14 decembrie 2010

S-au acordat premiile de 1,5 miliarde lei vechi pentru concursul de arhitectură

Percepută la început ca o idee cam excentrică şi destul de scumpă, organizarea unui concurs de arhitectură pentru găsirea unei soluţii privind modernizarea centrului municipiului Câmpina şi-a desfăşurat deja o etapă importantă. Este vorba despre jurizarea de specialitate, de către un juriu de arhitecţi şi specialişti de înaltă clasă, conduşi de arh. Călin Hoinărescu. Aceştia au avut rolul de a realiza o primă selecţie a celor aproximativ 50 de lucrări prezentate, dar şi de a hotărî destinaţia premiilor de 1,5 miliarde lei vechi.
După cum v-am anunţat în ediţia trecută, nu a existat un câştigător propriu-zis, acordându-se două premii II, un premiu III şi trei menţiuni. Săptămâna trecută a avut loc festivitatea de premiere, la care au participat atât primarul Horia Tiseanu şi viceprimarul Ion Dragomir, cât şi preşedintele juriului, arh. Călin Hoinărescu, acesta din urmă explicând de ce nu s-a acordat premiul I: „Din păcate, doar câteva proiecte au ţinut cont de întregul ansamblu arhitectural actual al centrului Câmpinei, dar şi de istoricul şi caracteristicile zonei. Comisia de jurizare a stabilit excluderea din start a lucrărilor exhibiţioniste, gen Disneyland, care presupuneau construcţia unor clădiri noi, dar şi a celor care transformau centrul municipiului într-o grădină.
Am preferat soluţiile cele mai realiste, cele mai practice, care să se angreneze în arhitectura şi istoria locului. Cele şase lucrări câştigătoare s-au detaşat clar, iar cele de pe locul al doilea au fost unanim apreciate de membrii juriului. Oricum, eu m-am bucurat că am avut un număr mare de lucrări, aşa cum m-am bucurat şi de iniţiativa autorităţilor locale de a organiza un astfel de concurs, o iniţiativă tot mai rară în ultima vreme”.
De acum, esenţial devine votul popular, acolo unde toate cele şase lucrări pornesc cu prima şansă. Va fi foarte interesant câţi câmpineni vor veni să voteze cea mai bună soluţie pentru viitorul centru al localităţii, atâta vreme cât ultima experienţă de acest gen a fost una neplăcută. Se întâmpla acum câţiva ani, când poporul câmpinean era chemat să se exprime asupra monumentului din Centrul Civic. Dar lucrarea aleasă de majoritatea celor care şi-au exprimat votul nu avea să fie cea câştigătoare – celebrul „Ou primordial” – care, ulterior, avea să nu se mai realizeze nici el. Poate de această dată va fi altfel, câmpinenii având ocazia să-şi exprime votul în perioada 15 decembrie 2010 – 31 ianuarie 2011. Apoi, până pe 10 februarie anul viitor va fi anunţat rezultatul final.

Taxele şi impozitele locale au fost majorate cu 20%

*Bonusul pentru plata anticipată până la 31 martie rămâne de 10%
 
În 2011, câmpinenii vor plăti taxe şi impozite locale cu 20% mai mari faţă de anul anterior. Aceasta a fost decizia Consiliului Local, votată în unanimitate, la propunerea primarului Horia Tiseanu. Edilul-şef al Câmpinei şi-a bazat solicitarea de majorare a taxelor şi impozitelor locale pe două argumente principale: necesitatea corelării cu rata inflaţiei şi reducerea impactului crizei economice. „Impactul crizei actuale a condus la reducerea substanţială a valorii reale a veniturilor bugetare. Această reducere s-a suprapus şi pe creşterea tarifelor şi preţurilor la servicii şi lucrări de întreţinere sau investiţii. Menţinerea unui nivel corespunzător aşteptărilor pentru investiţii, pentru utilităţile colectivităţii şi pentru asigurarea cheltuielilor minime de funcţionare impune o revizuire a surselor de venit ale bugetului. La acestea se adaugă o practică a unor contribuabili, ce aduce prejudicii bugetului. Este vorba despre contribuabilii cu mai multe poprietăţi, care ar trebui să achite impozite majorate pentru clădirile pe care le au în afara celei de domiciliu. Dar se sustrag plăţii suplimentare prin înstrăinarea acestor proprietăţi către rude”, a explicat primarul Horia Tiseanu.
În schimb, deşi propusese iniţial reducerea bonusului acordat persoanelor fizice de la 10% la 7% pentru cei care îşi achită integral obligaţiile către bugetul local până la 31 martie, Tiseanu a renunţat la această propunere: „Am discutat şi cu viceprimarul Ion Dragomir şi cu directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, şi am decis să vă propun să menţinem bonusul de 10% pentru plata anticipată a obligaţiilor fiscale pentru persoanele fizice. Contribuabilii vor simţi acest bonus şi per ansamblu poate chiar vom avea mai mult de câştigat prin atragerea unor sume considerabile încă din primele trei luni ale anului viitor”.
Singurul care şi-a surprins chiar şi colegii săi de partid cu amendamentele sale a fost Gheorghe Sandu, care a propus dublarea sau chiar triplarea unor impozite sau taxe locale – pentru terenurile curte, terenurile închiriate pentru garaje şi terenurile agricole. „Pentru a îmbunătăţi un pic bugetul”, a fost explicaţia consilierului pedelist, dar propunerile sale nu au întrunit majoritatea necesară pentru a fi adoptate.

Cuvântul care înţeapă

Teoria jigodiilor sau povara de a fi cetăţean

M-am întrebat de multe ori în ultima vreme cum ar fi dacă noi, oamenii de rând ai acestei ţări, am demisiona cu toţii deodată din calitatea de cetăţean şi i-am lăsa pe netrebnicii conducători ai naţiei din ultimii 20 de ani singuri, fără obiectul muncii! Credeţi că un astfel de şoc i-ar trezi la realitate sau ar împărţi ţărişoara ca o haită de lupi flămânzi, aşa cum procedează şi azi? Eu sunt convins că hienele astea ar alege a doua variantă şi, mai mult de atât, cred că ar fi capabili să „importe” din lumea largă armate de proşti care salivează precum câinele lui Pavlov din patru în patru ani în faţa unei pungi cu zahăr, a unui mititel şi a unei sticle de bere. Aşa cred ei că se conduce o naţiune, iar în spatele uşilor închise îşi dau coate şi se hlizesc, sorbind aburul puterii zămislit din sângele acestei naţii obidite.
Aceşti cioclii ai României post-decembriste îşi fac de cap de peste 20 de ani, răspândiţi precum cancerul în toate celule tinerei societăţi democratice româneşti, începând de la Guvern, Parlament şi până în ultima primărie din miile de sate unde timpul a rămas încremenit parcă în epoca medievală.
Trăim şi azi ca în alte vremuri trecute ale istoriei noastre aceeaşi poveste a neamului sărăcit cu bună ştiinţă de jigodiile cu guler alb care, pe fondul lipsei de educaţie a poporului, explicabilă prin multe argumente, au intrat în politică, s-au aşezat în frunte şi se cred capabili să negocieze şi să hotărască, atât în plan intern, cât şi în plan internaţional, destinele a milioane de oameni. Ei ştiu că o mare parte a neamului nu reacţionează din laşitate, iar alta din complicitate la sistemul diabolic al politicii de cumetrie pe care l-au creat şi atunci se înfig şi mai adânc în trupul slăbit al patriei, devorând tot ce le iese în cale, mai nou pâinea de la gura copiilor şi a pensionarilor.
Într-un fel sau altul, aceste jigodii vor trebui să înţeleagă că a sosit timpul să se întoarcă în negura iadului care i-a adus pe capul nostru, însă nu o vor face decât dacă noi îi vom extirpa cu bisturiul atitudinii noastre. Eu am ales să reacţionez în felul meu în faţa acestui sistem ticălos, aici, în micul univers al oraşului în care trăiesc. Şi am să o fac atâta vreme cât am să simt în jurul meu forţa benefică a celor mulţi care îmi susţin demersul. Cred cu tărie că în oameni trebuie reaprinsă flacăra demnităţii, pentru a mai putea fi oameni. Restul este o făţărnicie.
Şi pentru ca peroraţia de mai înainte să nu fie socotită un fel de idealism (fără de care, în opinia mea, nimic nu se poate construi în societate) de către adepţii zicalei „noi muncim, nu gândim”, care sunt destul de mulţi şi fără îndoială folositori dacă au principii sănătoase, am să vă dau câteva indicii la care să reflectaţi întru susţinerea teoriei jigodiilor, pe care am expus-o de fapt mai sus.
De pildă, care credeţi că este logica pe baza căreia administraţia locală a cheltuit o sumă enormă (6,5 miliarde lei vechi) pentru sensul giratoriu din imediata vecinătate a complexului Fibec? Sau: de ce să fi plătit administraţia locală acum 1,5 miliarde lei vechi premii pentru un concurs de arhitectură care a avut drept temă modernizarea centrului civic al oraşului, când niciunul dintre proiecte nu va putea fi transfornat în realitate în următorii 10 ani? Sau: la cine credeţi că s-au gândit aleşii locali când au propus şi votat mărirea taxelor şi impozitelor locale cu 20%, într-o perioadă de profundă criză economică, în care mulţi dintre cetăţenii contribuabili ai oraşului nu mai au bani nici pentru mâncare? Sau: ce să fi avut în cap consilierul local Gheorghe Sandu când a propus mărirea unor anumite taxe locale, plătibile de către omul de rând, cu 200%? Sau: în ce fel de societate trăim în ziua în care femeile gravide hotărăsc să nască prematur, cu riscurile de rigoare, numai pentru a putea beneficia de nişte bani în plus pentru creşterea viitorilor copii?
Sunt sigur că veţi găsi răspunsuri la toate aceste indicii, aşa cum sunt sigur că nimic nu vă opreşte să le treceţi prin filtrul celor mai sus amintite de mine.
Trecând acum în cu totul alt registru, am să încerc să vă ţin la curent cu ceva detalii privitoare la polemica dintre mine şi cei doi deontologi de la Primărie, Horia Tiseanu şi Paul Moldoveanu. Între timp, din doi a rămas doar unul, având în vedere că la începutul săptămânii trecute am primit un nou drept la replică, semnat de data aceasta doar de secretarul primăriei, Paul Moldoveanu (primarul Tiseanu s-a retras discret!). Un drept la replică stufos şi plin de accente dramatice, ca într-o piesă de Shakespeare. De acolo am aflat multe dintre surprinderile lui Paul Moldoveanu, dar aproape niciun răspuns concret cu privire la întrebările pe care le-am adresat celor doi deontologi. Şmecheria este că cel care ar fi trebuit să răspundă în principal s-a retras şi l-a lăsat în luptă pe Paul Moldoveanu, care ridică din umeri şi zice că cele răscolite de mine nu intră în sfera atribuţiilor lui. Aş fi comentat cu mare drag, punct cu punct, scrisoarea deontologului, însă ca să fie şi mai deontolog, Paul Moldoveanu a publicat-o pe site-ul Primăriei (vă daţi seama cât de tare i-am enervat şi deranjat), „înobilându-mă” astfel cu onoarea de a fi primul ziarist de istoria Câmpinei pus la stâlpul infamiei la „gazeta de perete” a Primăriei. În aceste condiţii, i-am comunicat deontologului, prin intermediul purtătorului de cuvânt, că am să-i public dreptul la replică în momentul în care o să apară pe site-ul Primăriei şi punctul meu de vedere. Aşa zice deontologia profesională pe care o aduci în discuţie, Paul Moldoveanu! Cu părere de rău pentru că încă nu pot să spun ce aş avea de spus în legătură cu deontologii, mă opresc aici şi mai aştept încă un răspuns de la Primărie.
P.S. Mulţi oameni cu care de mână, dar şi cu suflet, au fost alături de suferinţa fostului primar R.R. Micu. Eu îi ştiu şi mi-ar face plăcere să îi ştiţi şi dvs., însă ei vor să rămână în anonimat, aşa cum le stă bine marilor caractere. Să nu credeţi că de partea cealaltă nu au fost şi jigodii care au posibilitatea să ajute, dar dintr-o răutate patologică nu au făcut nimic. Ăstora chiar mi-ar face mare plăcere să le public numele! Pentru dl. R.R. Micu sunt speranţe mari de vindecare şi îi doresc din partea tuturor celor care sunt  în asentimentul meu, multă sănătate!
Florin FRĂŢILĂ

De ce se cheltuiesc atât de mulţi bani pentru SF-uri?

Nu este prima dată când se discută despre valoarea mult prea mare a unor studii de fezabilitate, în raport cu valoarea lucrărilor propriu-zise. De această dată, viceprimarul Ion Dragomir a readus în discuţie subiectul: „Valoarea studiilor de fezabilitate este foarte mare, pentru că cei care le realizează sunt direct interesaţi să scoată valori mari ale lucrărilor, ei fiind plătiţi cu un procent din această valoarea. Deci, cu cât valoarea este mai mare, ei încasează mai mulţi bani! Au fost dăţi când valoarea studiilor a fost şi de până la 30% din valoarea lucrării, ceea ce este total inadmisibil. Mă deranjează că noi muncim, facem eforturi, dar se scapă foarte uşor foarte mulţi bani. Poate soluţia ar fi să realizăm o licitaţie sau o selecţie de oferte şi pentru aceste studii, inclusiv pentru cele care se pot atribui direct”.
Viceprimarul Dragomir a fost completat imediat chiar de primarul Tiseanu: „Viceprimarul are dreptate! Nu există o proporţionalitate între valoarea lucrărilor şi cea a acestor studii. Avem mai mulţi proiectanţi care realizează aceste studii de fezabilitate, cam la aceleaşi valori. Am încercat să găsim alţii, dar unii dintre aceştia nu se prea descurcă... Cred că sunt tot mai rari proiectanţii foarte buni. Aceştia se ocupă de investiţii mari, de proiecte de anvergură, iar noi lucrăm cu cei obişnuiţi. Dacă ştiţi proiectanţi buni, avem toată deschiderea. Este o situaţie destul de delicată, dar este cert că trebuie să întreprindem ceva!”
Dar dacă primarul şi viceprimarul localităţii se mărginesc doar să ridice problema, cine ar trebui s-o rezolve?!

Fără contract, fără facturi sau chitanţe, cu banii luaţi şi lucrarea...nefinalizată!

Scandal mare la blocul 1E de pe B-dul Carol I. Motivul? Izolarea termică a blocului, care le dă mari bătăi de cap locatarilor. „În această vară, şeful de scară, Sorin Bucur, a adus o firmă pentru a realiza izolarea termică a blocului. Ne-am înţeles cu reprezentantul firmei respective asupra sumei pe care trebuie s-o achităm fiecare în parte şi s-a început lucrul. În ceea ce mă priveşte, deşi convenisem să plătesc jumătate din sumă la începutul lucrărilor şi cealaltă jumătate la finalizarea acestora, reprezentului firmei respective, un anume Popescu, ne-a mai tot cerut bani – câte un milion, două... Acum, spre finalul lucrării, când nu mai este de realizat decât izolarea unui luminator din interior, ne-a mai cerut peste două milioane lei vechi. Când i-am spus că nu-i dăm, şi-a strâns schelele şi a plecat! Noi nu am semnat nici un fel de contract cu firma respectivă, nu avem nici o factură, nici o chitanţă, iar şeful de scară, care a adus această firmă, nici nu mai stă de vorbă cu noi”, ne-a declarat unul dintre locatari, Marcel Ionescu.
Reprezentul firmei care a realizat lucrarea, un individ care s-a recomandat „doar domnul Popescu”, după ce a refuzat în prima instanţă să ne răspundă la orice întrebare, ne-a precizat doar atât: „Domne’, cine ar face o lucrare de 5 lei cu 2 lei?!”, pretextând ulterior că suma solicitată suplimentar este pentru izolarea termică a luminatorului, despre care nu a ştiut de la bun început că există.
Dincolo de întreaga situaţie, care va fi destul de greu de rezolvat, dacă nu va exista înţelegere între părţi, rămân două lucruri care merită subliniate: dacă administraţia locală ar fi demarat programul de izolare termică a blocurilor, poate nu se mai ajungea la astfel de situaţii, iar dacă, totuşi, oamenii aleg varianta lucrului pe cont propriu, măcar să încheie un contract scris cu firmele executante şi, mai ales, să solicite facturi şi chitanţe pentru banii pe care îi plătesc! Aviz amatorilor!

S-a râs, s-a cântat şi s-a dansat la Balul „Halatelor Albe”

Ediţia din acest an a Balului „Halatelor Albe”, acţiune organizată în mod tradiţional de Fundaţia Medi’s, a avut loc vineri seară, la Casa Tineretului şi s-a dovedit – ca de fiecare dată – un excelent prilej de distracţie. Chiar dacă numărul cadrelor medicale – cărora li se adresează, în primul rând, evenimentul – pare a fi în scădere de la o ediţie la alta, cei prezenţi nu au avut motive să le pară rău de alegerea făcută. În plus, au fost oaspeţi din mai multe judeţe ale ţării, medici veniţi la simpozionul organizat de Medi’s şi care au dorit să participe şi la bal. Dincolo de socializare, Balul „Halatelor Albe” a oferit recitaluri deosebite ale trupei „The Sixteens”, ale formaţiei Alessis, dar şi momente de dans oferite de Ansamblul „Roua”. De asemenea, organizatorii au pus la cale două concursuri unul de dans şi unul de miss. Concursul de dans este deja o tradiţie, iar cel din acest an a fost câştigat fără drept de apel de consilierul local Lucian Cercel. Concursul Miss Crăciuniţa a reunit zece fete care au avut de trecut probe amuzante, publicul fiind cu ochii pe ele în fiecare moment.  

O profesie periculoasă – muzeografia

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Secundo tempo (4)

Fiindcă tot a fost vorba de ea, să vedem Sentinţa civilă nr. 925/1953. Aşadar:
REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ / TRIBUNALUL POPULAR AL RAIONULUI CÂMPINA / REGIUNEA PLOEŞTI
Dosar Nr. 5835/1953
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 925 / Şedinţa publică dela 11 Decemvrie 1953
Preşedinte: Mircea Barbu
Ases[ori] pop[ulari] Radu Tudora / Cojocărescu Gheorghe / Grefier şef: Ion Olteanu
Pe rol fiind pronunţarea în procesul civil intentat de Secţia Financiară a Oraşului Câmpina prin reprez[entanţii] săi legali, susţinerile părţilor fiind consemnate prin încheerea dela 10 Decembrie 1953, când din lipsă de timp s’a amânat pronunţarea pentru astăzi.

CSM Câmpina oferă suporterilor un spectacol cu Alessis

Săptămâna viitoare, marţi, 21 decembrie, de la ora 18,00, CSM Câmpina oferă iubitorilor sportului din localitatea noastră un spectacol de excepţie. Este vorba de un recital extraordinar al formaţiei Alessis, care va avea loc în sala de spectacole a Casei Tineretului.
La eveniment vor participa acţionarii, staff-ul tehnico-administrativ şi jucătorii formaţiei CSM Câmpina, fiind aşteptat un număr cât mai mare nu numai de suporteri ai CSM, ci şi de iubitori ai fotbalului în general.

Simpozion despre radioamatorismul câmpinean

Sâmbătă, 18 decembrie, de la ora 11.00, la Casa Tineretului va avea loc un simpozion dedicat radioamatorismului câmpinean. Onoarea deschiderii simpozionului va reveni directorului Casei Tineretului, Florin Buda, secretarului general al Federaţiei Române de Radioamatorism, Vasile Ciobăniţă, şi primarului municipiului Câmpina, Horia Tiseanu.
Apoi, se va vor derula mai multe acţiuni, unele dintre ele simultane. Dintre acestea amintim: informare despre reţeaua radio pentru situaţii de urgenţă (coordonator Valentin Gheorghiu), comunicare despre pregătirea pentru performanţă a celei mai tinere generaţii de radioamatori de la CS Petrolul Ploieşti (prezintă - antrenorul emerit Mihai Malanca), premierea participanţilor la diverse competiţii de radioamatori, o gală a laureaţilor, dar şi o expoziţie retrospectivă cu documente istorice inedite din cele mai vechi timpuri despre Câmpina (prof. Valentin Şerban) şi un... talcioc radioamatoricesc!

Cupa "Moş Crăciun", ediţia a XVIII-a

Sala Sporturilor „Olimpia” din Ploieşti va găzdui, între 20 şi 24 decembrie, cea de-a XVIII-a ediţie a Cupei „Moş Crăciun”. Competiţia de fotbal în sală este rezervată copiilor născuţi după 1 ianuarie 1998 şi în acest an va stabili un record de participare, nu mai puţin de 36 de formaţii intrând în luptă pentru cucerirea trofeului. Ele vor fi împărţite în 12 grupe preliminare, după cum urmează:
Grupa A: Astra II Ploieşti, HM Junior II Câmpina, CSM Câmpina (turneu 20 decembrie, orele 9-12)
Grupa B: Petrolul 95 VI Ploieşti, CS Băneşti Urleta, HM Junior I Câmpina (turneu 20 decembrie, orele 9-12)
Grupa C: Chimia I Brazi, Astra III Ploieşti, Petrolul I Ploieşti (turneu 20 decembrie, orele 13-16)
Grupa D: Petrolul 95 V Ploieşti, Petrolul II Ploieşti, CSM I Ploieşti (turneu 20 decembrie, orele 13-16)
Grupa E: Chimia II Brazi, Astra IV Ploieşti, Conpet I Ploieşti (turneu 21 decembrie, orele 9-12)
Grupa F: Petrolul III Ploieşti, Petrolul 95 III Ploieşti, ŞF Emil Costea I Colceag (turneu 21 decembrie, orele 9-12)
Grupa G: Sportul Valea Călugărească, Prahova Nedelea, Petrolul 95 I Ploieşti (turneu 21 decembrie, orele 13-16)
Grupa H: CSM III Ploieşti, Petrolistul Boldeşti, Petrolul 95 II Ploieşti (turneu 21 decembrie, orele 13-16)
Grupa I: CS Brazi, Rapid Sălciile, Astra I Ploieşti (turneu 22 decembrie, orele 9-12)
Grupa J: CSM IV Ploieşti, ASO Breaza, Luceafărul Drajna (turneu 22 decembrie, orele 9-12)
Grupa K: AS Şirna, ŞF Emil Costea II Colceag, Tinereţea Izvoarele (turneu 22 decembrie, orele 13-16)
Grupa L: CSM II Ploieşti, Petrolul 95 IV Ploieşti, Podgoria Vadu Săpat (turneu 22 decembrie, orele 13-16)

Turneele sferturilor de finală: Câştigătoarele celor 12 grupe preliminare vor fi repartizate prin tragere la sorţi în patru grupe ale căror m,eciuri se vor disputa în data de 23 decembrie, între orele 9-16
Turneul final: Câştigătoarele celor 4 grupe din sferturile de finală vor participa la turneul final al competiţiei, în data de 24 decembrie, începând cu ora 9.
Festivitatea de premiere: Va avea loc în data de 24 decembrie, ora 12.30 şi în cadrul acesteia toţi cei 450 de tineri fotbalişti participanţi, precum şi antrenorii lor vor fi premiaţi.

S-a stabilit programul următorului tur al fazei judeţene a Cupei României

Rapid Sălciile – Unirea Câmpina
AS Găzarul Surani – Unirea Urlaţi
CS II Băneşti-Urleta – Avântul Măneciu
Tricolorul Varniţa – CS Băneşti-Urleta
Progresul Drăgăneşti – Carpaţi Sinaia
Prahova Tg. Vechi – Prahova 2010 Tomşani
Sportul Valea Călugărească – CS Păuleşti
Voinţa Ciorani – Caraimanul Buşteni
Brădetul Ştefeşti – CS Şirna
Precizia Breaza – Chimia II Vadu Săpat
CSM Câmpina – Tricolorul Breaza
Petrolul Băicoi – Dero Ploieşti
Unirea Cocorăşti Colţ – FC Petrolul II Ploieşti
Petrolistul Boldeşti – Conpet II Izvoarele
AFC Brebu – CS Ceptura
CS Floreşti – Petrolul Teleajen
Partidele sunt programate pentru data de 26 februarie 2011, de la ora 14.00.

Rezultate bune ale atleţilor câmpineni la Cupa „Prahovei”

În week-end-ul trecut, la Bucureşti, a avut loc o competiţie atletică rezervată juniorilor. Paradoxal, este vorba de Cupa „Prahovei”, competiţie care a avut loc la... Bucureşti, pentru că în Prahova nu există o bază sportivă pentru un asemenea concurs! Printre cei prezenţi s-au aflat şi mai mulţi atleţi de la Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” Câmpina, antrenaţi de Nicolae Pavel şi Jenica Bran.

Cupa „Prahovei”, juniori III
800 m feminin - Cristina Bărbulescu (locul 1)
800 m masculin - Gabriel Bahreiner (locul 1)
aruncarea greutăţii, feminin - Tabita Voiculescu (locul 2)
aruncarea greutăţii, masculin - Alexandru Albulescu (locul 1), Adrian Goşu (locul 2)
săritura în lungime, feminin - Anita Dumitraşcu (locul 1), Diana Marcu (locul 3)
săritura în înălţime, feminin - Anita Dumitraşcu (locul 1)