19 octombrie 2010

Opoziţia strânge rândurile

PSD şi PNL critică guvernarea şi deplâng viaţa grea a populaţiei


De câteva săptămâni, principalele partide de - PSD şi PNL - par să se fi mobilizat mai mult, încercând să crească presiunea – şi aşa mare – asupra guvernanţilor, inclusiv la nivel local. Una dintre oportunităţile folosite de cele două partide este organizarea de conferinţe de presă, al căror ritm a crescut simţitor. 


Social-democraţii şi liberalii au vorbit la unison despre proasta guvernare
„Decimarea bugetului local, conform viziunii tandemului Băsescu – Boc”, a fost tema social-democraţilor, consilierul local Horaţiu Zăgan punctând o serie de detalii legate de ultima rectificare a bugetului local. „Nu am luat cuvântul în şedinţa Consiliului Local – a spus Zăgan – pentru că, după părerea noastră, nu era vina administraţiei locale, ci la baza situaţiei actuale stă proasta guvernare. Nu poţi cere sacrificii unor categorii largi, atâta vreme cât nu se opreşte hemoragia banilor publici către clientela politică a PDL. Este o sfidare la adresa cetăţenilor, care au ajuns tot mai aproape de limita maximă de suportabilitate”.
La rândul său, senatorul Georgică Severin a făcut ample referiri critice atât la conţinutul, cât şi modul de adoptare a legilor educaţiei şi pensiilor, insistând şi asupra folosirii, de către PDL, a Legii Educaţiei ca moneda electorală pentru plata rămânerii la guvernare a UDMR.
Liberalii, prin preşedintele Virgil Guran şi vicepreşedintele Liviu Briciu au abordat acelaşi subiect: „Guvernanţii au reuşit să ne aducă pe primul loc, doar dacă răsturnăm clasamentul, în privinţa PIB-ului, reuşind contraperformanţa de a fi depăşiţi şi de Bulgaria. Este un semnal foarte prost, mai ales pentru mediul de afaceri, dar şi mai grav este că poporul nu are nicio reacţie. Am discutat zilele acestea cu angajaţii instituţiilor care au protestat spontan şi la Câmpina şi situaţia este foarte gravă. Guvernanţii trebuie să spună ce au făcut cu banii românilor! Încasările la buget sunt cam la fel, dar lucrări de investiţii serioase nu se fac, salariile se taie, şi atunci, unde sunt banii?”, a spus Virgil Guran, în vreme ce Liviu Briciu s-a referit la necesitatea prioritizării cheluielilor din bugetul local. „Se asfaltează nişte drumuri, nu e rău, dar aş fi vrut să văd în bugetul local oglindirea celui mai mic efort intelectual al autorităţilor locale şi stabilirea unor priorităţi clare”.

Contre încheiate între PSD şi PNL
La precedenta conferinţă de presă a social-democraţilor, senatorul Georgică Severin a trimis o „săgeată” către liberali, spunând că aceştia nu au înţeles bine o declaraţie mai veche a sa privind posibilitatea de a dizolva organizaţia locală a PNL, dacă ar fi acceptat oferta unui vicepreşedinte de la nivel naţional al acestei formaţiuni politice, dar a mai adăugat: „Liderii liberali ar face mai bine să fie atenţi la afacerile pe care le derulează cu administraţia locală”.
Prin vocea lui Virgil Guran a venit şi răspunsul liberalilor: „Consider că este o prostie bălăcăreala continuă prin presă, mai ales când avem atât de multe probleme în ţară. Dacă senatorul Severin vrea să continue subiectul, n-are decât s-o facă, dar noi considerăm închis acest capitol”.

Efectele crizei economice şi... guvernamentale

Bugetul Câmpinei a scăzut cu peste 37 miliarde lei vechi!


Consiliul Local Câmpina a fost convocat, la mijlocul săptămânii trecute, într-o şedinţă extraordinară, în primul rând pentru a aproba o nouă rectificare bugetară, dar şi pentru alte câteva proiecte necesare derulării unor programe cu finanţare extrabugetară.
Cel mai delicat subiect al întâlnirii – la care nu au fost prezenţi decât 12 din cei 18 consilieri câmpineni – a fost cel al noii rectificări bugetare. Şi asta în primul rând pentru că era vorba de reducerea bugetului cu o sumă importantă - 37,22 miliarde lei vechi. Este drept că s-au redus veniturile proprii ale administraţiei locale, ci sumele care vin de la bugetul de stat din cotele defalcate, ceea ce s-ar putea traduce prin faptul că, la nivel naţional, situaţia veniturilor la bugetul de stat este de-a dreptul dramatică. Cel mai afectat capitol a fost cel al cheltuielilor cu personalul din învăţământ, unde suma alocată iniţial a scăzut cu 20,72 miliarde lei vechi. Administraţia locală se vede astfel nevoită să renunţe la unele lucrări de investiţii, care erau preconizate a fi finanţate din această sursă bugetară. De asemenea, primarul Horia Tiseanu a ţinut să atragă atenţia că „în cele mai multe unităţi de învăţământ nu există preocupare pentru reducerea cheltuielilor cu utilităţile cu 20%, conform cerinţelor Guvernului. Nu se verifică termostatele, seara târziu mai pot fi văzute multe lumini aprinse, astfel încât s-a ajuns la necesitatea unor sume suplimentare pentru aceste cheltuieli, care au crescut la dublu faţă de trimestrul al patrulea al anului trecut.”
În cadrul aceleiaşi şedinţe au mai fost adoptate hotărâri privind aprobarea proiectului „Sprijin pentru integrare şi incluziune”; aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici pentru reabilitarea Străzii Maramureş; modificarea componenţei unităţii de implementare a proiectului de reabilitare a batalului „Lacul Peştelui”, precum şi punerea la dispoziţie, în cadrul aceluiaşi proiect, a terenului în suprafaţă de 8.159 mp, pe perioada derulării activităţilor de reabilitare a batalului.

Grevă şi la Câmpina!


În a doua parte a săptămânii trecute, protestul de la Ministerul de Finanţe a avut ecouri în întreaga ţară, printre instituţiile publice ai căror angajaţi au oprit lucrul şi au ieşit în stradă numărându-se şi cele din Câmpina. Este vorba de Direcţia de Finanţe, Trezoreria, Casa de Pensii, Inspectoratul Teritorial de Muncă şi Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Salariaţii acestor instituţii au protestat faţă de reducerile salariale şi eliminarea stimulentelor prevăzute de lege. Veniturile lor au scăzut, astfel, cu până la 60%.  

Cuvântul care înţeapă

Reflecţii amare

Nu mă simt în apele mele. Starea febrilă care mă însoţeşte de câteva zile îmi dă un sentiment de indiferenţă, aşa că am să oblig cuvintele să mă ajute să spun ceea ce cred. Zilele trecute am fost întrebat de o cunoştinţă de ce scriu această rubrică, ce îmi aduce cu fiecare apariţie tot mai mulţi „duşmani“. I-am răspuns că scriu pentru că nu mai înţeleg nimic din ceea ce se întâmplă în jurul meu, în societatea în care trăiesc şi pentru că toţi cei pe care îi deranjez s-au obişnuit să nu fie deranjaţi şi tocmai de aceea îşi fac de cap. M-a privit zâmbind şi mi-a spus că sunt naiv. Poate avea dreptate, dar eu încă mai cred în puterea cuvântului. 

Cineva din anturajul domnului primar Tiseanu mi-a atras atenţia că edilul şef al oraşului este supărat pe mine pentru că, în ediţiile precedente ale acestei rubrici, am scris despre vocaţia lui de subaltern şi despre compromisurile politice pe care le-a făcut pentru a rămâne lipit atâţia ani de fotoliul primului cabinet din primărie. În scrierile mele spuneam că toate acestea îl vor devora într-o zi şi că timpul acela nu este deloc departe. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe scriiturile respective, că au şi început să apară semnele în susţinerea celor afirmate de mine. Proaspătul pesedist Georgică Severin, instalat confortabil pe covorul roşu al social-democraţiei, şi-a ales drept cal de bătaie, în prima conferinţă de presă la care a participat în calitate de membru al PSD Câmpina, pe fostul său aliat Tiseanu, cel căruia îi prezenta, până la exasperare, realizările la buletinele de ştiri locale, iar azi îl arată cu degetul pentru proasta gestionare a banului public în proiectul modernizării Căii Dacia. Severin l-a urecheat pe Tiseanu şi pentru organizarea nereuşită a festivalului „Serbările Toamnei“, dar şi pentru „relaţia inexistentă a administraţiei locale cu mediul de afaceri“. Aşadar, Tiseanu, cel mai frumos armăsar al hergheliei pedeliste locale, s-a transformat peste noapte într-un cal răpciugos şi plin de bube. Iată, domnule primar Tiseanu, care sunt efectele compromisurilor despre care vorbeam! Şi ăsta este doar începutul. Dacă nu am dreptate, de ce nu reacţionaţi? Sau tocmai faptul că am dreptate vă supără? Demersul meu de a vă critica nu este rodul unei conspiraţii politice, aşa cum am înţeles că v-aţi exprimat în anumite cercuri; este doar o reflecţie personală asupra unui om despre care încă mai cred că se poate schimba, pentru a rămâne în percepţia publică cu imaginea unui primar, nu a unui subaltern.

Arestarea omului de afaceri Mihai Sorin (pentru cine nu ştie, fost consilier al oraşului în mandatul 1996-2000, fost director al Peco Prahova şi preşedinte al CA al Petrom Service) a picat ca un trăznet. Cel puţin pentru mine. N-am să dezbat aici motivul reţinerii sale în arest preventiv. Am să spun doar că omul ăsta a făcut mult bine pentru o seamă întreagă de câmpineni, oferindu-le un loc de muncă. Se pare că acela care îi este naş, Liviu Luca, i-a fost atât înger, cât şi demon. Proştii care azi se bucură de răul lui Mihai Sorin sunt doar cei care nu au făcut nimic în viaţă. Şi sunt mulţi.
Florin FRĂŢILĂ

MARTOR DE CUVÂNT. Prizonierul american a fost primit ca un rege

Bombardamentele aeriene din 1943 şi 1944 au rămas şi în memoria locuitorilor din oraşul Câmpina, unde se afla una din ţintele aviaţiei americane şi engleze – Rafinăria „Steaua Română“ – considerată atunci a fi cea mai mare din Europa.


La raidul de la 1 August 1943, din cadrul operaţiunii „Tidal Wave” (Valul nimicitor), efectuat de grupul 389 al celei de-a IX-a forţe aeriene americane, au fost făcute numeroase victime printre civili. Au murit şi trei aviatori americani, între care un negru („curios” – se minunau copiii – „carnea lui este tot roşie, ca şi a noastră, şi doar pielea îi este neagră”). Ei au fost depuşi, alături de victimele lor, în curtea Liceului de fete „Iulia Hasdeu” (astăzi Colegiul Tehnic „Constantin I. Istrati”). Li s-a făcut o slujbă religioasă, ca şi localnicilor, şi au fost înmormântaţi în cimitirul oraşului. O fotografie – păstrată în fotocopie de poetul Alexandru Tudor-Miu şi aflată acum la Muzeul memorial „B.P.Hasdeu” – a surprins o parte din cele 70-80 de bombardiere „Liberator” B-24 (câte estimase Jurnalul de operaţii al Brigăzii a 5-a AA că au fost) sburând deasupra comunei Cornu şi îndreptându-se spre Câmpina. 

Artileria antiaeriană a doborît avionul care se afla în fruntea raidului de la 4 Aprilie 1944, rupându-i o aripă. Aripa s-a rostogolit pe podul rutier de peste rîul Prahova, aflat în vecinătatea înaltului şi elegantului pod feroviar, iar avionul s-a prăbuşit şi a explodat pe platoul Câmpiniţa, în fosta proprietate a Doctorului C.I.Istrati (azi Şcoala Naţională de agenţi de poliţie „Vasile Lascăr”). Au reuşit să se salveze cu paraşuta doi aviatori. Primul care a sărit, s-a îndreptat spre dealurile de la Poiana Câmpina, în direcţia livezilor de pe Răgman, evitând să intre în oraş; cel de-al doilea, prins de curentul de aer şi dus spre Câmpina, spre iadul de la rafinărie, a căzut, după eforturi dramatice şi disperate, pe linia de cale ferată Câmpina-Câmpiniţa.
Sesizînd că primul aviator se îndreaptă spre punctul „La Cruce”, unde era amplasată o baterie AA germană, şeful de post din Poiana Câmpina, Nicolae Garcea – un vrâncean foarte inteligent (la antipodul omonimului său şarjat de Mugur Mihăilescu; l-am cunoscut foarte bine, căci am stat în casa lui; bineînţeles că regimul comunist îi luase cismele, epoleţii şi eghileţii, bătându-şi joc de el; băiatul său, inginerul Gheorghe Garcea, director la I.R.A., i-a semănat ca inteligenţă) – şi-a mobilizat jandarmii, fugind în întâmpinarea americanului. Inspiraţie salutară pentru acesta, căci nemţii îl aşteptau şi ei.
Paraşutistul a căzut „pe Livezi”, acolo unde este isvorul băilor sărate din Poiana Câmpina, la locul numit „La Ocnă” (la început, Poiana Câmpina s-a numit Poiana Sării) şi s-a ascuns în nişte tufişuri. Atunci nemţii s-au grăbit şi ei să coboare spre el. S-a încins un fel de întrecere, nemţii fugind la vale, iar românii urcând la deal. Amărîţii de jandarmi, echipaţi cu moletiere şi aflaţi la capătul puterilor, de teamă să nu le-o ia nemţii înainte au început să strige: „români, români!”, ca să-l determine pe aviator să vină spre ei. Dar yankeul nu s-a lăsat ademenit. Jandarmii au isbutit totuşi să ajungă ei primii. Americanul a ridicat mâinile şi s-a predat, ieşind lung, nesfîrşit de lung, dintre tufe. Era blond, cu părul tuns perie. Genele şi sprîncenele îi erau arse, dar nu era rănit.
„Opintea nemţii” – cum ar fi zis cronicarul – să-l ia ei prizonier. Dar românul, bărbat chipeş (la 74 de ani avea încă un păr negru şi des, deşi, după 1944, avusese numai necazuri) era stăpân pe sine şi pe situaţie, dominându-i pe nemţi. „Prieteni-prieteni, dar noi am ajuns primii, aşa că prizonierul e-al nostru!” Şi n-a mai stat la parlamentări, ca să nu le vină nemţilor ajutoare. Copiii, care mereu se găsesc prin preajmă, au strîns paraşuta, americanul le-a împărţit ciocolată – pe care a scos-o din combinezonul său bej-kaki, cu „zeci de fermoare” – şi toţi au coborît prin livezi, afară de nemţi, în sat, cu alai.
Prevenitor şi prudent, plutonierul Nicolae Garcea şi-a dus prizonierul la Primărie – aflată în centrul satului (după răsboi, pe locul ei s-a construit Oficiul poştal din Poiana) – unde acesta a fost primit „ca un rege”. 
Lumea şi notabilităţile s-au înşiruit pe două rânduri, formând un adevărat culoar de onoare. Mulţi avuseseră morţi din bombardamentul anterior, sau casele distruse (ca negustorul Petre Voiculescu, care avea restaurantul de lângă gară, la poarta Uzinei „Astra”; Petre Voiculescu era socrul plutonierului Garcea şi fratele generalului de brigadă Gheorghe Mosiu, comandantul artileriei Armatei 1), dar nimeni nu avea resentimente, ci bucuria că „vin americanii!”. Sentimentul acesta, care după răsboi s-a transformat într-o nădejde, scump plătită chiar când nu li se mai pronunţa numele: „vin ai noştri!”, se manifestase, iată!, în plin răsboi, chiar sub privirile nemţilor, care se benoclau de la postul lor AA – de unde Primăria se vedea foarte bine. Chiar şi cu ochiul liber. Doamna Brezeanu, care ştia bine englezeşte şi engleza americană (în Câmpina lucraseră înainte de răsboi şi americani) slujea ca interpretă. Apoi, jandarmii s-au retras la Postul de jandarmi.
Peste un timp a venit un automobil de la Comandamentul german. Şeful de post a ieşit şi le-a explicat că au venit mai înainte autorităţile militare române şi au luat prizonierul. Avea un ton autoritar şi convingător. Deşi mic în grad, era autoritate română şi demonstra că are autoritate, chiar dacă preopinenţii săi aveau grade mai mari. Dacă nu cred, să poftească în clădire şi să controleze. Ceea ce, însă, ar fi fost prea de tot.
Nemţii au fost nevoiţi să plece. După ei a venit într-adevăr şi automobilul armatei române. De data aceasta, blondul american a părăsit Poiana Câmpina. 
Nicolae Garcea a dus cu el în mormânt numele prizonierului său american. Ca o ironie a sorţii, americanii – care nu se mulţumiseră numai cu restaurantul şi casa socrului său – aveau să-i bombardeze şi lui casa.
Câteva fotografii, colecţionate de D-l Mircea Zisopol, stau mărturie acelui timp.
N.B. Mărturia aceasta o ştiu de la persoane care au fost de faţă atunci. Nu ştiu dacă şi nu cred că ele, sau alţi martori, au aşternut cele văzute pe hârtie şi le-au publicat undeva. Cum încă trăesc în Câmpina oameni care au stat sub bombardamente, le-am reamintit şi le-am însemnat aici, ca să nu se piardă. Ar fi frumos să se găsească şi documente. Dacă nu s-or fi găsit deja şi eu nu le ştiu.
Octavian ONEA

Poşta redacţiei

Parcarea de „La Bigu’ Mic“, subiect de dispută între
Asociaţia de Proprietari 943 şi administraţia locală

"Bună ziua,
 Vă trimit acest mesaj datorită faptului că am văzut din nou că la ultima şedinţă a Consiliului Local Câmpina a fost adoptată o Hotărâre referitoare la extinderea magazinul  "La Bigu' Mic" cu câţiva metri pe domeniul public, încercându-se ocuparea trotuarului şi a unei părţi din suprafaţa parcării aferente zonei în care îşi parchează autoturismele locatarii ASOCIAŢIEI de PROPRIETARI, Nr 943, din str. Republicii, Nr. 2, Bl 13A.
Aş dori să vă informez  pe această cale că Asociaţia noastră a depus un Memoriu la instituţiile abilitate ale României prezente în judeţul Prahova pentru a informa asupra ilegalităţii unei Hotărâri a Consiliului Local Câmpina, din Decembrie 2008, referitoare tot la aprobarea extinderii magazinului "La Bigu' Mic" pe domeniul public aferent parcării din str. Republicii, nr. 2. Răspunsul pe care l-am primit de la Prefectura Prahova cât şi de la ITSC Sud Muntenia din Ploieşti au fost foarte clare şi INTERZIC astfel de aprobări, în concluzie acea Hotărâre a Consiliului local Câmpina a fost considerată abuzivă, încălcând grav legislaţia în vigoare. De asemenea, răspunsul primit de la Primăria Câmpina, semnat de dl. primar Tiseanu specifică faptul că respectiva Hotărâre de Consiliu nu poate fi pusă în aplicare fără acordul Asociaţiei de Proprietari 943. Am fost foarte surprins să regăsesc aceeaşi Hotărâre aprobată din nou la ultima şedinţă a CL Câmpina având în vedere că atât dl. primar Tiseanu cât şi CL Câmpina au ştiut că s-a aprobat o Hotărare care nu era conformă legislaţiei în vigoare. Înainte de a trimite acel Memoriu din partea Asociaţiei de Proprietari, eu am fost în audienţă la dl. Şerban - directorul general al ITSC Sud Muntenia, care pur şi simplu a "explodat" când a înţeles ce fel de Hotărâri "ilegale" promovează Consiliul Local Câmpina, chiar dacă în Comisia de specialitate a CL Câmpina propunerea de extindere nu a primit aviz favorabil!!!
Ataşat vă trimit noua Hotărâre aprobată în CL în şedinţa din Septembrie 2010 şi ar fi foarte bine dacă aţi încerca să cercetaţi modul în care a fost aprobată scoaterea unui spaţiu din domeniul public a unei părţi din parcarea situată în centrul oraşului şi concesionarea acesteia împotriva intereselor proprietarilor de locuinţe din Blocul 13A. Menţionez că proprietarii celor 16 apartamente din Blocul 13A deţin 14 autoturisme ce sunt parcate în această zonă, tot aici parchează şi şoferii firmei Voipan ( 3 - 4 dubiţe) cât şi alte 5 sau 6 autoturisme şi maşini de marfă ale magazinelor ce folosesc această parcare. 
Autoturismele personale nu pot fi parcate pe strada Republicii în faţa clădirii deoarece acolo este zona parcării cu plată gestionată de Primărie. Nici un membru al CL Câmpina sau al Primăriei nu a consultat locatarii din Blocul 13A referitor la această extindere a magazinului LA BIGU MIC.
Dan Matei, Câmpina"

Şi-au făcut singuri jocul greu!

CSM Câmpina – AFC II Filipeşti 3-1 (1-0)


Ar fi trebuit să fie un joc uşor pentru CSM Câmpina, dar elevii lui Robert Opatchi au reuşit să-şi facă singuri viaţa grea, spre exasperarea acţionarilor şi a numeroşilor suporteri prezenţi la stadionul „Poiana”.
Meciul a început într-o notă de echilibru, cele două echipe părând a se studia reciproc. Treptat, câmpinenii au împins cele trei linii spre poarta filipeştenilor, dar presiunea constantă, din ce în ce mai puternică, se oprea undeva în preajma suprafeţei de pedeapsă adverse. Cam aşa a fost întreaga durată a primei reprize, singura scânteie apărând în minutul 40, atunci când „căpitanul” Budileanu avea să deschidă scorul cu un şut cu stângul, de la 22 metri uşor lateral dreapta, la colţul scurt.


Deşi au intrat la pauză cu ascendentul moral al golului marcat, câmpinenii s-au văzut egalaţi la numai trei minute de la reluare, prin Chiriţă, care a înscris cu capul din 3 metri, după un corner de pe partea dreaptă.
Timpul scurs între minutele 48 şi 71 a fost o adevărată corvoadă pentru toţi. Echipierii CSM-ului au încercat să forţeze, dar şi-au făcut singuri viaţa grea, ratând exasperant, Hromei, în două rânduri, şi Negreanu, greşind ţinta în mod cu totul inexplicabil din situaţii rarisime. CSM-ul a fost salvat de „dubla” lui Adrian Vintilă, din ce în ce mai bun de la meci la meci, el înscriind în minutele 71 (şut din 10 metri, cu stângul, după o centrare de pe partea stângă a lui Negreanu) şi 89 (reluare din 2 metri, după un şut la lui negoiasă, respins de portarul advers).
Antrenorul Robert Opatchi a trimis în teren următoarea formulă: C. Cosmineanu – Bej, Burchi, Gânju, Grigoaş – Ad. Vintilă, Budileanu (86 Negoiasă), Dârstaru (46 L. Cosmineanu), Necula (46 Stan) – Negreanu, Hromei (70 State).

Antrenorul Robert Opatchi nu a stat pe bancă
Trimis în afara terenului de arbitru în precedenta partidă de campionat de la Bărcăneşti, antrenorul Robert Opatchi a urmărit jocul de pe partea tribunei I, din apropierea gardului împrejmuitor. S-a agitat ca un leu în cuşcă, a ţipat tot timpul, a vorbit la telefon cu cei de pe banca tehnică, fiind una dintre cele mai grele victorii obţinută de CSM Câmpina în acest sezon pe teren propriu.

Virgil Guran: „Am jucat mai slab, dar este importantă victoria” 
Imediat după fluierul final, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „Am jucat mai slab astăzi şi s-a văzut că avem o medie de vârstă mică. Ne lipseşte maturitatea, ne lipseşte experienţa şi ne descurcăm destul de greu atunci când avem presiune pe noi. Totuşi, este o victorie importantă, care ne aduce pe treapta a doua a podiumului, după ce CS Cornu a pierdut pe teren propriu. Ţin să remarc şi un lucru bun: evoluţia lui Adrian Vintilă, un copil de 16 ani care creşte de la meci la meci, care – lucru farte important – a înscris mai mereu în ultimele meciuri, şi nu doar câte un gol, iar dacă va fi serios şi nu i se va urca la cap, aşa cum din păcate se mai întâmplă cu noi românii, va ajunge un mare fotbalist”.

Cupa României

Hat-trick Adrian Vintilă
CS Cornu – CSM Câmpina 0-3 (0-1)

Miercuri după-amiază, în cadrul turului al treilea al fazei judeţene a Cupei României, CSM Câmpina a jucat la Cornu, în faţa CS-ului din localitate. A fost o dispută între locurile 2 şi 3 din clasamentul la zi al Seriei Vest a Ligii B Prahova. A fost o partidă la discreţia câmpinenilor, care s-au impus printr-un hat-trick realizat de Adrian Vintilă, de departe cel mai bun jucător de pe teren.
Antrenorul Robert Opatchi a mizat la Cornu pe următoarea formulă de joc: C. Cosmineanu – Beju, Gânju, Burchi, Grigoraş – Negoiasă, Dârstaru, Mancu, L. Cosmineanu – Hromei, Vintilă. Au mai jucat: Zidaru, Stoica.
Astfel, CSM Câmpina s-a calificat pentru următoarea fază a competiţiei, care va avea loc la o dată ce va fi stabilită ulterior.
Juniori D
Greu şi cu echipa secundă...
Petrolul 95 II Ploieşti – CSM Câmpina 5-2

După ce s-au văzut înfrânţi şi etapa precedentă de prima echipă a clubului Petrolul 95 Ploieşti, juniorii „mici” ai CSM Câmpina au fost învinşi astăzi şi de echipa a doua a aceluiaşi club, cu scorul de 5-2, reuşitele câmpinenilor fiind semnate de Ţânţaru şi R. Constantin. „A fost o serie de două jocuri foarte grele, prima echipă a clubului Petrolul 95 fiind campioana naţională a categoriei. Din păcate am pierdut ambele partide. Acum, vom întâlni a treia echipă a acestui club şi sper ca în următoarele trei partide să obţinem maximum de puncte”, a spus antrenorul acestei grupe a CSM Câmpina, Robert Stoica.
CSM Câmpina a jucat cu formula: Stoica – Julan, Logojan, Banu, Burchi – Guran, Râşnoveanu, R. Constantin, Şoldan – Iatan, Ţanţaru. Au mai intrat: Stancu, Iosif, Frăţilă şi Badea.
Partida a fost arbitrată de Viorel Căunei – Ionuţ State, Ovidiu Nuţă.


Juniori C
Dominare totală
Juniori C: CSM Câmpina – AFC Brebu 8-0

8-0 este un scor mare, care numai necesită nici un fel de comentariu chiar dacă este vorba de un meci de juniori. Este scorul cu care a învins trupa de juniori „mari” a lui Robert Opatchi, CSM Câmpina, formaţia AFC Brebu, „lanterna roşie” a acestei serii. Rând pe rând şi-au trecut numele pe lista marcatorilor Ţiţei, Postolache, Banu (fiecare cu câte două reuşite), Grigore şi Matache.
Antrenorul Robert Opatchi a trimis în teren formaţia: Iscru – Matei, Matache, I. Ioan, Dascălu – Ţiţei, Neacşu, Pâslan, Chivu – Banu, Grigore şi au mai fost introduşi Popa, Postolache, Apostolescu.
Partida a fost arbitrată de Vasile Burlacu – Dragoş Ene şi Vlăduţ Lungu.
Etapa viitoare, juniorii „mari” ai CSM Câmpina vor întâlni în deplasare, la Lilieşti, formaţia CSO Plopeni.

Ultima reprezentaţie din acest an la echitaţie


În week-end-ul care a trecut s-a derulat ultima competiţie ecvestră, din Câmpin,a din acest an. Au fost cinci concursuri naţionale şi unul internaţional, pe care Clubul Sport Horse Câmpina le-a organizat la baza hipică de pe dealul Muscel. 
Această ultimă reprezentaţie a fost marcată de condiţiile meteorologice total nefavorabile, mai ales în cursul zilei de sâmbătă. Competiţia a fost mai comprimată faţă de programul iniţial, iar duminică după-amiază, în prezenţa oficialilor concursului, ai federaţiilor de specialitate şi primarului Horia Tiseanu a avut loc festivitatea de premiere.

Prima ediţie a Memorialul „Luca Henegar”, încurcată de ploaie

Iniţiat după o întâlnire între membrii Comisiei de Sport a Consiliului Local Câmpina şi profesorii de educaţie fizică de la unităţile de învăţământ din localitate, Memorialul „Luca Henegar" la atletism a avut prima ediţie sâmbătă, 16 octombrie. Întrecerile au fost programate la baza sportivă a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu", dar din cauza vremii neprielnice, probele s-au desfăşurat în sală.

Concursul a fost destinat elevilor din clasele I - VI, de la şcolile din Câmpina, dar şi din împrejurimi. 
Organizatorii (Consiliul Local, Primăria Câmpina, Casa Tineretului, Colegiul Tehnic "Constantin Istrati" şi Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu") au acordat diplome, medalii şi premii pentru primele trei locuri, precum şi cupe şcolilor care au cumulat cele mai multe locuri I, II şi III.

S-a încheiat „Săptămâna sportului pentru toţi”

"Săptămâna sportului pentru toţi" s-a finalizat odată cu disputarea ultimului act al întrecerii la fotbal. Jucători – tineri din Câmpina. Partida a avut loc în sala de sport a Grupului Şcolar Energetic, iar la ea au asistat numeroşi spectatori, colegi ai combatanţilor din teren. A fost o dispută pasionantă, extrem de atractivă, din care nu a lipsit spectacolul, dar şi suspansul care a fost dispersat rapid de evoluţia bună a aceleiaşi echipe care câştigase şi ediţia de anul trecut a aceleiaşi competiţii.
După finala arbitrată de câmpineanul Mihai Amorăriţei a avut loc şi festivitatea de premiere, care a fost oficiată de preşedintele Fundaţiei "Zamolxes", Florin Cristian Predescu. Ocupanta primului loc a primit o cupă, iar primele patru formaţii au fost recompensate cu diplome, tricouri şi bani.