07 decembrie 2010

Victor Bercăroiu declară război administraţiei locale

Respingerea pentru a doua oară consecutiv de Consiliul Local a proiectului privind aprobarea unui plan urbanistic de detaliu pentru un centru de afaceri al firmei Mercantis l-a deranjat foarte tare pe directorul general al acestei societăţi, fostul deputat şi candidat la funcţia de primar în anul din 2008 din partea PSD, Victor Bercăroiu.
Reamintim că aprobarea acestui proiect nu implica nici o contribuţie a bugetului local pentru această investiţie, pe care firma Mercantis doreşte s-o realizeze prin accesare de fonduri europene, pe propriul teren!
După câteva zile de la cea de-a doua respingere a proiectului în Consiliul Local, Victor Bercăroiu ne-a declarat: „Nu-mi dau seama nici acum dacă a fost un motiv politic sau unul economic, care a stat la baza deciziei respingerii acestui proiect. Politic nu văd de ce, pentru că primarul Horia Tiseanu ştie foarte bine ce am făcut eu pentru acest oraş şi ce ar fi însemnat aceasta investiţie, iar din punct de vedere economic, nici atât nu văd să fi existat vreo problemă, având în vedere că este o investiţie de 1,4 milioane euro prin s-ar fi creat câteva zeci de locuri de muncă şi ar fi crescut încasările la bugetul local. Şi atunci? Îmi este cu atât mai greu să înţeleg cu cât toţi consilierii cu care am discutat mi-au garantat că nu sunt probleme, inclusiv primarul Horia Tiseanu. Mai mult, proiectul a fost votat în unanimitate în Comisia Tehnică, inclusiv de Horia Tiseanu. Noi am manifestat toată buna credinţă care era posibilă, realizând toate cerinţele din certificatul de urbanism eliberat de Primărie – studiu geotehnic, acordul notarial al vecinilor, acordurile de la furnizorii de utilităţi, acordul de mediu, iar în plus am realizat şi studiul de însorire. Nu aveau nici un motiv să nu aprobe acest proiect şi poate tocmai din acest motiv nu a existat nici o discuţie, pentru că nu aveau ce să spună”.

Consiliul Local va fi acţionat în contencios administrativ
Dincolo de toate acestea, Victor Bercăroiu pare hotărât să declanşeze un adevărat război cu administraţia locală. „Cei 21 de acţionari ai firmei Mercantis am hotărât să luăm legătura cu mai multe case de avocatură, care ne-au garantat că avem câştig de cauză. Vom acţiona în instanţa de contencios administrativ împotriva Consiliului Local, iar consilierii care nu au votat în favoarea acestui proiect vor trebui să răspundă pentru gestul lor. În plus, de abia aştept să mă uit în ochii lui Lucian Cercel şi Gheorghe Sandu, care la prima şedinţă au votat în favoarea proeictului, iar la cea de-a doua s-au abţinut. Pentru mine este clar că li s-a impus de la partid acest lucru, pentru că Lucian Cercel nu poate uita zilele grele din decembrie 1989, când am stat alături din 22 şi până în 31 decembrie, iar Gheorghe Sandu nu poate uita că l-am luat de mână şi l-am dus la preşedintele Iliescu atunci când Rafinăria trecea prin momente grele. Graţie şi acelor eforturi, Rafinăria a mai funcţionat câţiva ani buni, iar câteva sute de oameni au avut o pâine pe masă. În plus, cei de la Primărie trebuie să nu uite că, pentru viitorul corp C2 al Pieţei, vor avea nevoie şi de semnăturile noastre. Nu le vor avea! Nu mai vorbesc de faptul că şi corpul C1 al Pieţei este construit şi pe proprietatea Mercantis, pentru că ei trebuiau să lase aproape doi metri între fostul BIG şi corpul lor de piaţă. Şi mi s-a părut extrem de interesant că, exact în şedinţa în care s-a respins acest proiect, cu o grabă stranie, s-a aprobat un parteneriat public-privat pentru construcţia corpului C2. Sunt foarte curios să văd şi eu cine va investi în acest corp, pentru că, din punctul meu de vedere, nu este o investiţie rentabilă. Am convingerea că timpul va lămuri toate aceste lucruri şi se va afla la un moment cine a vrut cu tot dinadinsul, poate şi de ce, să nu se realizeze proiectul firmei noastre”, a mai declarat Victor Bercăroiu.

Cuvântul care înţeapă

Despre un om şi puţinul rămas

Scriu azi aceste rânduri înduplecat doar de obligaţia faţă de cei mulţi care mă aşteaptă în fiecare săptămână şi pentru care o parte din sufletul meu se consumă cu fiecare cuvânt aşternut pe hârtie.
Nu am deloc chef să vorbesc despre nesimţiţii care au învăţat să se creadă buricul pământului pentru că au o funcţie ori pentru că şi-au umflat buzunarele cu bani nemunciţi. Cred că lehamitea astea mi se trage şi de la vestea că unul dintre puţinii oameni pe care i-am respectat vreodată în administraţia locală are, din păcate, o gravă problemă de sănătate. Un om drept, pe care l-am cunoscut în perioada romantică a democraţiei postrevoluţionare (1996-2000), atunci când indiferent de culoarea politică, aleşii se aşezau în locurile lor recomandaţi doar de educaţie şi de valoarea recunoscută de societate, bineînţeles, cu mici excepţii. Acele vremuri au apus de mult, iar noi am ajuns să trăim în timpul slugoilor a căror conştiinţă se vinde la tarabă. Într-o zi, poate am să fac inventarul acestora, însă acum mă voi apleca spre cel care a rămas în percepţia publică drept cel mai bun primar al Câmpinei (şi asta nu o spun doar eu, ci mulţi dintre cei care l-au cunoscut), Romul Remus Micu, căci el este principalul motiv al tristeţii care mă încearcă în aceste zile.
Aş vrea să vă pot spune în amănunt ce se întâmplă, dar i-am promis acestui om că nu o voi face şi trebuie să îmi respect cuvântul dat. Am să subliniez doar că domnul R.R. Micu a fost, poate, singurul primar postdecembrist care nu s-a plecat în faţa nimănui, respectându-se astfel pe sine şi pe cei care l-au ales. Nu ştiu cât asfalt a turnat şi câte borduri a aranjat pe străzile oraşului, însă ştiu că nu a fost sluga nimănui şi, cel puţin pentru mine, asta înseamnă foarte mult.
Domnul R.R. Micu este un om extrem de decent, care în ultimii ani a suferit cumplit în urma pierderii soţiei, sufletul său pereche. Astăzi, suferinţa sufletului s-a dublat cu o alta, a trupului. L-am căutat din dorinţa de a-l încuraja şi pentru a-i oferi sprijinul. Mi-a răspuns puţin surprins, dar cu demnitate, că nu vrea să facă din suferinţa lui o povară pentru alţii. I-am spus că o fac din suflet pentru un OM de valoare. A tăcut preţ de câteva secunde şi apoi, uşor înlăcrimat, mi-a mulţumit. Atunci am înţeles că, poate din puţinul rămas înaintea-i, acest OM mai are puterea recunoştinţei. Câţi dintre noi ar fi capabili de aşa ceva?
Poate că ar mai fi important de ştiut că domnului R.R. Micu i-au trecut prin mână, în calitate de primar, zeci de miliarde din bugetul oraşului şi cu toate astea, a plecat de la Primărie cu aceeaşi avere cu care venise. O fi ăsta vreun merit?
P.S. 1 Aştept cu nerăbdare să văd ce reacţie vor avea cei doi dentologi din Primărie, Horia Tiseanu şi Paul Moldoveanu, la vestea ca acela care le-a fost şef un mandat întreg, dl. R.R. Micu, se află într-o situaţie dificilă şi are nevoie acum de sprijin. Îi cer iertare d-lui R.R. Micu pentru acest p.s. cu care nu ar fi fost de acord, însă cu deontologii trebuie să te asiguri că au înţeles ce trebuie să facă într-o astfel de situaţie.
P.S. 2 Ieri, înainte de închiderea ediţiei, secretarul Primăriei, Paul Moldoveanu, a trimis la redacţie un nou drept la replică, de data aceasta mult mai stufos, prin care mă ia la puricat, îmi dă lecţii de conduită şi răspunde după cum îi pică bine la întrebările pe care i le-am adresat săptămâna trecută. Din păcate nu am avut spaţiul necesar publicării lui în această ediţie şi mai cu seamă pentru comentariile de rigoare pe marginea acestuia. Aşa că, domnule Paul Moldoveanu, mai aveţi puţintică răbdare!
Florin FRĂŢILĂ

Calea Dacia, pe... drumul cel bun

Cine a umblat la „butoane” pentru deblocarea „bretelelor”?

„Este proiectul meu de suflet”, a spus primarul Horia Tiseanu ori de câte ori a avut ocazia să se refere la modernizarea Căii Dacia. O lucrare care înseamnă, de fapt, realizarea acelor „bretele” care să asigure un trafic fluent la intrarea şi ieşirea din Câmpina în şi din DN 1. Numai că, acest proiect trenează de foarte multă vreme. Reamintim că proiectul a fost depus pentru obţinerea finanţării în vara lui 2008. În iunie 2009, Agenţia de Dezvoltare Regională Sud Muntenia a anunţat autorităţile locale că solicitarea pentru finanţare europeană a fost acceptată, iar contractul de finanţare a fost semnat pe 30 septembrie 2009, la Câmpina, în prezenţa Robertei Anastase. În noiembrie 2009, a avut loc licitaţia pentru execuţia lucrării, o licitaţie câştigată de Cast Băneşti şi contestată ulterior de ceilalţi participanţi. A urmat un proces în instanţă, finalizat în favoarea firmei Cast, în februarie 2010. În primăvara acestui an s-a semnat şi contractul de execuţie, iar în vară, Ministerul Dezvoltării şi cel al Finanţelor au cerut rezilierea contractului şi reluarea licitaţiei pe motiv că achiziţia publică nu era tocmai în conformitate cu legea. Adică, iluminatul public de pe viitoarele „bretele” rutiere nu poate fi inclus în cheltuielile finanţate din banii europeni.
De aici lucrurile devin mai puţin clare, autorităţile se cam bâlbâie atunci când trebuie să răspundă şi apar interpretările. În ultimele luni s-a purtat o intensă corespondenţă între Primăria Câmpina şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de Elena Udrea. În baza acestei corespondenţe, primarul Horia Tiseanu a informat Consiliul Local – la şedinţa de la finele lunii octombrie – că licitaţia va trebui reluată! Când toată lumea se împăcase cu această idee, o nouă scrisoare de la Ministerul Dezvoltării Regională a dat „undă verde” continuării lucrărilor în formula actuală, fără reluarea licitaţiei! Şi autorităţile locale au fost oarecum prinse pe picior greşit de inadvertenţele din ministerul condus de Elena Udrea. Singura explicaţie ar fi că, totuşi, cineva a umblat la „butoanele” la care era nevoie pentru deblocarea proiectului. Faptul că acest lucru s-a întâmplat exact înainte de venirea iernii, ceea ce împinge demararea propriu-zisă a lucrărilor spre primăvară, a fost privit de mulţi doar ca o apropiere faţă de... viitoarea campanie electorală.
Dar cine ar fi putut umbla la „butoanele” din ministerul condus de Elena Udrea? Să fie un câmpinean foarte apropiat de fosta „blondă de la Cotroceni”? Şi dacă da, să fie câmpineanul despre care opoziţia spune că mai are şi o firmă care produce confecţii metalice, din care se va realiza o parte a „bretelelor” după modificarea de rigoare a proiectului? Atunci ar putea fi vorba, în mod evident, de deputatul câmpinean Florin Anghel! Dar de ce nu îşi asumă el implicarea în deblocarea acestui proiect extrem de valoros pentru Câmpina? Şi nu ne gândim doar la investiţia de 6 milioane euro, din care contribuţia bugetului local va fi de doar 415.000 lei, ci şi la modernizarea întregii zone! E o întrebare. Dar mai sunt şi altele...

Consilierii locali aprobă, marţi, noile taxe şi impozite locale

Marţi, 7 decembrie, de la ora 16.30, consilierii locali se întâlnesc într-o şedinţă extraordinară, unde principalul punct pe ordinea de zi va fi aprobarea taxelor şi impozitelor locale pentru anul viitor. În condiţiile în care, în perioada în care proiectul a fost supus dezbaterii publice, nu s-a înregistrat nici măcar o solicitare din partea vreunui cetăţean, consilierii vor lua în discuţie proiectul iniţiat de primarul Horia Tiseanu. Cele mai importante modificări faţă de anul acesta se referă la creşterea taxelor şi impozitelor locale cu 20% şi reducerea bonusului pentru plata anticipată de la 10 la 7%. Cele două măsuri au fost justificate astfel de primarul Horia Tiseanu: „Corelaţia cu evoluţia fiscalităţii locale pe ultimii 3 ani, menţinută constant la nivelul anului 2007, cu inflaţia 2009-2010 şi cea estimată pentru anul 2011, impune o majorare a nivelului taxelor şi impozitelor locale pe anul 2011 faţă de nivelul actual cu peste 20%. O analiză aparte am acordat cunatumului bonusului de 10% acordat persoanelor fizice pentru plata integrală anticipată a impozitelor şi taxelor locale. Astfel, bonusul acordat în 2010 a produs un gol în buget, de peste 350.000 lei. În acest sens, propun ca pentru anul 2011 cuantumul acestui bonus să fie de 7%”.
De asemenea, consilierii vor mai discuta o nouă rectificare a bugetului local, precum şi cinci proiecte care vizează aprobarea unor indicatori tehnico-economici ai unor investiţii viitoare.

Câmpineanul Victor Dragomir, laureat al Festivalului de Film de la Gijon

În urmă cu puţine zile, a avut loc Festivalul de Film de la Gijon - Spania, o prestigioasă întrecere internaţională a realizatorilor, producătorilor şi actorilor. La Gijon, România a fost prezentă cu patru producţii. Lungmetrajul „Marţi, după Crăciun”, de Radu Muntean, a fost marele câştigător al festivalului, obţinând trei dintre cele mai importante premii - pentru cel mai bun film, cel mai bun actor în rol principal (Mimi Brănescu) şi cea mai bună actriţă în rol principal (Mirela Oprişor şi Maria Popistasu). În competiţia oficială de lungmetraje a mai rulat „Aurora”, de Cristi Puiu, care a primit premiul pentru regie artistică. De asemenea, în secţiunea „Rellumes” a Festivalului de la Gijon a rulat filmul „Morgen”, al lui Marian Crişan.
La secţiunea scurtmetrajelor, o menţiune specială a fost acordată filmului „Fotografia”, cu Victor Rebengiuc, Răzvan Oprea, Şerban Pavlu şi Luminiţa Gheorghiu, în regia câmpineanului Victor Dragomir.
 Născut la 12 noiembrie 1984 în Câmpina, Victor Dragomir a absolvit Facultatea de Psihologie şi Sociologie a Universităţii „Hyperion” din Bucureşti şi Universitatea Naţională de Artă Cinematografică şi Teatrală „I.L. Caragiale” Bucureşti, secţia regie de film. Este fiul ziaristului Marian Dragomir, fost redactor şef al publicaţiei locale „Partener”. Victor Dragomir nu este doar regizor de film, ci şi scriitor, în anul 2007, chiar la Câmpina, lansându-şi volumul „Chipul din cenuşă”.
Scurtmetrajul lui Victor Dragomir s-a bucurat de un real succes la Gijon, acolo unde a fost prezentat în premieră mondială. Tânărul câmpinean face cinste localităţii noastre şi ar putea fi o primă opţiune pentru recent înfiinţata comisie a Consiliului Local care face nominalizările pentru titlul de cetăţean de onoare al urbei noastre. Pentru că Victor Dragomir, la doar 26 de ani, chiar merită!

Concursul de arhitectură privind centrul Câmpinei, fără câştigător

S-a încheiat jurizarea realizată de specialişti a lucrărilor privind soluţiile pentru centrul municipiului Câmpina. Juriul concursului a fost format din arh. Dorin Ştefan;  arh. urb. Doina Bubulete; arh. Didona Căliman, arhitect şef Câmpina, reprezentant desemnat de promotor; arh. Cerasella Crăciun, reprezentant desemnat de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti; arh. Călin Hoinărescu, reprezentant desemnat de promotor; arh. Luminiţa Sânziana Iatan, arhitect şef Prahova, reprezentant desemnat de promotor; arh. Alexandru Mircea, reprezentant desemnat de Ordinul Arhitecţilor din România. După două zile de dezbateri aprinse, s-a decis ca premiul I să nu se acorde, neexistând astfel, practic, un câştigător. În schimb, s-au acordat două premii II (în valoare de 50.000 lei fiecare), un premiu III (30.000 lei) şi trei menţiuni (în valoare de 10.000, 6.000, respectiv 4.000 lei). Acordarea premiilor se va face în cadrul unei conferinţe care va avea loc joi, 9 decembrie, de la ora 11.00, în sala mică a Casei Tineretului.
Acum vor intra în scenă câmpinenii, care vor putea să viziteze expoziţia de soluţii şi să voteze. Votul câmpinenilor se va desfăşura în perioada 15 decembrie 2010 – 31 ianuarie 2011, în fiecare zi fiind prezent la Casa Tineretului un specialist din cadrul Biroului de Urbanism al Primăriei Câmpina, care va putea explica oamenilor detaliile tehnice necesare. Expoziţia va fi deschisă zilnic, între orele 9.00 şi 17.00, iar sâmbăta şi duminica, între orele 9.00 şi 14.00, cu excepţia sărbătorilor. Se va vota pe buletine de vot, urmând ca, după închiderea expoziţiei şi centralizarea datelor, probabil undeva în jurul datei de 10 februarie anul viitor, să fie anunţat câştigătorul votului popular.
Câmpinenii nu sunt la prima experienţă de acest gen, numai că, la precedentul vot consultativ, cel pentru alegerea monumentului reprezentativ care ar fi urmat să fie amplasat în Centrul Civic, votul majoritar a fost pentru o coloană, dar s-a aprobat... oul primordial. În cele din urmă, realizarea acelui monument a fost anulată şi din toată experienţa au rezultat doar bani cheltuiţi aiurea şi o bătaie de joc la adresa votului popular. Poate de această dată va fi altfel, având în vedere că este vorba despre o investiţie foarte importantă şi, în mod cert, foarte scumpă.

Spitalul Municipal cere bani de la bugetul local

Conducerea Spitalului Municipal Câmpina a transmis o adresă Primăriei şi Consiliului Local prin care solicită alocarea unor fonduri suplimentare de la buget. Mai întâi, se cer 200.000 lei pentru continuarea lucrărilor de amenajare a spălătoriei. Aceste lucrări au fost începute cu bani alocaţi de Guvern (100.000 lei), dar suma a fost insuficientă având în vedere că, din 1985, la spălătorie nu s-a mai făcut nici un fel de investiţie. Cel puţin aceasta este explicaţia dată de conducerea spitalului în adresa transmisă administraţiei locale. A doua sumă solicitată – 30.000 euro – ar urma să fie folosită pentru achiziţionarea de aparatură pentru Cabinetul de Urologie. O investiţie care, după cum se menţionează în adresă, ar creşte gradul de adresabilitate al cabinetului şi, implicit, al spitalului şi ar duce la încasări mai mari la bugetul instituţiei. Deocamdată, administraţia locală nu a luat o decizie în privinţa alocării fondurilor solicitate. Cel mai probabil, însă, sumele cerute de conducerea spitalului ar putea fi prinse în bugetul pentru anul viitor, având în vedere că acest an se apropie de final şi nu mai este timpul fizic necesar pentru cheltuirea acestor sume. În plus, deoarece Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a rămas în urmă cu deconturile către unităţile câmpinene, Spitalul Municipal solicită administraţiei locale 400.000 lei pentru plata utilităţilor, iar Spitalul Voila cere 300.000 lei tot pentru utilităţi.

Viceprimarul Ion Dragomir: „Voi candida la funcţia de primar în 2012!”

Despre activitatea din administraţia locală s-ar putea scrie foarte multe. După mai bine de jumătate din acest mandat, înaintea intrării în anul preelectoral 2011, deja se fac cărţile pentru viitoarele candidaturi. Primul care a confirmat candidatura la funcţia de primar pentru anul 2012 este actualul viceprimar, şeful social-democraţilor câmpineni, Ion Dragomir: „Da, voi candida la funcţia de primar în anul 2012! Am experienţă suficientă atât în activitatea de manageriat, cât şi în administraţia locală, după ce în mandatul trecut am fost consilier local, iar în acest mandat, viceprimar, astfel încât să am convingerea că pot fi un bun primar”.

PNL a organizat un bal caritabil în vederea strângerii de fonduri pentru Spitalul Municipal

Vineri, 3 decembrie, organizaţia PNL Câmpina a organizat un bal caritabil în vederea strângerii de fonduri pentru Spitalul Municipal, primul de acest gen organizat vreodată în oraşul nostru. Acţiunea a fost o reuşită, având în vedere că în urma donaţiilor celor prezenţi s-au strâns aproximativ 3500 lei, bani care vor fi folosiţi pentru achiziţionarea de lenjerii de pat, de care au stringentă nevoie anumite secţii ale spitalului. „Le mulţumesc tuturor celor care au înţeles să facă donaţii la acest bal caritabil. Chiar dacă trecem printr-o perioadă grea, nu trebuie să ne ferim să punem umărul pentru rezolvarea problemelor societăţii. Azi am strâns o sumă destul de mică pentru Spitalul Municpal, dar puţin câte puţin cred că putem face multe, dacă dăm dovadă de solidaritate” - a declarat Virgil Guran, preşedintele PNL Câmpina.

Noii stâlpi de iluminat de pe Bulevardul Bălcescu sunt legaţi cu sârmă

... pentru a putea susţine instalaţiile ornamentale de sărbători

Am mai scris despre stâlpii de iluminat care au fost montaţi pe B-dul Nicolae Bălcescu, în cadrul a ceea ce se doreşte a fi o mare lucrare de reabilitare a iluminatului public din Câmpina. Montarea lor în mijlocul trotuarului a fost explicată prin faptul că acolo va fi îngustat trotuarul! Astfel, se va lărgi carosabilul şi vor fi montate borduri noi.
Stâlpii de iluminat public de pe B-dul Nicolae Bălcescu au revenit din nou în actualitate, odată cu montarea instalaţiilor ornamentale de sărbători. Pur şi simplu, stâlpii – de fabricaţie turcească – nu pot susţine greutatea instalaţiilor, astfel încât s-a trecut la o măsură tipic românească. Practic, fiecare stâlp care susţine o instalaţie ornamentală a fost ancorat cu sârmă de gard!

Procesul administraţiei locale cu Fundaţia „Dr. Dinu” a fost amânat pentru anul viitor

Administraţia câmpineană va intra în anul 2011 fără să rezolve problema evacuării sediului în care funcţionează Fundaţia „Dr. Dinu”. Procesul dintre cele două părţi, prin care fundaţia solicită suspendarea executării silite a evacuării sediului, a fost amânat pentru anul viitor. Deşi reglementările legale vorbesc despre celeritate în judecarea unor astfel de cauze, procesul a fost deja amânat de două ori, de fiecare dată la solicitarea reprezentanţilor Fundaţiei „Dr. Dinu”, iar după două termene destul de apropiate, instanţa a decis ca următoarea înfăţişare să fie... la anul! Mai precis, pe 14 ianuarie, atunci când juriştii Primăriei Câmpina speră să înceapă procesul pe fond.

S-a asfaltat drumul spre gară

Primarul comunei Poiana Câmpina, Aurel Duţă, are motive de mândrie după ce a reuşit, pe ultima sută de metri a acestui an, să rezolve problema drumului de la Stadionul „Poiana”, la gară şi până la depozitul de materiale de construcţii. Este cu atât mai important acest fapt cu cât întreaga lucrare nu a costat nici un leu de la bugetul şi aşa destul de sărac al localităţii. Acest lucru a fost posibil graţie înţelegerii dintre autorităţile locale şi firma austriacă Porr, cea care a efectuat lucrările de modernizare a căii ferate pe tronsonul Câmpina – Predeal. Înţelegerea a fost ca, pentru folosirea acestui drum cu maşinile de tonaj ridicat, firma austriacă – la finalizarea lucrărilor în această porţiune – să asfalteze drumul spre gară. Lucrarea s-a executat pe parcursul a numai două zile, în a doua parte a săptămânii trecute.

Ministrul Igaş i-a răspuns senatorului Severin pe tema desfiinţării Unităţii de Jandarmi

În momentul în care zvonurile privind iminenta desfiinţare a Unităţii de Jandarmi din Câmpina au început să prindă contur, senatorul Georgică Severin a adresat o interpelare ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş. După aproximativ o lună şi jumătate a venit şi răspunsul. Acesta nici nu confirmă, dar nici nu neagă ipoteza desfiinţării Unităţii de Jandarmi din Câmpina, iar într-un limbaj de lemn (clasic) face referire la faptul că „se analizează oportunitatea reorganizării şi redimensionării unităţilor din Jandarmeria Română”, precizându-se în acelaşi timp că, în momentul de faţă, „se efectuează auditarea structurilor organizatorice din Jandarmeria Română, în vederea redimensionării şi restructurării unităţilor, urmând ca în funcţie de rezultate să fie dispuse măsurile ce se impun”.

Băile Telega au fost distruse de alunecarile de teren din ultimele zile

Ploile abundente din ultima săptămână au făcut ca pământul să o ia la vale în comuna Telega. Pe o porţiune de câţiva zeci de metri, malul lacului s-a prăbuşit, pământul luând cu el la vale pavilionul cu băi calde construit nu cu multă vreme în urmă. Casele situate în proximitatea lacului, între care şi un cabinet medical, sunt în pericol de prăbuşire. Până când se vor găsi bani pentru consolidare, oamenii se roagă ca pământul să nu le înghită casele. Pagubele create de alunecarea de teren sunt estimate la peste 100.000 de lei.

Poliţia zice că i-a prins pe hoţii care i-au spart casa deputatului Florin Anghel

Poliţiştii şi procurorii prahoveni au documentat mai multe luni activitatea unei grupări infracţionale specializate în tâlhării, acte de cămătărie urmate de şantaj, prostituţie şi proxenetism, furt de autoturisme şi înmatricularea acestora cu acte false, dar şi furturi din societăţi comerciale, locuinţe şi anexe gospodăreşti. Toate aceste fapte au fost comise pe raza municipiilor Ploieşti şi Câmpina, dar şi în localităţile limitrofe. La locuinţele percheziţionate au fost găsite mai multe bunuri susceptibile că provin din comiterea de infracţiuni: bani, bijuterii, aparatură electronică, centrale termice, parfumuri, dar şi obiecte care ar fi putut servi la comiterea unor astfel de fapte.ultor infracţiuni contra patrimoniului, o parte dintre suspecţi fiind prezentaţi instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă. Este vorba despre aşa numita bandă a lui „Aurică Pumn de Fier” despre care poliţiştii spun că ar fi spart şi locuinţa deputatului câmpinean Florin Anghel. Hoţii au forţat uşa şi au sustras bijuterii din aur şi mai multe ceasuri. Totuşi, la momentul respectiv, surse din Poliţia Câmpina afirmau că nu sunt urme de efracţie, nici o uşă sau fereastră nefiind forţate. Între timp, s-o fi găsit ceva forţat. Pe de altă parte, aceleaşi surse susţin că o bandă de cămătari nu se amestecă niciodată în… hoţii! Poate lucrurile s-au mai schimbat între timp, oricum, important este faptul că respectiva grupare a fost destructurată. Rămâne să vedem ce decizie ia instanţa.

„Ia petarda”, iei dosarul… penal

Poliţiştii din Câmpina au organizat şi desfăşurat o acţiune pentru prevenirea şi combaterea deţinerii şi folosirii ilegale a obiectelor de distracţie confecţionate pe bază de amestecuri pirotehnice. Astfel, în zona Pieţei Centrale din Câmpina a fost depistat Petre S., care oferea spre vânzare obiecte artizanale pe bază de amestecuri pirotehnice. În urma controlului bagajului pe care îl avea asupra sa, au fost găsite 21 de cutii a câte 60 de petarde fiecare. Trecând la verificarea acestor cutii, poliţiştii au constatat faptul că produsele se încadrează în clasa a II-a a amestecurilor pirotehnice. În cauză au fost întocmite acte premergătoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 31, alin. 2, ind. 1 din Legea 126/1995 privind regimul materialelor explozive.

Ziua Naţională, sub semnul unei ploi torenţiale

Manifestările din acest an, dedicate marcării Zilei Naţionale a României, au fost puternic marcate de starea vremii, ploaia torenţială şi rece care a căzut fără încetare ducând la o accelerare a ritmului tuturor acţiunilor incluse în program, de către toţi cei prezenţi la eveniment. Ceremonialul a fost clasic – slujbă religioasă, discursul primarului, depuneri de coroane la monumentul Soldatului Necunoscut. Numărul câmpinenilor prezenţi a fost mult mai mic decât în anii precedenţi. În schimb, au fost foarte mulţi cei care au depus coroane de flori. Iar printre cei care au depus pentru prima oară o coroană de flori cu ocazia Zilei Naţionale trebuie amintiţi – în afara unor societăţi comerciale private sau instituţii de învăţământ – UNPR, care şi-a constituit filială locală în vara acestui an, dar şi jucătorii formaţiei CSM Câmpina.
După depunerea de coroane, a fost citit ordinul secretarului de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, Mihail Vasile Ozunu, prin care s-au acordat unele distincţii. Astfel, primarul Horia Tiseanu şi profesorul Gheorghe Râncu au primit Emblema de merit „Partener pentru apărare” – clasa a II-a, pentru merite deosebite în administraţia publică, respectiv în educaţie, iar colonelul în retragere Marian Dulă a primit Emblema de merit „Rezerva Armatei Române” – clasa a II-a, tot pentru merite deosebite.
Finalul ceremoniei, momentul mult aşteptat de majoritatea celor prezenţi, a fost defilarea Gărzii de Onoare, constituită din cadre ale Unităţii de Jandarmi şi, în premieră, ale Detaşamentului de Pompieri.

O profesie periculoasã – muzeografia.

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Secundo tempo (3)

L-o fi trimis aşa „Flacăra”? Căci nu ştiu cum arată răspunsul ei. Şi nu ştiu nici dacă Ştefan Haşdeu s-a mai întors vreodată la „Flacăra”. Dar ştiu că, în paralel cu primele demersuri pe care le făcuse pe lângă Adrian Păunescu, Ştefan Haşdeu a avut grijă să mă înştiinţeze – funcţiona foarte bine telefonul fără fir – că mă va reclama la Ministerul Justiţiei şi la Procurorul General al Republicii. Impetuos cum era, poate că a şi făcut-o.
Fără doar şi poate însă, după ce „Flacăra” i-a dat ultimul răspuns, Ştefan Haşdeu s-a dus la Ion Gheorghe Maurer. Maurer, a cărui soţie era din Câmpina – şedea pe str. Municipală (B-dul Carol I), în apropiere şi pe aceeaşi parte cu Biserica de la brazi – cunoştea bine Castelul Iulia Hasdeu (a dovedit-o în vizita pe care Nicolae Ceauşescu a făcut-o Muzeului Hasdeu, la 11 Mai 1967, completând suita acestuia, alături de Paul Niculescu Mizil, Manea Mănescu, Gheorghe I. Stoica şi alţii) şi auzise de B.P.Hasdeu, l-a primit cu bunăvoinţă. L-a ascultat şi a sunat-o pe Tamara Dobrin, vicepreşedinta Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste (Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional de azi). Aceasta, femee versată – era prorectora Universităţii Bucureşti când terminam eu Facultatea de Istorie, în 1967 – a spus că-l primeşte, când doreşte el, pe nepotul marelui Hasdeu, şi că este bine ca acesta să vină şi cu o cerere scrisă. (Ca să aibă şi ea timp să-i pregătească primirea.)

CSM Câmpina şi-a luat zborul spre Cupa României

AS Strejnic – CSM Câmpina 4-8 (4-5)

Pe terenul II din incinta Complexului Sportiv Conpet de lângă Aerodromul din Strejnic, CSM Câmpina a jucat, în cadrul unei noi faze a Cupei României, cu formaţia AS Strejnic, care activează în Seria Est a Ligii B Prahova, unde ocupă locul 4.
Prima repriză a oferit puţinilor spectatori prezenţi pe câmpul de la Strejnic nu mai puţin de nouă goluri, câmpinenii conducând cu 5-4. Goluri multe, o situaţie destul de rară pentru o singură repriză! După ce, la pauză, antrenorul Roberto Opaţchi a făcut câteva schimbări şi pe fondul oboselii de care au dat dovadă jucătorii formaţiei gazdă, CSM-ul a reuşit o a doua repriză bună, în care a marcat de trei ori şi nu a mai primit nici un gol, astfel încât fluierul final al arbitrului Ovidiu Oprea a consemnat un scor rar văzut pe terenurile de fotbal, chiar şi la nivel judeţean, 4-8! Golurile formaţiei câmpinene au fost marcate de Negreanu (2) şi Grigoraş, Dârstaru, Hromei, Necula, R. Stoica şi Mancu.
CSM Câmpina a jucat la Strejnic în formula: Marinică – Bej, Burchi, Gânju, Grigoraş – Vintilă, Budileanu, Dârstaru, Necula – Negreanu, Hromei. Au mai jucat: C. Cosmineanu – Negoiasă, Mancu şi R. Stoica.
Această victorie aduce pentru CSM Câmpina calificarea în faza următoare a competiţiei, acolo unde va întâlni una dintre formaţiile din Liga A Prahova, poate chiar pe concitadina Unirea. Ar fi un mare derby al Câmpinei!

Încă un amical victorios pentru juniori

În continuarea pregătirilor pe care echipa de juniori a CSM Câmpina, condusă de Robert Stoica, le face pentru participarea la tradiţionala competiţie de sală de la Ploieşti dinaintea sărbătorilor de iarnă, într-una dintre serile trecute, juniorii CSM-ului au susţinut un nou joc amical. În faţa elevilor lui Robert Stoica s-a aflat echipa similară a clubului Astra Ploieşti, în faţa căreia câmpinenii s-au impus cu scorul de 9-2. Partida a avut loc la sala de sport a Colegiului Naţional „Nicolae Grigorescu” din Câmpina, iar campania de meciuri de verificare va continua.

Primăria a bătut Parohia… la fotbal

În cadrul Cupei Municipiului Câmpina la fotbal în sală, la începutul săptămânii trecute au avut loc alte două partide extrem de atractive şi de interesante, urmărite de un număr mare de spectatori, în ciuda orei târzii.
În prima întâlnire, sub privirile primarului Horia Tiseanu, viceprimarului Ion Dragomir şi secretarului Primăriei, Paul Moldoveanu, echipa Primăriei a bătut categoric formaţia Parohiei Slobozia, cu scorul de 8-3, după un meci destul de tensionat.
Cea de-a doua partidă a zilei a adus faţă în faţă formaţiile Meteor Câmpina şi Poliţia Comunitare, cea dintâi reuşind să învingă, oarecum surprinzător, cu scorul de 8-7.

Competiţie fotbalistică între şcolile generale

Vineri, la sala de sport a Colegiului Naţional „Nicolae Grigorescu” din Câmpina a avut loc turul unei grupe din cadrul Olimpiadei sportive şcolare la fotbal pentru echipe formate din elevi de ciclul gimnazial. Iată rezultatele înregistrate, cu precizarea că toate partidele au fost arbitrate de Ştefan Călăraşu:
  • Şcoala 3 - Şcoala Grigorescu 1-2
  • Şcoala Hasdeu - Şcoala 8 0-1
  • Şcoala Grigorescu - Şcoala Centrală 1-1, 2-3, după loviturile de departajare
  • Şcoala Câmpineanu - Şcoala Hasdeu 0-0, 1-2, după loviturile de departajare
  • Şcoala 3 - Şcoala Centrală 1-4
  • Şcoala 8 - Şcoala Câmpineanu 0-1