27 iulie 2010

Teren cu 12,51 euro/ mp pentru directorul Direcţiei de Investiţii din Primăria Câmpina?!

Pe ordinea de zi a şedinţei de joi a Consiliului Local se află şi un punct care poate părea banal – scoaterea la vânzare a unui teren. Sunt atâtea terenuri pe care le-a dat sub diverse forme administraţia locală, încât ce mai contează unul în plus sau în minus, mai ales că nici suprafaţa nu este foarte mare?!
Solicitantul acestui teren este Anica Pripoae, nimeni alta decât mama directorului Direcţiei de Investiţii din cadrul Primăriei Câmpina, Eliza Oprescu. Aceasta doreşte să cumpere terenul din vecinătatea locuinţei sale de pe Strada I.H. Rădulescu, chiar deasupra Şipotului. Numai că, pe terenul respectiv se află o casă, ce-i drept foarte derăpănată, în care locuieşte o persoană în vârstă. Ei bine, Eliza Oprescu – pe numele mamei sale - vrea să cumpere acest teren de la instituţia la care lucrează, obligându-se să întreţină persoana care locuieşte acolo până la sfârşitul vieţii acesteia. Şi pare a fi chiar un act de binefacere. Administraţia locală a luat foarte în serios cererea directorului Direcţiei de Investiţii şi s-a făcut chiar şi o evaluare a terenului respectiv. Iar de aici vine surpriza: evaluatorul a stabilit că preţul terenului în zona respectivă este de 12,51 euro/mp! Problema şi mai gravă ar fi alta – dacă şi Consiliul Local va aproba acest preţ derizoriu. Iar dacă va fi aşa, se va face o mare nedreptate altor câmpineni, oameni de rând, care nu lucrează în Primărie, care nu au relaţii în Consiliul Local, care au dorit o bucăţică de teren şi au fost nevoiţi s-o cumpere chiar şi cu 100 euro/mp în zone mult mai proaste. Şi tot pe baza exercitării dreptului de preempţiune, aşa cum face Eliza Oprescu, prin intermediul mamei sale. Şi ne reamintim de nenumăratele cazuri în care unii cetăţeni au dorit să-şi achiziţioneze terenurile de pe lângă case, unde oricum nu venea nimeni altcineva cu vreo ofertă, terenuri destul de mici şi pentru care Consiliul Local a cerut sume nejustificat de mari.  
Eliza Oprescu şi poveştile din jurul ei...
În jurul directorului Direcţiei de Investiţii din Primăria Câmpina sunt ţesute multe poveşti. Despre unele se spune că nu sunt deloc adevărate, despre altele se spune că... nu iese fum fără foc. Terenul pe care are actualmente Eliza Oprescu locuinţa – şi care este tot pe numele mamei sale, Anica Pripoae – a fost obţinut tot de la stat şi tot la un preţ... aproape sfidător. Mai mult, garajul care se află în faţa casei – şi care este neterminat – a fost realizat de firma familiei Mihart (fie că s-a numit CAM, fie că s-a numit Hamirt), iar autorizaţiile au fost obţinute mult după ce s-a realizat garajul în stadiul actual. De asemenea, vecinii şi cunoscuţii Elizei Oprescu susţin că la modernizarea casei sale au lucrat salariaţi de la firma Matei Construct. Ambele construcţii s-au realizat în perioada în care cele două firme lucrau la repararea străzilor în Câmpina şi se spune că există o legătură directă între grosimea stratului de asfalt pe care cele două firme le turnau şi calitatea lucrărilor executate de oamenii aceloraşi firme la casa Elizei Oprescu. Şi ar mai fi unele lucruri de spus, dar acuzaţiile care i se aduc neoficial de către unii cetăţeni sau firme sunt mult prea grave şi atâta vreme cât oamenii nu sunt dispuşi să vorbească pe... documente, e greu de demonstrat dacă au sau nu dreptate.

În loc de concluzie...
Nu spunem că este interzis ca un salariat al Primăriei Câmpina să beneficieze de un teren scos la vânzare de instituţia la care lucrează, chiar dacă o face prin intermediul unui membru al familiei sale. Problema este, după cum spuneam, preţul terenului, de numai 12,51 euro/ mp. Un preţ la care nici măcar evaluatorul n-ar fi ajuns dacă terenul nu ar fi fost pentru un director al Primăriei. Poate, totuşi, consilierii locali îşi vor aminti la timp că reprezintă interesele tuturor câmpinenilor, nu ale anumitor persoane.

Cuvântul care înţeapă

„În oraşul ăsta avem o ... Dulă de cultură“

De ceva vreme mi-am făcut un obicei de a-mi bea cafeaua cu prietenii la cafeneaua din centru, după părerea mea un fel de „Capşa“ a zilelor noastre, unde auzi şi vezi, fără să vrei, fel de fel de chestii.
Acolo se întâlnesc, fie că au treabă, fie că nu, politicieni, oameni de afaceri, sportivi, culturnici, muzicanţi, plebei, fâţe cu fustiţe multicolore, şmecheri de centru şi uneori chiar primari. A propos! L-am văzut acolo şi pe Tiseanu al nostru. Drept este, invitat ad-hoc de nişte rivali politici.
Efortul de a afla lucruri interesante în cafenea nu este prea mare, având în vedere năduful multora dintre cei care se strâng în jurul unei ceşti aburinde ori a unui pahar răcoritor de bere. Aşa s-a întâmplat şi în cazul unui muzicant  local cunoscut, care şi-a povestit supărarea începând cu o propoziţie plină de haz: „Băi băieţi, în oraşul ăsta avem o... Dulă de cultură!“ Şi-apoi omul, vădit marcat, a povestit cum ar fi venit şeful Comisie de Cultură din Consiliul Local, colonelul în rezervă Marian Dulă, să-i înveţe pe ei (membrii trupei) cum să îşi pregătească spectacolul aniversar de 45 de ani de existenţă al celei mai cunoscute formaţii de muzică din Câmpina - Meteor. Asta dacă vor să profite de o finanţare de 40 de milioane lei vechi de la Primărie. „Am simţit că ni se urcă sângele în cap când îl auzeam pe colonel vorbind despre începutul şi finalul spectacolului unde, după mintea lui, ar fi trebui să vorbească nu ştiu ce politicieni“, a mai adăugat muzicantul.
Curios să aflu sfârşitul acestei poveşti, l-am întrebat care a fost reacţia lor de artişti consacraţi în sute de spectacole pe scenele ţării. „Am refuzat orice fel de implicare a Primăriei şi am hotărât ca sărbătoarea de 45 de ani de existenţă a Meteorului să fie un spectacol liber, finanţat de noi, membrii trupei“.
Nu vă mai spun ce comentarii au urmat pe această temă care, vrând-nevrând, s-au extins la mai multe aspecte ale vieţii culturale din Câmpina. S-a vorbit despre incoerenţă, despre manelism cultural şi grupuri de interese care susţin cultura numai pentru a promova imaginea unor politicieni cu putere de decizie în cheltuirea banului public.
Îl priveam pe acel muzicant şi pe interlocutorii săi şi nu îmi venea să cred. Asistam la o „răzmeriţă spontană“ în direct. Mă gândeam că încă nu este totul pierdut şi că mai există oameni care reacţionează. M-am liniştit însă repede, după ce le-am propus să facă publice toate aceste nemulţumiri şi a urmat tăcerea. Într-un târziu, muzicantul mi-a replicat cu o voce mult scăzută în intensitate: „Eşti nebun! Majoritatea componenţilor trupei Meteor lucrează pentru Primărie!...“  Atunci am înţeles care este mecanismul tăcerii noastre şi că noi, din păcate, nu suntem o naţiune care îşi clădeşte destinul prin propria-i voinţă, ci un popor care aşteaptă cu mâna întinsă la conducători şi cu teama în suflet că mâine nu va mai primi puţinul aruncat printre gard.

P.S. Cuvântul care înţeapă de săptămâna trecută a născut reacţii în rândul cititorilor. Câţiva m-au înjurat ca la uşa cortului, însă destul de mulţi m-au apreciat. Le mulţumesc tuturor în egală măsură.
Florin FRĂŢILĂ

Poliţia Comunitară se restructurează masiv

... iar de la 1 ianuarie 2011 devine Poliţie Locală

La Poliţia Comunitară din Câmpina este fierbere mare. Şi există şi motive întemeiate să fie aşa, pentru că, până la jumătatea lunii viitoare, din cei 85 de salariaţi trebuie să mai rămână doar... 37! Aşa vrea Guvernul Boc, aceasta fiind cea mai importantă disponibilizare de personal care se va realiza la nivelul administraţiei locale câmpinene după 1989. În aceste condiţii, este firesc să existe o stare de tensiune, iar şefii Poliţiei Comunitare caută să stabilească anumite criterii cât mai obiective cu putinţă pentru realizarea acestor disponibilizări.

Se renunţă la contracte...
În afara patrulelor care pot fi văzute prin localitate, Poliţia Comunitară mai asigură, în momentul de faţă, paza unor obiective. Directorul Poliţiei Comunitare Câmpina, Carmen Gheorghe, ne-a precizat că „aproape cert vor fi reziliate contractele pe care le avem cu o serie de instituţii, printre care Casa de Pensii şi Muzeul Grigorescu. La Casa Tineretului nu vom mai asigura paza, iar pentru Muzeul Hasdeu, administraţia va trebui să găsească o altă soluţie. De asemenea, vom sista colaborarea cu firma care ridică maşinile parcate neregulamentar”.
În acelaşi timp, împreună cu reprezentanţii sindicatului, directorii Poliţiei Comunitare lucrează la întocmirea unor criterii în urma cărora să se stabilească exact care sunt cei 37 de angajaţi care mai rămân în instituţie. „Suntem într-o situaţie foarte delicată, pentru că va trebui să disponibilizăm unii oameni. Şi este foarte greu să-i spui unui om că nu va mai avea un loc de muncă, mai ales în actualele condiţii socio-economice. În acelaşi timp, reducerea substanţială a salariilor le aduce foarte aproape de nivelul indemnizaţiei de şomaj, astfel încât deja avem oameni care şi-au manifestat intenţia de a trece în şomaj şi a primi, practic, aproape aceiaşi bani pe care i-ar primi de aici, dar să stea acasă şi, eventual, să aibă şansa să-şi găsească ulterior un alt loc de muncă. Este foarte grea această situaţie şi nu mi-am dorit nici un moment să ajungem la aşa ceva”, ne-a mai declarat Carmen Gheorghe.

De la 1 ianuarie 2011 apare Poliţia Locală
În vreme ce conducerea Poliţiei Comunitare tot încearcă să găsească cele mai bune soluţii pentru disponibilizări, a apărut Legea 155/2010 privind organizarea Poliţiei Locale, lege care a fost publicată chiar zilele trecute în Monitorul Oficial. Poliţia Locală va deveni operaţională de la începutul anului viitor, va fi în subordinea directă a primarului şi va avea mai multe atribuţii decât are Poliţia Comunitară în prezent, inclusiv în ceea ce priveşte ordinea şi liniştea publică, paza bunurilor, circulaţia pe drumurile publice, disciplina în construcţii, afişajul stradal, protecţia mediului, activităţile comerciale, evidenţa populaţiei şi multe altele.
În momentul de faţă, discuţiile – încă nelămurite – sunt dacă noua Poliţia Locală va trebui să rămână tot cu 37 de angajaţi sau va avea o altă structură aprobată de Consiliul Local, după propriile puteri şi necesităţi. Cert este că Poliţia Locală va fi finanţată doar de la bugetul local.

Florin Anghel iese la "încălzire" pentru partidul Elenei Udrea?!

Chiar dacă pentru mulţi este perioada concediilor, scena politică – atât naţională, cât şi locală – pare a fierbe la foc mic. Deocamdată...
Pentru cei care urmăresc atent fenomenul politic, pare din ce în ce mai evident că Florin Anghel pregăteşte crearea UNPR la nivel local. Partidul despre care se spune că va fi condus de Elena Udrea, sfătuită din umbră de Traian Băsescu, va avea la Câmpina „scheletul” fostului PNDC. Aşa se explică în mare măsură de ce consilierii locali care şi-au câştigat mandatul de pe listele PNDC tac adânc, deşi participă la şedinţele interne ale PDL. La momentul oportun, decis de Florin Anghel, sub îndrumarea Elenei Udrea, grupul din PDL condus de Alin Moldoveanu va trece la UNPR, cu sau fără un pretext public. Cel puţin aşa susţin tot mai multe voci din politica locală. Iar dacă scenariul se confirmă, va fi interesant de văzut cine mai rămâne în PDL.
Astfel, se vor rezolva mai multe probleme, inclusiv cea mai stringentă privind vehiculatele candidaturi pentru alegerile locale viitoare. Deja s-a intrat în a doua parte a mandatului şi încep să se facă jocurile pentru a se stabili cine candidează şi pe cine se poate baza fiecare.
Cel mai probabil, în noua conjunctură creată, Alin Moldoveanu şi Horia Tiseanu se vor război din nou pentru mandatul de primar. După ce probabil îşi va fi făcut baza de date necesară, pe care o tot îmbunătăţeşte prin activitatea sa intensă, de consilier personal al primarului, prin vizite la fiecare asociaţie de proprietari, Alin Moldoveanu va aştepta doar un semn din partea lui Florin Anghel pentru a se dezice de cel al cărui consilier personal este în momentul de faţă.
Lucrurile par să prindă tot mai mult contur pentru UNPR la Câmpina, după ce s-a aruncat pe piaţă informaţia că Elena Udrea va deveni preşedinte al UNPR, ceea ce echivalează cu faptul că aceasta este noua „jucărie” politică a lui Traian Băsescu, după ce PDL începe să dea tot mai multe rateuri. În plus, după cum se ştie foarte bine în mediile politice locale, Florin Anghel are mult mai multă trecere la Elena Udrea – şi, implicit, Traian Băsescu - decât ar avea – să spunem – Roberta Anastase.
Dincolo de toate aceste „sforării” care nu au ca scop decât prostirea oamenilor, pentru ca să li se poată spune în 2012 şi în 2014 că „de fapt, ăia de la PDL sunt nenorociţii, care v-au adus în sapă de lemn, nu noi, care...” bla-bla-bla... În aceste condiţii miza la viitoarele alegeri locale ar putea fi mărită şi va fi foarte interesant de urmărit dacă oamenii se vor mai bucura la o găleată, o geacă sau 50 lei...

Pe mâna cui va încăpea construirea noului cartier rezidenţial de la Şcoala de Poliţie?

Proiectul privind construirea unui cartier rezidenţial pe un teren care aparţine Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina a părut a lua uşor prin surprindere administraţia locală, care tânjea la acelaşi teren. Nu numai că administraţia locală nu va avea acces la nici una dintre fazele pregătitoare ale acestui proiect, dar nu va avea nici un cuvânt de spus nici în privinţa viitorilor locatari de aici, care trebuie să fie doar angajaţi ai Ministerului de Interne.
În plus, lucrurile par a se mişca foarte repede. Deja au apărut pe site-ul oficial al Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina câteva modele ale viitoarelor locuinţe. Numai că, licitaţia se va ţine abia luna viitoare. Atunci, ale cui sunt modele prezentate pe site-ul instituţiei amintite? Din interiorul şcolii nu se poate afla nimic, mai ales despre un asemenea subiect delicat... Cert este că au apărut doi ofertanţi, cel puţin până în momentul de faţă, pentru a prelua rolul de... dezvoltator imobiliar. Unul era din Breaza şi venise cu soluţia unor locuinţe din lemn, genul caselor de vacanţă, variantă care nu a fost agreată, astfel că a rămas cealaltă variantă – unică, acum. Cui aparţine? Mister total. Şi totuşi... Sunt tot mai mulţi cei care afirmă că viitorul dezvoltator este unul şi acelaşi cu cel care mai are în Câmpina câteva investiţii. Din păcate, nici una finalizată. Ar fi vorba despre proprietarul turnului-schelet de vis-a-vis de „Erick”, dar şi al ştrandului acoperit, care, de la preluarea de către acest... „dezvoltator”, s-a închis şi se tot lucrează de zor. Ce e drept, mai mult fără autorizaţii, motiv pentru care firma respectivă a şi fost amendată în mai multe rânduri de autorităţile locale. Titularul societăţii respective mai are şi alte proprietăţi în Câmpina, aproape toate având probleme de-a lungul ultimilor ani în privinţa curăţeniei sau a legalităţii unor documente, mai ales unde a fost cazul de construcţii.
Ei bine, cum să câştige un asemenea „dezvoltator” o licitaţie pentru un cartier rezidenţial de o asemenea complexitate?! Alţii susţin că, de fapt, nu ar fi decât interfaţa unor belgieni sau olandezi, agreaţi de actualul şef al Ministerului de Interne. Cert este că toate acestea se vor lămuri foarte curând, atunci când va fi anunţat public câştigătorul licitaţiei.

Câmpinenii au făcut senzaţie la Silivri

În oraşul turc Silivri, înfrăţit cu Câmpina, a avut loc, în perioada 15-18 iulie, cea de-a 49-a ediţie a Festivalului Iaurtului. Municipiul nostru a fost reprezentat de Ansamblul Folcloric “Ghiocelul” al Casei de Cultură „Geo Bogza”, care s-a bucurat de mare succes în faţa publicului prezent la festival. “Ghiocelul” a dansat în mai multe rânduri, dar a făcut senzaţie în ultima seară a manifestării, alături de ansambluri din Bulgaria şi Turcia, atunci când a încins atmosfera.
Din delegaţia oficială a Câmpinei au făcut parte viceprimarul Ion Dragomir, consilierii locali Marian Dulă şi Florin Marcu, dar şi câţiva reprezentanţi ai Primăriei. Viceprimarul Ion Dragomir i-a transmis primarului din Silivri, Ozcan Isiklar, invitaţia de a vizita Câmpina în toamna acestui an. Cele două localităţi sunt înfrăţite de mai mulţi ani, iar după mai multe participări la Fetsivalul Iaurtului, anul trecut, relaţiile s-au răcit brusc, odată cu schimbarea primarului din Silivri, în urma alegerilor locale. Acum, relaţile par să fi (re)intrat pe un făgaş normal, aşteptându-se o consolidare a legăturilor dintre cele două municipalităţi în perioada următoare.

Şeful delegaţiei câmpinene la Silivri, viceprimarul Ion Dragomir, ne-a declarat: „Este pentru prima dată când am fost la Silivri, dar vreau să vă spun că am rămas impresionat de nivelul de organizare al acestui festival. Poate ar trebui să învăţăm şi noi ceva din ceea ce am văzut acolo şi mai bine am organiza un singur festival, dar de un înalt nivel, aşa cum au reuşit turcii. Am fost foarte bine primiţi, iar din partea gazdelor am avut câte doi însoţitori care s-au ocupat cu atenţie de noi şi au avut grijă să ne simţim cât mai bine. La ediţia din acest an, turcii au pus mare accent pe cooperarea europeană, ei dorindu-şi foarte mult să adere în structurile europene din care noi facem deja parte. Vă repet, toţi ne-am simţit foarte bine, copiii din ansamblul folcloric au fost senzaţionali, iar când primarul din Silivri ne va întoarce vizita va trebui să fim la înălţime”.

Treninguri de prezentare pentru Ansamblul „Ghiocelul”

După întoarcerea de la Silivri, consilierul Marian Dulă, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de Cultură, dar şi pentru că a făcut parte din delegaţia câmpineană care a fost în Turcia, a început demersurile pentru ca la proxima rectificare a bugetului local să se găsească nişte fonduri pentru Ansamblul „Ghiocelul”.
„Vreau să vă spun că nu m-am simţit tocmai confortabil în momentul în care am văzut că membrii celorlalte ansambluri folclorice care au fost prezente la Silivri aveau o ţinută frumoasă şi în afara scenei, pe când la noi, fiecare era îmbrăcat cum s-a nimerit. Au văzut acest lucru şi copiii din ansamblul nostru folcloric şi ne-am gândit să includem la prima rectificare a bugetului local o sumă, nu foarte mare, pentru achiziţionarea unor treninguri pentru membri acestui ansamblu, pe care să le folosească în astfel de situaţii, aşa cum am văzut şi la ansamblurile folclorice din alte ţări”, ne-a declarat Marian Dulă.
Discuţia pe marginea acestui subiect va avea loc chiar la şedinţa de joi, 29 iulie, a Consiliului Local.

De ce nu se doreşte un monument reprezentativ în Câmpina?

La început a fost o lungă discuţie, din acele dezbateri şi în urma concursului organizat în urmă cu câţiva ani născându-se „Oul primordial”. Ulterior, s-a spus că este o lucrare cu conotaţii masonice, iar dministraţia locală a renunţat la proiectul de a desemna un monument reprezentativ pentru centrul Câmpinei, care să înlocuiască „Soldatul” la... spatele căruia se desfăşoară acţiunile oficiale şi depunerile de coroane de flori. „Soldatul” ar urma să fie dus în Cimitirul Eroilor de pe Strada Bobâlna, acolo unde îi este locul, iar în centru ar urma să apară un monument reprezentativ.
Ce înseamnă acum reprezentativ? Este o discuţie foarte lungă şi câte capete, atâtea păreri... Consilierul Elvis Arghir a propus, chiar la o întâlnire a primarului Horia Tiseanu şi Principele Radu, ca viiitorul monument din centru să îl reprezinte pe Carol I, mai ales că acesta dă şi numele bulevardului principal al Câmpinei. Propunerea a fost întâmpinată cu plăcere, Principele Radu arătându-se bucuros şi chiar promiţând sprijinul Casei Regale pentru un asemenea proiect. Apoi... linişte.
S-a spus că se aşteaptă soluţia pentru concursul de arhitectură, apoi că se va face celebrul pasaj subteran... Acum, concursul pentru desemnarea monumentului reprezentativ al Câmpinei este din nou dat de o parte. Şi, astfel, autorităţile locale îşi vor apleca fruntea şi în perioada următoare la... spatele „Soldatului”!

Ediţie de criză a Festivalului Toamnei

Comisia de Cultură din cadrul Consiliului Local, condusă de Marian Dulă, s-a întâlnit în încercarea de a găsi soluţii pentru diminuarea fondurilor alocate activităţilor culturale până la sfârşitul acestui an. Astfel, pentru şedinţa de joi a Consiliului Local, propunerea acestei comisii va fi de reducere a sumelor alocate pentru activităţile culturale de la 750.000 lei la puţin peste 623.000 lei, reducerea urmând a se face prin anularea concursului de înot de la Ştrandul Tineretului şi a concursului pentru stabilirea monumentului reprezentativ din centrul municipiului. De asemenea, Comisia de Cultură va propune, prin rectificarea bugetară de la şedinţa de joi, şi reducerea fondului alocat pentru ediţia din acest an a Festivalului Toamnei la 100.000 lei, adică un miliard lei vechi.

Demersuri pentru un nou credit de 4 milioane lei

În a doua parte a săptămânii trecute a avut loc licitaţia pentru un nou credit bancar în valoare de 4 milioane lei, adică 40 miliarde lei vechi, pe care administraţia câmpineană doreşte să-l acceseze. Mai multe bănci au depus oferte pentru a asigura acest nou credit pentru administraţia locală, urmând ca în perioada următoare, în funcţie de primele oferte, să se poarte noi negocieri pentru stabilirea câştigătorului licitaţiei. Apoi, intervine partea cea mai grea: obţinerea avizului de la Ministerul Finanţelor.
„Am demarat procedurile pentru obţinerea unei noi linii de creditare, în primul rând pentru că prelungirea finanţării de la BCR cu 675.000 euro la creditul iniţial, deşi am depus documentaţia la Ministerul Finanţelor încă din februarie, nici până astăzi nu am primit răspuns. Faţă de alte municipalităţi, Câmpina are o situaţie foarte bună, gradul nostru de îndatorare fiind de până în 6%, în condiţiile în care limita maximă este de 30%. Tocmai din acest motiv, nu înţeleg de ce durează atât de mult eliberarea unui simplu aviz şi nu văd nici de ce ar trebui să existe probleme pentru accesarea unui nou credit în valoare de 4 milioane lei”, ne-a declarat directorul Direcţiei Economice din cadrul Primăriei Câmpina, Gheorghe Ecaterinescu.
Situaţia delicată a avizului pentru prelungirirea creditului de la BCR este confirmată şi de primarul Horia Tiseanu: „Pentru suplimentarea creditului BCR, dosarul Câmpinei se află în primele zece din ţară, care trebuie aprobate de o comisie naţională de avizare din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Numai că, această comisie nu s-a întrunit deloc în 2010 şi există posibilitatea ca abia anul viitor să obţinem avizul necesar”.

Apa de ploaie de pe Muscel va fi dirijată spre pârâul Câmpiniţa

Autorităţile locale caută soluţii pentru ca apa care se scurge de pe Dealul Muscel să nu mai ajungă în canalizarea pluvială, ci să fie dirijată spre pârâul Câmpiniţa. Şi asta pentru că, în condiţiile unor ploi torenţiale precum cele din ultima perioadă, canalizarea oricum nu face faţă cantităţilor mari de apă şi de aici până la inundarea curţilor de pe Strada I.H. Rădulescu nu mai e decât un pas. Potrivit primarului Horia Tiseanu, canalizarea pluvială nu poate prelua o cantitate atât de mare de precipitaţii, motiv pentru care trebuie găsită o soluţie tehnică, astfel încât apa de pe Muscel să fie direcţionată spre pârâul Câmpiniţa. De altfel, aceasta pare a fi cea mai sigură, dar şi cea mai eficientă soluţie pe termen scurt.

Asfaltare „model” pe... Narciselor!


În afara modernizării unor străzi, unde calitatea lucrărilor este peste media a ceea ce s-a realizat în Câmpina în ultimii ani, totuşi, mai există şi un alt gen de lucrări. Se mai şi plombează... Zilele trecute, s-a plombat pe Strada Narciselor, situată foarte aproape de Piaţa Centrală. La numai câteva zile după „plombare” a plouat cu găleata, astfel încât s-a putut vedea rapid... calitatea lucrării. 

Reparaţiile la Colegiul „Grigorescu” au ajuns la... faţadă


Vacanţa de vară este momentul derulării lucrărilor de reparaţii în unităţile de învăţământ. Nu putea face excepţie de la această regulă cea mai importantă instituţie de învăţământ din Câmpina, Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”. După ce s-a lucrat săptămâni întregi la exteriorul dinspre Strada Mihai Eminescu, spre exasperarea locuitorilor din zonă, de câteva zile s-a trecut la faţada clădirii care adăposteşte această unitate de învăţământ. Potrivit factorilor de decizie din Primăria Câmpina, care supraveghează aceste reparaţii, lucrările sunt în grafic.

Trotuarul din faţa blocului ABC, locul unde unii îşi fac de cap!

Am scris în repetate rânduri despre anomalia care se regăseşte în zona trotuarului din faţa blocului ABC. Nu am fost singurii care am semnalat acest lucru, inclusiv locatarii din zonă sau doar trecătorii obişnuiţi atrăgând atenţia asupra aceleiaşi situaţii intolerabile. Ce se întâmplă? Angajaţii magazinului de mobilă din zonă preferă să facă aprovizionare nu prin spatele blocului, aşa cum ar fi normal şi unde nu deranjează pe nimeni, ci prin faţă! Este mai comod să blochezi trotuarul cu ditamai hardughiile de maşini din care să descarci mobilă. Ba, mai mult, câteodată, angajaţii de aici se instalează comod pe canapelele pe care le descarcă pentru a-şi mai trage sufletul, fără să le pese că sunt şi alţi oameni care trebuie să treacă pe trotuar. Fără să le pese că sunt oameni cu bagaje, cu cărucioare... La un moment dat, administraţia locală părea hotărâtă să rezolve problema şi a instalat nişte stâlpişori în trotuar, care făceau imposibil accesul auto. Credeţi că s-a rezolvat situaţia? Nu... Acei stâlpişori dispar sistematic, ori de câte ori urmează să se facă aprovizionarea la magazinul de mobilă. 
Ce face Primăria? A luat vreo măsură? Nu... Nici Primăria, nici Poliţia Comunitară... Doar se dispune înlocuirea stâlpişorilor, care la următoarea aprovizionare a magazinului de mobilă dispar din nou.

Circulă din nou autobuzele prin centru?


Privind imaginea alăturată, surprinsă zilele trecute pe B-dul Carol I, din Câmpina, răspunsul ar fi „da”. Şi, totuşi, nu s-a modificat nici un act normativ, dintre cele care interziceau accesul autobuzelor pe artera principală a localităţii. Poate aveau dispensă de la... partid sau de la... „finu’”!?!

Copiii sinistraţilor din Moldova şi-au încheiat vacanţa la Sinaia

Zilele trecute, 13 copii din comuna Săuceşti, judeţul Bacău, s-au aflat în tabără la Centrul de Pregătire Montană al Jandarmeriei Române din Sinaia. Copiii au vizitat muzeele din Sinaia, Buşteni şi Câmpina, mănăstirile din zonă, dar au făcut şi drumeţii pe traseele turistice, plimbări cu telegondola la Cota 1400 din Sinaia. Ei au fost iniţiaţi în alpinism, au făcut exerciţii pe tiroliană şi s-au plimbat cu ATV-ul, sub îndrumarea jandarmilor montani de la Sinaia. Cei 13 copii au vârste cuprinse între 7 şi 14 ani şi provin din familiile ale căror locuinţe au fost afectate de inundaţii. Copiii s-au despărţit cu greu de gazdele lor, mai ales că mulţi dintre ei nu mai avuseseră prilejul să vadă Valea Prahovei.
Centrul de Pregătire Montană al Jandarmeriei Române din Sinaia mulţumeşte tuturor celor care au fost alături de copii în toată această perioadă, dar şi cetăţenilor care le-au oferit copiilor bani, încălţăminte, îmbrăcăminte şi dulciuri.

Furtuna a rupt un copac de la Căminul Petrol


Intensificările de vânt tot mai puternice, care însoţesc ploile din ultimele zile, au produs şi o serie de stricăciuni. Una dintre acestea s-a înregistrat în curtea Căminului Petrol, acolo unde un copac masiv a fost rupt pur şi simplu ca un băţ de chibrit. În ciuda faptului că autorităţile au fost informate, copacul se află şi astăzi tot acolo, aşteptând să fie tăiat, iar zona curăţată...

Fiscul începe să vândă active ale Turnătoriei

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sechestrat mai multe bunuri (două garsoniere, un apartament şi două autovehicule), pe care le-a scos la licitaţie în vederea recuperării unei părţi din datoria pe care Turnătoria Centrală Orion Câmpina o are către stat. Licitaţia publică deschisă a avut loc pe 26 iulie, ora 10.30, la sediul TCO. Cele două garsoniere sunt situate în căminul de pe Strada Ecaterina Teodoroiu 35, iar preţul de pornire a licitaţiei a fost stabilit (în urma unei evaluări) la 17.350 lei pentru fiecare. Apartamentul are 80mp, se află situat în Blocul 2A de pe Strada Ecaterina Teodoroiu 10 şi în acest caz licitaţia va porni de la 84.600 lei. În cazul autoutilitarei marca Iveco, an de fabricaţie 2004, preţul de pornire a licitaţiei este de 34.800 lei, iar în ceea ce priveşte autotractorul Volvo, cu semiremorcă, licitaţia va pleca de la 142.280 lei.
Ca majoritatea societăţilor mari, Turnătoria Centrală Orion se confruntă cu multe probleme financiare. Şi asta de mai multă vreme. În ultimii doi ani, aceste probleme s-au acutizat, datoriile s-au acumulat, oamenii au fost trimişi în şomaj tehnic sau concediu fără plată, salariile s-au plătit cu întârziere. Iar acum ANAF a început să scoată la licitaţie bunuri ale acestei societăţi pentru a recupera datorii către bugetul de stat.

SMURD a intervenit la Câmpina în 198 de cazuri

- în primele şase luni ale acestui an -

Componenta SMURD destinată acordării primului ajutor medical calificat de urgenţă a intervenit, în primele şase luni ale acestui an, la 2.817 cazuri, îndeosebi pentru acordarea primului ajutor medical de urgenţă, 2.358 acţiuni specifice reprezentând aproximativ 84%. Pe timpul acţiunilor de intervenţie au fost asistaţi 2.257 de adulţi şi 125 de minori, 1.378 de victime fiind preluate şi transportate la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Ploieşti şi Centrele de Primiri Urgenţe Câmpina şi Sinaia, iar 74 de victime au fost declarate decedate. Cele mai multe intervenţii ale echipajelor S.M.U.R.D. s-au înregistrat în localităţile Ploieşti – 1.166, Câmpina – 198, Măneciu – 115, Mizil – 112, Sinaia -102. Timpul mediu de răspuns al echipajelor SMURD a fost, în perioada menţionată, de  8,49 minute, iar timpul mediu de intervenţie al echipajelor SMURD a fost de 41,56 minute. Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare Prahova este operaţionalizat prin şapte ambulanţe, încadrate cu echipaje paramedicale, care deservesc zonele Ploieşti (2), Câmpina, Sinaia, Mizil, Boldeşti şi Măneciu.

„Fii vedetă pentru o zi”

Fundaţia Zamolxes derulează la Câmpina un proiect foarte interesant, destinat elevilor talentaţi la muzică, dans şi teatru. Este vorba despre “Fii vedetă pentru o zi”, proiect de care beneficiază direct 30 de copii şi tineri, cu vârste cuprinse între 12 şi 19 ani. Aceştia provin de la şcolile şi liceele din municipiu şi au fost aleşi tocmai datorită talentului lor artistic. Proiectul se va desfăşura până în decembrie 2010. Costurile totale se ridică la 11.000 lei, din care 9.980 lei reprezintă contribuţia de la bugetul local (obţinută prin Legea 350/2005), iar 1.020 lei reprezintă contribuţia privată. După cum ne declara Florin Predescu, preşedintele Fundaţiei Zamolxes, se doreşte ca la finalul proiectului să fie organizat un spectacol, la care vedete să participe şi cei 30 de elevi incluşi în proiect. Un astfel de spectacol ar putea avea loc la finalul lunii noiembrie sau chiar de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, dacă şi autorităţile locale îşi vor da acordul.

„Câmpina citeşte”

Miercuri, 28 iulie, de la ora 15.00, în parcul de la Ceas se va derula un proiect inedit, cel al unei sesiuni de lectură în aer liber. Este un proiect cultural iniţiat de Fundaţia Civika şi derulat prin intermediul unor tineri câmpineni care preferă cartea “legată” în locul celei virtuale. Şi tot atunci, şi tot acolo are loc o campanie de colectare de cărţi, ce vor fi donate ulterior unor copii şi tineri care au nevoie de ele.

Virgil Guran, preşedintele CSM Câmpina:

„Educaţia primită la fotbal îi ajută pe copii
să-şi facă un rost în viaţă“

- De cât timp investiţi în fotbalul câmpinean?
- De 17 ani. Am început de la ultima Ligă şi de atunci, începând cu copii până la seniori, încerc să formez sportivi de performanţă.
- De unde pasiunea pentru fotbal? Povestiţi-ne cum aţi început legătura cu fotbalul ?
- Dintotdeauna m-am ocupat de sport. Am făcut sport de performanţă, dar nu fotbal. În cadrul liceului militar pe care l-am urmat, am răspuns de activitatea sportivă şi am avut ideea să creez o echipă de fotbal cu foştii mei colegi de atunci. Deci, din şcoală am deprins această pasiune pentru sport.
- Dacă nu intervenea momentul `89, ce ar fi fost Virgil Guran astăzi?
- Îmi place să cred că aş fi fost un general al armatei române. Lăsând gluma la o parte, pot să spun că am fost un ofiţer care a iubit armata. Mi-a plăcut să lucrez cu copiii şi probabil acum aveam cel puţin gradul de colonel.
- Ce v-a determinat să deschideţi o şcoală de fotbal, şi să continuaţi atât de mulţi ani, chiar dacă nu aţi fost sprijinit de autorităţile locale?
- Sufletul pentru copii. Aşa cum am mai spus, îmi place să lucrez cu copiii. Ei sunt curaţi, sunt altfel. Când ajung la maturitate, mai ales românii, din păcate uită educaţia pe care au primit-o. Cred că în această direcţie pot şi eu să contribui, foarte puţin, la educaţia copiilor, pentru că fotbalul, sportul în general, este prima disciplină de învătământ care a apărut în această lume.
- În toţi aceşti ani, cât aţi investit personal şi cât a fost sprijin din partea autorităţilor?
- Am investit în jur de 1,2 milioane de euro. De partea cealaltă, cred că în jur de 12000 de euro. În procente, înseamnă cam 99% eu, iar autorităţile diferenţa. Este dureros şi vreau să se înţeleagă că pe mine nu m-a interesat sprijinul cu bani pentru copii, ci mai mult baza sportivă. Din păcate, o bază sportivă adevărată nu a existat şi nu există în momentul de faţă în Câmpina.
- Câţi dintre copiii care au trecut prin clubul dumneavoastră mai joacă acum fotbal, amator sau profesionist, sau au legătură cu activitatea sportivă?
- În jur de 50 de copii au ajuns să joace în Ligile naţionale. Mai sunt în jur de 10 – 12 copii care joacă în eşaloanele superioare. Consider că este foarte important că din sportivii noştri, mulţi au ajuns profesori de sport, ingineri. Acest lucru îmi confirmă că educaţia primită la fotbal îi ajută pe copii să-şi facă un rost în viaţă. În momentul de faţă, dintre cei care joacă în Liga A, este Mugurel Dedu, la Pandurii Tg. Jiu.

Teste utile

Joi, pe terenul sintetic amplasat lângă Sala Sporturilor “ Olimpia” din Ploieşti, grupa `98, condusă de margine de antrenorul Robert Stoica s-a impus în faţa echipei Petrolul `95 Ploieşti cu scorul de 9-3. Pentru C.S.M. Au marcat Râşnoveanu (6), Iosif (2) şi Burchi. 
Continuând seria acestor “amicale”, sâmbătă, 24 iulie, începând cu ora 9:00, micuţii fotbalişti câmpineni au primit vizita colegilor de la C.S. Brazi, joc încheiat cu scorul de 7-6 în favoarea vizitatorilor.
Într-un alt joc de verificare disputat la Filipeşti, în compania formaţiei locale, juniorii lui Robert Opaţchi au debutat şi ei cu dreptul în primul amical al acestei pauze competiţionale. S-au jucat trei reprize a câte 30 de minute fiecare, cu menţiunea că în ultima au fost folosiţi mulţi jucători aflaţi în probe. „Pentru primele două reprize, încheiate cu scorul 2-1 în favoarea noastră, pot spune că sunt mulţumit de nivelul atins de elevii mei. Cea de a treia repriză nu a fost relevantă, întrucat s-au folosit mulţi juniori în scopul de a fi testaţi” - a declarat la final cunoscutul oficial câmpinean.

AMICALE

Petrolul II Ploieşti – C.S.M. Câmpina 1-2 (0-0)

Primul amical al CSM Câmpina a însemnat şi o primă victorie. Aceasta a fost obţinută în faţa echipei de Liga A Prahova, F.C. Petrolul II Ploieşti, meciul disputându-se joi, 22 iulie, pe stadionul “Matizol”. Bine asezaţi în teren, cu un cuplu inedit de mijlocaşi, Ion Burchi – Iulian Budileanu, fotbaliştii câmpineni au avut multe momente bune de dominare, Hromei irosind în prima parte a jocului o mare ocazie de a marca. Debutul reprizei secunde a aparţinut tot oaspeţilor care au şi înscris prin Budileanu, după care antrenorul Burchi a operat mai multe modificări în formula de joc. Chiar dacă ploieştenii, conduşi de pe margine de antrenorul Valentin Negoiţă, au reuşit să egaleze, finalul a fost de partea câmpinenilor care au închis tabela prin Stan Mancu.
Petrolul II Ploiesti: Pandelescu - Banică, Dumitru, Safta, Stan, Mihai, Alanescu, Stoica, Ghinesa, Mirea, Crăciun
C.S.M.: C. Cosmineanu - Gânju, Zidaru, Grigoraş, A. Burchi, Dârstaru, Bej, Budileanu, Hromei, Necula, I. Burchi. Au mai jucat: Marinică, L. Cosmineanu, Mancu, Negoiasă, Mireanu


C.S. Floreşti – C.S.M. Câmpina 3-6 (2-3)

O nouă victorie în dreptul CSM Câmpina s-a consemnat sâmbătă, 24 iulie, pe stadionul din Floreşti. Pe o căldură toridă, în faţa formaţiei locale, Gânju & Co. au obţinut un succes facil, în care Iulian Budileanu şi-a trecut din nou numele pe lista marcatorilor. De altfel, acesta a avut multe momente de “strălucire”, într-o linie mediană unde alături de Ionică Burchi alcătuiesc până în prezent un cuplu perfect. Graţie unui joc ofensiv, presărat cu multe ocazii clare de gol la poarta gazdelor, scorul putea fi unul şi mai mare. Pentru a rezolva şi acest capitol, cel al ratărilor, în următoarele partide vor fi supuşi în probe şi o serie de atacanţi care şi-au manifestat dorinţa să evolueze sub culorile C.S.M. – ului. Celelalte goluri ale formaţiei noastre au fost înscrise de Hromei, Radu şi State.
C.S. Floresti: Marinică – Marin, Buceanu, Feraru, Cordonaş, Zmoleanu, Vlad, Popescu, Dudău, Lungu, Elvis
C.S.M.: C. Cosmineanu - Gânju, Zidaru, Grigoraş, A. Burchi, Stan, State, Budileanu, Hromei, Necula, I. Burchi. Au mai jucat: L. Cosmineanu, Negoiasă, Mireanu, Dârstaru, Radu, Bej, Stoica.
În continuare, până pe 2 august, dată când echipa va “urca” într-un cantonament montan, miercuri este prevăzut un amical contra jucătorilor de la Prahova Nedelea, iar duminică împotriva formaţiei Intersport Filipeşti. Tot la capitolul „amicale“, azi, 27 iulie, elevii lui Robert Opaţchi vor disputa un meci de pregătire în compania echipei similare a Conpetului, iar miercuri, 28 iulie, micuţii fotbalişti antrenaţi de Robert Stoica le vor acorda revanşa celor de la Petrolul ‘95, de data aceasta pe terenul sintetic de la Casa Tineretului.

S-a stabilit “ţintarul”

Criza, dar şi dorinţa de a revigora fotbalul judeţean, au făcut ca mai marii A.J.F. - ului prahovean să stabilească o serie de măsuri organizatorice, care vor intra în vigoare odată cu începerea noului sezon. Dacă Liga A va porni la drum cu un număr de 18 echipe, celelalte eşaloane au avut de suferit modificări. 
Astfel, Liga B are acum trei serii în loc de două, a câte 16 echipe fiecare, iar Liga C numără patru serii, fiecare având în componenţă 16 echipe. Evident, pe noi ne interesează Liga B, acolo unde C.S.M. Câmpina va lupta pentru un loc sub soare. Iată şi ”ţintarul” primei etape, care se va disputa pe 22 august:
C.S. Cornu – C.S. Valea Doftanei
C.S.M. Câmpina – C.S. Băneşti II
Unirea Cocorăşti Colţ – Intersport Filipeşti
Cetatea Coada Izvorului – Carpaţi Sinaia
A.S. Târşorul Vechi – Precizia Breaza
Viitorul Ariceşti _ Gloria Ologeni
A.F.C. Filipeşti - Prahova Nedelea
C.S. Şirna – Prahoviţa Măgureni
Despre felul cum se prezintă seria din care face parte CSM Câmpina, antrenorul Ionică Burchi a declarat: “Seria este abordabilă şi sper ca în primele 10 etape să acumulăm un punctaj maxim. Mă bucur că avem posibilitatea să jucăm pe terenuri mult mai bune ca al nostru.” Legat de cine va emite pretenţii la promovare, acesta a ţinut să precizeze: “ În afară de C.S.M., mai mult ca sigur A.F.C. Filipeşti îşi va depune candidatura. Nu exclud din calcul nici formaţia Carpaţi Sinaia.”

Tabără, la Câmpina, pentru lotul naţional de juniori sub 15 ani

Site-ul oficial al FRF informează că, în perioada 18 august - 1 septembrie, 30 jucători şi cinci oficiali ai echipei reprezentative de juniori sub 15 ani, născuţi în 1996, vor participa la o tabără naţională. Aceasta va avea loc la Câmpina, cazarea tuturor celor 35 de persoane fiind asigurată la Hotelul "Muntenia", care aparţine fostului preşedinte al clubului Poiana Câmpina, Dan Ştefan Chiţu. Conducerea tehnică a echipei reprezentative sub 15 ani este asigurată de Lucian Marinof şi Cătălin Bârleanu, iar în acest an juniorii nu sunt angrenaţi în nici o competiţie oficială internaţională.
Acum, rămâne de văzut în ce măsură la tabăra de la Câmpina îşi vor putea găsi locul în echipa naţională sub 15 ani şi jucători din Câmpina (sau măcar din Prahova), având în vedere că în localitatea noastră sunt două cluburi care se laudă că au sute de copii. 

Ana Badea, locul al treilea la heptatlon

La finele săptămânii trecute, la Bucuresti, s-a desfăşurat finala Campionatului Naţional de Atletism la probe combinate pentru seniori, tineret şi juniori II. Au participat 26 de atleţi, de la 16 cluburi din întreaga ţară. Din Prahova au participat patru sportivi, dintre care trei au luat startul în cadrul probelor de juniori II. În probele feminine, singura atleta prahoveană care a reuşit să urce pe podiumul de premiere a fost Ana Badea, de la Colegiul Tehnic "Constantin Istrati" din Câmpina. Aceasta s-a clasat pe locul al treilea în proba de heptatlon, acumuland 3553 de puncte. Deşi a fost cea mai bună în ultimele două probe ale întrecerii, aruncarea suliţei (29,25 m) şi 800 m (2.48,09 minute), Ana nu a reuşit să recupereze punctele pierdute în special în prima zi a campionatului, fiind nevoită să se mulţumească numai cu acest loc trei. Oricum, o performanţă lăudabilă pentru atletismul câmpinean.

S-a stabilit programul Ligii A Prahova

Asociaţia Judeţeană de Fotbel a stabilit programul pentru Liga A Prahova. Noul campionat va debuta în week-end-ul 14-15 august, la fel ca şi până acum, fiecare echipă fiind liberă să-şi aleagă ziua şi ora în care dispută meciurile de pe teren propriu.
Programul primei etape arată astfel, cu precizarea că mai pot interveni modificări, dacă unele echipe vor ceda locul altora:
Progresul Drăgăneşti - Avântul Măneciu
Petrolul II Ploieşti - CS Băneşti
AFC Brebu - CS Brazi
Petrolul '95 Ploieşti - Unirea Câmpina
Podgoria Vadu Săpat - Caraimanul Buşteni
Tinereţea Izvoarele - Prahova Ploieşti
CS Ceptura - Petrolul Teleajen
Dero Ploieşti - Unirea Urlaţi
CS Floreşti - Victoria Fântânele

20 iulie 2010

CSM Câmpina s-a clasat pe locul III la cupa organizată în memoria lui Gică Ionescu

- fără să piardă niciun meci în timpul regulamentar de joc -

În organizarea clubului C.S.M. Câmpina, duminică dimineaţă, s-a desfăşurat pe arena din incinta căminelor de la Petrol prima ediţie a “Memorialului Gheorghe Ionescu”, care s-a bucurat de prezenţa multor iubitori de fotbal câmpineni şi nu numai. Ei au ţinut să-şi amintească şi cu acest prilej de cel care a fost considerat cel mai bun antrenor pe care l-a avut până acum fotbalul juvenil câmpinean.
De altfel, unul dintre invitaţii speciali ai acestui eveniment sportiv, Alexandru Banu, cel care ani de-a rândul i-a fost un adevărat prieten, cu multă emoţie a declarat: “Mă bucur că noi, cei care cu mai mulţi ani în urmă am făcut ceva pentru fotbalul câmpinean, nu am fost uitaţi. Pe această cale, în numele foştilor jucători de la F.C. Poiana, cei din perioada 1956 – 1970, vreau să mulţumesc conducerii clubului C.S.M. Câmpina pentru această acţiune organizată atât de frumos şi sper că acest început va avea continuitate.”
Rezervată copiilor sub 12 ani, competiţia a avut la start un număr de opt echipe. A fost o competiţie maraton, mai precis timp de 9 ore, Astra I şi II Ploieşti, Petrolul `95 I şi II Ploieşti, H & M Junior I şi II Câmpina, Podgoria Vadu Săpat şi nu în ultimul rând, puştii C.S.M. – ului, au încrucişat armele în dorinţa de a cuceri trofeele puse in joc. Au fost multe meciuri echilibrate, la unele dintre acestea fiind nevoie şi de loteria loviturilor de departajare. În concluzie, competiţia s-a dovedit a fi un real succes, graţie unei organizări ireproşabile. Iată şi istoria din iarbă a acestui turneu:

Grupa A
Astra I Ploieşti - H & M. I Junior Câmpina 0-0
Petrolul II `95 Ploieşti - C.S.M. Câmpina 0-2
Astra I Ploieşti - Petrolul II `95 Ploieşti 1-0
H & M. I Junior Câmpina - C.S.M. Câmpina 0-1
Petrolul II `95 Ploieşti - H & M. I Junior Câmpina 0-1
C.S.M. Câmpina - Astra I Ploieşti 1-1
Clasament:
1. C.S.M. Câmpina 7 p
2. Astra I Ploieşti 5 p
3. H & M. I Junior Câmpina  4 p
4. Petrolul II `95 Ploieşti 0 p

Grupa B
Astra II Ploieşti - H & M. II Junior Câmpina 1-1
Petrolul I `95 Ploiesti - Podgoria Vadu Sapat 0-3
H & M. Junior II Câmpina - Podgoria V. Sapat  0-2
Astra II Ploieşti - Petrolul I `95 Ploieşti 1-0
Podgoria Vadu Sapat - Astra II Ploieşti  1-0
Petrolul I `95 Ploieşti - H & M. Junior II Câmpina 0-1
Clasament:
1. Podgoria Vadu Sapat 9 p
2. H & M. Junior II Câmpina 4 p
3. Astra II Ploieşti  4 p
4. Petrolul I `95 Ploieşti 0 p

Semifinale
C.S.M. Câmpina - H & M. Junior II Câmpina  0-0 (p 1-3)
Podgoria Vadu Sapat - Astra I Ploieşti   1-1 (p 3-4 )
Finala mică
C.S.M. Câmpina (antr. Robert Stoica) - Podgoria Vadu Săpat ( antr. Ion Gica) 1-0
Finala mare
Astra I Ploieşti ( antr. Marius Matei) - H & M. Junior II Câmpina ( antr. Laurenţiu Putinică ) 2-0

Nu trebuie uitată nici prestaţia arbitrului Valentin Marinică din Cornu, care a condus ireproşabil cele 16 partide disputate.
Şi cum după muncă vine şi răsplată, la final a avut loc festivitatea de premiere. În acordurile cunoscutei melodii, “ We are the champions”, Alexandru Banu şi Virgil Guran, preşedintele C.S.M. Câmpina, au acordat cupe primelor trei formaţii care au urcat pe podium. De asemenea, Cristi Preda, preşedintele secţiei de fotbal C.S.M. Câmpina, a acordat premii constând în materiale sportive după cum urmează:

Jucătorul competiţiei: Ionuţ Burchi ( C.S.M. Câmpina )
Cel mai bun portar: Gabriel Stoica ( C.S.M. Câmpina)
Golgeterul turneului: Ciprian Zmedoiu (Podgoria Vadu Săpat)

 În amintirea lui nea Gicuţă!

Cupa organizată de CSM Câmpina a fost dedicată memoriei unuia  dintre cei mai buni antrenori pe care i-a avut fotbalul câmpinean la nivel de copii şi juniori: Gheorghe Ionescu. Nea Gicuţă (foto), aşa cum era cunoscut de  toţi iubitorii de fotbal câmpineni, prin muncă şi pasiune, a lăsat în urmă o generaţie de fotbalişti care, mai mult sau mai puţin, au ajuns în fotbalul de performanţă. A fost şi va fi în continuare un model pentru toţi cei care l-au iubit şi i-au urmat sfaturile.

Cuvântul care înţeapă

Domnilor edili, viitorul copiilor
nu se clădeşte cu borduri şi asfalt

În urmă cu două zile mi-a fost, pentru prima dată, cu adevărat ruşine că trăiesc în Câmpina, de altfel o zonă minunată, lăsată de Dumnezeu, dar batjocorită de oameni. Acest sentiment m-a încercat în repetate rânduri în vremea din urmă, atunci când am văzut măgăriile la care se pretează o seamă de politicieni locali butonaţi din telecomenzile potentaţilor zonei, însă parcă niciodată cu o asemenea intensitate.
Duminică, zeci de copii cu vârste cuprinse între 9 şi 12 ani, însoţiţi de părinţii lor, veniţi din mai multe zone ale judeţului, au participat la cupa pentru fotbal juvenil  organizată de Club Sportiv Municipal Câmpina la „baza sportivă“ din incinta Grupului Şcolar Petrol, eveniment dedicat memoriei celui care a fost cunoscutul antrenorul Gică Ionescu.  Am văzut acolo oameni care iubesc sportul, de la organizatori până la spectatori. Am văzut dorinţa de a le arăta copiilor un drum în viaţă. Am văzut părinţi mândri. Am văzut copii cu lacrimi în ochi, care simţiseră gustul înfrângerii.  Am văzut viitoarele caractere călite în bătălia sportivă. Totul într-un peisaj dezolant, rupt parcă din epoca medievală, unde veselia copiilor şi culorile vii ale tricourilor contrastau dureros cu cenuşiul unui teren de pământ, cu imaginea unei tribune care stă să cadă... 


Mi-a fost ruşine să văd copiii schimbându-şi hainele în ploaie, mi-a fost ruşine să aud glezne fragede trosnind în gropile unui teren desfundat, mi-a fost ruşine să aud comentarii ironice de genul „mai bine jucam pe maidan“ din partea oficialilor altor localităţi!!! Am fost, însă, mândru să aud aprecieri la adresa sportivilor noştri, care nu au făcut Câmpina de râs.
Am plecat de acolo cu gândul la mulţi dintre netrebnicii care vremelnic au ajuns în funcţii administrative de conducere şi care, de ani de zile, se ascund în spatele bordurilor,  al asfaltului şi a te miri căror concerte, instalaţii, hore, balcoane înflorite, cheltuind miliarde, în timp ce educaţia, sportul, cultura sunt înghiţite iremediabil de malaxoarele asfaltatorilor care ar turna bituum, dacă ar putea, şi peste mormintele mamelor lor, pentru câţiva arginţi din banul public.
Despre ce baze sportive, proiecte culturale educaţionale ori şcolare să vorbim, dacă marionetele publice ar fi în stare să facă sensuri giratorii şi pe calea ferată numai să îşi mulţumească stăpânii?!
Aceşti oameni ai deşertăciunilor vor învăţa, poate, într-o zi, că viitorul copiilor nu se clădeşte cu borduri şi asfalt pe străzile unor efemeri alegători, ci cu baze sportive şi programe educaţionale şi culturale, care să transforme individul de mâine în cel ce nu mai schimbă un vot pentru un litru de ulei şi un kilogram de zahăr.
                Florin FRĂŢILĂ

Bazinul de înot începe să prindă contur

În anul 2006, propunerea consilierului local Jenica Tabacu de a fi demarate procedurile pentru realizarea unui bazin de înot didactic în cadrul Căminului Petrol era privită cu destul scepticism. În special de către colegii consilieri. Totuşi, procedurile au fost demarate, iar lucrările se află în acest moment într-un stadiu destul de avansat, investiţia începând deja să prindă contur. 
 
Conform datelor tehnice, bazinul va avea 25 metri lungime şi 12,5 metri lăţime şi o suprafaţă construită de 1.500 mp. Investiţia se ridică la 3,88 milioane lei şi este plătită integral de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin Compania Naţională de Investiţii. Bazinul a fost proiectat de SC Tecon SRL Bucureşti, iar la licitaţia pentru construcţie s-au prezentat 14 ofertanţi. A câştigat SC Lor’ Instal Construct SA Bucureşti, care s-a angajat să termine bazinul în 10 luni. Am discutat cu mai mulţi muncitori care lucrează la acest şantier şi ne-au asigurat că, dacă vremea îi va lăsa să lucreze, ei vor putea termina bazinul în termenul stabilit. Conform documentaţiei tehnice, investiţia ar trebui finalizată la 3 decembrie 2010.

Câmpinenii nu se înghesuie să-şi cumpere locuinţele ANL

Au trecut mai bine de două luni de când ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Elena Udrea, le-a trimis o scrisoare chiriaşilor câmpineni din blocurile ANL, prin intermediul Primăriei, scrisoare în care le recomandă să-şi cumpere cât mai repede apartamentele. Nici unul dintre chiriaşii ANL din Câmpina nu a depus, însă, cerere de cumpărare, cei mai mulţi din cauza problemelor legate de obţinerea creditelor bancare.
În Câmpina există două blocuri construite prin ANL, apartamentele de aici fiind închiriate, în general, tinerelor familii. Este vorba despre blocurile E11 şi E13 de pe Strada Erupţiei. Cu toate insistenţele autorităţilor centrale, oamenii nu au demarat procedurile pentru achiziţionarea apartamentelor, deşi cei mai mulţi dintre ei îndeplinesc toate condiţiile necesare. Ei ar trebui să plătească 407 euro/mp de suprafaţă construită, cu tot cu TVA, deci de la 35.000 euro în sus pentru un apartament. Preţul locuinţei trebuie achitat integral la data semnării contractului de vânzare-cumpărare. Iar dosarul trebuie să cuprindă cererea de finanţare aprobată de banca la care se apelează pentru obţinerea creditului necesar.

Aleşii locali s-au pus pe mers la turci

Deşi îşi propuseseră mai multe deplasări în străinătate, aleşii locali vor fi nevoiţi să se mulţumească doar cu câteva după scandalul creat de plecarea a zece aleşi locali şi angajaţi ai Primăriei în Elveţia. Astfel că, din tot noianul de deplasări externe aprobate, nu s-a mai plecat decât în Turcia, la Kuşadasi, la un seminar organizat prin intermediul Federaţiei Patronatelor Serviciilor Publice. La această acţiune, desfăşurată săptămâna trecută, au fost prezenţi consilierii locali Marian Nistor şi Viorel Bondoc.
În timp ce aceştia se aflau la Kuşadasi, o altă delegaţie câmpineană a plecat tot la turci, la Silivri, localitate cu care Câmpina este înfrăţită şi acolo unde Ansamblul „Ghiocelul” al Casei de Cultură a participat la un festival folcloric internaţional. Delegaţia a fost condusă de viceprimarul Ion Dragomir, iar din ea au mai făcut parte consilierii locali Florin Marcu şi Marian Dulă, precum şi câţiva angajaţi ai Primăriei.

Copiii sinistraţilor din Moldova vor veni în tabără la Centrul Montan al Jandarmeriei Sinaia

Centrul de Pregătire Montană al Jandarmeriei Române din Sinaia va fi gazda a 13 copii proveniţi din familiile ale căror locuinţe au fost afectate de inundaţii în comuna Săuceşti, judeţul Bacău. Şi în 2008, la iniţiativa Jandarmeriei Române, Centrul Montan Sinaia a organizat o tabără pentru 18 copii din aceeaşi localitate, afectată şi atunci, ca şi acum, de inundaţii.
“Dorim să fim în continuare aproape de copii şi familiile lor, iar prin acest gest să uite măcar pentru o săptămână de clipele grele prin care trec. Jandarmii montani au pregătit pentru cei 13 copii, cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani, un program cultural-educativ şi sportiv la muzeele din Sinaia, Buşteni şi Câmpina, la mănăstirile din zonă, drumeţii pe traseele turistice, plimbări cu telegondola şi telecabina, dar şi iniţierea în alpinism sub îndrumarea instructorilor la poligonul alpin Stânca Sf. Ana”, se menţionează în comunicatul de presă remis de Centrul de Pregătire Montană al Jandarmeriei Române din Sinaia. Cheltuielile aferente hranei, transportului pe cablu şi vizitării obiectivelor prevăzute în program sunt suportate de cadrele unităţii.

Zeci de locuinţe din Câmpina şi Poiana Câmpina au fost afectate de potop

Două zile la rând, miercuri şi joi, asupra zonei noastre s-a abătut potopul. A plouat torenţial, o cantitate mare de apă într-un interval mic de timp. Astfel, miercuri, potrivit datelor oficiale, La Câmpina s-au acumulat 49,9 l/mp, iar joi... numai 26,6 l/mp.
În urma acestor ploi abundente, mai multe gospodării din Câmpina (cartierele Muscel şi Câmpiniţa şi Strada Oborului), precum şi din Poiana Câmpina au fost inundate. De asemenea, canalizările pluviale nu au mai făcut faţă şi au refulat, inundând astfel principalele artere rutiere din Câmpina şi pasajul de sub podul de cale ferată de la intrarea în Poiana Câmpina.

Disponibilizări şi la Şcoala de Poliţie

La Şcoala de Poliţie “Vasile Lascăr” din Câmpina există 876 de elevi care vor termina cursurile la 31 iulie 2010, alţi 1.505 elevi constituie promoţia 2011, iar la admiterea din august-septembrie au fost scoase la concurs 1.404 locuri.
 
”Norma didactică aprobată în funcţie de aceste efective de elevi este de 80 profesori. În prezent, noi avem doar 71 şi nici nu ne putem completa norma pentru că au fost sistate angajările. Deci nu se pune problema să plece vreun profesor din şcoală în urma disponibilizărilor”, ne-a declarat comisar şef Constantin Manea (foto), director adjunct pe probleme de învăţământ.
În schimb, în urma discuţiilor purtate de reprezentanţii instituţiei cu chestorul Dan Valentin Fătuloiu, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, s-a stabilit că fiecare unitate de învăţământ a acestui minister va fi afectată de reduceri de personal. Astfel, pentru Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina este vorba de o reducere a personalului cu 25%, după care, celor rămaşi le vor fidiminuate veniturile ... tot cu 25%.
De asemenea, vor dispărea şi o serie de funcţii de conducere din organigrama instituţiei, numai dacă ne referim la faptul că din opt catedre rămân cinci, prin comasare.

Târg de artă în centrul Câmpinei



În week-end-ul recent încheiat, în organizarea Casei de Cultură „Geo Bogza”, pasajul pietonal de „La Ceas” a găzduit un târg de artă. Practic, mai mulţi artişti plastici şi-au prezentat operele într-un cort special amenajat, trecătorii arătându-se mai degrabă interesaţi să privească decât să cumpere... Vremuri de criză?!

Jandarmii câmpineni au marcat Ziua Transmisioniştilor



La 14 iulie se aniversează Ziua Transmisioniştilor, prilej şi pentru unitatea de profil a Jandarmeriei din Câmpina să organizeze o serie de acţiuni. După câteva discursuri şi vizionarea unui film, invitaţii au vizitat unitatea, prilej de plăcute aduceri aminte pentru cei mai mulţi dintre cei prezenţi. La eveniment au fost prezenţi generalul de brigadă Vasile Dospinescu, şeful transmisioniştilor din cadrul Jandarmeriei Române, precum şi foste şi actuale cadre ale unităţii câmpinene.

Spectacol stradal pentru solidaritate şi toleranţă în Europa

Fundaţia Zamolxes a continuat programul său european dedicat solidarităţii şi toleranţei cu un spectacol stradal la care au participat cei 28 de tineri din Grecia, Franţa, Spania, Italia şi România, care au fost prezenţi de-a lungul întregii săptămâni la acest proiect.
Mai ales copiii au fost cei care s-au bucurat de acest inedit spectacol, din care nu au lipsit clovnii, feţele pictate şi multe jocuri interesante.

Marian Ruscu renunţă la revista «Axioma»

- dezamăgit fiind de „aruncarea în derizoriu“ a activităţii sale literare -
  • Superficialitate în validarea şi primirea candidaţilor în Uniunea Scriitorilor din România (USR)
  • Dl. Nicolae Prelipceanu, preşedintele Comisiei Centrale a USR, sfidează prevederile Statutului USR şi ale Filialei Iaşi a USR
  • O fetiţă de... 12 ani a fost primită în USR!
Multă vreme, cu naivitate, am crezut că în Uniunea Scriitorilor sunt primiţi autorii unor valoroase opere literare (prozatori, poeţi, dramaturgi), care îndeplinesc anumite condiţii minimale şi sunt, în acelaşi timp, recomandaţi de membri titulari USR. Eroare!

Recesiunea economico-financiară care a cuprins practic toate domeniile de activitate, a limitat, probabil, numărul locurilor „vacante“ în USR. Însă, de aici şi până la realizarea unei analize pertinente a dosarelor, luându-se în considerare aprecierile şi hotărârile comisiilor teritoriale - lucru care nu s-a realizat după cum ne-a declarat unul dintre candidaţi - este o cale extrem de lungă...
Mai rău, dintr-un condei, dl. Nicolae Prelipceanu „aruncă în derizoriu (poate şi la coşul istoriei literare) tot ce s-a scris, de-a lungul timpului, în multe publicaţii literare din ţară, despre poezia mea de scriitorii şi criticii literari pe care îi descalifică“ - (Marian Ruscu). În schimb, domnia sa a validat candidatura unei fetiţe de... 12 ani!! Când a avut timp această fetiţă să realizeze numărul de cărţi cerut de USR?
Poetul Marian Ruscu, autor a zece volume de poeme, directorul Editurii „Premier“, timp de 15 ani, perioadă în care a tipărit peste 270 de cărţi, director al renumitei reviste „Axioma“ - considerat un adevărat Mecena al acestei publicaţii - este unanim apreciat pentru creaţia sa, atât în ţară, cât şi în străinătate (v. refer. internet). Dintre personalităţile lumii literare româneşti care s-au oprit asupra poeziei lui Marian Ruscu, ne permitem să amintim: criticul şi istoricul literar, prof. univ. dr. Ion Bălu, care într-o amplă prefaţă - „Marian Ruscu şi universul misterios al poeziei“ - la volumul de poeme „În lumea lui mereu - niciunde“, notează: „... Nonconformiste prin lexicul lor «trăznit», agreabile prinm ironic, strălucitoare prin tentă parodică, multe pertinent ludice, poemele lui Marian Ruscu din «În lumea lui mereu - niciunde», tulburătoare prin imagistică şi ideatică subtextuală, emoţionante prin introducerea spre temele esenţial lirice constituie o reală revelaţie; semnul unei autentice înzestrări lirice“.
Din cărţile publicate de poetul Marian Ruscu, selectăm: Schimbare de destin, Deja vu, Urme adânci, Dincolo de gând, La poarta sinelui, Sămânţă de sâmbure, La semence du noyau.
Suntem convinşi că bogata activitate culturală prestată de distinsul şi iubitul nostru coleg Marian Ruscu, eforturile financiare depuse, entuziasmul, realizarea unui admirabil colectiv redacţional, vor găsi răsunetul dorit la Comisia Centrală a USR, iar rezultatul final va stimula demararea unei noi etape a revistei Axioma“.
            Theodor MARINESCU

O profesie periculoasă – muzeografia. „Hoţul de la Brukenthal”

Trăia Profesorul Simache. Într-o Duminecă, trece pe la Muzeul Hasdeu D-l Virgiliu Teodorescu – Directorul Muzeului Arhivelor Statului din Bucureşti. „Ştii că mai trăeşte Eugenia Dragomirescu, soţia lui Iuliu Dragomirescu ? Pe strada Plevnei, în Bucureşti.” Alte amănunte nu mi-a mai dat.
A doua zi dimineaţa, eram în Bucureşti.
De la Gara de Nord, Calea Plevnei nu era prea departe. Dar, fiindcă Iuliu Dragomirescu – legatarul universal al moştenirii lui B.P.Hasdeu – locuise în Bucureşti încă de la sfîrşitul secolului (al XIX-lea, trebue să spun acum), mi-am zis că e bine s-o iau de la capul străzii, şi nu de la coadă. Am început de la Podul Izvor, peste care, în Dealul Mihai Vodă, se aflau Arhivele Statului. În dreapta, pe Plevnei, era şi mai este Teatrul Bulandra. În stânga, la numerele fără soţ, blocuri. Norocul îi slujeşte pe cei deştep(ta)ţi. Sunând la numărul 3, s-a deschis o fereastră de la parter, din stânga uşii, în cadrul căreia a apărut o bătrânică distinsă.
– Ce doriţi ?, m-a întrebat.
– Sunt de la Muzeul Hasdeu şi o caut pe Doamna Dragomirescu.
– A, v-a trimis Domnul Simache ! Aşteptaţi puţin.
A închis fereastra, a coborît treptele din hol şi mi-a deschis.
M-a poftit înlăuntru, m-a prezentat surorilor sale, la fel de în vârstă şi ele – una era soţia arhitectului Creangă, al cărui portret mare, în ulei, mai degrabă în stilul clasic al secolului XIX, decât al timpului în care fusese pictat, străjuia sever în salon – şi mi-a spus:
– Da’ să ştiţi că nu mai am mare lucru. I-am dat tot lui Simache. Mai am doar câteva cărţi. (Şi farfuriile decorative, m-am gândit eu, uitându-mă pe pereţi.) În rest, arhiva soţului meu.

Unii cu mapa, alţii cu sapa

Aşa cum se cunoaşte, C.S.M. – ul a suferit şi suferă în continuare de lipsa unui stadion cu un gazon cât de cât acceptabil. Din păcate, fără a găsi “înţelegere” la cei care pot face ceva în această direcţie ( inclusiv la aceia care se cred “mari” conducători în fotbalul câmpinean), Gânju & Co. vor trebui să evolueze în continuare pe stadionul “Petrol”. Nu ne ferim să spunem că acesta, prin suprafaţa sa de joc, reprezintă o bilă neagră asupra imaginii sportului câmpinean, şi de ce nu, asupra oraşului nostru. Oare până când?
Aşa cum s-a mai procedat, adică pe cont propriu, în aceste zile se încearcă regazonarea unor mici porţiuni , însă acest efort are toate şansele să fie unul egal cu zero. În lipsa unui teren de antrenament, pe acest stadion evoluează şi fotbaliştii clubului H.M. Junior, ori în aceste condiţii vom asista la o degradare rapidă a gazonului. Totuşi, chiar şi aşa, este de neînţeles gestul conducerii clubului mai sus amintit, acela de a sta deoparte, de a nu se implica în această acţiune.

CSM a sunat adunarea!

După ce joi, 15 iulie,  antrenorul Ionică Burchi a sunat adunarea lotului de seniori al CSM Câmpina, primele şedinţe de pregătire au avut un caracter de acomodare la efort. De altfel, cunoscutul oficial câmpinean, după ce şi-a expus punct cu punct programul de pregatire, şi-a avertizat elevii că nu va face nicio concesie în cazul când vor exista abateri. “ Avem un obiectiv clar, acela al promovării, iar cine nu va face faţă, va pleca acasă “, a precizat Ion Burchi.

Cum majoritatea jucătorilor sunt elevi, iar vacanţa încă nu s-a terminat, antrenamentele se vor desfăşura zilnic, iar intensitatea acestora va fi progresivă mai ales în planul acumulărilor de ordin fizic. Până la cantonamentul programat pe 2 august, la Valea Neagră, vor exista şi câteva meciuri de verificare, toate susţinute în deplasare. S-a preferat acest lucru deoarece, aşa cum am mai anunţat, o parte din suprafaţa de joc a stadionului “Petrol” a fost regazonată.
În privinţa noutăţilor, pe lângă Iulian Budileanu, la această oră se mai află în probe încă doi jucători. Primul, este un atacant de 25 de ani, Adrian Gheorghe, care în sezonul trecut a îmbrăcat tricoul formaţiei Stejarul Goruna, iar cel de al doilea se numeşte Alexandru Mireanu, un mijlocaş de 21 de ani care a început fotbalul la F.C. Poiana Câmpina. În următoarele zile, în mod sigur vor mai apărea şi alţi fotbaliştii asupra cărora Burchi se va pronunţa dacă merită să rămână sau nu. Un bun prilej pentru acesta va fi peste câteva zile, atunci când C.S.M. - ul are programat un prim amical, pe stadionul din Floreşti, în compania formaţiei locale.

Nu au rezistat decât o repriză

Unirea Câmpina – Petrolul Ploieşti 0-5 (0-1)

Vreme de plajă sâmbătă dimineaţă la Câmpina, acolo unde Petrolul Ploieşti şi-a continuat periplul de jocuri amicale prin judeţ. A fost ultimul joc amical înaintea stagiului de pregătire centralizată de la Predeal, care va începe luni.
Petrolul Ploieşti nu a avut absolut nici o emoţie în faţa câmpinenilor de la Unirea şi de altfel nici nu s-au întrebuinţat decât undeva la 40% din capacitatea lor. De partea cealaltă, câmpinenii - aflaţi la primul meci cu Mircea Hagianu pe banca tehnică - nu au avut nici o ocazie reală de gol, iar dacă în primele 44 de minute au păstrat un oarecare echilibru, în repriza secundă au mai trecut de mijlocul terenului doar în câteva rânduri.
Golurile au fost marcate de Bozga (45), Panc (53), Benga (57), C. Stoica (74), Stănescu (87).
Partida a fost arbitrată de Mihai Amorăriţei - Dragoş Pantilie (Câmpina), Daniel Avram (Băneşti).


Muzică de "bip-uri" la staţie!
În pregătirea jocului amical cu Petrolul Ploieşti a intrat şi staţia de amplificare, de altfel o prezenţă obişnuită la jocurile de pe teren propriu ale Unirii Câmpina şi în campionatul trecut. Numai că, la un moment dat la staţie a cântat şi... BUG Mafia. Nici o problemă, numai că a fost una dintre acele melodii cu multe cuvinte care încep cu litera "p", cuvinte imposibil de reprodus şi pentru care de obicei se folosesc "bip-urile". Nu s-au folosit! Astfel încât acele cuvinte au răsunat pe întreg stadionul. Un stadion în tribunele căruia se aflau mulţi copii, dar şi multe doamne şi domnişoare.

Petroliştii au jucat în maiouri!
Ploieştenii au ieşit la încălzire în nişte maiouri albastre. După cuvenita încălzire, ne aşteptam ca orice echipă care se respectă să se afişeze în echipamentul său obişnuit de joc. Numai că, surpriză! Elevii lui Vivi Răchită au jucat în aceleaşi maiouri! Este adevărat că era foarte cald, dar respectul se câştigă şi din lucruri mărunte...

Unde e terenul de antrenament?
Diriguitorii clubului câmpinean au încercat să se ridice la nivelul unui meci cu formaţia fanion a judeţului, Petrolul Ploieşti, chiar dacă era vorba doar de un joc amical. Au scris cu var pe teren numele celor două echipe şi ale celor doi antrenori, poate şi pentru că tabela de marcaj nu mai este funcţională de ani buni... În schimb, a surprins neplăcut maidanul cu ciulini şi bălării situat imediat în stânga după ce pătrunzi în arenă, practic, între terenul propriu-zis şi stradă. Acolo, diriguitorii clubului câmpinean se lăudau în iarnă că vor face un teren de antrenament, acesta fiind unul dintre principalele motive invocate pentru a nu mai permite desfăşurarea antrenamentelor arbitrilor din Câmpina. Se vede şi în imagine, s-a amenajat un teren de toată frumuseţea...
Petrolul nu a mai venit cu fan-shop-ul
Ploieştenii anunţaseră cu surle şi trâmbiţe că vor veni la meci cu fan-shop-ul mobil. Nu au mai venit... Explicaţia a fost oferită de Octav Preda, lider al galeriei ploieştenilor. "Nu am mai adus şi fan-shop-ul mobil, pentru că la Urlaţi am vândut materiale promoţionale doar de vreo 200.000 lei vechi. Totuşi, ne-am propus ca, într-una din zilele viitoare, să venim în centrul Câmpinei cu acest fan-shop mobil, pentru cei care vor să achiziţioneze produse cu însemnele Petrolului".

... dar au venit cu galerie!
Dacă Petrolul Ploieşti nu a venit la Câmpina şi cu fan-shop-ul mobil, în schimb, au venit cu o galerie. Chiar dacă nu foarte numeroasă, galeria "lupilor galbeni" s-a făcut repede simţită, profitând şi de apatia suporterilor localnici. Membrii galeriei au cântat, aplaudat şi dansat pe aproape tot parcursul meciului. Iar când s-au încins, s-au stropit cu apă. Şi au continuat să cânte.

Atleta Aniţa Dumitraşcu, locul 7 la "Naţionale"

Pe stadionul "Iolanda Balaş Soter" s-a disputat, pe 11 şi 12 iulie, Campionatul Naţional de Atletism la probe combinate, rezervat juniorilor I şi III. Au participat 37 de atleţi (20 la feminin şi 17 la masculin) de la 17 cluburi, printre care s-au regăsit şi trei sportivi prahoveni. De la CS Petrom Ploieşti au participat Alexandra Stan (juniori I) şi Răzvan Constantinescu (juniori III), iar de la Colegiul Tehnic "Constantin Istrati" Câmpina a concurat Aniţa Dumitraşcu (juniori III).
În competiţia la care a participat Aniţa Dumitraşcu, cea de hexatlon (80 m garduri, săritura în înălţime, 200 m, săritura în lungime, aruncarea greutăţii, 800 m), lupta pentru accederea pe podiumul de premiere a fost foarte strânsă. Specialistă a probei de săritură în înălţime, la care s-a situat pe locul al doilea (1,59 m, 724 p), Aniţa a încheiat campionatul pe locul al şaptelea, la aproape 600 de puncte de primele trei poziţii. Chiar dacă aceasta a reuşit un rezultat bun în penultima probă a competiţiei, cea de aruncare a greutăţii (10,15 m, 539 p), la care a încheiat pe locul al patrulea, nu a putut recupera distanţa care o despărţea de adversarele din faţa sa, în ultima zi a întrecerilor, totalizând 3234 de puncte.

13 iulie 2010

Ce fac doi bugetari din administraţia locală în vreme de criză?


Sunt vremuri tot mai grele, criza economică făcându-şi simţită prezenţa din ce în ce mai puternic. Una dintre cele mai afectate categorii socio-profesionale este cea a bugetarilor, ale căror venituri sunt diminuate cu 25%. Asta pe lângă pierderea unor sporuri destul de semnificative. Cu toate acestea, sunt bugetari în administraţia câmpineană pentru care criza pare a nu fi o sperietoare. Ce fac ei când li se reduce salariul? Îşi cumpără maşini de teren! Este vorba despre Alin Moldoveanu, consilier personal al primarului Horia Tiseanu şi şef de cabinet al deputatului Florin Anghel, dar şi despre Marian Nistor, consilier local şi şef al Serviciului de Exploatare a Pieţei Centrale. De parcă s-ar fi vorbit, amândoi şi-au luat la un interval destul de scurt acelaşi tip de automobil – Nissan Qashqai, al cărui preţ este cuprins între 12.000 şi 15.000 euro, plus TVA, în funcţie de dotări. Problema n-ar fi cea a banilor. Poate că le-au dat bani părinţii, poate au cumpărat maşinile prin Programul „Rabla”, poate au existat alte soluţii. Însă, momentul a fost foarte prost ales, iar într-un oraş mic, precum Câmpina, asta înseamnă expunere inutilă. Şi un deserviciu adus partidului din care cei doi fac parte, dar şi sistemului bugetar... greu încercat de măsurile Cabinetului Boc.

Rafinăria se închide, iar salariaţii vor fi concediaţi!

Criza economică loveşte serios – poate chiar mai grav decât se aştepta – localitatea noastră. După ce fabrica de ciorapi „Elca” şi-a închis definitiv porţile, începând cu 1 august se închide şi Rafinăria „Steaua Română”, iar 344 din cei 360 de salariaţi ai societăţii vor fi concediaţi, ceilalţi urmând să se ocupe de pază şi conservarea utilajelor. Astfel, după ce timp de 20 de ani Câmpina s-a mândrit cu faptul că nu s-a închis nici una dintre marile întreprinderi care funcţionau înainte de 1989, iată că, într-un interval foarte scurt, două dintre ele sunt puse pe butuci.
În cazul Rafinăriei „Steaua Română” lucrurile sunt ceva mai complexe, iar problemele acesteia nu sunt noi. La începutul anului trecut, când au început să se acutizeze problemele financiare, rafinăria avea 410 angajaţi. Jumătate dintre ei au intrat în şomaj tehnic din ianuarie 2009, iar cealaltă jumătate, trei luni mai târziu, în aprilie 2009. Între timp, 40 dintre salariaţii rafinăriei şi-au găsit alte locuri de muncă ori s-au pensionat.
Liderul de sindicat din cadrul Rafinăriei, Gheorghe Sandu, ne-a declarat că sindicatul a primit de la conducere un proiect de concediere colectivă. Acum se parcurg etapele preliminare, iar oamenii vor fi disponibilizaţi de la 1 august. “Un proiect similar am primit şi anul trecut, dar atunci nu s-a mai pus în practică pentru că s-a găsit soluţia cu şomajul tehnic. Actualul proiect de concediere îi vizează pe aproape toţi angajaţii. Nu ştiu ce se va întâmpla şi cum se vor rezolva problemele, dacă se vor rezolva. Trebuie să se ocupe cineva de conservarea utilajelor şi de pază”, ne-a spus Gheorghe Sandu. Astfel, la 115 ani de la înfiinţare, rafinăria câmpineană îşi va închide porţile. Cine mai urmează?

În administraţia publică locală, doar Poliţia Comunitară va fi afectată de disponibilizări

În jurul Poliţiei Comunitare a existat mai mereu o dispută generată de numărul mare al angajaţilor din acest serviciu. Pe de o parte, reprezentanţii Poliţiei Comunitare, dar şi cei ai Executivului, au susţinut că numărul agenţilor este prea mic şi nu poate acoperi întregul municipiu cu patrule care să acţioneze 24 de ore din 24. Pe de altă parte, unii consilieri locali, printre care ar fi de aminitit Gheorghe Tudor, fost primar şi viceprimar, dar şi alţii, au susţinut mereu că sunt prea mulţi agenţi comunitari şi nu se vede asta pe teren, fiecare parte având propriile argumente.
Această dispută a fost rezolvată de Guvernul României, prin Ordonanţa de Urgenţă 63/2010 referitoare la stabilirea normativelor de personal din administraţia publică locală. În urma apariţiei acestui act normativ, Prefectura a transmis către Primăria Câmpina o adresă prin care este comunicat numărul maxim de posturi admise pentru administraţia locală câmpineană: 236 în aparatul propriu al primarului, 37 la Poliţia Comunitară şi 6 la Biroul de Evidenţă Informatizată a Populaţiei. În aceşti indicatori nu intră Serviciul de Exploatare al Pieţei Centrale (24 de angajaţi), Casa Tineretului (18 angajaţi) şi Casa de Cultură (7 angajaţi), instituţii care au personalitate juridică distinctă. De asemenea, salariaţii de la creşă şi de la cabinetele medicale şcolare nu sunt afectaţi de prevederile acestei ordonanţe a Guvernului.
În prezent, în aparatul de specialitate al primarului există 199 de funcţionari publici, deci sub numărul stabilit prin ordonanţă. În aceste condiţii, salariaţii din Primăria Câmpina nu vor fi afectaţi de disponibilizări. În schimb, vor fi probleme la Poliţia Comunitară. Guvernul a stabilit că trebuie să rămână un poliţist la mia de locuitori, deci din cei 85 de angajaţi câţi există acum la Câmpina vor trebui să rămână 37 cu tot cu conducere.

Altfel de probleme la Evidenţa Populaţiei
Juriştii Primăriei Câmpina au discutat mult pe tema adresei sosite de la Prefectură în baza Ordonanţei Guvernului privind stabilirea normativelor de personal din administraţia publică locală. Cele mai serioase probleme de interpretare a OUG 63 par a fi la stabilirea normativului de personal pentru Biroul de Evidenţă Informatizată a Populaţiei. S-a stabilit un număr maxim de 6 angajaţi, ţinându-se cont doar de populaţia municipiului Câmpina, dar fără a se ţine seama şi de faptul că acest birou deserveşte şi comunele limitrofe. În aceste condiţii, juriştii Primăriei Câmpina au întocmit o adresă către Prefectură în care solicită luarea în discuţie a acestei situaţii şi reevaluarea numărului maxim de persoane care pot fi angajate la acest birou, ţinându-se cont şi de populaţia comunelor limitrofe.

Numărul şomerilor a scăzut, dar...

La sfârşitul lunii iunie, în evidenţele Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă figurau 1.204 şomeri câmpineni, 850 dintre aceştia fiind indemnizaţi, iar 354 neindemnizaţi. Rata şomajului era de 4,7%, cu 0,2% mai mică decât la finele lunii mai. Cu toate acestea, nu sunt perspective prea roze pentru reducerea semnificativă a şomajului în municipiu, având în vedere că în foarte scurt timp se vor mai adăuga peste o sută de angajaţi de la Elca şi cei 344 de salariaţi de la Rafinărie. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că a expirat perioada de indemnizare pentru absolvenţii anului trecut.
Pe lângă Câmpina, ALOFM are în aria sa de competenţă alte 21 de localităţi, cuprinse între Azuga şi Filipeşti de Târg. Rata şomajului calculată pentru toate aceste localităţi este de 5,5%. 
Iată situaţia în localităţile din jurul Câmpinei:
- Breaza – 4,8%
- Băneşti - 5,4%
- Brebu – 6%
- Cornu – 3,5%
- Poiana Câmpina – 5,1%
- Proviţa de Jos – 5,6%
- Proviţa de Sus – 5%
- Măgureni – 4,6%
- Şotrile – 9,2%
- Telega – 5,9%
- Valea Doftanei – 5,3%
La nivelul judeţului Prahova, rata şomajului este de 9,3%, cu 0,3% mai mică decât în luna mai. Dintre cei 29.137 de şomeri înregistraţi la AJOFM, 20.293 mai sunt indemnizaţi. Cei mai mulţi şomeri sunt în mediul rural – 15.555 persoane.

Cursuri gratuite pentru şomeri

În această perioadă au început sau urmează să înceapă mai multe cursuri de calificare pentru şomeri. Astfel, de joi, 8 iulie, la Sinaia, au început cursuri de bucătari, ospătari şi operatori introducere şi validare date, cu o durată de 16 săptămâni. Începând cu  21 iulie, la Ploieşti, începe un alt curs de calificare pentru bucătari, iar din 26 iulie, tot la Ploieşti, demarează un alt curs de confecţioneri textili, cu o durată de 10 săptămâni. La ambele cursuri pot participa gratuit şomerii, indemnizaţi sau nu, dar înregistraţi. Mai mult, celor care sunt din afara celor două localităţi unde au loc cursurile li se decontează transportul.

Complexul rezidenţial de lângă Şcoala de Poliţie prinde contur

Nu cu foarte mult timp în urmă, administraţia câmpineană primea o lovitură în momentul în care Ministerul Administraţiei şi Internelor anunţa demararea procedurilor pentru construirea unui cartier rezidenţial pe terenul de lângă Şcoala de Poliţie. Un teren uriaş, pe care pusese ochii şi administraţia locală. Dar 77.425 mp au fost daţi Şcolii de Poliţie, pentru cartierul rezidenţial şi au mai rămas aproape 70.000 mp despre care nimeni nu mai spune nimic. Ar fi buni şi aceştia pentru noi investiţii ale administraţiei locale, dar documentele s-au blocat undeva pe traseul dintre Primăria Câmpina şi Ministerul de Interne. În tot acest timp, proiectul lansat de minister a demarat rapid, iar pe cei 77.425 mp va apărea un complex rezidenţial cum nu mai există altul în Câmpina, dar la care nu au acces decât cadrele MAI. 
Potrivit informaţiilor postate pe site-ul Şcolii de Poliţie, s-a luat decizia construirii a 132 de locuinţe, din care 112 individuale (case) şi 40 colective (în două blocuri, cu apartamente cu 2 şi 3 camere). Până acum, 109 persoane s-au înscris pe listă pentru a beneficia de o locuinţă în viitorul cartier rezidenţial.
Oferta finală de preţ prezentată de dezvoltator este: 588 euro/mp, fără TVA, pentru imobilele locuinţe individuale, cu regim de înălţime parter şi etaj şi 504 euro/mp, fără TVA, pentru imobilele locuinţe colective – blocuri, cu regim de înălţime parter şi 4 etaje. Din cele 109 persoane înscrise în program, 20 au optat pentru locuinţele colective, 22 - pentru locuinţa individuală cu amprenta la sol de 80 mp, 12 persoane - pentru locuinţa individuală cu amprenta la sol de 100 mp şi 13 persoane pentru locuinţa individuală cu amprenta la sol de 120 mp.

Cuvântul care înţeapă

Suntem un popor sau o naţiune?

Nu cu mult timp în urmă, un amic m-a întrebat neaşteptat de frust: „Ce vei face în ziua în care o să înţelegi că noi, românii, nu suntem decât un simplu popor care aşteaptă totul de la conducători şi nu o naţiune, cu propriu-i destin, capabilă să reacţioneze?“ În primul moment am vrut să mă ridic de la masa cafenelei unde ne aflam, să-i arunc două vorbe de dulce şi să plec, pentru că naţionalistul din mine suportă cu greu astfel de idei, până la urmă antiromâneşti. Apoi m-am aşezat mai comod în fotoliul de piele şi-am răspuns încolţit de gândul că poate are dreptate: „Voi reîncepe să scriu despre oameni, năravuri, conducători măcinaţi de corupţie şi nesimţire, cetăţeni al căror propriu destin nu mai figurează nici măcar pe lista lor de priorităţi şi nu în cele din urmă despre conceptele de naţiune, pe care nu avem dreptul să le uităm atunci când îi învăţăm pe copiii noştri“.
Zâmbetul puţin ironic al amicului mi-a stricat toată ziua. Aş fi dorit să merg mai departe cu discuţia şi să-i spun că o mare parte din istoria neamului nostru ne recomandă drept o naţiune care nu s-a lăsat călcată pe gât, însă imaginile recente ale românilor care nu sunt capabili nici măcar să protesteze împotriva unui regim bolnav m-au făcut să-mi ţin gura închisă. Am plecat de acolo cu gând să ies din rândul resemnaţilor şi să mă alătur celor, destul de puţini, care încă mai cred că în ţara asta se poate schimba ceva, care încă mai cred că destinul nostru este acela al unei naţiuni.
Voi încerca, prin forţa cuvântului scris, să mai îndrept câte ceva aici, în jurul meu, în zona în care m-am născut şi am ales să trăiesc. Nu accept gândul că fiul meu de 9 ani va ajunge peste câţiva ani să părăsească ţara sau, mai rău, să regrete că s-a născut român.  (Florin FRĂŢILĂ)

Ce aţi votat şi ce a ieşit!

După doi ani de la ultimele alegeri locale, adică la jumătatea actualului mandat, am considerat oportun să vedem în ce condiţii votul din iunie se mai reflectă în structurile alese ale Câmpinei. De asemenea, vom arunca o privire retrospectivă asupra principalelor evenimente, dar vom vedea şi ce mai fac cei care la 1 iunie 2008 v-au cerut votul.

Au fost zece pentru funcţia de primar...
În lupta pentru fotoliul de primar de la „Casa cu Grifoni” s-au înscris zece candidaţi. Aceştia au fost: Horia Tiseanu (PD-L), Victor Bercăroiu (PSD), Nicolae Stoian (PPPS), Elvis Arghir (PNL), Jenica Tabacu (PIN), Răzvan Petricică (PRM), Traian Drăguşin (PNG-CD), Constantin Filipescu (UPSS), Dan Gavrilescu (PNŢ-CD), Alin Moldoveanu (PNDC).
Ce mai fac ei în acest moment? Să încercăm o succintă trecere în revistă:
Horia Tiseanu (4.662 voturi, 33,83%, turul I; 10.359 voturi, 69,17%, turul al II-lea) a câştigat al doilea mandat de primar, după un al doilea tur aspru disputat cu... Alin Moldoveanu, dar a beneficiat de sprijinul... PSD şi PIN. Conduce organizaţia locală a PDL.
Victor Bercăroiu (2.018 voturi ,14,64%) a revenit la funcţia de manager al societăţii al cărei şi patron este – Mercantis BIG. Implicarea sa politică a fost din ce în ce mai... discretă.
Elvis Arghir (939 voturi, 6,81%) după ce a obţinut voturile pe care le obţinea în mod tradiţional, s-a mulţumit cu mandatul de consilier local, pentru ca, în primăvara acestui an, să rămână fără susţinerea politică a PNL, partid a cărei conducere este alta decât cea din vara anului 2008.
Jenica Tabacu (1.742 voturi, 12,64%) după ce a avut o contribuţie importantă la înclinarea balanţei din turul al doilea în favoarea lui Horia Tiseanu, Jenica Tabacu a devenit – practic – city-manager, dar cu numele de coordonator al programelor culturale. A deranjat pe cine nu trebuia şi a devenit brusc incompatibilă, astfel încât a fost nevoită să plece din Consiliul Local se dedice activităţii de la Muzeul „Hasdeu.
Răzvan Petricică (264 voturi, 1,91%) a devenit din primul nume al PRM, doar un... soldăţel anonim printre liberali.
Traian Drăguşin (231 voturi, 1,67%) a ratat şi intrarea în Consiliul Local, adevărata sa „miză”. A părăsit PNG-CD şi a revenit la PC şi s-a arătat sporadic în colaborarea sa instituţională cu PSD. Unele surse susţin că este foarte aproape de a fi înlăturat din fruntea PC, care caută figuri tinere, noi, care să aducă mai multe voturi peste doi ani.
Dan Gavrilescu (291 voturi, 2,11%) medicul ţărănist a rămas preşedinte al acestei formaţiuni politice până cu puţin timp înaintea alegerilor prezidenţiale, atunci când sprijinul anunţat de ţărănişti pentru Băsescu l-a determinat să părăsească partidul şi să iasă, practic, de pe scena politică locală.
Alin Moldoveanu (3.339 voturi, 24,23%, turul I; 4.486 voturi, 29,95%, turul al II-lea) după ce s-a războit cu Tiseanu, a schimbat complet macazul şi, odată cu trecerea lui Florin Anghel la PDL, a devenit cel mai mare susţinător al primarului în Consiliul Local. Iar bomboana pe colivă a venit relativ recent, atunci când a demisionat din Consiliul Local, pentru a deveni consilierul personal al lui Tiseanu! Adică al celui pe care-l tocase mărunt înaintea alegerilor din 2008 şi-l ameninţase inclusiv cu DNA!
Nicolae Stoian (78 voturi, 0,56%) şi Constantin Filipescu (173 voturi, 1,25%) nu au contat în această bătălie şi s-au reîntors în anonimatul politicii locale.