23 noiembrie 2010

Aleşii locali şi-au depus declaraţiile de avere

Cu greşeli, cu omisiuni intenţionate sau nu, cu nepăsare...

După ce în ediţia noastră anterioară scriam că (din nou!) consilierii locali nu s-au prea învrednicit cu depunerea în termenul legal a declaraţiilor de avere şi interese, iar cei care o făcuseră au fost, într-un fel, „victimele” actualizării lente a site-ului municipalităţii, iată că, în cele din urmă, declaraţiile de avere au apărut. Mai puţin cea a primarului Horia Tiseanu. Trebuie să ai răbdare şi nervii tari pentru a parcurge aceste documente. E adevărat, mare lucru nu s-a schimbat comparativ cu anul fiscal anterior, aleşii câmpinenilor având cam aceleaşi... averi şi interese. Dar te revoltă ideea că unii dintre consilieri sunt mai săraci decât săracii oraşului, dacă ar fi să te iei strict după declaraţiile lor de avere. Legea le permite să-şi treacă terenurile, casele sau maşinile pe numele altora sau la firmele controlate direct ori indirect, astfel că nu le poţi reproşa vreo ilegalitate, ci doar o lipsă de moralitate evidentă. Interesele reale ale multora dintre aleşii neamului nu au nici o legătură cu interesele celor care i-au ales, iar faptul că legea e făcută tot de politicieni le dă voie să apară curaţi-curaţi în faţa electoratului. O parte a electoratului îşi va plăti naivitatea, iar cealaltă parte va ştii ce are de făcut.

Elena Albu
Terenuri – Câmpina, 205 mp cumpăraţi în 1992; 205 mp cumpăraţi în 2005; Şotrile, 5.000 mp moşteniţi în 1995; 8.000 mp fâneaţă moşteniţi în 1995; 3.300 mp teren forestier moşteniţi în 1995; Murighiol (Tulcea), 1.000 mp teren agricol cumpăraţi în 2007; Case – Câmpina, 75 mp, cumpărată în 1992; 57 mp, cumpărată în 2005; Şotrile, 60 mp, moştenită în 1995; conturi bancare însumând 21.402 lei; acţiuni de 5,57% la SC Maie Exim SRL; două credite – unul de 14.000 euro scadent în 2015 altul de 12.000 lei scadent în 2013; a câştigat în ultimul an 28.233 lei (Neptun Trading), 4.830 lei (Elsid Titu), 12.677 lei (Soceram), 12.000 lei (Electrocarbon Slatina), 5.078 lei (Ceres Ploieşti), 5.903 lei (indemnizaţie consilier), iar soţul – 2.330 lei (Maie Exim) şi 6.840 lei (pensie).

Elvis Arghir
Un autoturism Mercedes, an de fabricaţie 2006; a câştigat în ultimul an 6.480 lei (indemnizaţia de consilier local).

Viorel Bondoc
Deţine un teren de 1.172 mp, la Câmpina, cumpărat în 2002; o casă de 120 mp, la Câmpina, cumpărată în 2002; un autoturism Dacia 1310, an de fabricaţie 1998; are un credit de 40.000 lei, scadent în 2018; a câştigat în ultimul an – 25.836 lei (pensie), 6.120 lei (indemnizaţia de consilier local), iar soţia – 4.000 lei (şomaj), 4.400 lei (TibiOil).

Lucian Cercel
Un apartament de 48 mp, în Câmpina, cumpărat în 1990; un autoturism Opel Vectra, an de fabricaţie 2003; are un credit de 20.000 lei scadent în 2011; a câştigat în ultimul an – 33.000 (pensie), 5.937 lei (indemnizaţia de consilier), iar soţia – 22.000 lei (învăţătoare).

Monica Clinciu
Deţine un teren de 300 mp, la Câmpina, cumpărat în 1999, un teren forestier de 2 ha, la Tărtăreşti, cumpărat în 2007; o casă de 400 mp, la Câmpina, cumpărată în 1999; a câştigat în ultimul an – 19.075 lei (avocat).

Ion Dragomir
Terenuri – 600 mp la Câmpina, cumpărat în 1999, 736 mp agricol, la Câmpina, cumpărat în 1999, 785 mp agricol, la Câmpina, cumpărat în 2003; o casă de 311,8 mp la Câmpina, construită în 2001; un apartament de 48,77 mp, la Bucureşti, cumpărat în 2008; un autoturism Matiz, an de fabricaţie 2003; un autoturism Opel Astra, an de fabricaţie 2008; are un credit de 150.000 lei scadent în 2014; a câştigat în ultimul an – 33.615 lei (indemnizaţie de viceprimar), iar soţia – 11.148 lei (Neptun) şi fiica – 14.400 lei (administrator bancar).

Marian Dulă
Un teren la Roşiorii de Vede, de 367 mp, cumpărat în 2008; un teren la Câmpina, de 175,8 mp, cumpărat în 1988; o casă la Câmpina, de 151,73 mp, cumpărată în 1988; un autoturism Ford Focus, an de fabricaţie 2001, un autoturism BMW, an de fabricaţie 1996; a câştigat în ultimul an – 31.428 lei (pensie), 5.544 lei (indemnizaţie de consilier local), iar soţia – 28.320 lei (Grădiniţa Filipeşti).

Luminiţa Dumitrescu
Deţine un teren de 2.700 mp, la Proviţa de Jos, cumpărat în 2003; un apartament de 57 mp, la Câmpina, cumpărat în 1975; o casă de 81 mp, la Proviţa de Jos, construită în 2007; o garsonieră de 27 mp, la Bucureşti, cumpărată în 2009; un autoturism Citroen Xantia, an de fabricaţie 1994; are un credit de 9.000 euro scadent în 2016 şi altul de 8.000 euro scadent în 2017; a câştigat în ultimul an – 20.000 lei (nu precizează de unde), iar soţul – 36.000 lei (salariul).

Dragomir Enache
Două terenuri, unul de 430 mp, cumpăraţi în 1998, altul de 372 mp, moşteniţi în 2004; un apartament de 72,25 mp, cumpărat în anul 1991, o casă de 42 mp, cumpărată în anul 1998 şi o casă de 140 mp moştenită în anul 2004; un autoturism Hyundai Accent, an de fabricaţie 2005; a câştigat în ultimul an 28.154 lei (Termoelectrica Ploieşti) şi 5.160 lei (indemnizaţia de consilier local), iar soţia – 9.600 lei (Colegiul C. Istrati) şi 15.492 lei (pensie).

Florin Marcu
Un teren forestier de 13.263 mp, cumpărat din anul 2007 la Ciocăneşti – Dâmboviţa (împreună cu Alin Moldoveanu); două apartamente în Câmpina – unul de 54 mp cumpărat în 1996, altul de 55,90 mp cumpărat în anul 2008; un autoturism VW Golf, an de fabricaţie 2000; are un credit de 50.000 (nu se precizează moneda), scadent în anul 2014; a câştigat în ultimul an 10.000 lei (Fibec Holding), 50.000 lei (!!!) (indemnizaţia de consilier local), iar soţia – 65.000 lei (!!!) (SC Smart).

Marian Nistor
O casă, în Câmpina, de 175 mp, construită în 2007; are un credit de 55.000 euro, scadent în 2032; a câştigat în ulotimul an – 12.231 lei (Piaţă), 5.903 lei (indemnizaţia de consilier local), 21.588 lei (OPC), iar soţia – 12.865 lei (Piaţă), 6.625 lei (indemnizaţie şi alocaţie pentru copil).

Mihaela Petrovici
Deţine două terenuri – unul de 500 mp, moştenit în 1998, altul de 1.990 mp, moştenit în 2006; o casă de 100 mp, la Câmpina, moştenită în 2000; un apartament de 50 mp, la Bucureşti, primit ca donaţie în 2007; un autoturism Seat Ibiza, an de fabricaţie 2004, un autoturism Toyota Auris, an de fabricaţie 2007; a câştigat în ultimul an – 30.000 lei (medic de familie), 6.000 lei (indemnizaţie de consilier local), iar soţul are salariul confidenţial, iar fiul – 4.000 lei (bursă student).

Adrian Piţigoi
Apartament în Bucureşti, de 98mp, cumpărat în anul 2000; un autoturism VW Passat, an fabricaţie 2005; depozit bancar de 6.500 dolari; a câştigat în ultimul an 42.000 lei (ButanGas), 6.000 lei (indemnizaţia de consilier), 3.000 euro (dividende), iar soţia – 3.600 euro (salariu).

Gena Preda
Terenuri – 788 mp la Câmpina din anul 2005, 4.500 mp şi 1.400 mp, ambele la Şotrile, toate moştenite; o casă la Câmpina, de 100 mp, moştenită în anul 2005; un autoturism Dacia Logan, an fabricaţie 2005; are un credit de 15.000 (nu se precizează moneda) scadent în anul 2013; a câştigat în ultimul an – 30.000 lei (asistent medical), 4.400 lei (pensie alimentară copii).

Gheorghe Sandu
Deţine două apartamente în Câmpina – unul de 54,70 mp, cumpărat în 1986, altul de 32,21 mp, moştenit în anul 2009; a câştigat în ultimul an – 8.416 lei (Rafinărie), 915 lei (Ardaf), 6.036 lei (indemnizaţia de consilier local), 5.304 lei (indemnizaţie sindicat), iar soţia – 7.300 lei (Rafinărie).

Daniel Telegescu
Două apartamente în Câmpina, unul de 43 mp, cumpărat în anul 1985, altul de 41 mp, moştenit în anul 2001; un autoturism Chevrolet, an fabricaţie 2008; are un credit în valoare de 10.500 euro scadent în 2018; a câştigat în ultimul an 20.500 lei (Fibec Metalglass).

Gheorghe Tudor
Terenuri – 305 mp la Câmpina, cumpărat în 1993, 0,24 ha fâneaţă la Buştenari, cumpărat în 2004, 1 ha fâneaţă la Buştenari, moştenit în 2002; o casă de 216 mp, la Câmpina, construită în 1993, o casă la Buştenari, de 60 mp, moştenită în 2002; un autoturism Skoda Fabia, an de fabricaţie 2003; a câştigat în ultimul an – 7.072 lei (indemnizaţia de consilier local), 23.904 lei (pensie).

Horaţiu Zăgan
Deţine două terenuri – unul la Câmpina, de 245 mp, primit prin donaţie în 1989, altul la Şotrile, de 138 mp, cumpărat în 1997; o casă de 110 mp, în Câmpina, primită prin donaţie în 1989; un spaţiu comercial de 36 mp, în Câmpina, construit în 1994; o casă de 47 mp, la Şotrile, construită în 1997; un apartament de 45,74 mp, în Câmpina, moştenit în 2010; are un autoturism Toyota, an de fabricaţie 2001; are un credit de 8.200 euro, scadent în 2012; a câştigat în ultimul an – 3.212 lei (Carzag Serv), 24.216 lei (Floricon Salub), 5.903 lei (indemnizaţia de consilier local), iar soţia – 2.698 lei (Carzag Serv).

Câteva consideraţii...
Sunt mai mulţi consilieri care, conform propriilor declaraţii de avere, nu iau nici indemnizaţie de consilier. Poate sunt simple omisiuni! De asemenea, este interesat că nu există doi consilieri locali care să declare că iau aceeaşi sumă ca şi indemnizaţie. În ceea ce-l priveşte pe Florin Marcu, în mod cert este o greşeală în declaraţia de avere, pentru că nu ar fi putut încasa 50.000 lei ca indemnizaţie, ci doar în jur de 5.000 lei.
În total, cei 18 aleşi locali (primarul nu şi-a depus declaraţia de avere, iar Consiliul Local funcţionează la Câmpina doar cu 18 consilieri, unul dintre aceştia fiind viceprimarul) deţin: 28 de terenuri, 17 case, 14 apartamente şi un spaţiu comercial şi 17 aututorisme.

Nivelul veniturilor aleşilor locali:
Elena Albu – 77.891 lei
Elvis Argir – 6.480 lei
Viorel Bondoc – 40.356 lei
Lucian Cercel – 60.937 lei
Monica Clinciu – 19.075 lei
Ion Dragomir – 59.163 lei
Marian Dulă – 65.292 lei
Luminiţa Dumitrescu – 56.000 lei
Dragomir Enache – 58.406 lei
Florin Marcu – 125.000 lei
Marian Nistor – 59.212 lei
Mihaela Petrovici – 40.000 lei
Adrian Piţigoi – 48.000 lei şi 6.600 euro
Gena Preda – 34.400 lei
Gheorghe Sandu – 27.971 lei
Daniel Telegescu – 20.500 lei
Gheorghe Tudor – 30.976 lei
Horaţiu Zăgan – 36.029 lei.

Cuvântul care înţeapă

Existenţe mizerabile sau cum să încasezi chiria de la o moartă

Ca şi viaţa, în România zilelor noastre, moartea poate oferi un spectacol dezamăgitor.
Luni, 15 noiembrie, în parcul de la Ceas din centrul civic al Câmpinei se auzea strigătul strident al unei sirene de ambulanţă. Undeva, pe o bancă, viaţa unei femei de 73 de ani se pregătea de sfârşit. Câţiva curioşi şi o targă rece aveau să fie ultimii martori ai unei existenţe care în scurt timp avea să fie considerată una măruntă de către o succesiune de oameni mizerabili.
Câteva ore mai târziu, Maria Creangă murea pe un pat de spital în anonimat, iar singura mărturie a identităţii sale rămânea un telefon mobil în a cărui agendă era trecut un singur nume: Brăduţ. De aici începe povestea lui Brăduţ, un om cu suflet mare, care acceptase ca numele său să figureze în agenda telefonică a bătrânei, fără să-i fie rudă de vreun grad, ci doar o simplă cunoştinţă care ar putea da o mână de ajutor în caz de nevoie. Maria Creangă nu a mai apucat să-i ceară ajutorul, însă medicii care au constatat decesul l-au chemat pe Brăduţ la morga spitalului pentru a identifica cadavrul. Ar fi putut să refuze, însă şi-a asumat această răspundere şi mai mult decât atât a înţeles că asta implică şi gestul moral de a se ocupa de înmormântarea bătrânei. Primul demers a fost acela de a merge la Primărie, la serviciul de asistenţă socială şi de a cere ajutor autorităţilor locale, care în mod normal au obligaţia să se implice într-un astfel de caz social.  Răspunsul a fost unul negativ şi previzibil, zic eu, din moment ce pentru rezolvarea unei astfel de situaţii subalternii lui Tiseanu ar fi trebuit să muncească mult la întocmirea unor hârtii justificative. Şi numai de asta nu le arde acum, după ce li s-a diminuat salariul cu 25%!  Degeaba le-a spus Brăduţ că el este şomer şi că nu are de unde să plătească pentru înmormântarea unei persoane care nu îi este nici măcar rudă, funcţionarii nici n-au vrut să audă. I-au atras însă atenţia că trebuie să dea o declaraţie din care să reiasă că nu va avea nicio pretenţie la averea decedatei. Aţi înţeles? Pe aceşti funcţionari îi interesa averea şi nu mortul, care putea rămâne neîngropat. Lămurit complet de autorităţi, Brăduţ s-a îndreptat, cum era şi normal, către cele sfinte, în parohia lui Ieşeanu. Popa l-a ascultat, i-a făcut nota de plată şi când a văzut că nu prea sunt bani la mijloc i-a întors spatele şi a plecat. După câteva minute de meditaţie, faţa bisericească i-a transmis, prin intermediul dascălului, că i-ar putea trimite un alt popă, care ar fi dispus să participe la înmormântare pentru un onorariu de 180 lei. Pentru Ieşeanu era, probabil, deranjul prea mare! Şi-apoi, din câte am aflat, omul nici nu prea mai are timp, pentru că trebuie să ţină evidenţa încasărilor de la enoriaşi pe calculator, în spatele ferestrelor de termopan cu care şi-a împodobit biserica. Apogeul batjocurei s-a produs însă când Brăduţ a ajuns la domiciliul în care defuncta locuise cu chirie într-o fostă casă naţionalizată. Proprietara imobilului, o oarecare Rădulescu, aflase despre tragedia chiriaşei şi încasase pensia de 800 lei în numele decedatei, oprindu-i chiria de 300 lei pentru luna în curs, adică pentru timpul în care Maria Creangă avea să „locuiască“ deja în cimitir. Aşadar, în micimea existenţei sale mizerabile, această Rădulescu a încasat chiria de la o moartă!
Am să închei prin a vă spune că Brăduţ Păpuşoiu şi-a dus la bun sfârşit misiunea cu ajutorul unor oameni simpli. Chiar dacă nu-l cunosc personal, mă ridic în picioare şi îmi scot pălăria în faţa lui pentru acest gest de profundă umanitate. 
Florin FRĂŢILĂ

50 de proiecte arhitecturale pentru modernizarea centrului civic aşteaptă jurizarea

Proiectul mai amplu privind modernizarea şi reabilitarea zonei centrale a municipiului Câmpina intră într-o nouă etapă. La Ordinul Arhitecţilor din România, în colaborare cu care Primăria Câmpina derulează concursul de soluţii pentru modernizarea centrului, s-au primit, până la 16 noiembrie, 50 de lucrări din partea unor arhitecţi şi firme specializate din întreaga ţară. Conform calendarului deja aprobat, la finalul acestei săptămâni, pe 26 şi 27 noiembrie, lucrările vor fi expuse la Casa Tineretului pentru a fi supuse jurizării publicului câmpinean, care este în cele din urmă beneficiarul acestui proiect.
Miza concursului de soluţii este dată nu numai de faima şi gloria realizării unui asemenea proiect, dar şi de premiile generoase puse la bătaie de administraţia locală: 70.000 lei - premiul I, 50.000 lei - premiul al doilea şi 30.000 lei - premiul al treilea. Juriul de specialitate este format din arh. Dorin Ştefan;  arh. urb. Doina Bubulete; arh. Didona Căliman, arhitect şef Câmpina, reprezentant desemnat de administraţia locală; arh. Cerasella Crăciun, arh. Călin Hoinărescu, arh. Luminiţa Sânziana Iatan, arhitect şef Prahova, arh. Alexandru Mircea.
Rezultatele concursului vor fi anunţate pe 30 noiembrie, atunci când vom putea vedea şi în ce măsură a contat părerea oamenilor care vor veni să voteze sau se va repeta povestea de la concursul pentru monumentul din Centrul Civic, atunci când lumea a votat un proiect, dar a fost ales un altul...
Vă reamintim că administraţia locală şi-a propus modernizarea zonei centrale, pe Bulevardul Carol I – tronsonul dintre străzile Henri Coandă şi Maramureş, o investiţie amplă, care să schimbe complet centrul urbei şi care să includă un pasaj rutier subteran, un pasaj pietonal, spaţii comerciale moderne, spaţii verzi etc. Pentru finanţarea investiţiei se va încerca accesarea unor fonduri europene şi atragerea unor bani din zona privată.

Steagul Câmpinei, de vânzare în magazine

Poate puţină lume ştie că municipiul Câmpina are propriul steag. Este de culoare albă, iar în mijloc are stema Câmpinei. Probabil şi mai puţină lume ştie că un astfel de steag se comercializează în magazine, deci nu e nevoie de comandă la firmele de specialitate pentru a-l cumpăra. Există cel puţin un magazin, papetăria din pasajul de la Ceas, de unde cei interesaţi pot achiziţiona un astfel de drapel, dar şi tricolorul României sau steagul UE sau NATO. Este drept, preţul nu e deloc unul mic, drapelul Câmpinei costând 55 lei, faţă de numai 15 lei drapelul naţional al României. Dar asta poate fi o altă discuţie. Important este că oricine este interesat îşi poate achiziţiona un astfel de drapel oricând doreşte.

Sensul giratoriu, pe ultima sută de metri

Primul sens giratoriu din Câmpina începe să prindă contur. După ce au fost mutate cablurile şi s-au... rotunjit colţurile intersecţiei, de câteva zile a fost desenat şi cercul din mijlocul acestui sens giratoriu. S-au pus deja bordurile, urmând ca în centrul sensului giratoriu să fie amenajat un mic spaţiu verde şi să fie amplasat un stâlp de iluminat public. Lucrarea a început la jumătatea lunii septembrie, costă 350.000 lei, iar firma care o realizează – Matero Ama Câmpina – se angajase să o finalizeze în două luni.

Bazinul de înot va fi gata, probabil, la primăvară

Firma bucureşteană care realizează bazinul didactic de înot din incinta Căminului Petrol se angajase să termine această lucrare până în luna decembrie. La cum se prezintă lucrurile în acest moment, este practic imposibil de respectat acest termen. Se trage tare pentru a se finaliza lucrările exterioare, astfel încât, odată cu înrăutăţirea condiţiilor meteorologice, să se poată trece la finisaje şi lucrările din interior. Investiţia se ridică la 3,88 milioane lei şi este plătită integral de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin Compania Naţională de Investiţii, astfel încât, la momentul inaugurării, panglica ar putea fi tăiată chiar de ministrul Elena Udrea, care nu prea ratează astfel de momente. Bazinul propriu-zis va avea o lungime de 25 metri, o lăţime de 12,5 metri, întreaga suprafaţă construită a bazinului fiind de 1.500 mp.

Panou comemorativ dedicat eroilor jandarmi ucişi în decembrie 1989

La Unitatea de Jandarmi din Câmpina a avut loc joi, 18 noiembrie, un ceremonial prilejuit de dezvelirea unui panou comemorariv dedicat eroilor acestei unităţi, căzuţi la datorie în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989. Evenimentul a avut la bază iniţiativa profesorului Emanoil Toma, autorul volumului „Vin florile. Seceraţi-le!”, în care sunt redate evenimentele în care au fost implicaţi militarii de la unitatea câmpineană în decembrie 1989, precum şi mărturii cutremurătoare ale supravieţuitorilor cumplitei dimineţi de 23 decembrie.
La eveniment au fost prezente cadre active şi în rezervă ale unităţii, supravieţuitori ai evenimentului de la Otopeni, precum şi rude ale celor ucişi atunci în condiţii neelucidate pe deplin nici până astăzi.

2.888 cereri pentru ajutorul de încălzire cu gaze

Până la 11 noiembrie, termenul limită pentru depunerea cererilor privind ajutorul de încălzire pe bază de gaz metan, 2.888 dosare au fost înregistrate la administraţia locală, trei dintre ele fiind respinse pentru că solicitanţii deţin maşini cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 mc. Este un număr mai mic de cereri faţă de anii anteriori, dacă ţinem cont că, în 2007 şi 2008, au beneficiat de acest ajutor peste 7.000 de familii, iar anul trecut numărul acestora se redusese la aproximativ jumătate. De asemenea, pentru încălzirea cu lemne şi cărbuni au fost depuse 350 de cereri, dar la acest capitol se mai primesc dosare până la sfârşitul lunii.
Motivele pentru care a scăzut numărul solicitanţilor sunt arhicunoscute – condiţiile impuse de Guvernul Boc au limitat drastic accesul la aceste ajutoare atât celor care deţin autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cmc, dar şi celor care deţin mai multe imobile, terenuri şi animale.

Parcare supraetajată în locul bazarului

Administraţia locală a demarat deja demersurile pentru realizarea unei parcări supraetajate pe Strada I.L. Caragiale, în spatele Complexului Comercial Carrefour, pe locul actualului bazar. Primăria a publicat anunţul pentru depunerea ofertelor în vederea realizării studiului de fezabilitate aferent viitoarei investiţii. După cum afirma primarul Horia Tiseanu, este un proiect îndrăzneţ, care probabil va fi demarat anul viitor, dacă vor exista fondurile necesare. Parcarea va fi construită pe locul actualului bazar, iar comercianţii de aici vor fi mutaţi în viitorul corp C2 al Pieţei Centrale. Ceea ce va trebui să lămurească acest studiu de fezabilitate – sau poate şi altele – va fi felul în care se va realiza accesul în această parcare, având în vedere că, în prezent, Strada I.L. Caragiale este o veritabilă piaţă în aer liber, cu numeroase maşini parcate aiurea, din care se vând tot felul de produse. Pentru studiul de fezabilitate, s-au alocat de la bugetul local 150.000 lei. Termenul limită pentru depunerea ofertelor a expirat ieri, 22 noiembrie. Tot ieri au fost deschise şi plicurile cu ofertele, dar rezultatele vor fi făcute publice doar după expirarea termenului de contestare a rezultatului.

SF şi proiect tehnic pentru două blocuri de necesitate

De mai multă vreme, administraţia locală intenţionează demararea procedurilor pentru construirea a două blocuri de necesitate. Rolul principal al acestora ar fi acela de a-i putea găzdui pe proprietarii apartamentelor din blocurile cu risc seismic ridicat, pe perioada consolidării imobilelor respective. Apoi, după consolidare, locuinţele din blocurile de necesitate vor fi închiriate câmpinenilor, cel mai probabil tinerelor familii.
Cum orice investiţie în România începe cu anunţurile, administraţia locală a depus, pe site-ul specializat în achiziţii publice, oferta pentru realizarea unui studiu de fezabilitate şi a proiectului tehnic. De la bugetul local s-a alocat suma de 50.000 lei pentru realizarea acestor documente. Termenul limită pentru depunerea ofertelor expiră astăzi, marţi, 23 noiembrie.

Autorităţile din Poiana Câmpina aşteaptă răspunsuri de la conducerea Spitalului Municipal

După închiderea Secţiei de Boli Infecţioase de pe Strada Vasile Alecsandri, la Câmpina s-a făcut loc pentru secţiile care funcţionau la Poiana Câmpina. Rând pe rând, toate secţiile au fost mutate fie în Spitalul Municipal, fie în locul „Infecţioaselor”, ultima secţie care se pregăteşte de mutare fiind cea de Recuperare, medicină fizică şi balneologie.
Între timp, spaţiile deja eliberate de la Poiana Câmpina au rămas ale nimănui... Iar de aici au început să dispară tot felul de lucruri – un frigider, un calorifer, obiecte de mobilier, fapt asupra căruia s-a atras atenţia şi la una dintre şedinţele Consiliului Local Câmpina. De paza clădirii nu se ocupă nimeni, chiar dacă imobilul aparţine Consiliului Local Poiana Câmpina.
„Am trimis o adresă conducerii Spitalului Municipal prin care am solicitat să ni se comunice ce se va întâmpla cu secţia rămasă şi, eventual, să stabilim împreună unele măsuri de siguranţă pentru spaţiile rămase libere. Până acum nu am primit nici un răspuns. Mai aşteptăm. Da, am auzit că s-au furat unele lucruri. Dar eu nu cred că a venit un străin de pe stradă să le ia. Tot cineva care ştia ce e acolo şi unde să intre… Nu s-a distrus nimic, s-a intrat la sigur”, ne-a declarat primarul comunei Poiana Câmpina, Aurel Duţă.

52 de maşini abandonate pe domeniul public

În ultima perioadă, aţi putut vedea pe străzile Câmpinei patrule de elevi de la Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr”. Nu erau la plimbare, ci respectau un protocol încheiat de instituţia de învăţământ cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie, prin care li s-a trasat ca sarcină să patruleze pe străzile municipiului Câmpina şi să identifice actele care aduc atingere liniştii şi ordinii publice. Bilanţul acestor activităţi a fost unul foarte bun, elevii Şcolii de Poliţie făcând şi treaba administraţiei locale – ei au identificat 52 de maşini abandonate pe domeniul public, 53 de indicatoare rutiere deteriorate şi 9 zone din care lipsesc aceste indicatoare. De asemenea, viitorii poliţişti au depistat mai mulţi vânzători ambulanţi, persoane cu autoturisme suspecte înmatriculate în alte state, persoane din judeţul Cluj, care comercializau ilegal obiecte de îmbrăcăminte, persoane care transportau cu atelaje hipo material lemnos furat.

Accident grav, provocat de un ofiţer al Şcolii de Poliţie

Subinspectorul de poliţie Irinel Bărbulescu, angajat al Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina, aflat la volanul unui autoturism VW Passat, a provocat un accident rutier grav. Potrivit anchetatorilor, când a ieşit din parcarea unui complex comercial aflat în apropierea autostrăzii Bucureşti-Piteşti, Bărbulescu s-a încadrat pe banda întâi, după care a vrut să întoarcă pe celălalt sens, spre Bucureşti, dar nu s-a asigurat. Autoturismul a lovit un microbuz care se îndrepta spre Piteşti şi în care se aflau cinci pasageri. Impactul a fost extrem de violent. „Din accident a rezultat vătămarea corporală a cinci persoane, două femei din autoturism, printre care şi soţia conducătorului auto şi trei din maxi-taxi. Pe numele subinspectorului de poliţie s-a întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă”, după cum se precizează în comunicatul de presă emis de IJP Argeş. Cele cinci femei rănite au vârste cuprinse între 25 şi 41 de ani şi au fost preluate de mai multe ambulanţe. Cadrele medicale au stabilit că victimele au suferit traumatisme, contuzii şi multiple escoriaţii, însă nici uneia nu i-a fost pusă viaţa în pericol. Cel mai probabil, aşa cum se întâmplă în astfel de situaţii, ofiţerul de poliţie va fi suspendat din funcţie până la finalizarea cercetărilor în cazul accidentului.

O profesie periculoasă – muzeografia.

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Secundo tempo (1)

Blocarea extinderii, în 1979, a Certificatului lui Ştefan Haşdeu, de moştenitor (al cavoului familiei Hasdeu aflat în Cimitirul Bellu din Bucureşti – unde se află înmormântaţi B.P.Hasdeu şi cele două Iulii ale sale – obţinut în Câmpina la 10 Noembrie 1973) şi asupra Castelului Iulia Hasdeu din Câmpina şi asupra manuscriselor, cărţilor, tablourilor şi altor bunuri mobile, aflate la Arhivele Statului din Bucureşti şi la Academia Română, a iscat un nou bombardament de reclamaţii şi audienţe din partea fostului căpitan de artilerie şi inginer, (ne)fericitul său posesor.
Era în vara anului 1980, în plin asediu pentru cedare şi retrocedare, când a venit la Muzeul Hasdeu publicistul Mihai Pelin, pe atunci redactor la săptămânalul bucureştean „Flacăra”. Voia să scrie un reportaj, dar n-a apucat bine să-şi expună intenţiile, când l-am întrebat dacă nu este dispus să accepte un subiect aparte, aflat, cel puţin pentru mine, dacă nu şi pentru autorităţile implicate şi tracasate, la ordinea zilei şi neabordat încă de presă. I l-am spus în câteva cuvinte şi el s-a arătat interesat să-l accepte. Ne-am aşezat la birou şi i l-am povestit cu lux de amănunte. D-l Pelin (Dumnezeu să-l odihnească acum, căci a trecut în lumea drepţilor!) scria filă după filă. A umplut aşa vreo jumătate de agendă. La sfîrşit, răsfoind materialul stufos, m-a rugat să i-l rezum într-o pagină şi ceva, dactilografiată la două rânduri, ca să se ghideze între datele pe care le consemnase. Peste câteva zile i-am trimis rezumatul, depăşind cu două pagini norma propusă. Apoi am aşteptat.

Erigill Proviţa de Sus şi-a trecut în cont o nouă victorie

Erigill Proviţa de Sus - Petrol Câmpina 18-16 (11-5)

Sala de sport a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu" din Câmpina a găzduit sâmbătă la prânz partida de handbal din cadrul Campionatului judeţean feminin de juniori II dintre AS Erigill Proviţa de Sus şi AS Petrol Câmpina. Partida a contat pentru prima etapă a returului, în care formaţia din Proviţa de Sus ar fi trebuit să întâlnească echipa CSM Ploieşti. Organizatorii acestui campionat au decis includerea în competiţie şi a echipei AS Petrol Câmpina, care nu a jucat nici un meci în tur, ceea ce a dat peste cap total programul returului.
Partida de sâmbătă a început în nota de dominare clară a elevelor lui Mihai Burlacu, acestea conducând la un moment dat chiar cu 7-0. Apoi, jocul s-a mai echilibrat, dar diferenţa s-a păstrat până la pauză, 11-5. Repriza secundă a fost influenţată de numeroasele înlocuiri, dar şi de o revenire spectaculoasă a jucătoarelor de la Petrol, scorul final fiind 18-16 pentru Erigill Proviţa de Sus.
Mai trebuie spus că printre spectatorii acestei partide s-a numărat şi Elena Cosmoiu, primarul comunei Proviţa de Sus, nelipsită de la nici una dintre acţiunile echipei.
Iată şi componenţa celor două formaţii: AS Erigill Proviţa de Sus: Teodora Groşescu, Ramona Ciubotaru, Elena Nichifor, Elena Lamba, Adelina Filip, Ştefania Popescu, Teodora Bucur, Sabrina Stoica, Denisa Toma, Loredana Duţă, Sorina Duricu, Andra Postelnicu, Iana Chilom. Antrenor: Mihai Burlacu. AS Petrol Câmpina: Octavia Bucurei, Gabriela Ciobanu, Maria Bâlgă, Andreea Apostol, Ruxandra Mărăcine, Mihaela Dumitru, Loredana Tudose, Andreea Dinulescu, Sorina Nan. Antrenor: Daniel Vasile.

Trei puncte importante şi... cam atât!

CSM Câmpina – Tricolor Varniţa 3-0 (1-0)

Ultima reprezentaţie pe teren propriu a liderului CSM Câmpina a fost la un pas să nu se dispute, oaspeţii de la Varniţa sosind la arenă cu numai câteva momente înainte de expirarea sfertului de oră. Luaţi repede, oaspeţii au cedat rapid, iar în minutul 6 Negreanu deschidea deja scorul. A înscris cu un şut din apropiere, după o lovitură de colţ de pe partea stângă. Apoi, câmpinenii au cam intrat în jocul oaspeţilor, le-a lipsit clarviziunea la mijlocul terenului, pasele înapoi au fost mai numeroase decât cele spre buturile adverse, iar de aici a rezultat un joc mai puţin spectaculos.
Totul s-a schimbat spre final, odată ce oaspeţii au început să cedeze din punct de vedere fizic. Astfel, mai întâi, în minutul 75, Hromei a înscris cu o frumoasă lovitură de cap, din 6 metri, după o centrare de pe partea dreaptă, iar cu trei minute înainte de final, „căpitanul” Budileanu a închis tabela la un scor de fortfait cu un şut plasat de la marginea suprafeţei de pedeapsă adverse.
Antrenorul Robert Stoica a folosit în acest joc formula: C. Cosmineanu – Necula, Gânju, Burchi, Grigoraş (46 L. Cosmineanu) – Mancu (46 Negoiasă), Budileanu, Dârstaru – Ad. Vintilă, Negreanu, Hromei. Rezerve: Marinică – Zidaru.

Mai este o etapă, plus un meci de cupă
Chiar dacă a fost ultimul meci în acest an pe teren propriu din actuala ediţie de campionat, până la vacanţă mai e cale lungă. Sâmbăta viitoare, pe 27 noiembrie, de la ora 14.00, CSM Câmpina va juca în deplasare, la Cornu, un meci pentru care conducerea clubului pune la dispoziţia suporterilor un autocar care va pleca de la Casa Tineretului la ora 13.15. Despre programul echipei în următoarea perioadă, preşedintele Virgil Guran ne-a spus: „Sâmbătă vom juca la Cornu şi indiferent de rezultat vom rămâne pe primul loc la finalul turului, dar noi mergem la victorie. De asemenea, în funcţie de condiţiile meteorologice, este posibilă disputarea şi a unei etape din cadrul Cupei României şi vrem să câştigăm şi să urcăm cât mai mult în această competiţie, pentru a aduce la Câmpina adversari cât mai valoroşi. De asemenea, cea mai mică dintre echipele de juniori ale CSM-ului va participa la tradiţionalul turneu de sală de la Ploieşti, din preajma sărbătorilor, acolo unde vrem să depăşim performanţa de la Cupa Hagi, unde am ocupat locul al doilea. În acelaşi timp, vom încerca să strângem cât mai mulţi oameni de afaceri alături de noi, am discutat chiar şi posibilitatea unei colaborări cu Unirea Câmpina, pentru a realiza o singură echipă cât mai valoroasă, iar prin toate acestea să demonstrăm inclusiv reprezentaţilor Primăriei că fotbalul este un mijloc de a atrage oamenii către o activitate frumoasă”.

Olimpiade sportive şcolare

Handbal
În cadrul Olimpiadei sportive şcolare la handbal, pentru echipele feminine şi masculine din ciclul gimnazial, din mediul rural, vineri, la sala "Grigorescu" au avut loc mai multe partide, un adevărat maraton.
La întrecerea fetelor au participat echipele reprezentând Grupul Şcolar Filipeştii de Pădure, Şcoala Măgureni, Şcoala Mislea, Şcoala Proviţa, Şcoala Nedelea şi Şcoala Telega, iar în întrecerea masculină - echipele şcolilor generale din Mislea, Nedelea şi Măgureni.
 
Feminin
Grupa A
Şcoala Proviţa - Şcoala Telega 2-16
Şcoala Telega - Şcoala Măgureni 5-3
Şcoala Proviţa - Şcoala Măgureni 4-8
Grupa B
Şcoala Nedelea - Şcoala Filipeşti 0-10
Şcoala Mislea - Şcoala Nedelea 4-0
Şcoala Mislea - Şcoala Filipeşti 0-3
Masculin
Şcoala Nedelea - Şcoala Măgureni 2-4
Şcoala Nedelea - Şcoala Mislea 3-1
Şcoala Mislea - Şcoala Măgureni 3-3

Baschet masculin
În întrecerea masculină de baschet, la grupa de la Câmpina au fost prezente echipele: AS Ştiinţa Câmpina (Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu"), AS Petrol Câmpina (Colegiul Tehnic "Constantin Istrati"), AS Forestier Câmpina (Grupul Şcolar Forestier) şi AS Temerarii Valea Doftanei (Grupul Şcolar Agromontan).
Iată şi rezultatele înregistrate:
Ştiinţa Câmpina - Temerarii Valea Doftanei 62-14
Petrol Câmpina - Forestier Câmpina 20-27
Temerarii Valea Doftanei - Forestier Câmpina 4-19
Ştiinţa Câmpina - Petrol Câmpina 36-4
Petrol Câmpina - Temerarii Valea Doftanei 24-25
Forestier Câmpina - Ştiinţa Câmpina 9-52

Baschet feminin
Miercuri au avut loc partidele contând pentru turul Olimpiadei sportive şcolare la baschet feminin, competiţie rezervată echipelor din ciclul liceal. În grupa de la Câmpina au fost prezente patru echipe: AS Ştiinţa Câmpina (Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu"), AS Energetic Câmpina (Grupul Şcolar Energetic), AS Petrol Câmpina (Colegiul Tehnic "Constantin Istrati") şi AS Altius Sinaia (Colegiul Naţional "Cantacuzino"). În cele şase partide găzduite de sala de sport a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu" s-au înregistrat următoarele rezultate:
Ştiinţa Câmpina - Altius Sinaia 25-9
Energetic Câmpina - Petrol Câmpina 39-11
Altius Sinaia - Petrol Câmpina 21-7
Ştiinţa Câmpina - Energetic Câmpina 40-12
Energetic Câmpina - Altius Sinaia 15-26
Petrol Câmpina - Ştiinţa Câmpina 4-36

S-a stabilit programul Cupei Municipiului Câmpina

S-a iniţiat o nouă competiţie fotbalistică pentru amatori - Cupa Municipiului Câmpina. S-au înscris opt echipe, iar partidele se vor desfăşura la sala de sport a Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu", după următorul program:
1. 22 noiembrie, ora 20.00: Ave Diana Câmpina - Anca C Poiana Câmpina
2. 22 noiembrie, ora 21.00: Poliţia Câmpina - Spitalul Voila
3. 29 noiembrie, ora 20.00: Parohia Slobozia - Primăria Câmpina
4. 29 noiembrie, ora 21.00: Meteor Câmpina - Poliţia Comunitară
Semifinale
13 decembrie, ora 20.00: învingătoarele dn meciurile 1 şi 2
13 decembrie, ora 21.00: învingătoarele din meciurile 3 şi 4
Finala mică
20 decembrie ora 20.00: învinsele din semifinale
Finala
20 decembrie, ora 21.00: învingătoarele din semifinale