura sumele necesare pentru celelalte activităţi, în afara actului medical, pentru care casele de Asigurări de Sănătate vor transfera cea mai mare parte din fonduri, putându-se ajunge chiar până la 80%.
Preşedintele Comisiei de Sănătate a Consiliului Local Câmpina, Marian Dulă, a solicitat răspunsuri la câteva probleme, concluziile fiind că Spitalul de Pishiatrie Voila va face şi el obiectul descentralizării, iar în privinţa datoriilor istorice ale spitalelor se va analiza, de la caz la caz, existând, practic, posibilitatea ca datoriile acumulate de Spitalul Municipal să fie plătite de la bugetul local. S-au tras concluzii, s-a vorbit cât pentru un întreg simpozion, dar poate cel mai important lucru este că spitalele nu vor avea altă soluţie decât descentralizarea. Pentru Câmpina, presiunea asupra bugetului local va fi cu atât mai mare cu cât este vorba de două spitale „grele”, mari consumatoare de resurse financiare şi – mai ales unul dintre ele – cu destule probleme financiare restante şi... nerezolvate.

Axioma - un deceniu

Moto: „... Axioma, excelenta revistă enciclopedică de la Ploieşti...“ (Adevărul literar şi artistic)

Joi, 15 aprilie 2010, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Ploieşti a avut loc o interesantă reuniune aniversară, „Axioma - un deceniu“.
Emoţionat, poetul Marian Ruscu, directorul revistei Axioma, a deschis reuniunea cu „un cuvânt de salut“ plin de farmec şi rafinament intelectual. În acelaşi sens, profesorul Ieronim Tătaru, redactor şef al publicaţiei amintite a făcut „o scurtă privire - după zece ani“ în care a precizat că „temele din domeniile literaturii, ştiinţelor, religiilor, artelor au fost abordate, de regulă, în textele apărute în revista noastră, într-o perspectivă interdisciplinară, cu rigoare ştiinţifică (majoritatea colaboratorilor Axiomei sunt distinşi specialişti în diverse discipline) şi cu spiritul critic necesar“.



Au urmat: „Gânduri şi rânduri colegiale“: redactori şi colaboratori ai revistei, mesaje de la alte reviste de cultură din ţară; „Fidelitatea prin cuvânt“ - acordarea unor însemne simbolice; „Tabletă aniversară“; „Dialoguri neconvenţionale“.
Dintre scriitorii zonei noastre au luat cuvântul prof. dr. Christian Crăciun, publicistul Serghie Bucur, care a prezentat, în plus, un set de desene cu portretele axiomiştilor, iar Ştefan Al. Saşa a încheiat intervenţia cu câteva catrene axiologice, toţi trei fiind răsplătiţi cu numeroase aplauze.
În partea finală a reuniunii, conducerea revistei a primit de la Consiliul Judeţean Prahova o Diplomă de Excelenţă şi o frumoasă plachetă pentru întreaga activitate. La rândul ei, conducerea Axiomei a acordat cinci Diplome de Onoare unor reviste din ţară şi din străinătate, inclusiv publicaţiei noastre, pentru care exprimăm întreaga noastră gratitudine.
După un apetisant bufet suedez, pregătit de acelaşi sponsor unic al revistei Axioma, Marian Ruscu, organizatorii le-au oferit invitaţilor un concert select: S.I. Taneev - Uvertură pe o temă rusă; P.I. Ceaikovski - Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră op. 35; S. Rahmaninov - Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră, op. 43.
Ultimele acorduri ale orechestrei, dirijate de Ovidiu Bălan, au încheiat o superbă serată literară.
                Theodor MARINESCU

O fotografie epocală

Visul de a zbura către cerul albastru a frământat minţile multor oameni de ştiinţă, inventatori sau iubitori ai tehnicii.
Încă din Mitologie se vorbeşte despre încercarea de a zbura a lui Icar - fiul lui Dedal - inventatorul instrumentelor şi meseriei de tâmplar, iscusit arhitect şi sculptor.
Construindu-şi aripi din lemn, pe care le-au lipit cu ceară, Dedal împreună cu fiul său, au părăsit în zbor insula Creta. Icar înălţându-se foarte sus, s-a prăbuşit în mare, deoarece căldura solară a topit liantul.
 
La sfârşitul secolului XIX se naşte ideea construirii unui aparat de zbor care „să învingă“ aerul - acesta este dirijabilul. Cel care a dat viaţă acestui vis a fost ofiţerul evreu - croat David Schwartz, care în 1896 întocmeşte planurile primului dirijabil, necesar armatei germane. Un an mai târziu este încercat la Tempelhof, lângă Berlin dar, din păcate, acesta se prăbuşeşte în urma unei erori de pilotaj.
În 1898, contele Ferdinand Graf von Zeppelin cumpără planurile de la văduva lui Schwartz şi convins de avantajele explorării şi folosirii spaţiului aerian, înfiinţează prima companie, care îşi propune să dezvolte zborurile aeriene. Un an mai târziu iniţiază construcţia primului aparat, care a rămas în istorie sub denumirea de dirijabilul „Graf Zeppelin LZ-1“.
Primul prototip avea schelet rigid, structură de aluminiu, era alimentat cu ajutorul a 17 camere umplute cu hidrogen (pentru ridicare), două motoare cu combustie internă, pentru punerea în funcţiune a celor patru elicii. Lungimea sa măsura 128 m şi  avea un diametru de 11 m. A atins la deplasarea din primul zbor de încercare o viteză de 29 km/ oră.
Din lipsă de investitori, Graf Zeppelin închide compania, dar nu renunţă la planurile sale şi câţiva ani mai târziu, cu fonduri proprii, construieşte cel de-al doilea prototip, LZ-2.
Nici acesta nu a avut însă o viaţă lungă, deoarece cu prilejul primului zbor, aparatul se prăbuşeşte (anul 1906).
Cel de-al treilea dirijabil „Graf Zeppelin LZ - 3“ a fost construit doi ani mai târziu (1908) şi a fost utilizat 5 ani de zile, timp în care a efectuat 45 de curse cu un parcurs total de aproximativ 4400 kilometri.
În timpul primului Război Mondial, germanii au renunţat la utilizarea acestor aparate de zbor, datorită vulnerabilităţii lor. Construcţia şi folosirea acestora la transportul pasagerilor şi a efectelor poştale, explorarea unor zone greu accesibile (Polul Nord) şi înconjurul lumii a continuat după anii 1930.
Oraşul Câmpina a cunoscut în istoria sa de peste 500 de ani numeroase evenimente remarcabile. Unul dintre acestea îl reprezintă şi zborul dirijabilului Graf Zeppelin deasupra oraşului - zi memorabilă - datată „16 septembrie 1932, orele 15 şi 30 de minute“.
Un fotograf amator a imortalizat evenimentul, surprinzând această minune a secolului XIX în survol deasupra centrului oraşului. 
Autenticitatea evenimentului o reprezintă şi prezenţa în instantaneul fotografic făcut cu această ocazie a fost clădiri a  familiei Duşescu din Bulevardul Carol I (imobilul - unul dintre primele proiecte de arhitectură ale cunoscutului arhitect ploieştean Toma T. Socolescu - a slujit, o vreme, ca sediu, în ultimii săi ani de existenţă, până la demolarea în 1980, Întreprinderii de Gospodărie Comunală Câmpina).
Reproducem alăturat această fotografie puţin cunoscută.
            Victor DUMITRU

CSM mărşăluieşte spre promovare

C.S.M. Câmpina – Juventus Călineşti 6 - 0 (1 - 0)

Încă sub influenţa succesului din etapa trecută, elevii lui Burchi au început acest joc parcă cu frâna de mână trasă. Aşa cum se întâmplă de fiecare dată, echipele “mici” se mobilizează exemplar, încercând să se agaţe de fiecare minge, încercând să dea o replică cât mai bună. Cam acestea au fost datele problemei în prima repriză, în care câmpinenii deşi au condus ostilităţile, nu au reuşit să “ciuruiască” poarta adversă decât o singură dată. Era minutul 15, atunci când Ionică Burchi l-a deschis perfect pe Dârstaru, pe banda stânga, şi acesta cu un lob splendid l-a învins pe Felciuc, ieşit la întâmpinare. Scorul putea fi majorat în minutele 17 si 30, dar Hromei şi Vintilă au irosit bune oportunităţi de a înscrie. Şi cum publicul din tribună (aflat în număr din ce în ce mai mare) a dat dovadă de multă răbdare faţă de idolii lor, răsplata a venit în mitanul secund.


Asemenea unei maşini de luptă bine pusă la punct, “panzerul” câmpinean a lovit din plin de această dată o echipă incapabilă să mai dea replică. Superiori la toate capitolele, fotbaliştii câmpineni au arătat o vădită poftă de goluri, în ciuda faptului că de multe ori unii dintre adversarii lor implorau din priviri milă. Evident, nu s-a luat în calcul o asemenea strategie, şi bine s-a procedat, pentru că fotbalul înseamnă în primul rând o întrecere sportivă, un spectacol pentru cei care vin la stadion. Măcelul a început practic chiar în minutul 47, atunci când Necula a trecut în dribling printre fundaşii din Călineşti, şi din 6 metri nu i-a lasat nicio speranţă portarului advers. La originea golului cu numărul trei s-a aflat Adrian Burchi, a cărui pasă laterală de pe banda dreapta l-a găsit nemarcat pe Hromei, care de această dată nu a mai ratat. Cu toate motoarele la turaţie maximă, fotbaliştii gazdă au avut 10 minute de “foc continu” concretizate cu trei goluri, unul mai frumos decât altul. Astfel, în minutul 72, pe traseul Necula – Burloiu – Hromei, ultimul a şutat pe jos îndeplinind o simplă formalitate pentru ca patru minute mai târziu, fundaşul Alexandru Petre să devieze în propria poartă un şut expediat de Stoica. Balul a fost închis în minutul 82 de către Dârstaru, după o pătrundere frontală încheiată cu un şut la care Felciuc a fost un simplu spectator. Pe aceste coordonate, C.S.M.-ul obţine o nouă victorie după o partidă condusă fără probleme de Daniel Bunea, ajutat de Romulus Sprânceană, ambii din Buşteni. Din partea A.J.F. Prahova, în calitate de observator s-a aflat ploieşteanul Marian Deaconu.
C.S.M. Câmpina: Marinică – Bej (`69 L. Cosmineanu), Gânju (cpt.), Niţă (`52 Burloiu), A. Burchi – Necula (`74 Stoica), I. Burchi, Dârstaru, State – Hromei, Vintilă (`65 Mancu)
Juventus Călineşti: Felciuc - Chiţu, F. Sireş, Petre, Barbu, Mihalache (`50 Dorobanţu), M. Sireş, Popa (`85 Moise), Ene (cpt.) (`72 Soare), Baracu, Capătă

Câmpineanul Marius Iordache, campion naţional la unifight

Pe câmpineanul Marius Iordache l-am găsit la noua sală de judo amenajată în incinta "Casei Speranţei" din cartierul Slobozia. De altfel, Marius Iordache pregăteşte câteva zeci de copii instituţionalizaţi la "Casa Speranţei".
"M-a bucurat foarte mult deschiderea cu care am fost primit, putând amenaja aici o sală cum nu sunt prea multe, din păcate, în Câmpina. Cu ajutorul Clubului Petrom Ploieşti am utilat sala şi cu materiale sportive, astfel încât câteva zeci de copii din Câmpina se pot pregăti aici în condiţii deosebite", ne-a spus Marius Iordache. Câmpineanul a participat zilele trecute, la Drobeta Turnu Severin, la finala Campionatului Naţional al Ministerului Administraţiei şi Internelor la Unifight, o disciplină sportivă specifică, dar care pare a prinde tot mai mult teren şi în rândul amatorilor. Unifight-ul presupune o cursă cu obstacole, urmată de o luptă, de aici lucrurile despărţindu-se în "light" şi "full", în funcţie de tipul de luptă. Marius Iordache a reuşit la Turnu Severin să obţină titlul de campion naţional la secţiunea "light", categoria "+100 kg", la aceeaşi categorie, dar la secţiunea "full", clasându-se pe locul secund şi devenind vicecampion naţional.

Fotbal cu... sticla!

Zilele trecute, în curtea Şcolii Generale din comuna Poiana Câmpina, mai mulţi copii încinseseră un joc de fotbal. Nimic neobişnuit, se întâmplă, probabil, aproape peste tot în lume, fotbalul demonstrând şi astfel statutul de "sport-rege". Numai că, această partidă se disputa nu cu o minge, ci cu... o sticlă de plastic! Pentru că nu aveau un balon, copiii cu pricina încinseseră "un fotbal" cu o sticlă de plastic, în care loveau de zor, visând probabil să devină mari jucători. Poate nici unul dintre noi nu va fi un viitor Hagi, Cristiano Ronaldo sau Messi, dar povestea lor este emoţionantă. Poate cineva va avea grijă de aceşti copii, iar data viitoare îi vom vedea jucând fotbal cu o minge adevărată, pe un teren adevărat!

Trei echipe de la "Grigorescu", la fazele naţionale în diferite discipline sportive

În această perioadă nu mai puţin de trei echipe reprezentând Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu" din Câmpina s-au calificat sau chiar participă la fazele regionale sau naţionale ale unor olimpiade naţionale la diverse discipline sportive.
Astfel, echipa de tetratlon a ciclului gimnazial de la CNNG, condusă de profesor Simona Pavel, a câştigat faza judeţeană şi va participa la etapa regională de la Slobozia. Proba de tetratlon din cadrul olimpiadei şcolare cuprinde probe de aruncarea mingiei de oină, săritura în lungime şi alergare de viteză şi de rezistenţă.
În perioada 22-25 aprilie, echipa de baschet, ciclul gimnazial, condusă de profesor Ion Cristea, va participa la Tulcea la finala naţională a olimpiadei şcolare la această disciplină. Tot în aceeaşi perioadă, dar la Ploieşti, echipa de handbal liceu băieţi, condusă de profesor Simona Pavel, va participa la faza regională a competiţiei.

Cupa EdilConst la tenis de masă

Sâmbătă dimineaţă, sala de sport a Şcolii Centrale din Câmpina a găzduit o nouă ediţie a cupei EdilConst la tenis de masă. Una dintre puţinele competiţii de tradiţie din Câmpina, Cupa EdilConst a reunit la start numeroşi iubitori ai sportului cu mingea de celuloid. După câteva ore bune de întreceri, cei mai buni au fost recompensaţi de societatea organizatoare cu premii, cupe şi diplome. Câştigătorii ediţiei 2010 a Cupei EdilConst au fost:
Băieţi: locul 1 - Ciprian Dumitriu; locul 2 - Robert Mihăilă; locul 3 - Ştefan Mihăilescu
Fete: locul 1 - Cristiana Argăseală; locul 2 - Roxana Stoica; locul 3 - Ştefania Strechioiu