27 iulie 2010

Teren cu 12,51 euro/ mp pentru directorul Direcţiei de Investiţii din Primăria Câmpina?!

Pe ordinea de zi a şedinţei de joi a Consiliului Local se află şi un punct care poate părea banal – scoaterea la vânzare a unui teren. Sunt atâtea terenuri pe care le-a dat sub diverse forme administraţia locală, încât ce mai contează unul în plus sau în minus, mai ales că nici suprafaţa nu este foarte mare?!
Solicitantul acestui teren este Anica Pripoae, nimeni alta decât mama directorului Direcţiei de Investiţii din cadrul Primăriei Câmpina, Eliza Oprescu. Aceasta doreşte să cumpere terenul din vecinătatea locuinţei sale de pe Strada I.H. Rădulescu, chiar deasupra Şipotului. Numai că, pe terenul respectiv se află o casă, ce-i drept foarte derăpănată, în care locuieşte o persoană în vârstă. Ei bine, Eliza Oprescu – pe numele mamei sale - vrea să cumpere acest teren de la instituţia la care lucrează, obligându-se să întreţină persoana care locuieşte acolo până la sfârşitul vieţii acesteia. Şi pare a fi chiar un act de binefacere. Administraţia locală a luat foarte în serios cererea directorului Direcţiei de Investiţii şi s-a făcut chiar şi o evaluare a terenului respectiv. Iar de aici vine surpriza: evaluatorul a stabilit că preţul terenului în zona respectivă este de 12,51 euro/mp! Problema şi mai gravă ar fi alta – dacă şi Consiliul Local va aproba acest preţ derizoriu. Iar dacă va fi aşa, se va face o mare nedreptate altor câmpineni, oameni de rând, care nu lucrează în Primărie, care nu au relaţii în Consiliul Local, care au dorit o bucăţică de teren şi au fost nevoiţi s-o cumpere chiar şi cu 100 euro/mp în zone mult mai proaste. Şi tot pe baza exercitării dreptului de preempţiune, aşa cum face Eliza Oprescu, prin intermediul mamei sale. Şi ne reamintim de nenumăratele cazuri în care unii cetăţeni au dorit să-şi achiziţioneze terenurile de pe lângă case, unde oricum nu venea nimeni altcineva cu vreo ofertă, terenuri destul de mici şi pentru care Consiliul Local a cerut sume nejustificat de mari.  
Eliza Oprescu şi poveştile din jurul ei...
În jurul directorului Direcţiei de Investiţii din Primăria Câmpina sunt ţesute multe poveşti. Despre unele se spune că nu sunt deloc adevărate, despre altele se spune că... nu iese fum fără foc. Terenul pe care are actualmente Eliza Oprescu locuinţa – şi care este tot pe numele mamei sale, Anica Pripoae – a fost obţinut tot de la stat şi tot la un preţ... aproape sfidător. Mai mult, garajul care se află în faţa casei – şi care este neterminat – a fost realizat de firma familiei Mihart (fie că s-a numit CAM, fie că s-a numit Hamirt), iar autorizaţiile au fost obţinute mult după ce s-a realizat garajul în stadiul actual. De asemenea, vecinii şi cunoscuţii Elizei Oprescu susţin că la modernizarea casei sale au lucrat salariaţi de la firma Matei Construct. Ambele construcţii s-au realizat în perioada în care cele două firme lucrau la repararea străzilor în Câmpina şi se spune că există o legătură directă între grosimea stratului de asfalt pe care cele două firme le turnau şi calitatea lucrărilor executate de oamenii aceloraşi firme la casa Elizei Oprescu. Şi ar mai fi unele lucruri de spus, dar acuzaţiile care i se aduc neoficial de către unii cetăţeni sau firme sunt mult prea grave şi atâta vreme cât oamenii nu sunt dispuşi să vorbească pe... documente, e greu de demonstrat dacă au sau nu dreptate.

În loc de concluzie...
Nu spunem că este interzis ca un salariat al Primăriei Câmpina să beneficieze de un teren scos la vânzare de instituţia la care lucrează, chiar dacă o face prin intermediul unui membru al familiei sale. Problema este, după cum spuneam, preţul terenului, de numai 12,51 euro/ mp. Un preţ la care nici măcar evaluatorul n-ar fi ajuns dacă terenul nu ar fi fost pentru un director al Primăriei. Poate, totuşi, consilierii locali îşi vor aminti la timp că reprezintă interesele tuturor câmpinenilor, nu ale anumitor persoane.

Cuvântul care înţeapă

„În oraşul ăsta avem o ... Dulă de cultură“

De ceva vreme mi-am făcut un obicei de a-mi bea cafeaua cu prietenii la cafeneaua din centru, după părerea mea un fel de „Capşa“ a zilelor noastre, unde auzi şi vezi, fără să vrei, fel de fel de chestii.
Acolo se întâlnesc, fie că au treabă, fie că nu, politicieni, oameni de afaceri, sportivi, culturnici, muzicanţi, plebei, fâţe cu fustiţe multicolore, şmecheri de centru şi uneori chiar primari. A propos! L-am văzut acolo şi pe Tiseanu al nostru. Drept este, invitat ad-hoc de nişte rivali politici.
Efortul de a afla lucruri interesante în cafenea nu este prea mare, având în vedere năduful multora dintre cei care se strâng în jurul unei ceşti aburinde ori a unui pahar răcoritor de bere. Aşa s-a întâmplat şi în cazul unui muzicant  local cunoscut, care şi-a povestit supărarea începând cu o propoziţie plină de haz: „Băi băieţi, în oraşul ăsta avem o... Dulă de cultură!“ Şi-apoi omul, vădit marcat, a povestit cum ar fi venit şeful Comisie de Cultură din Consiliul Local, colonelul în rezervă Marian Dulă, să-i înveţe pe ei (membrii trupei) cum să îşi pregătească spectacolul aniversar de 45 de ani de existenţă al celei mai cunoscute formaţii de muzică din Câmpina - Meteor. Asta dacă vor să profite de o finanţare de 40 de milioane lei vechi de la Primărie. „Am simţit că ni se urcă sângele în cap când îl auzeam pe colonel vorbind despre începutul şi finalul spectacolului unde, după mintea lui, ar fi trebui să vorbească nu ştiu ce politicieni“, a mai adăugat muzicantul.
Curios să aflu sfârşitul acestei poveşti, l-am întrebat care a fost reacţia lor de artişti consacraţi în sute de spectacole pe scenele ţării. „Am refuzat orice fel de implicare a Primăriei şi am hotărât ca sărbătoarea de 45 de ani de existenţă a Meteorului să fie un spectacol liber, finanţat de noi, membrii trupei“.
Nu vă mai spun ce comentarii au urmat pe această temă care, vrând-nevrând, s-au extins la mai multe aspecte ale vieţii culturale din Câmpina. S-a vorbit despre incoerenţă, despre manelism cultural şi grupuri de interese care susţin cultura numai pentru a promova imaginea unor politicieni cu putere de decizie în cheltuirea banului public.
Îl priveam pe acel muzicant şi pe interlocutorii săi şi nu îmi venea să cred. Asistam la o „răzmeriţă spontană“ în direct. Mă gândeam că încă nu este totul pierdut şi că mai există oameni care reacţionează. M-am liniştit însă repede, după ce le-am propus să facă publice toate aceste nemulţumiri şi a urmat tăcerea. Într-un târziu, muzicantul mi-a replicat cu o voce mult scăzută în intensitate: „Eşti nebun! Majoritatea componenţilor trupei Meteor lucrează pentru Primărie!...“  Atunci am înţeles care este mecanismul tăcerii noastre şi că noi, din păcate, nu suntem o naţiune care îşi clădeşte destinul prin propria-i voinţă, ci un popor care aşteaptă cu mâna întinsă la conducători şi cu teama în suflet că mâine nu va mai primi puţinul aruncat printre gard.

P.S. Cuvântul care înţeapă de săptămâna trecută a născut reacţii în rândul cititorilor. Câţiva m-au înjurat ca la uşa cortului, însă destul de mulţi m-au apreciat. Le mulţumesc tuturor în egală măsură.
Florin FRĂŢILĂ

Poliţia Comunitară se restructurează masiv

... iar de la 1 ianuarie 2011 devine Poliţie Locală

La Poliţia Comunitară din Câmpina este fierbere mare. Şi există şi motive întemeiate să fie aşa, pentru că, până la jumătatea lunii viitoare, din cei 85 de salariaţi trebuie să mai rămână doar... 37! Aşa vrea Guvernul Boc, aceasta fiind cea mai importantă disponibilizare de personal care se va realiza la nivelul administraţiei locale câmpinene după 1989. În aceste condiţii, este firesc să existe o stare de tensiune, iar şefii Poliţiei Comunitare caută să stabilească anumite criterii cât mai obiective cu putinţă pentru realizarea acestor disponibilizări.

Se renunţă la contracte...
În afara patrulelor care pot fi văzute prin localitate, Poliţia Comunitară mai asigură, în momentul de faţă, paza unor obiective. Directorul Poliţiei Comunitare Câmpina, Carmen Gheorghe, ne-a precizat că „aproape cert vor fi reziliate contractele pe care le avem cu o serie de instituţii, printre care Casa de Pensii şi Muzeul Grigorescu. La Casa Tineretului nu vom mai asigura paza, iar pentru Muzeul Hasdeu, administraţia va trebui să găsească o altă soluţie. De asemenea, vom sista colaborarea cu firma care ridică maşinile parcate neregulamentar”.
În acelaşi timp, împreună cu reprezentanţii sindicatului, directorii Poliţiei Comunitare lucrează la întocmirea unor criterii în urma cărora să se stabilească exact care sunt cei 37 de angajaţi care mai rămân în instituţie. „Suntem într-o situaţie foarte delicată, pentru că va trebui să disponibilizăm unii oameni. Şi este foarte greu să-i spui unui om că nu va mai avea un loc de muncă, mai ales în actualele condiţii socio-economice. În acelaşi timp, reducerea substanţială a salariilor le aduce foarte aproape de nivelul indemnizaţiei de şomaj, astfel încât deja avem oameni care şi-au manifestat intenţia de a trece în şomaj şi a primi, practic, aproape aceiaşi bani pe care i-ar primi de aici, dar să stea acasă şi, eventual, să aibă şansa să-şi găsească ulterior un alt loc de muncă. Este foarte grea această situaţie şi nu mi-am dorit nici un moment să ajungem la aşa ceva”, ne-a mai declarat Carmen Gheorghe.

De la 1 ianuarie 2011 apare Poliţia Locală
În vreme ce conducerea Poliţiei Comunitare tot încearcă să găsească cele mai bune soluţii pentru disponibilizări, a apărut Legea 155/2010 privind organizarea Poliţiei Locale, lege care a fost publicată chiar zilele trecute în Monitorul Oficial. Poliţia Locală va deveni operaţională de la începutul anului viitor, va fi în subordinea directă a primarului şi va avea mai multe atribuţii decât are Poliţia Comunitară în prezent, inclusiv în ceea ce priveşte ordinea şi liniştea publică, paza bunurilor, circulaţia pe drumurile publice, disciplina în construcţii, afişajul stradal, protecţia mediului, activităţile comerciale, evidenţa populaţiei şi multe altele.
În momentul de faţă, discuţiile – încă nelămurite – sunt dacă noua Poliţia Locală va trebui să rămână tot cu 37 de angajaţi sau va avea o altă structură aprobată de Consiliul Local, după propriile puteri şi necesităţi. Cert este că Poliţia Locală va fi finanţată doar de la bugetul local.

Florin Anghel iese la "încălzire" pentru partidul Elenei Udrea?!

Chiar dacă pentru mulţi este perioada concediilor, scena politică – atât naţională, cât şi locală – pare a fierbe la foc mic. Deocamdată...
Pentru cei care urmăresc atent fenomenul politic, pare din ce în ce mai evident că Florin Anghel pregăteşte crearea UNPR la nivel local. Partidul despre care se spune că va fi condus de Elena Udrea, sfătuită din umbră de Traian Băsescu, va avea la Câmpina „scheletul” fostului PNDC. Aşa se explică în mare măsură de ce consilierii locali care şi-au câştigat mandatul de pe listele PNDC tac adânc, deşi participă la şedinţele interne ale PDL. La momentul oportun, decis de Florin Anghel, sub îndrumarea Elenei Udrea, grupul din PDL condus de Alin Moldoveanu va trece la UNPR, cu sau fără un pretext public. Cel puţin aşa susţin tot mai multe voci din politica locală. Iar dacă scenariul se confirmă, va fi interesant de văzut cine mai rămâne în PDL.
Astfel, se vor rezolva mai multe probleme, inclusiv cea mai stringentă privind vehiculatele candidaturi pentru alegerile locale viitoare. Deja s-a intrat în a doua parte a mandatului şi încep să se facă jocurile pentru a se stabili cine candidează şi pe cine se poate baza fiecare.
Cel mai probabil, în noua conjunctură creată, Alin Moldoveanu şi Horia Tiseanu se vor război din nou pentru mandatul de primar. După ce probabil îşi va fi făcut baza de date necesară, pe care o tot îmbunătăţeşte prin activitatea sa intensă, de consilier personal al primarului, prin vizite la fiecare asociaţie de proprietari, Alin Moldoveanu va aştepta doar un semn din partea lui Florin Anghel pentru a se dezice de cel al cărui consilier personal este în momentul de faţă.
Lucrurile par să prindă tot mai mult contur pentru UNPR la Câmpina, după ce s-a aruncat pe piaţă informaţia că Elena Udrea va deveni preşedinte al UNPR, ceea ce echivalează cu faptul că aceasta este noua „jucărie” politică a lui Traian Băsescu, după ce PDL începe să dea tot mai multe rateuri. În plus, după cum se ştie foarte bine în mediile politice locale, Florin Anghel are mult mai multă trecere la Elena Udrea – şi, implicit, Traian Băsescu - decât ar avea – să spunem – Roberta Anastase.
Dincolo de toate aceste „sforării” care nu au ca scop decât prostirea oamenilor, pentru ca să li se poată spune în 2012 şi în 2014 că „de fapt, ăia de la PDL sunt nenorociţii, care v-au adus în sapă de lemn, nu noi, care...” bla-bla-bla... În aceste condiţii miza la viitoarele alegeri locale ar putea fi mărită şi va fi foarte interesant de urmărit dacă oamenii se vor mai bucura la o găleată, o geacă sau 50 lei...

Pe mâna cui va încăpea construirea noului cartier rezidenţial de la Şcoala de Poliţie?

Proiectul privind construirea unui cartier rezidenţial pe un teren care aparţine Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina a părut a lua uşor prin surprindere administraţia locală, care tânjea la acelaşi teren. Nu numai că administraţia locală nu va avea acces la nici una dintre fazele pregătitoare ale acestui proiect, dar nu va avea nici un cuvânt de spus nici în privinţa viitorilor locatari de aici, care trebuie să fie doar angajaţi ai Ministerului de Interne.
În plus, lucrurile par a se mişca foarte repede. Deja au apărut pe site-ul oficial al Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina câteva modele ale viitoarelor locuinţe. Numai că, licitaţia se va ţine abia luna viitoare. Atunci, ale cui sunt modele prezentate pe site-ul instituţiei amintite? Din interiorul şcolii nu se poate afla nimic, mai ales despre un asemenea subiect delicat... Cert este că au apărut doi ofertanţi, cel puţin până în momentul de faţă, pentru a prelua rolul de... dezvoltator imobiliar. Unul era din Breaza şi venise cu soluţia unor locuinţe din lemn, genul caselor de vacanţă, variantă care nu a fost agreată, astfel că a rămas cealaltă variantă – unică, acum. Cui aparţine? Mister total. Şi totuşi... Sunt tot mai mulţi cei care afirmă că viitorul dezvoltator este unul şi acelaşi cu cel care mai are în Câmpina câteva investiţii. Din păcate, nici una finalizată. Ar fi vorba despre proprietarul turnului-schelet de vis-a-vis de „Erick”, dar şi al ştrandului acoperit, care, de la preluarea de către acest... „dezvoltator”, s-a închis şi se tot lucrează de zor. Ce e drept, mai mult fără autorizaţii, motiv pentru care firma respectivă a şi fost amendată în mai multe rânduri de autorităţile locale. Titularul societăţii respective mai are şi alte proprietăţi în Câmpina, aproape toate având probleme de-a lungul ultimilor ani în privinţa curăţeniei sau a legalităţii unor documente, mai ales unde a fost cazul de construcţii.
Ei bine, cum să câştige un asemenea „dezvoltator” o licitaţie pentru un cartier rezidenţial de o asemenea complexitate?! Alţii susţin că, de fapt, nu ar fi decât interfaţa unor belgieni sau olandezi, agreaţi de actualul şef al Ministerului de Interne. Cert este că toate acestea se vor lămuri foarte curând, atunci când va fi anunţat public câştigătorul licitaţiei.

Câmpinenii au făcut senzaţie la Silivri

În oraşul turc Silivri, înfrăţit cu Câmpina, a avut loc, în perioada 15-18 iulie, cea de-a 49-a ediţie a Festivalului Iaurtului. Municipiul nostru a fost reprezentat de Ansamblul Folcloric “Ghiocelul” al Casei de Cultură „Geo Bogza”, care s-a bucurat de mare succes în faţa publicului prezent la festival. “Ghiocelul” a dansat în mai multe rânduri, dar a făcut senzaţie în ultima seară a manifestării, alături de ansambluri din Bulgaria şi Turcia, atunci când a încins atmosfera.
Din delegaţia oficială a Câmpinei au făcut parte viceprimarul Ion Dragomir, consilierii locali Marian Dulă şi Florin Marcu, dar şi câţiva reprezentanţi ai Primăriei. Viceprimarul Ion Dragomir i-a transmis primarului din Silivri, Ozcan Isiklar, invitaţia de a vizita Câmpina în toamna acestui an. Cele două localităţi sunt înfrăţite de mai mulţi ani, iar după mai multe participări la Fetsivalul Iaurtului, anul trecut, relaţiile s-au răcit brusc, odată cu schimbarea primarului din Silivri, în urma alegerilor locale. Acum, relaţile par să fi (re)intrat pe un făgaş normal, aşteptându-se o consolidare a legăturilor dintre cele două municipalităţi în perioada următoare.

Şeful delegaţiei câmpinene la Silivri, viceprimarul Ion Dragomir, ne-a declarat: „Este pentru prima dată când am fost la Silivri, dar vreau să vă spun că am rămas impresionat de nivelul de organizare al acestui festival. Poate ar trebui să învăţăm şi noi ceva din ceea ce am văzut acolo şi mai bine am organiza un singur festival, dar de un înalt nivel, aşa cum au reuşit turcii. Am fost foarte bine primiţi, iar din partea gazdelor am avut câte doi însoţitori care s-au ocupat cu atenţie de noi şi au avut grijă să ne simţim cât mai bine. La ediţia din acest an, turcii au pus mare accent pe cooperarea europeană, ei dorindu-şi foarte mult să adere în structurile europene din care noi facem deja parte. Vă repet, toţi ne-am simţit foarte bine, copiii din ansamblul folcloric au fost senzaţionali, iar când primarul din Silivri ne va întoarce vizita va trebui să fim la înălţime”.

Treninguri de prezentare pentru Ansamblul „Ghiocelul”

După întoarcerea de la Silivri, consilierul Marian Dulă, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de Cultură, dar şi pentru că a făcut parte din delegaţia câmpineană care a fost în Turcia, a început demersurile pentru ca la proxima rectificare a bugetului local să se găsească nişte fonduri pentru Ansamblul „Ghiocelul”.
„Vreau să vă spun că nu m-am simţit tocmai confortabil în momentul în care am văzut că membrii celorlalte ansambluri folclorice care au fost prezente la Silivri aveau o ţinută frumoasă şi în afara scenei, pe când la noi, fiecare era îmbrăcat cum s-a nimerit. Au văzut acest lucru şi copiii din ansamblul nostru folcloric şi ne-am gândit să includem la prima rectificare a bugetului local o sumă, nu foarte mare, pentru achiziţionarea unor treninguri pentru membri acestui ansamblu, pe care să le folosească în astfel de situaţii, aşa cum am văzut şi la ansamblurile folclorice din alte ţări”, ne-a declarat Marian Dulă.
Discuţia pe marginea acestui subiect va avea loc chiar la şedinţa de joi, 29 iulie, a Consiliului Local.

De ce nu se doreşte un monument reprezentativ în Câmpina?

La început a fost o lungă discuţie, din acele dezbateri şi în urma concursului organizat în urmă cu câţiva ani născându-se „Oul primordial”. Ulterior, s-a spus că este o lucrare cu conotaţii masonice, iar dministraţia locală a renunţat la proiectul de a desemna un monument reprezentativ pentru centrul Câmpinei, care să înlocuiască „Soldatul” la... spatele căruia se desfăşoară acţiunile oficiale şi depunerile de coroane de flori. „Soldatul” ar urma să fie dus în Cimitirul Eroilor de pe Strada Bobâlna, acolo unde îi este locul, iar în centru ar urma să apară un monument reprezentativ.
Ce înseamnă acum reprezentativ? Este o discuţie foarte lungă şi câte capete, atâtea păreri... Consilierul Elvis Arghir a propus, chiar la o întâlnire a primarului Horia Tiseanu şi Principele Radu, ca viiitorul monument din centru să îl reprezinte pe Carol I, mai ales că acesta dă şi numele bulevardului principal al Câmpinei. Propunerea a fost întâmpinată cu plăcere, Principele Radu arătându-se bucuros şi chiar promiţând sprijinul Casei Regale pentru un asemenea proiect. Apoi... linişte.
S-a spus că se aşteaptă soluţia pentru concursul de arhitectură, apoi că se va face celebrul pasaj subteran... Acum, concursul pentru desemnarea monumentului reprezentativ al Câmpinei este din nou dat de o parte. Şi, astfel, autorităţile locale îşi vor apleca fruntea şi în perioada următoare la... spatele „Soldatului”!

Ediţie de criză a Festivalului Toamnei

Comisia de Cultură din cadrul Consiliului Local, condusă de Marian Dulă, s-a întâlnit în încercarea de a găsi soluţii pentru diminuarea fondurilor alocate activităţilor culturale până la sfârşitul acestui an. Astfel, pentru şedinţa de joi a Consiliului Local, propunerea acestei comisii va fi de reducere a sumelor alocate pentru activităţile culturale de la 750.000 lei la puţin peste 623.000 lei, reducerea urmând a se face prin anularea concursului de înot de la Ştrandul Tineretului şi a concursului pentru stabilirea monumentului reprezentativ din centrul municipiului. De asemenea, Comisia de Cultură va propune, prin rectificarea bugetară de la şedinţa de joi, şi reducerea fondului alocat pentru ediţia din acest an a Festivalului Toamnei la 100.000 lei, adică un miliard lei vechi.

Demersuri pentru un nou credit de 4 milioane lei

În a doua parte a săptămânii trecute a avut loc licitaţia pentru un nou credit bancar în valoare de 4 milioane lei, adică 40 miliarde lei vechi, pe care administraţia câmpineană doreşte să-l acceseze. Mai multe bănci au depus oferte pentru a asigura acest nou credit pentru administraţia locală, urmând ca în perioada următoare, în funcţie de primele oferte, să se poarte noi negocieri pentru stabilirea câştigătorului licitaţiei. Apoi, intervine partea cea mai grea: obţinerea avizului de la Ministerul Finanţelor.
„Am demarat procedurile pentru obţinerea unei noi linii de creditare, în primul rând pentru că prelungirea finanţării de la BCR cu 675.000 euro la creditul iniţial, deşi am depus documentaţia la Ministerul Finanţelor încă din februarie, nici până astăzi nu am primit răspuns. Faţă de alte municipalităţi, Câmpina are o situaţie foarte bună, gradul nostru de îndatorare fiind de până în 6%, în condiţiile în care limita maximă este de 30%. Tocmai din acest motiv, nu înţeleg de ce durează atât de mult eliberarea unui simplu aviz şi nu văd nici de ce ar trebui să existe probleme pentru accesarea unui nou credit în valoare de 4 milioane lei”, ne-a declarat directorul Direcţiei Economice din cadrul Primăriei Câmpina, Gheorghe Ecaterinescu.
Situaţia delicată a avizului pentru prelungirirea creditului de la BCR este confirmată şi de primarul Horia Tiseanu: „Pentru suplimentarea creditului BCR, dosarul Câmpinei se află în primele zece din ţară, care trebuie aprobate de o comisie naţională de avizare din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Numai că, această comisie nu s-a întrunit deloc în 2010 şi există posibilitatea ca abia anul viitor să obţinem avizul necesar”.

Apa de ploaie de pe Muscel va fi dirijată spre pârâul Câmpiniţa

Autorităţile locale caută soluţii pentru ca apa care se scurge de pe Dealul Muscel să nu mai ajungă în canalizarea pluvială, ci să fie dirijată spre pârâul Câmpiniţa. Şi asta pentru că, în condiţiile unor ploi torenţiale precum cele din ultima perioadă, canalizarea oricum nu face faţă cantităţilor mari de apă şi de aici până la inundarea curţilor de pe Strada I.H. Rădulescu nu mai e decât un pas. Potrivit primarului Horia Tiseanu, canalizarea pluvială nu poate prelua o cantitate atât de mare de precipitaţii, motiv pentru care trebuie găsită o soluţie tehnică, astfel încât apa de pe Muscel să fie direcţionată spre pârâul Câmpiniţa. De altfel, aceasta pare a fi cea mai sigură, dar şi cea mai eficientă soluţie pe termen scurt.

Asfaltare „model” pe... Narciselor!


În afara modernizării unor străzi, unde calitatea lucrărilor este peste media a ceea ce s-a realizat în Câmpina în ultimii ani, totuşi, mai există şi un alt gen de lucrări. Se mai şi plombează... Zilele trecute, s-a plombat pe Strada Narciselor, situată foarte aproape de Piaţa Centrală. La numai câteva zile după „plombare” a plouat cu găleata, astfel încât s-a putut vedea rapid... calitatea lucrării. 

Reparaţiile la Colegiul „Grigorescu” au ajuns la... faţadă


Vacanţa de vară este momentul derulării lucrărilor de reparaţii în unităţile de învăţământ. Nu putea face excepţie de la această regulă cea mai importantă instituţie de învăţământ din Câmpina, Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”. După ce s-a lucrat săptămâni întregi la exteriorul dinspre Strada Mihai Eminescu, spre exasperarea locuitorilor din zonă, de câteva zile s-a trecut la faţada clădirii care adăposteşte această unitate de învăţământ. Potrivit factorilor de decizie din Primăria Câmpina, care supraveghează aceste reparaţii, lucrările sunt în grafic.

Trotuarul din faţa blocului ABC, locul unde unii îşi fac de cap!

Am scris în repetate rânduri despre anomalia care se regăseşte în zona trotuarului din faţa blocului ABC. Nu am fost singurii care am semnalat acest lucru, inclusiv locatarii din zonă sau doar trecătorii obişnuiţi atrăgând atenţia asupra aceleiaşi situaţii intolerabile. Ce se întâmplă? Angajaţii magazinului de mobilă din zonă preferă să facă aprovizionare nu prin spatele blocului, aşa cum ar fi normal şi unde nu deranjează pe nimeni, ci prin faţă! Este mai comod să blochezi trotuarul cu ditamai hardughiile de maşini din care să descarci mobilă. Ba, mai mult, câteodată, angajaţii de aici se instalează comod pe canapelele pe care le descarcă pentru a-şi mai trage sufletul, fără să le pese că sunt şi alţi oameni care trebuie să treacă pe trotuar. Fără să le pese că sunt oameni cu bagaje, cu cărucioare... La un moment dat, administraţia locală părea hotărâtă să rezolve problema şi a instalat nişte stâlpişori în trotuar, care făceau imposibil accesul auto. Credeţi că s-a rezolvat situaţia? Nu... Acei stâlpişori dispar sistematic, ori de câte ori urmează să se facă aprovizionarea la magazinul de mobilă. 
Ce face Primăria? A luat vreo măsură? Nu... Nici Primăria, nici Poliţia Comunitară... Doar se dispune înlocuirea stâlpişorilor, care la următoarea aprovizionare a magazinului de mobilă dispar din nou.

Circulă din nou autobuzele prin centru?


Privind imaginea alăturată, surprinsă zilele trecute pe B-dul Carol I, din Câmpina, răspunsul ar fi „da”. Şi, totuşi, nu s-a modificat nici un act normativ, dintre cele care interziceau accesul autobuzelor pe artera principală a localităţii. Poate aveau dispensă de la... partid sau de la... „finu’”!?!

Copiii sinistraţilor din Moldova şi-au încheiat vacanţa la Sinaia

Zilele trecute, 13 copii din comuna Săuceşti, judeţul Bacău, s-au aflat în tabără la Centrul de Pregătire Montană al Jandarmeriei Române din Sinaia. Copiii au vizitat muzeele din Sinaia, Buşteni şi Câmpina, mănăstirile din zonă, dar au făcut şi drumeţii pe traseele turistice, plimbări cu telegondola la Cota 1400 din Sinaia. Ei au fost iniţiaţi în alpinism, au făcut exerciţii pe tiroliană şi s-au plimbat cu ATV-ul, sub îndrumarea jandarmilor montani de la Sinaia. Cei 13 copii au vârste cuprinse între 7 şi 14 ani şi provin din familiile ale căror locuinţe au fost afectate de inundaţii. Copiii s-au despărţit cu greu de gazdele lor, mai ales că mulţi dintre ei nu mai avuseseră prilejul să vadă Valea Prahovei.
Centrul de Pregătire Montană al Jandarmeriei Române din Sinaia mulţumeşte tuturor celor care au fost alături de copii în toată această perioadă, dar şi cetăţenilor care le-au oferit copiilor bani, încălţăminte, îmbrăcăminte şi dulciuri.

Furtuna a rupt un copac de la Căminul Petrol


Intensificările de vânt tot mai puternice, care însoţesc ploile din ultimele zile, au produs şi o serie de stricăciuni. Una dintre acestea s-a înregistrat în curtea Căminului Petrol, acolo unde un copac masiv a fost rupt pur şi simplu ca un băţ de chibrit. În ciuda faptului că autorităţile au fost informate, copacul se află şi astăzi tot acolo, aşteptând să fie tăiat, iar zona curăţată...

Fiscul începe să vândă active ale Turnătoriei

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sechestrat mai multe bunuri (două garsoniere, un apartament şi două autovehicule), pe care le-a scos la licitaţie în vederea recuperării unei părţi din datoria pe care Turnătoria Centrală Orion Câmpina o are către stat. Licitaţia publică deschisă a avut loc pe 26 iulie, ora 10.30, la sediul TCO. Cele două garsoniere sunt situate în căminul de pe Strada Ecaterina Teodoroiu 35, iar preţul de pornire a licitaţiei a fost stabilit (în urma unei evaluări) la 17.350 lei pentru fiecare. Apartamentul are 80mp, se află situat în Blocul 2A de pe Strada Ecaterina Teodoroiu 10 şi în acest caz licitaţia va porni de la 84.600 lei. În cazul autoutilitarei marca Iveco, an de fabricaţie 2004, preţul de pornire a licitaţiei este de 34.800 lei, iar în ceea ce priveşte autotractorul Volvo, cu semiremorcă, licitaţia va pleca de la 142.280 lei.
Ca majoritatea societăţilor mari, Turnătoria Centrală Orion se confruntă cu multe probleme financiare. Şi asta de mai multă vreme. În ultimii doi ani, aceste probleme s-au acutizat, datoriile s-au acumulat, oamenii au fost trimişi în şomaj tehnic sau concediu fără plată, salariile s-au plătit cu întârziere. Iar acum ANAF a început să scoată la licitaţie bunuri ale acestei societăţi pentru a recupera datorii către bugetul de stat.

SMURD a intervenit la Câmpina în 198 de cazuri

- în primele şase luni ale acestui an -

Componenta SMURD destinată acordării primului ajutor medical calificat de urgenţă a intervenit, în primele şase luni ale acestui an, la 2.817 cazuri, îndeosebi pentru acordarea primului ajutor medical de urgenţă, 2.358 acţiuni specifice reprezentând aproximativ 84%. Pe timpul acţiunilor de intervenţie au fost asistaţi 2.257 de adulţi şi 125 de minori, 1.378 de victime fiind preluate şi transportate la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Ploieşti şi Centrele de Primiri Urgenţe Câmpina şi Sinaia, iar 74 de victime au fost declarate decedate. Cele mai multe intervenţii ale echipajelor S.M.U.R.D. s-au înregistrat în localităţile Ploieşti – 1.166, Câmpina – 198, Măneciu – 115, Mizil – 112, Sinaia -102. Timpul mediu de răspuns al echipajelor SMURD a fost, în perioada menţionată, de  8,49 minute, iar timpul mediu de intervenţie al echipajelor SMURD a fost de 41,56 minute. Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare Prahova este operaţionalizat prin şapte ambulanţe, încadrate cu echipaje paramedicale, care deservesc zonele Ploieşti (2), Câmpina, Sinaia, Mizil, Boldeşti şi Măneciu.

„Fii vedetă pentru o zi”

Fundaţia Zamolxes derulează la Câmpina un proiect foarte interesant, destinat elevilor talentaţi la muzică, dans şi teatru. Este vorba despre “Fii vedetă pentru o zi”, proiect de care beneficiază direct 30 de copii şi tineri, cu vârste cuprinse între 12 şi 19 ani. Aceştia provin de la şcolile şi liceele din municipiu şi au fost aleşi tocmai datorită talentului lor artistic. Proiectul se va desfăşura până în decembrie 2010. Costurile totale se ridică la 11.000 lei, din care 9.980 lei reprezintă contribuţia de la bugetul local (obţinută prin Legea 350/2005), iar 1.020 lei reprezintă contribuţia privată. După cum ne declara Florin Predescu, preşedintele Fundaţiei Zamolxes, se doreşte ca la finalul proiectului să fie organizat un spectacol, la care vedete să participe şi cei 30 de elevi incluşi în proiect. Un astfel de spectacol ar putea avea loc la finalul lunii noiembrie sau chiar de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, dacă şi autorităţile locale îşi vor da acordul.

„Câmpina citeşte”

Miercuri, 28 iulie, de la ora 15.00, în parcul de la Ceas se va derula un proiect inedit, cel al unei sesiuni de lectură în aer liber. Este un proiect cultural iniţiat de Fundaţia Civika şi derulat prin intermediul unor tineri câmpineni care preferă cartea “legată” în locul celei virtuale. Şi tot atunci, şi tot acolo are loc o campanie de colectare de cărţi, ce vor fi donate ulterior unor copii şi tineri care au nevoie de ele.

Virgil Guran, preşedintele CSM Câmpina:

„Educaţia primită la fotbal îi ajută pe copii
să-şi facă un rost în viaţă“

- De cât timp investiţi în fotbalul câmpinean?
- De 17 ani. Am început de la ultima Ligă şi de atunci, începând cu copii până la seniori, încerc să formez sportivi de performanţă.
- De unde pasiunea pentru fotbal? Povestiţi-ne cum aţi început legătura cu fotbalul ?
- Dintotdeauna m-am ocupat de sport. Am făcut sport de performanţă, dar nu fotbal. În cadrul liceului militar pe care l-am urmat, am răspuns de activitatea sportivă şi am avut ideea să creez o echipă de fotbal cu foştii mei colegi de atunci. Deci, din şcoală am deprins această pasiune pentru sport.
- Dacă nu intervenea momentul `89, ce ar fi fost Virgil Guran astăzi?
- Îmi place să cred că aş fi fost un general al armatei române. Lăsând gluma la o parte, pot să spun că am fost un ofiţer care a iubit armata. Mi-a plăcut să lucrez cu copiii şi probabil acum aveam cel puţin gradul de colonel.
- Ce v-a determinat să deschideţi o şcoală de fotbal, şi să continuaţi atât de mulţi ani, chiar dacă nu aţi fost sprijinit de autorităţile locale?
- Sufletul pentru copii. Aşa cum am mai spus, îmi place să lucrez cu copiii. Ei sunt curaţi, sunt altfel. Când ajung la maturitate, mai ales românii, din păcate uită educaţia pe care au primit-o. Cred că în această direcţie pot şi eu să contribui, foarte puţin, la educaţia copiilor, pentru că fotbalul, sportul în general, este prima disciplină de învătământ care a apărut în această lume.
- În toţi aceşti ani, cât aţi investit personal şi cât a fost sprijin din partea autorităţilor?
- Am investit în jur de 1,2 milioane de euro. De partea cealaltă, cred că în jur de 12000 de euro. În procente, înseamnă cam 99% eu, iar autorităţile diferenţa. Este dureros şi vreau să se înţeleagă că pe mine nu m-a interesat sprijinul cu bani pentru copii, ci mai mult baza sportivă. Din păcate, o bază sportivă adevărată nu a existat şi nu există în momentul de faţă în Câmpina.
- Câţi dintre copiii care au trecut prin clubul dumneavoastră mai joacă acum fotbal, amator sau profesionist, sau au legătură cu activitatea sportivă?
- În jur de 50 de copii au ajuns să joace în Ligile naţionale. Mai sunt în jur de 10 – 12 copii care joacă în eşaloanele superioare. Consider că este foarte important că din sportivii noştri, mulţi au ajuns profesori de sport, ingineri. Acest lucru îmi confirmă că educaţia primită la fotbal îi ajută pe copii să-şi facă un rost în viaţă. În momentul de faţă, dintre cei care joacă în Liga A, este Mugurel Dedu, la Pandurii Tg. Jiu.

Teste utile

Joi, pe terenul sintetic amplasat lângă Sala Sporturilor “ Olimpia” din Ploieşti, grupa `98, condusă de margine de antrenorul Robert Stoica s-a impus în faţa echipei Petrolul `95 Ploieşti cu scorul de 9-3. Pentru C.S.M. Au marcat Râşnoveanu (6), Iosif (2) şi Burchi. 
Continuând seria acestor “amicale”, sâmbătă, 24 iulie, începând cu ora 9:00, micuţii fotbalişti câmpineni au primit vizita colegilor de la C.S. Brazi, joc încheiat cu scorul de 7-6 în favoarea vizitatorilor.
Într-un alt joc de verificare disputat la Filipeşti, în compania formaţiei locale, juniorii lui Robert Opaţchi au debutat şi ei cu dreptul în primul amical al acestei pauze competiţionale. S-au jucat trei reprize a câte 30 de minute fiecare, cu menţiunea că în ultima au fost folosiţi mulţi jucători aflaţi în probe. „Pentru primele două reprize, încheiate cu scorul 2-1 în favoarea noastră, pot spune că sunt mulţumit de nivelul atins de elevii mei. Cea de a treia repriză nu a fost relevantă, întrucat s-au folosit mulţi juniori în scopul de a fi testaţi” - a declarat la final cunoscutul oficial câmpinean.

AMICALE

Petrolul II Ploieşti – C.S.M. Câmpina 1-2 (0-0)

Primul amical al CSM Câmpina a însemnat şi o primă victorie. Aceasta a fost obţinută în faţa echipei de Liga A Prahova, F.C. Petrolul II Ploieşti, meciul disputându-se joi, 22 iulie, pe stadionul “Matizol”. Bine asezaţi în teren, cu un cuplu inedit de mijlocaşi, Ion Burchi – Iulian Budileanu, fotbaliştii câmpineni au avut multe momente bune de dominare, Hromei irosind în prima parte a jocului o mare ocazie de a marca. Debutul reprizei secunde a aparţinut tot oaspeţilor care au şi înscris prin Budileanu, după care antrenorul Burchi a operat mai multe modificări în formula de joc. Chiar dacă ploieştenii, conduşi de pe margine de antrenorul Valentin Negoiţă, au reuşit să egaleze, finalul a fost de partea câmpinenilor care au închis tabela prin Stan Mancu.
Petrolul II Ploiesti: Pandelescu - Banică, Dumitru, Safta, Stan, Mihai, Alanescu, Stoica, Ghinesa, Mirea, Crăciun
C.S.M.: C. Cosmineanu - Gânju, Zidaru, Grigoraş, A. Burchi, Dârstaru, Bej, Budileanu, Hromei, Necula, I. Burchi. Au mai jucat: Marinică, L. Cosmineanu, Mancu, Negoiasă, Mireanu


C.S. Floreşti – C.S.M. Câmpina 3-6 (2-3)

O nouă victorie în dreptul CSM Câmpina s-a consemnat sâmbătă, 24 iulie, pe stadionul din Floreşti. Pe o căldură toridă, în faţa formaţiei locale, Gânju & Co. au obţinut un succes facil, în care Iulian Budileanu şi-a trecut din nou numele pe lista marcatorilor. De altfel, acesta a avut multe momente de “strălucire”, într-o linie mediană unde alături de Ionică Burchi alcătuiesc până în prezent un cuplu perfect. Graţie unui joc ofensiv, presărat cu multe ocazii clare de gol la poarta gazdelor, scorul putea fi unul şi mai mare. Pentru a rezolva şi acest capitol, cel al ratărilor, în următoarele partide vor fi supuşi în probe şi o serie de atacanţi care şi-au manifestat dorinţa să evolueze sub culorile C.S.M. – ului. Celelalte goluri ale formaţiei noastre au fost înscrise de Hromei, Radu şi State.
C.S. Floresti: Marinică – Marin, Buceanu, Feraru, Cordonaş, Zmoleanu, Vlad, Popescu, Dudău, Lungu, Elvis
C.S.M.: C. Cosmineanu - Gânju, Zidaru, Grigoraş, A. Burchi, Stan, State, Budileanu, Hromei, Necula, I. Burchi. Au mai jucat: L. Cosmineanu, Negoiasă, Mireanu, Dârstaru, Radu, Bej, Stoica.
În continuare, până pe 2 august, dată când echipa va “urca” într-un cantonament montan, miercuri este prevăzut un amical contra jucătorilor de la Prahova Nedelea, iar duminică împotriva formaţiei Intersport Filipeşti. Tot la capitolul „amicale“, azi, 27 iulie, elevii lui Robert Opaţchi vor disputa un meci de pregătire în compania echipei similare a Conpetului, iar miercuri, 28 iulie, micuţii fotbalişti antrenaţi de Robert Stoica le vor acorda revanşa celor de la Petrolul ‘95, de data aceasta pe terenul sintetic de la Casa Tineretului.

S-a stabilit “ţintarul”

Criza, dar şi dorinţa de a revigora fotbalul judeţean, au făcut ca mai marii A.J.F. - ului prahovean să stabilească o serie de măsuri organizatorice, care vor intra în vigoare odată cu începerea noului sezon. Dacă Liga A va porni la drum cu un număr de 18 echipe, celelalte eşaloane au avut de suferit modificări. 
Astfel, Liga B are acum trei serii în loc de două, a câte 16 echipe fiecare, iar Liga C numără patru serii, fiecare având în componenţă 16 echipe. Evident, pe noi ne interesează Liga B, acolo unde C.S.M. Câmpina va lupta pentru un loc sub soare. Iată şi ”ţintarul” primei etape, care se va disputa pe 22 august:
C.S. Cornu – C.S. Valea Doftanei
C.S.M. Câmpina – C.S. Băneşti II
Unirea Cocorăşti Colţ – Intersport Filipeşti
Cetatea Coada Izvorului – Carpaţi Sinaia
A.S. Târşorul Vechi – Precizia Breaza
Viitorul Ariceşti _ Gloria Ologeni
A.F.C. Filipeşti - Prahova Nedelea
C.S. Şirna – Prahoviţa Măgureni
Despre felul cum se prezintă seria din care face parte CSM Câmpina, antrenorul Ionică Burchi a declarat: “Seria este abordabilă şi sper ca în primele 10 etape să acumulăm un punctaj maxim. Mă bucur că avem posibilitatea să jucăm pe terenuri mult mai bune ca al nostru.” Legat de cine va emite pretenţii la promovare, acesta a ţinut să precizeze: “ În afară de C.S.M., mai mult ca sigur A.F.C. Filipeşti îşi va depune candidatura. Nu exclud din calcul nici formaţia Carpaţi Sinaia.”

Tabără, la Câmpina, pentru lotul naţional de juniori sub 15 ani

Site-ul oficial al FRF informează că, în perioada 18 august - 1 septembrie, 30 jucători şi cinci oficiali ai echipei reprezentative de juniori sub 15 ani, născuţi în 1996, vor participa la o tabără naţională. Aceasta va avea loc la Câmpina, cazarea tuturor celor 35 de persoane fiind asigurată la Hotelul "Muntenia", care aparţine fostului preşedinte al clubului Poiana Câmpina, Dan Ştefan Chiţu. Conducerea tehnică a echipei reprezentative sub 15 ani este asigurată de Lucian Marinof şi Cătălin Bârleanu, iar în acest an juniorii nu sunt angrenaţi în nici o competiţie oficială internaţională.
Acum, rămâne de văzut în ce măsură la tabăra de la Câmpina îşi vor putea găsi locul în echipa naţională sub 15 ani şi jucători din Câmpina (sau măcar din Prahova), având în vedere că în localitatea noastră sunt două cluburi care se laudă că au sute de copii. 

Ana Badea, locul al treilea la heptatlon

La finele săptămânii trecute, la Bucuresti, s-a desfăşurat finala Campionatului Naţional de Atletism la probe combinate pentru seniori, tineret şi juniori II. Au participat 26 de atleţi, de la 16 cluburi din întreaga ţară. Din Prahova au participat patru sportivi, dintre care trei au luat startul în cadrul probelor de juniori II. În probele feminine, singura atleta prahoveană care a reuşit să urce pe podiumul de premiere a fost Ana Badea, de la Colegiul Tehnic "Constantin Istrati" din Câmpina. Aceasta s-a clasat pe locul al treilea în proba de heptatlon, acumuland 3553 de puncte. Deşi a fost cea mai bună în ultimele două probe ale întrecerii, aruncarea suliţei (29,25 m) şi 800 m (2.48,09 minute), Ana nu a reuşit să recupereze punctele pierdute în special în prima zi a campionatului, fiind nevoită să se mulţumească numai cu acest loc trei. Oricum, o performanţă lăudabilă pentru atletismul câmpinean.

S-a stabilit programul Ligii A Prahova

Asociaţia Judeţeană de Fotbel a stabilit programul pentru Liga A Prahova. Noul campionat va debuta în week-end-ul 14-15 august, la fel ca şi până acum, fiecare echipă fiind liberă să-şi aleagă ziua şi ora în care dispută meciurile de pe teren propriu.
Programul primei etape arată astfel, cu precizarea că mai pot interveni modificări, dacă unele echipe vor ceda locul altora:
Progresul Drăgăneşti - Avântul Măneciu
Petrolul II Ploieşti - CS Băneşti
AFC Brebu - CS Brazi
Petrolul '95 Ploieşti - Unirea Câmpina
Podgoria Vadu Săpat - Caraimanul Buşteni
Tinereţea Izvoarele - Prahova Ploieşti
CS Ceptura - Petrolul Teleajen
Dero Ploieşti - Unirea Urlaţi
CS Floreşti - Victoria Fântânele