30 noiembrie 2010

„Ne scărpinăm invers”, aşa începe parteneriatul public-privat pentru corpul C2 la Pieţei Centrale

O iniţiativă care poate părea suprinzătoare, în contextul în care consilierii i-au refuzat dreptul firmei lui Victor Bercăroiu de a-şi construi pe propriul teren un centru de afaceri, a fost cea a Monicăi Clinciu. O iniţiativă care se referă la aprobarea unui parteneriat public - privat pentru construcţia corpului C2 al Pieţei Centrale. Dacă parteneriatul propriu-zis poate fi o idee bună, discuţiile s-au aprins atunci când a fost vorba de cel care se va ocupa de toate demersurile necesare derulării acestui parteneriat. Pentru că iniţiatoarea proiectului l-a propus pe... şeful Pieţei Centrale, Marian Nistor.
Primele discuţii au fost generate de Gheorghe Tudor: „Citesc cu admiraţie în expunerea de motive argumentele în favoarea unui parteneriat public – privat şi-mi aduc aminte cum am înstrăinat zeci de mii de metri pătraţi şi nu s-a vrut un parteneriat. Şi mai vreau să întreb dacă este legal ca directorul Pieţei să se poată ocupa de procedurile de selecţie ale parteneriatului. Nu e ceva de genul eu centrez, eu dau cu capul?!”
Sprijin în favoarea punctului de vedere al lui Gheorghe Tudor a venit de acolo de unde se aşteptau toţi cel mai puţin, de la secretarul Paul Moldoveanu: „Susţin ceea ce a spus domnul Tudor şi eu consider că mai normal ar fi fost ca primarul să fie cel care se ocupă de aceste demersuri, pentru că directorul Pieţei Centrale nu are în subordinea sa compartimentele din Primărie, ci primarul. Ne scărpinăm invers...”
Primarul Horia Tiseanu a preferat o atitudine aparent neutră, la adăpostul majorităţii confortabile şi disciplinate din Consiliul Local: „Eu voi îndeplini aceste demersuri dacă aşa hotărâţi, dar dacă-l delegaţi pe directorul Pieţei ar fi mai bine, pentru că oricum ştie toate activităţile de acolo şi se va ocupa de exploatarea viitorului corp de clădire al pieţei”.
La vot, Tiseanu nu a strâns decât 6 voturi (inclusiv al lui Marian Nistor), astfel că, ulterior, în unanimitate s-a aprobat ca Marian Nistor să se ocupe de demersurile pentru acest parteneriat public – privat.

Marian Nistor, un comportament greu de calificat

Multă lume cunoaşte ascensiunea fulminantă a lui Marian Nistor în politică şi administraţia locală. Din păcate pentru el, dar mai ales pentru comunitatea pe care o reprezintă, Nistor este departe de ceea ce se aşteaptă de la un tânăr politician. La ultima şedinţă a Consiliului Local, el a avut un comportament greu de calificat. Nu este pentru prima dată, însă începe să întreacă orice măsură şi nimeni nu are nici o reacţie pentru a-l pune la punct. Au fost mai multe momente de-a lungul şedinţei de Consiliu Local în care Marian Nistor s-a contrat cu Paul Moldoveanu, iar acesta din urmă s-a abţinut – uneori, cu greu – să nu-i dea o replică pe măsură. O replică inutilă, am zice noi, pentru că Nistor are susţinerea cui trebuie şi îşi permite inclusiv să ridice tonul sau să fie ironic într-un mod mult prea ostentativ.
La proiectul privind parteneriatul public – privat de la piaţă, consilierii au trebuit să voteze cine se va ocupa de iniţierea demersurilor, după ce Tudor îl propusese pe Tiseanu pentru a se ocupa de aceste lucruri. Ei bine, Nistor a fost singurul pedelist care l-a votat pe Tiseanu, deşi - în mod evident - la partid se stabilise altceva. A făcut-o chiar ostentativ, cu un aer superior, deşi poate ar fi trebuit să se abţină şi de la vot, dar şi de la comentarii asupra subiectului. Că până una-alta, e şi director la piaţă, e şi consilier local. Proiectul în ansamblu viza parteneriatul public – privat şi împuternicirea directorului Pieţei Centrale, Marian Nistor, să se ocupe de demersurile legale pentru parteneriat. Iar consilierul local Marian Nistor a votat în favoarea proiectului.

Cuvântul care înţeapă

Scrisoare deschisă către „deontologii” Horia Tiseanu şi Paul Moldoveanu

Cum era de aşteptat, „Cuvântul care înţeapă” de săptămâna trecută a făcut înconjurul Câmpinei, iar reacţiile nu s-au lăsat mult aşteptate. Îmbucurător este faptul că am primit zeci de felicitări, pe toate canalele, în marea lor majoritate de la oameni pe care nu-i cunosc şi care şi-au făcut curaj să-mi povestească tot felul de situaţii strigătoare la cer, în care personajele cheie se pot încadra cu succes în dreptul sintagmei „existenţe mizerabile” ale societăţii câmpinene. Toţi vroiau puţină dreptate şi probabil momentul lor de glorie în faţa unui sistem social care îi calcă zilnic în picioare. Privindu-i în ochi, am realizat că nu am dreptul că le dau prea mari speranţe din spatele unui petec de hârtie şi a unor cuvinte tăioase, dar le-am promis că am să port drapelul nedreptăţilor care îi macină atâta vreme cât am să simt şi am să cred că în spatele meu vor fi din ce în ce mai mulţi.
De cealaltă parte a baricadei, cei direct vizaţi de ceea ce scriu au început să scoată din sertarele prăfuite ale existenţei lor, necriticate pe cât ar trebui de nimeni, tot felul de replici belicoase prin care încearcă să mă pună la punct, invocând reaua credinţă şi lipsa de deontologie în tratarea unor subiecte în care arăt activitatea lor ilustră în slujba cetăţeanului.
Vă rog să citiţi mai jos un drept la replică semnat de doi dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai Primăriei Câmpina, primarul Horia Tiseanu şi secretarul Paul Moldoveanu, pe care îl public pentru a arăta că sunt deontolog şi nu din respect.

Către ,
Ziarul „Oglinda de Azi”
In atenţia d-lui Fraţilă Florin

Referitor la articolul. dvs. „Existenţe mizerabile sau cum să încasezi chiria de la o moartă”, publicat în ziarul „Oglinda de Azi” din data de 23 noiembrie 2010, în care se deformează în mod voit şi tendenţios realitatea, vă rugăm să procedaţi la publicarea în paginile ziarului dvs. a următorului drept la replică:
Articolul la care facem referire demonstrează evidenta rea credinţă şi renunţarea la orice principii deontologice ale meseriei de ziarist, scopul fiind doar discreditarea instituţiei Primăriei municipiului Câmpina, dovadă fiind faptul că întregul articol este conceput pe baza unor zvonuri şi fără a prezenta şi punctele de vedere a celor implicaţi.
Pentru corecta informare a cititorilor dvs., noi am contactat telefonic familia Păpuşoiu Brăduţ, care s-a ocupat de înmormântarea d-nei Maria Creangă, iar din declaraţiile telefonice ale soţilor Păpuşoiu rezultă că nu a avut loc nicio discuţie cu vreun reprezentant al biroului de Asistenţă socială din cadrul Primăriei Câmpina.
Contrar celor afirmate în articol, reprezentanţi ai Primăriei s-au ocupat de fiecare dată, când a fost cazul, de înmormântarea persoanelor fără familie sau pentru procurarea celor necesare înmormântării, pentru cei care nu au venituri ( putem da, ca exemple în acest sens, douăsprezece asemenea cazuri pe care Biroul de Asistenţă Socială le-a rezolvat anul trecut si anul acesta).
Chiar dacă salariile, la nivelul Primăriei Câmpina, au fost micşorate, în acest an cu aproximativ 50%, calitatea actului administrativ nu s-a „diminuat”, din contră dorim să îmbunătăţim serviciile oferite cetăţenilor din municipiul nostru, o dovadă în acest sens fiind faptul că a demarat implementarea proiectului „Servicii de calitate pentru locuitorii municipiului Câmpina”.
În concluzie, apreciem că oricine poate sa afirme orice, despre oricine, dar ne aşteptăm ca profesionalismul, pe care pretindeţi că-l aveţi, să se manifeste într-o prezentare cât mai exactă a unor asemenea situaţii.

Primar, Ing.Tiseanu Horia-Laurenţiu                                                 Secretar, Jr. Moldoveanu Paul

Aşadar, stimaţi cititori, în opinia primarului Horia Tiseanu şi a secretarului Paul Moldoveanu (ultimul fiind chiar şeful serviciului de asistenţă socială), eu am ceva cu angajaţii Primăriei, îi denigrez cu rea credinţă şi sunt un ziarist care nu îşi respectă meseria.
Acum, domnule primar Tiseanu şi domnule secretar Moldoveanu, aflaţi ce am şi eu de zis:
1. Am decenţa şi educaţia necesare să recunosc să acest Brăduţ Păpuşoiu ar fi putut transmite informaţii distorsionate de subiectivism în povestea sa legată de vizita la Primărie în care a cerut ajutor pentru înmormântarea Mariei Creangă, iar eu să fi fost acolo, la un colţ, păcălit. Însă treaba nu stă deloc aşa. Mărturie stă faptul că după apariţia articolului l-aţi sunat personal pe Brăduţ şi l-aţi luat la întrebări cu privire la ce a declarat pentru ziar şi, în plus, l-aţi chemat la Primărie să staţi de vorbă. Ce vroiaţi să mai aflaţi, domnilor, după ce nefericita Maria Creangă era moartă şi îngropată? Evident că Brăduţ s-a speriat şi a început să mai „uite” din cele ce i se întâmplaseră. În această situaţie, cred ca adevărul este undeva în conştiinţa acestui Brăduţ, însă presiunea pe care aţi pus-o pe el ridică multe semne de întrebare.
2. Domnule primar Tiseanu, domnule secretar Moldoveanu, dacă dumneavoastră şi subalternii eraţi atât de profesionişti precum spuneţi, trebuia să ştiţi, fără să vă mai spună Brăduţ (când a venit să ceară certificatul de deces şi un loc de veci pentru defunctă) că Maria Creangă era un caz social de multă vreme, din moment ce figura de 12 ani pe lista persoanelor care au cerut cu umilinţă o locuinţă socială pentru a putea supravieţui cu o pensie mizerabilă de 800 lei, din care plătea aproape jumătate chirie. Femeia aceasta, Dumnezeu s-o ierte, şi pe mine că o pomenesc fără să vreau, s-a chinuit pe la uşile dumneavoastră cu un dosar în mână aproape o viaţă întreagă şi aţi umilit-o. Nu v-a ajuns că v-aţi comportat ca nişte satrapi în timpul vieţii ei, dar aţi continuat şi după ce a murit. Să nu cumva să aveţi tupeul să spuneţi că nu existau posibilităţi de a rezolva o cameră cu chirie pentru amărâta aceea, că mă apucă nervii şi fac inventarul la câţi judecători şi popi aţi dat locuinţe sociale, pentru ca ulterior ele să se transforme în afaceri imobiliare de zeci de mii de euro!
3. Domnule primar Tiseanu, domnule secretar Moldoveanu, îmi spuneţi că sunt de rea credinţă şi îmi puneţi la îndoială deontologia profesională pentru că am luat apărarea unor amărâţi. Dumneavoastră vă uitaţi în oglindă când plecaţi dimineaţa de acasă? Pentru că sunt educat şi vă respect vârsta şi familia, n-am să dezvolt aici samavolniciile caracterelor dumneavoastră duplicitare şi nici deontologia profesională, care în ultimii 15 ani a ajuns să fie un adevărat mit printre câmpineni. Am să vă întreb însă câte ceva, aşa, mai subţirel, din istoria recentă, la care să reflectaţi când vă spălaţi pe dinţi dimineaţa.
Deontologilor, de ce ţineţi în sertar, de atâtea luni, adresa prin care sunteţi obligaţi prin lege să cereţi PNDC-ului înlocuirea lui Alin Moldoveanu în Consiliul Local? Cum se măsoară deontologia d-voastră profesională când vă bateţi joc de investitorii privaţi gen Kaufland, Pieţe Târguri şi Oboare, Cameron Cooper, care au vrut să investească în Câmpina, să creeze locuri de muncă, dar au fost blocaţi de interese politice? Ce afacere stă în spatele blocării proiectului „Calea Dacia”? Cine a căpuşat ani de zile Spitalul Municipal, deontologilor? Ia să vedem, cum stăm cu deontologia, moraliştilor!
Dacă ar fi să continuu exemplele, cred că nu mi-ar ajunge cinci ediţii de ziar, însă îmi este greaţă. Şi cu asta am spus tot.

P.S.1 Coaliţia PD-L – PNDC i-a spulberat visul de afaceri lui Victor Bercăroiu, fără niciun motiv (a propos, deontologii Tiseanu şi Moldoveanu au tăcut mâlc în faţa acestei noi făcături politice), dar în schimb i-a dat undă verde „prinţişorului” pedelist Marian Nistor să negocieze de unul singur construcţia unui nou corp de clădire al Pieţei Centrale. Mă întreb de ce are nevoie Câmpina de o astfel de investiţie, într-o perioadă de profundă criză economică?!
P.S. 2 Una din întrebările care îi frământă pe cei care îmi citesc rubrica se referă la parcarea din Piaţa Centrală din faţa supermarketului Carrefour unde, în mod normal, clienţii nu ar trebui să plătească taxă. Nicăieri în lume nu se plăteşte taxă în parcarea unui supermarket. La noi, parcarea este a Primăriei. Şi-atunci, intervine intrebarea legitimă: cum de are supermarketul Carrefour autorizaţie de funcţionare fără a dispune de locuri de parcare proprii? Poate ne răspund cei doi deontologi de la Primărie, asta în situaţia în care au auzit de etică profesională.

Manifestări dedicate Zilei Naţionale a României

Luni, 29 noiembrie, Biblioteca Municipală „Dr. CI Istrati”, în colaborare cu Asociaţia „Cultul Eroilor” a organizat o acţiune care a inclus expoziţie de carte şi comunicări legate de semnificaţia Zilei Naţionale.
Miercuri, 1 decembrie, de la ora 10.30, în Centrul Civic (la Soldat), va avea loc o festivitate oficială, care va cuprinde un ceremonial religios, depuneri de coroane de flori şi defilarea Gărzii de Onoare, din care – în premieră – alături de jandarmi vor face parte şi pompierii militari din Câmpina.

Zona centrală a Câmpinei va fi închisă traficului auto

- în prima duminică a fiecărei luni şi de sărbători -


Poate cea mai bună decizie luată în actualul Legislativ local... La iniţiativa consilierului Marian Dulă, consilierii au aprobat interzicerea circulaţiei auto pe B-dul Carol I, între intersecţiile cu străzile Mihail Kogălniceanu şi Calea Doftanei în prima zi de duminică a fiecărei luni, precum şi în zilele declarate ca sărbători legale. Şi este vorba de 1 şi 2 Ianuarie, prima şi a doua zi de Paşte, 1 Mai, 1 Decembrie, 25 şi 26 Decembrie. Interdicţia este valabilă între orele 6.00 şi 22.00, iar pe această durată parcarea din faţa Pieţei Centrale va fi gratuită.
„Dacă se va dovedi un lucru bun, vom putea extinde durata acestui proiect pentru fiecare zi de duminică, aşa cum de altfel vrea şi Poliţia Rutieră”, a afirmat iniţiatorul Marian Dulă.
Este un prim pas important nu numai spre creşterea gradului de civilizaţie, dar şi spre limitarea poluării în zona centrală. Mai mult, s-ar putea extinde interdicţia circulaţiei rutiere pentru fiecare zi de duminică, iar pe perioada de vară – cel puţin – s-ar putea aduce o fanfară, care pentru una – două ore să-i încânte pe câmpineni, aşa cum a mai făcut-o şi în alte ocazii.

Consiliul Local a respins proiectul centrului de afaceri al lui Victor Bercăroiu

- pentru a doua oară consecutiv -

Respingerea pentru a doua oară consecutiv a proiectului privind realizarea unui centru de afaceri în zona Pieţei Centrale a ridicat şi mai multe semne de întrebare decât la finele lunii trecute, la prima „confruntare” pe marginea acestui subiect.
Reamintim că, atunci, după o dispută acerbă între Victor Bercăroiu (patronul firmei Mercantis, cea care doreşte să construiască respectivul centru de afaceri) şi consilierul pedelist Marian Nistor, director al Pieţei Centrale şi principalul opozant al acestui proiect, nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea proiectului. În absenţa pesediştilor Ion Dragomir şi Horaţiu Zăgan, au votat în favoarea proiectului pedeliştii Lucian Cercel şi Gheorghe Sandu, iar primarul Horia Tiseanu a transmis atunci: „Dacă ar fi fost toţi colegii la şedinţă, votul era mai concludent, având în vedere că au lipsit doar două voturi pentru aprobarea proiectului.
Acum, când a venit rândul acestui proiect, nimeni nu a avut nimic de spus şi s-a trecut direct la vot: 7 voturi „pentru”, nici unul împotrivă şi 10 „abţineri”! Surpriză! Lucian Cercel şi Gheorghe Sandu nu au mai votat în favoarea proiectului, exact cele două voturi care ar fi dus la aprobarea investiţiei! Iar primarul Horia Tiseanu nu a mai făcut nici un comentariu. În schimb, Horaţiu Zăgan a punctat cu mult subînţeles: „Într-adevăr, s-a demonstrat acum că, dacă veneam data trecută, proiectul trecea!”
Mai trebuie amintit că proiectul aflat în discuţie presupune realizarea unui centru de afaceri de către firma Mercantis BIG, controlată de fostul deputat PSD Victor Bercăroiu. Este vorba de o construcţie nouă, modernă, care ar urma să fie realizată pe terenul aparţinând societăţii în cauză, cu îndeplinirea tuturor cerinţelor solicitate de certificatul de urbanism eliberat de Primăria Câmpina. De la bugetul local nu se va cheltui nici un leu, iar singura „treabă” a administraţiei locale era să aprobe Planul Urbanistic de Detaliu.

De ce şi-au schimbat votul Cercel şi Sandu?

Este, poate, întrebarea esenţială a subiectului în discuţie. Dacă în urmă cu o lună, consilierii PDL Lucian Cercel şi Gheorghe Sandu au votat „pentru”, de această dată au preferat să se abţină. De ce? Ar fi câteva posibile explicaţii... S-au mai gândit, ceea ce este, totuşi, foarte puţin probabil, sau – cel mai sigur – au respectat un vot impus la partid. Dincolo de toate acestea, ar mai fi de discutat un aspect. Nu se poate să respingi un proiect fără nici un fel de discuţie. Doar aşa pentru a-ţi arăta puterea... portocalie.
A doua zi după şedinţa Consiliului Local l-am contactat pe Victor Bercăroiu, care a preferat să nu comenteze – pentru moment – subiectul, promiţând ca în zilele următoare să aibă un punct de vedere.

Reabilitarea canalizării, nu se ştie când începe, se ştie doar când va trebui finalizată

La ultima şedinţă a Consiliului Local s-au aprobat studiul de fezabilitate, indicatorii tehnico-economici şi cofinanţarea pentru reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare din Câmpina. Este vorba de extinderea reţelei de canalizare cu 25,5 km şi reabilitarea reţelei de canalizare pe alţi 1,7 km. Totalul fondurilor europene care îi revin Câmpinei pentru aceste lucrări este de 8.070.231 euro, contribuţia de la bugetul local fiind de numai 151.720 euro.
„Tocmai posibilitatea accesării acestor fonduri a fost motivul intrării noastre în HidroPrahova. Cofinanţarea de la bugetul local pentru acest proiect este de sub 2%, ceea ce consider a fi o mare realizare. Ştiţi că a existat o întreagă discuţie în jurul listei străzilor, atunci când am văzut că o treime din acele străzi erau deja canalizate. Am avut discuţii foarte aprinse cu cei de la HidroPrahova, cu proiectantul, iar acesta din urmă pot chiar să spun că ne-a persiflat. Deşi ei susţineau cu tărie că lista nu mai poate fi modificată, totuşi, noi am reuşit acest lucru, iar acum se găsesc pe această listă străzile pe care le-am propus noi cu adevărat. O să regăsiţi străzi care sunt deja parţial canalizate, dar includerea lor în listă a fost necesară pentru partea necanalizată. În privinţa străzilor din zona de vest a localităţii – Podului, Victor Babeş etc – va fi realizată o staţie de pompare, cel mai probabil undeva în zona Străzii Schelelor, pentru a anula diferenţa de nivel a acestor străzi faţă de restul Câmpinei. Mai avem o problemă… Ni se spune că lucrarea va începe, dar nimeni nu ştie când, ci doar că termenul de finalizare al lucrării integrale, la nivelul întregului judeţ, este 2015. Rămâne să vedem ce putem face pentru ca municipiul Câmpina să intre în prima tranşă a lucrărilor”, a declarat primarul Horia Tiseanu.
La rândul său, viceprimarul Ion Dragomir a spus: „Ar fi foarte bine să delegăm o persoană care să stea cu ochii pe cei de la HidroPrahova, să urmărească derularea lucrărilor. În proiectul de hotărâre apare şi o strategie de preţ, pe care o aprobăm împreună cu tot proiectul. Asta e doar o strategie, nu o aprobare de tarife. Problema e alta. Uniunea Europeană ne impune tarife identice pentru operatorul regional. Adică, la un moment dat, va trebui să se ajungă să fie acelaşi preţ la apă şi canalizare în toate localităţile unde operează HidroPrahova. Nu e uşor. Iar eu mă întreb, cine va stabili şi aproba atunci acel tarif unic. Acum, Consiliul Local din fiecare localitate aprobă tarifele. Să vedem cine va aproba atunci…”

Cetăţenii de onoare, desemnaţi exclusiv de o comisie... portocalie

„Vom avea numai cetăţeni de onoare cu carnet de partid”, a spus viceprimarul Ion Dragomir la finalul discuţiilor asupra proiectului de hotărâre a Consiliului Local privind constituirea unei comisii de evaluare a propunerilor pentru acordarea titlurilor de „Cetăţean de onoare” şi „Cetăţean de onoare post-mortem” ai municipiului Câmpina. Iar afirmaţia viceprimarului pare îndreptăţită având în vedere îndârjirea consilierilor locali democrat-liberali, care au ţinut cu tot dinadinsul să controleze şi această comisie.
Astfel, în urma votului din Consiliul Local, din această comisie fac parte consilierii PDL Viorel Bondoc, Monica Clinciu, Elena Albu, Lucian Cercel şi secretarul Paul Moldoveanu (din partea Primăriei).

Lecţia... Mircea Ionescu Quintus

O întâlnire cu preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, este o lecţie. O lecţie de viaţă, de istorie, de politică, de bun simţ. Mircea Ionescu Quintus va împlini 94 de ani pe 18 martie anul viitor, dar în ciuda vârstei este de o vivacitate molipsitoare şi de o agerime a minţii sclipitoare, ţinând asistenţa permanent concentrată, mai cu o glumă, mai cu o epigramă, dar şi cu adevăruri crude…
„Am revenit cu plăcere la Câmpina, în mijlocul prietenilor şi colegilor mei, şi îmi aduc aminte că prima mea vizită la Câmpina a fost când l-am însoţit pe tatăl meu, la o întâlnire a liberalilor, acum… vreo 80 de ani!”, şi-a început discursul cu umor Mircea Ionescu Quintus. Şi a continuat: „În aprilie anul viitor împlinesc 75 de ani (pauză, în stil de mare actor, o parte din asistenţă ridicând din sprâncene) de când sunt membru al PNL. Am primit carnetul de partid după ce am ţinut un discurs la dezvelirea bustului lui I.G. Duca la Ploieşti, la sfârşitul lui aprilie 1936, în prezenţa Guvernului liberal condus de Tătărăscu".

Mircea Ionescu Quintus a stat 55 de minute în picioare vorbind numeroşilor câmpineni care au venit la întâlnirea cu preşedintele de onoare PNL. Subiectele abordate au fost diverse – de la Convenţia Democratică, la poşetele şi tocurile unor actuali miniştri, de la mareşalul Ion Antonescu la Nicolae Iorga la Mircea Eliade, de la mişcarea legionară la pensia sa actuală, de la experienţa de pe front la… Băsescu şi Roberta Anastase, de la religie la economie, totul cu o energie incredibilă şi cu mult umor.
Vom încerca o trecere în revistă a celor mai importante subiecte abordate de-a lungul celor mai bine de două ore de discuţii.

„Astăzi este un nivel îngrozitor de sărăcie!”
„Mi se pare penibil ceea ce vedem astăzi şi unde ne-au adus actualii şi vremelnicii guvernanţi. Vă spun sincer că nici nu mai pot să mănânc în momentul în care văd la televizor cozi de ore întregi cu oameni care stau să primească de pomană două pâini. Adică, ceva mai mult de un leu… Mi se pare de neiertat. Este un nivel îngrozitor de sărăcie! Cei care ne conduc acum nu au nimic sfânt! Cum să spună… o ploieşteancă, Roberta Anastase, că s-a dus la Bucureşti – ştiţi cu toţii la ce mă refer – să ia lumină?! Cât de întunecat poţi fi ca să te lumineze acea persoană, căreia nu-i vreau să-i pronunţ numele, pentru că sfidează bunul simţ şi acest popor prin poşete şi tocuri care costă cât un om nu poate strânge într-o viaţă de muncă cinstită?! Eu nu duşmănesc pe nimeni şi nici nu sunt duşmănit de nimeni, dar nici nu-i iubesc pe toţi! Sunt, însă, foarte îndurerat că poporul din care mă trag şi de care sunt foarte mândru suferă!”

„Mi s-a redus pensia şi acum a ajuns să fie nesimţită! Pentru că nu o mai simt!”
Mircea Ionescu Quintus nu s-a ferit să vorbească despre propria-i pensie: „Guvernanţii actuali au apreciat că pensia mea de parlamentar după trei mandate, din care în unul am fost, totuşi, al doilea om din statul român, de 3.600 lei, este una nesimţită. Şi acum am o pensie de 1.300 lei. Acum a ajuns să fie nesimţită! Pentru că nu o mai simt! Norocul meu este că mai am o pensioară şi din avocatură şi nu mă plâng… Din respect pentru tragedia din jurul meu, nu am depus nici o contestaţie şi nu am cerut mai mult. Împart mereu din pensia mea cu oamenii extrem de necăjiţi, vecini de-ai mei sau oameni pe care îi văd în piaţă. Am ajuns să nu mai vreau să merg în piaţă, pentru că mereu sunt asaltat de oameni care mă întreabă când scăpăm ţara de cei care ne conduc acum, dar şi pentru că mă doare şi sufăr când văd un bătrân care nu-şi poate permite să cumpere ceva de mâncare şi drămuieşte cu mare atenţie câte felii de parizer comandă. Nimeni nu va şti niciodată de câte ori am ajutat, atât cât am putut eu, astfel de oameni”.

Marii oameni şi politica
Răspunzând unor întrebări venite din partea publicului, Mircea Ionescu Quintus a făcut o serie de referiri la mari personalităţi ale României, care s-au implicat şi în politică. „Mareşalul Ion Antonescu a fost, după părerea mea, un mare militar, chiar un militar desăvârşit, iar primul ordin pe care eu l-am îndeplinit pe front a fost cel al lui Antonescu: vă ordon treceţi Prutul! Nicolae Iorga a fost un om de cultură de mare valoare. Mircea Eliade a fost un scriitor remarcabil. Din păcate, toţi s-au implicat în politică şi aici încep să am rezervele mele faţă de implicarea acestor oameni în politică. La fel se întâmplă şi în zilele noastre şi constat că unii oameni de cultură, altminteri remarcabili, au o mare aplecare în a sluji puterea…”

Legionarismul, un capitol interesant şi mai puţin ştiut al istoriei noastre
Preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, a vorbit şi despre un capitol mai puţin aprofundat al istoriei României – legionarismul. Iar Quintus a trăit din plin acea perioadă, vorbind din propria-i experienţă.
„Am avut mulţi colegi de liceu şi de facultate care făceau parte din Mişcarea Legionară, iar la un moment dat, doctrina sa naţionalistă îi atrăgea pe mulţi. Chiar şi pe mine, de ce să n-o spun?! Legionarii l-au asasinat pe I.G. Duca, idealul meu de om politic, un om foarte apropiat de tatăl meu, un om care fusese la noi acasă de multe ori. Din acest motiv, eu nu am putut să ader niciodată la această mişcare. Mai mult, după discursul pe care l-am rostit la dezvelirea bustului lui Duca la Ploieşti, în aprilie 1936, doi foşti colegi, legionari, mi-au spus: „Ai fost condamnat la moarte!” Şi nu era o glumă! M-au căutat de două ori acasă, iar o dată chiar l-au luat pe fratele meu, din greşeală. Eu am avut noroc că eram mai mult plecat – la facultate şi la serviciu, pentru că munceam pentru a-mi întreţine familia. Apoi m-au luat în armată, apoi am plecat pe front şi am ajuns pe ambele fronturi, de la Stalingrad până în Munţii Tatra. De asemenea, îi cunoşteam pe cei care l-au asasinat pe Nicolae Iorga, pentru că trei dintre ei erau ploieşteni, foşti colegi de liceu cu mine. Hm… O întâmplare foarte interesantă, pe care nu am povestit-o niciodată decât familiei mele… Prin 1986 sau 1988, mie mi se permisese să plec la Munchen, în Germania, să-mi văd fiul, care se stabilise de mai mulţi ani acolo. Fiind la Munchen am fost contactat de unul Tase, fost coleg de liceu, despre care ştiam că făcuse parte din comandoul legionar care îl ucisese pe Nicolae Iorga. Mi-a cerut să ne vedem la un restaurant, dar l-am chemat la locuinţa fiului meu. Mi-a propus să mă stabilesc în Germania, să cer azil politic, pe care el mi-l facilitează să-l obţin, îmi oferă 3.200 de mărci (în condiţiile în care fiul meu muncea enorm pentru 1.200 mărci) ca să coordonez activitatea românilor din diaspora germană. Am zâmbit, i-am mulţumit, dar l-am refuzat, pentru că eu nu puteam să-mi părăsesc ţara. Aşa sunt eu…”

Câmpinenii sunt invitaţi să voteze soluţia de viitor pentru zona centrală

La Casa Tineretului sunt expuse aproximativ 50 de planşe ale unor arhitecţi care participă la concursul de soluţii privind zona centrală a municipiului Câmpina. De ieri (luni), această adevărată expoziţie este deschisă publicului larg, care îşi poate exprima opţiunea privind cea mai bună soluţie dintre cele gândite de arhitecţii participanţi la acest concurs.
În acelaşi timp, un juriu alcătuit din specialişti desemnaţi de Ordinul Arhitecţilor din România, dar şi de Primăria Câmpina, au realizat o evaluare profesionistă a lucrărilor, ierarhia acestora urmând a duce la acordarea premiilor puse în joc de administraţia locală – 70.000 lei (locul I), 50.000 lei (locul al II-lea), 30.000 lei (locul al III-lea).

Târg de produse la Casa Tineretului

În week-end-ul care a trecut, la Casa Tineretului a avut loc un târg al tradiţiilor şi produselor naturale, prilej pentru mai mulţi producători să-şi expună o parte a produselor lor – de la copăcei la colaci secuieşti, de la papuci şi căciuli de blană la turtă dulce, caşcavea şi cârnaţi. Printre cei care au trecut pragul acestui târg chiar din prima zi s-au numărat primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir şi mai mulţi consilieri locali. Dintre toţi, primarul Horia Tiseanu a fost singurul care a făcut şi ceva cumpărături, achiziţionându-şi o pereche de papuci negri („n-am găsit portocalii”), dar şi ceva produse din carne şi o bucată de caşcaval... Că doar, cui nu-i place caşcavalul?!

Şcoala „Ion Câmpineanu” şi-a serbat ziua

Una dintre cele mai vechi şcoli generale din Câmpina, Şcoala „Ion Câmpineanu” a organizat, la finele săptămânii trecute, mai multe acţiuni reunite sub genericul „Ziua Şcolii”. „După 1 octombrie 1998, când am primit numele lui Ion Câmpineanu, în fiecare an, cam în această perioadă, organizăm «Ziua Şcolii», prilej cu care au loc acţiuni în fiecare clasă, fiecare cu un anumit profil – de la serbări la lecţii deschise sau vizite la diverse obiective – pentru ca ulterior să aibă loc o întâlnire cu generaţia de elevi care a terminat în urmă cu 10 ani, precum şi cu fostele şi actualele cadre didactice ale acestei unităţi de învăţământ, care este una dintre cele mai vechi din Câmpina, fiind înfiinţată în  anul 1863”, ne-a declarat directorul Şcolii „Ion Câmpineanu”, Rozefina Voicu.
Elevii claselor I – VIII, împreună cu învăţătorii, profesorii şi chiar părinţii lor, au încercat să organizeze cât mai bine această acţiune, cinstind astfel instituţia în care învaţă sau slujesc.

O profesie periculoasã – muzeografia.

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Secundo tempo (2)

Dintre atâţi cititori, câţi avea „Almanahul Flacăra”, ar fi fost imposibil ca vreunul să nu-l avertizeze pe deja inflamatul Ştefan Haşdeu. Pentru care, apariţiunea articolului a fost ca o scîntee. A luat foc. Şi a cerut, în termeni violenţi, dreptul la replică.
Documentele fiind clare şi clar în defavoarea lui, nu i s-a dat. Atunci, Ştefan Haşdeu a reclamat situaţia în alte locuri. Că Adrian Păunescu nu-i permite să se apere de aşa infamia şi altele. Şi a revenit cu muniţie suplimentară. Invocând un Minister, desigur. Ca şi altădată. (A i se vedea vechile obicee în Primo tempo).
Mihai Pelin m-a chemat la redacţie. „Ne-ai băgat în bucluc şi ne trebue argumente suplimentare, ca să nu ne reclame mai departe. Tu ştii documentele.” Şi mi-a arătat ultima scrisoare a lui Ştefan Haşdeu şi un extras dintr-un răspuns primit de acesta de la Ministerul Justiţiei.
Mi-am luat note şi am revenit la Câmpina. Am redactat un răspuns, dactilografiat pe aproape 3 pagini, şi i l-am dat D-lui Pelin. Iată-l! (din motive tehnice nu-l pun în ghilimele):

Cea mai muncită victorie...

CS Cornu – CSM Câmpina 2-3 (2-0)

Sâmbătă după-amiază, la Cornu, în ultima etapă a turului Ligii B Prahova, CSM Câmpina a avut parte de un meci extrem de dificil în faţa ocupantei locului al patrulea din Seria Vest, CS Cornu.
Oarecum detaşaţi de miza meciului, ştiind că indiferent de scor sunt campionii de toamnă ai seriei, câmpinenii au intrat ceva mai relaxaţi, spre deosebire de gazde, care au dat dovadă de foarte multă determinare de parcă ar fi fost un meci decisiv pentru ei. Probabil că a fost doar mult orgoliu, cornenii având această ambiţie de a învinge liderul.

Ei bine, prima repriză a fost în totalitate a gazdelor, care conduceau la pauză cu un nesperat 2-0. Pauza a fost un sfetnic bun pentru câmpineni, puternic cravaşaţi şi de antrenorul Robert Opatchi, reîntors după periplul american de câteva săptămâni. Din prima secundă a reprizei a doua şi până la fluierul final, câmpinenii au dominat cu autoritate, impunându-se la toate capitolele, dar în special din punct de vedere fizic. Firesc, au venit şi reuşitele... Mai întâi, Gânju a transformat o lovitură de pedeapsă just acordată de arbitrul Dan Richită, după ce un apărător al gazdelor a oprit mingea cu mâna, apoi Hromei a restabilit egalitatea, pentru ca în ultimele minute de joc, echipierii CSM-ului să-şi adjudece toate cele trei puncte puse în joc, atunci când acelaşi jucător Gânju a transformat magistral o lovitură liberă de la marginea suprafeţei de pedeapsă adverse.
În concluzie, o victorie foarte importantă, dar şi foarte muncită, poate cea mai muncită victorie a CSM-ului în acest tur de campionat. Un meci cu două reprize total diferite, în care în rândurile câmpinenilor s-au resimţit absenţele lui Adrian Vintilă şi Budileanu, suspendaţi pentru cumulul de cartonaşe galbene. Importante sunt cele trei puncte trecute în contul câmpinenilor, care îşi consolidează astfel prima poziţie a clasamentului şi îşi continuă drumul spre promovare.
Antrenorul Robert Opatchi a folosit la Cornu următoarea formulă: C. Cosmineanu – Bej, Gânju, Burchi, Grigoraş, Necula, Mancu, Dârstaru, L. Cosmineanu, Hromei, Negreanu, iar pe parcursul partidei au mai jucat: R. Stoica, Negoiasă, Zidaru şi V. Burlacu.

CSM Câmpina va juca în Cupa României la Strejnic

Ultimul meci oficial al anului 2010 pentru CSM Câmpina va avea loc sâmbătă, 4 decembrie, de la ora 11.00, pe terenul II al stadionului „Conpet”, de la Strejnic, acolo unde formaţia câmpineană va întâlni echipa AS Strejnic, în cadrul turului al V-lea al fazei judeţene a Cupei României. Poate este important de spus că o victorie a câmpinenilor la Strejnic ar da dreptul CSM-ului să întâlnească în turul următor al acestei competiţii o formaţie din Liga A Prahova, poate chiar pe Unirea Câmpina, ceea ce ar fi un meci aşteptat de foarte multă lume. „Vrem să aducem la Câmpina cât mai multe formaţii de Liga A, pentru că scopul nostru este de a creşte această echipă, iar partidele cu adversari plasaţi într-un eşalon superior contează foarte mult la acumularea unei experienţe de joc, dar sperăm să contribuie şi la un parcurs cât mai bun al CSM-ului în Cupa României”, spunea Virgil Guran, preşedintele CSM Câmpina.

Iată şi programul complet al acestei faze a Cupei României:

Sâmbătă, 4 decembrie, ora 11.00
AS Strejnic (B) – CSM Câmpina (B)
Rapid Sălciile (Liga C Prahova) – Avântul Iordăcheanu (B)
Găzaru Surani (C) – Luceafărul Drajna (B)
Tineretul Bucov (C) – Progresul Drăgăneşti (B), teren Chiţorani
Viitorul Crivina (C) – Tricolor Varniţa (B)
Energia Pietroşani (C) – Prahova Tg. Vechi (B)
Sportul Valea Călugărească (B)- Unirea Corlăteşti Dâmbu (C)
Voinţa Ciorani (B) – Avântul Tomşani (B), teren Tomşani
Flacăra Mălăieşti (B) – Brădetul Ştefeşti (B)
Precizia Breaza (B) – Intersport Filipeştii de Târg (B)
Petrolul Băicoi (B) – Prahova Nedelea (B)
Real Rio Cocoşeşti (B) – Petrolistul Boldeşti (B), stadion Păuleşti

Duminică, 5 decembrie, ora 11.00
CSO Plopeni II Cocorăştii Mislii (C) – CS Băneşti Urleta II (B), teren Ţipăreşti
Unirea Cocorăştii Colţ (B) – Cetatea Coada Izvorului (B)

Două partide amicale ale celei mai mici grupe de juniori a CSM Câmpina

Aflată în plină perioadă de pregătire a turneului de fotbal în sală dinaintea sărbătorilor de iarnă, care are loc în mod tradiţional la Ploieşti, grupa de juniori mici a clubului CSM Câmpina, antrenată de Robert Stoica, a disputat câteva partide amicale. Astfel, la mijlocul săptămânii trecute, în sala „Grigorescu”, CSM Câmpina a învins formaţia similară a clubului Astra Ploieşti cu categoricul scor de 7-0, pentru ca după numai câteva zile, elevii lui Robert Stoica să întâlnească formaţia Petrolul 95 Ploieşti, campioana en-titre a României şi principala favorită a turneului de sală de la Ploieşti. Întâlnirea dintre CSM Câmpina şi Petrolul 95 Ploieşti s-a încheiat la egalitate 7-7.

„Toleranţă zero faţă de violenţe”

interviu cu arbitrul Andrei Antonie,
recent promovat în Liga a II-a

În această toamnă, la examenele de promovare în loturile naţionale ale arbitrilor de fotbal, printre fericiţii promovaţi s-au aflat şi patru prahoveni. Este vorba de Andrei Antonie (Breaza) şi Ovidiu Oprea (Ploieşti), care au promovat la centru în Liga a II-a, şi de Louis Oprescu şi Bogdan Banu (ambii din Ploieşti), care au promovat în Liga a III-a, ca arbitri asistenţi. Singurul arbitru din zona Câmpina care a avut bucuria unei asemenea promovări în acest an, Andrei Antonie, ne-a răspuns la câteva întrebări, legate, evident, de arbitraj.

Pentru început, te-aş ruga o scurtă prezentare, atât din punct de vedere personal, cât şi în ceea ce priveşte activitatea de arbitru.
Îmi este greu să mă caracterizez şi prefer să-i las pe alţii să o facă. Totuşi, în câteva cuvinte, m-am născut la 13 august 1981, la Bucureşti, am devenit arbitru în anul 2002, iar din 2005 am arbitrat în Liga a III-a până în această toamnă, când am promovat în Liga a II-a. Am avut şi câteva experienţe internaţionale extrem de interesante arbitrând în Liga a III-a din Finlanda, dar şi la turnee de juniori St. Andrew’s Football Festival şi Dallas Cup. Sunt licenţiat în sociologie la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative Bucureşti, în 2004, şi masterand în management şi administraţie sportivă la University of Jyvaskyla, Finlanda.

Ce ai simţit în momentul aflării veştii că ai promovat?
O bucurie imensă şi faptul că munca depusă n-a fost în zadar.

Promovarea o simţi ca pe o recunoaştere a unei munci intense, un noroc sau răsplătirea unui efort la care au contribuit şi alţii (colegi, CJA etc)?
Este indiscutabil că am fost ajutat foarte mult de cei din jurul meu din toate punctele de vedere. În primul rând, aş dori să-i mulţumesc mult soţiei mele, Gaby, care-mi suportă toate capriciile legate de acest hobby, şi mai ales pentru ajutorul dat în luna premergătoare examenului. Mulţumesc părinţilor mei, care m-au sprijinit din toate punctele de vedere, antrenorului meu de atletism, care s-a luptat foarte mult cu mine şi prin metodele sale de antrenament m-a adus la un nivel fizic foarte bun, şi, nu în ultimul rând, vreau să-i mulţumesc înca o dată unui arbitru de Liga 1, care m-a ajutat extraordinar de mult în pregătirea teoretică şi psihologică a acestui examen şi fără de care nu cred ca aş fi promovat.

Ce îţi doreşti de la primul sezon în noul eşalon?
Să arbitrez cât mai multe meciuri şi să am cât mai multe meciuri fără incidente.

Care a fost cel mai greu meci pe care l-ai arbitrat până acum?
Nu ştiu dacă aş putea spune care a fost cel mai greu meci pe care l-am arbitrat până acum, dar în mod sigur îmi pot aminti de unele foarte frumoase. La nivel judeţean, un meci frumos a fost cel dintre CS Plopeni şi Petrolul Ploieşti, atunci când am avut un teren foarte greu la Plopeni şi am fost ajutat de Edi Crângaşu şi Ionuţ Borcan. De asemenea, am avut onoarea să arbitrez anul acesta finala Cupei României la nivel judeţean dintre Avântul Măneciu şi Progresul Bucov, unde am fost ajutat de Andrei Achimescu şi Emil Pascu. Cel mai dificil meci de la Liga a III-a a fost cred meciul de la Domneşti dintre CS Domneşti şi CS. Voluntari, atunci când am fost nevoit să acord un penalty şi să arăt două cartonaşe roşii, toate împortiva aceleiaşi echipe. Această experienţă a fost de neuitat, din cauza situaţiei create.

Care este cea mai frumoasă amintire pe care o ai din arbitraj?
Sunt multe amintiri frumoase, dar cred că cele mai frumoase momente sunt cele de Paşte, atunci când particip la Dallas Cup (am fost de patru ori), mă reîntâlnesc cu vechi prieteni şi petrec o săptămână împreună cu ei, dovedindu-se adevărată sintagma de familie a arbitrajului. Aici i-am cunoscut şi pe doi dintre arbitrii care au oficiat la World Cup 2010 în Africa de Sud, Mike Hester şi Peter O’Leary.

Cum ai caracteriza la momentul actual nivelul fotbalului judeţean şi, implicit, al arbitrajului de la acest nivel?
Îmi este greu să fac o caracterizare a fotbalului la nivel judeţean, de vreme ce în ultimile şase luni n-am arbitrat la nivel judeţean din motive legate de activitatea mea profesională. Un singur lucru aş dori să-l subliniez: sunt îngrijorat de violenţa verbală şi fizică la care sunt supuşi arbitrii şi cred că cei în măsură trebuie să declare TOLERANŢĂ ZERO faţă de aceste fapte, pentru că viaţa şi sănătatea unui om sunt mult mai importante decât un meci de fotbal.

Un amical reuşit

Erigill Proviţa de Sus – Grup Şcolar 1 Mai Ploieşti 17 - 27


Sâmbătă, la prânz, în sala de sport a Colegiului Naţional „Nicolae Grigorescu” din Câmpina, echipa de handbal feminin AS Erigill Proviţa de Sus, participantă în cadrul Campionatului Judeţean feminin de juniori II, a disputat un meci amical împotriva formaţiei similare a Grupului Şcolar 1 Mai Ploieşti.
Partida s-a disputat la această dată din cauza unor modificări în programul competiţional al returului actualei ediţii de campionat. Rezultatul a fost mai puţin important pentru antrenorul formaţiei din Proviţa de Sus, Mihai Burlacu, cel care ne spunea că a dorit să ruleze întregul lot de jucătoare pe care îl are la dispoziţie. Chiar şi aşa, a remarcat o evoluţie mai bună în repriza secundă, atunci când elevele sale au dominat pe alocuri disputa izbutind să înscrie nu mai puţin de 14 goluri.
Pe 11 decembrie, tot la sala „Grigorescu”, Erigill Proviţa de Sus va întâlni în campionat formaţia CSM Ploieşti.