25 ianuarie 2011

Cine răspunde pentru centralele termice?

Licitate, modernizate, dar… nevândute!

În orice localitate din această ţară există mult folclor pe seama administraţiei locale. Că ăla ia, că ăla face, de ce şi cum… Câmpina nu putea face excepţie. Iar în cazul centralelor termice dezafectate, chiar administraţia locală pare să alimenteze din plin folclorul care circulă prin urbe.


Centrale dezafectate, scoase la mezat
În şedinţa din luna iulie 2010 a Consiliului Local s-a aprobat o iniţiativă a Monicăi Clinciu prin care se scoteau la vânzare două centrale termice dezafectate. Una dintre acestea este CT 5, de pe Strada Orizontului, cu un teren de 232,34 mp şi o construcţie de 158 mp, pentru care preţul de pornire a licitaţiei a fost de 148.608 lei. Cealaltă, CT 1, de pe Strada Hasdeu, cu un teren de 274 mp şi o suprafaţă construită de 228,16 mp, pentru care preţul de pornire a licitaţiei a fost de 189.602 lei.
Licitaţii interesante şi multe coincidenţe…
Licitaţiile din luna august 2010 pentru aceste două foste centrale termice s-au dovedit extrem de interesante. Astfel, pentru clădirea de pe Strada Orizontului s-a licitat de la 148.608 lei până la 371.508 lei! Deşi centrala fusese solicitată prin adresa nr. 60.534 din 14 iunie 2010 de firma Afer Construct SRL Câmpina, reprezentată de Alexandru Florin Iugulescu, câştigătoarea licitaţiei a fost firma Mes Amis Pub SRL Băneşti! Numai că, surpriză, firma din Băneşti are ca acţionar şi administrator pe… Cosmin Ion Iugulescu! O primă coincidenţă.
Situaţia este copiată la indigo şi în cazul celeilalte centrale termice. Spaţiul a fost solicitat de Radan Imob Câmpina prin adresa nr. 60.533 din 14 iunie 2010 (altă coincidenţă, cele două cereri, în aparenţă, total diferite, au fost depus, practic, simultan). Câştigătoarea licitaţiei a fost desemnată firma Magfid Serv Câmpina, iar preţul a urcat de la 189.602 lei la 322.322 lei (toate preţurile sunt fără TVA). Şi ca să nu existe dubii privind seria coincidenţelor, acţionarul majoritar de la Magfid este… Cosmin Ion Iugulescu!
Şirul coincidenţelor nu se opreşte aici: ambele firme câştigătoare ale licitaţiilor – Mes Amis Pub Băneşti şi Magfid Serv Câmpina sunt înfiinţate pe aceeaşi dată – 19 august 2010, adică după aprobarea licitaţiilor în Consiliul Local.

Nu s-au încheiat contractele, dar s-au modernizat clădirile!
Conform hotărârilor Consiliului Local, la articolul 4, contractele de vânzare-cumpărare a spaţiilor trebuie să se încheie în termen de 180 de zile de la data adoptării hotărârilor, ceea ce înseamnă că trebuie încheiate respectivele contracte până pe 29 ianuarie 2011! Numai că, până la închiderea ediţiei noastre, nici vorbă de încheierea acestor contracte, implicit nici vreun ban din sumele respective nu a fost virat către bugetul local. Totuşi, clădirile au fost modernizate – s-au pus termopane, s-au văruit, s-au igienizat. În schimb, gunoiul rezultat după modernizare a fost lăsat exact lângă uşă. În lipsa unui contract de vânzare-cumpărare, nu poţi încheia contract nici cu operatorul de salubritate.
Cine le-a dat voie acestor firme să modernizeze clădirile înainte de semnarea contractelor? Mulţi locatari din zona celor două foste centrale termice ne-au declarat că lucrările au fost supervizate de personaje foarte cunoscute, din vârful administraţiei locale. Chiar şi aşa, ce i-a împiedicat pe câştigătorii licitaţiilor să semneze acele contracte de vânzare-cumpărare, mai ales că au investit nişte bani buni în modernizarea acelor spaţii care arătau groaznic?!

Administraţia locală nu are nimic de spus?
Cine răspunde pentru această încălcare a legii? Strict tehnic vorbind, ADPP-ul şi Biroul de Urbanism, ambele în subordinea viceprimarului Ion Dragomir, ar avea atribuţii în acest domeniu. Pentru mizeria lăsată după modernizare, poate ar trebui să răspundă consilierul personal al primarului Horia Tiseanu, Alin Moldoveanu, cel care în vara anului trecut a lăsat datele sale de identificare tuturor asociaţiilor de proprietari pentru a-i fi semnalate orice probleme legate de curăţenie. Iar edilul-şef al localităţii în care se desfăşoară toate acestea chiar nu o avea nimic de spus?! Cum poate fi interpretată tăcerea sa în acest caz? Şi ca o completare a acestor date, trebuie precizat faptul că au fost depuse pe adresa Consiliului Local încă două cereri pentru vânzarea şi a fostelor centrale termice de pe stăzile 1 Mai şi Tudor Vladimirescu.

Afacerea „centrala termică” miroase a gaze puturoase

Hotărât lucru, opoziţia pe care o manifest prin scrierile mele faţă de cei care azi deţin puterea, mai ales pe plan local, are părţile ei bune, dar şi mai puţin bune, dacă stau să mă gândesc la toate mesajele de „dragoste” transmise de ăştia pe care i-am ales să ne reprezinte şi care se cred stăpâni în funcţii publice ca pe moşia familiei lor. Deocamdată n-am chef să vorbesc despre presiunile care se fac asupra mea în cel mai ordinar stil securisto-comunist, care cred l-ar pune pe gânduri (să-mi fie iertată comparaţia) şi pe unul dintre cei mai incomozi români care au trăit în perioada interbelică, ziaristul, filosoful şi profesorul universitar Nae Ionescu, ai cărui discipoli au fost nume ilustre ale culturii române, precum Cioran, Eliade ori Noica. Dacă însă lucrurile vor ajunge într-o zonă periculoasă şi am să constat că în ţara asta a noastră nu mai avem nici măcar dreptul să vorbim ori să scriem despre tot ceea ce nu este în regulă, am să fac publice toate mizeriile la care sunt şi suntem supuşi de aceşti nenorociţi, de se va auzi până în Parlamentul Europei, pentru că numai aşa simt că pot evada din acest contingent de deznădejde în care ne-am înrolat parcă cu toţii.
Să revenim însă la părţile bune ale demersului meu jurnalistic. Una dintre ele ar fi aceea că mulţi oameni mă caută şi îmi povestesc nemulţumirile şi problemele lor, a căror sursă este nemernicia politrucilor şi a slugilor lor, puse pe căpătuială. Trist este faptul că cei care sunt nedreptăţiţi se ascund, în marea lor majoritate, în spatele anonimatului, dând dovadă de o laşitate detestabilă, care mă duce cu gândul la întreaga istorie a acestui neam dezbinat, care în cea mai mare parte a existenţei sale (cu unele mici excepţii) a fost doar martor la naşterea şi dispariţia marilor civilizaţii construite de oameni hotărâţi.
Aşa este şi cazul celui care m-a apelat într-o zi la telefon şi a cerut să ne vedem într-un anumit loc din oraş, pentru a discuta pe marginea unui „caz greu”, spunea el.

Câmpina a încheiat un contract de 2.390.000 euro pentru peste 4.000 mp de batale

Municipiul Câmpina este prima localitate din România care semnează un contract cu Ministerul Mediului pentru finanţarea reabilitării unui batal. Este vorba de singurul batal care se află în proprietatea administraţiei locale şi pentru care s-a obţinut o finanţare de 2,39 milioane euro prin Axa 2.1 – Reabilitarea terenurilor poluate istoric din Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Grantul acordat proiectului de investiţii este de 98%, autoritatea locală urmând să asigure cofinanţarea de 2% din totalul cheltuielilor eligibile, la care se adaugă eventuale cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA.
Semnarea contractului a avut loc marţi, 18 ianuarie, între primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu şi ministrul Mediului, Laszlo Borbely, iar la festivitate au mai fost prezenţi prefectul Adrian Dobre, deputatul Florin Anghel, precum şi mai mulţi directori din Ministerul Mediului, precum şi reprezentanţii acestuia în judeţ.

Florin Anghel: „Aţi luat Rafinăria cu doi lei...”
Subiectul celorlalte batale din Câmpina, care aparţin Rafinăriei „Steaua Română”, nu putea fi ocolit de reprezentanţii administraţiei centrale şi locale. Mai întâi, prezent chiar la locul batalului care urmează a fi reabilitat, ministrul Borbely a exclamat: „Doar pentru atât dăm 10 milioane de lei?! Mă aşteptam să fie o suprafaţă mai mare...” Apoi s-a arătat interesat de situaţia celorlalte bazine cu reziduuri petroliere. Fiind ale unei societăţi comerciale private, Rafinăria, ele nu pot face obiectul unei finanţări europene. Ministrul Borbely a avut o primă discuţie cu reprezentantul Rafinăriei, directorul tehnic Iulian Lungu, chiar în apropierea batelelor, dar dialogul a continuat la ceremonia de semnare a contractului de finanţare. Reprezentantul Rafinăriei a sintetizat situaţia societăţii şi, implicit, a rezolvării problemelor de mediu: „Acum căutăm finanţare pentru repornirea activităţii. Din punctul nostru de vedere ar trebui stabilit cu exactitate de unde începe răspunderea agentului economic în privinţa siturilor contaminate istoric. Noi considerăm că răspunderea noastră ar trebui să fie doar de la semnarea contractului de privatizare a societăţii, iar responsabilitatea pentru poluarea istorică ar trebui să şi-o însuşească statul. Şi apoi, dacă se omoară cele câteva societăţi care deţin astfel de situri poluate, se rezolvă problema?!”
A fost momentul în care a intervenit deputatul Florin Anghel: „Sunt multe de făcut în relaţia administraţiei publice cu Rafinăria. Cât am fost preşedinte al Consiliului Judeţean am iniţiat un dialog cu patronatul Rafinăriei, dar fără rezultat. Cât au stat pe roze din punct de vedere economic nu i-a preocupat rezolvarea problemelor de mediu. Este vorba de foarte mulţi bani şi nu văd ce soluţie ar putea găsi Rafinăria. Eu fac un apel public la autorităţile locale şi conducerea Rafinăriei să găsească o soluţie. De-aia aţi luat Rafinăria cu doi lei şi nu cu două milioane, pentru că prin contract vă angajaţi să investiţi pentru rezolvarea problemelor de mediu!”.


Răspunzând unei întrebări din partea presei, ministrul Borbely s-a interesat de respectarea, de către Rafinărie, a condiţiilor impuse prin autorizaţia integrată de mediu. „Sunt în grafic!”, a răspuns reprezentantul Agenţiei de Protecţia Mediului Prahova. De unde? Când li s-a cerut o detaliere a investiţiilor estimate la 100 milioane euro pe care Rafinăria trebuie să le facă în perioada 2006 – 2015 pentru rezolvarea problemelor de mediu, reprezentantul APM a precizat că sunt doar la stadiul de... „monitorizare”. „Mâine să-mi prezentaţi un raport amănunţit privind eşalonarea investiţiilor, iar dacă nu există aşa ceva, venim noi şi facem treaba asta!”, a „tunat” ministrul Borbely.
Câmpina mai accesează şi alte proiecte de mediu
Ministrul Laszlo Borbely a vorbit şi despre alte proiecte ale Ministerului Mediului, subliniind că „judeţul Prahova este de felicitat pentru că are contractate 90 milioane lei cu Fondul de Mediu pentru proiecte cu energie regenerabilă, parcuri, panouri solare şi altele. Printre cele şase-şapte parcuri pentru Prahova, unul este în Câmpina. Şi tot pentru Câmpina se află în faza de evaluare un proiect pentru împădurirea unei suprafeţe. În afara acestora, Ministerul Mediului mai derulează proiectele Rabla şi Casa Verde, care sunt de succes”.

Când SF-ul e pentru bani europeni…
Ne-am obişnuit cu SF-uri (studii de fezabilitate) care stabilesc cote foarte ridicate ale lucrărilor, în funcţie de aceste valori, autorii lor, dar şi proiectanţii luându-şi partea leului. E o practică destul de des întâlnită în administraţia câmpineană şi nu numai. Ei bine, când este vorba de fonduri europene, pare ceva mai greu cu realizarea SF-urilor aşa, ca pe la noi...
Primul studiu de fezabilitate pentru reabilitarea batalului de pe Strada Lacul Peştelui a „scos” o valoare de 4,88 milioane euro, care, de altfel, a şi fost anunţată de administraţia locală. Ulterior, la vizita ministrului Borbely şi semnarea contractului, s-a anunţat că suma finală este de 2,39 milioane euro. Ce s-a întâmplat între timp? Studiul de fezabilitate realizat de ISPE (Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Bucureşti) a ajuns pe mâna consultantului agreat de Comisia Europeană pentru acest gen de proiecte. Consultantul Comisiei Europene a retrimis către ISPE studiul de fezabilitate, tocmai din cauza „umflării” nejustificate a costurilor. ISPE l-a refăcut rapid, a schimbat soluţia tehnică şi a ajuns la o valoare mai acceptabilă pentru „nasurile fine” europene.
De data aceasta, administraţia locală chiar nu a avut nici o răspundere, ISPE Bucureşti fiind în relaţie directă cu Ministerul Mediului şi nu cu administraţia locală. Dar procedeul rămâne valabil… Mai puţin pentru fonduri europene.

Câmpina, doar un caz din peste o mie…
Ministrul Laszlo Borbely a vorbit la Câmpina despre siturile contaminate, capitol la care România stă foarte prost: „Avem în ţară peste o mie de astfel de situri, care însumează peste 900.000 hectare, iar reabilitarea lor costă între 5 şi 30 miliarde euro! La Câmpina, situl contaminat pentru care am semnat acest contract de finanţare va putea fi redat în doi-trei ani folosinţei publice”. Potrivit primarului Horia Tiseanu, lucrarea propriu-zisă de reabilitare a batalului va dura 18 luni, după care aici va putea fi amenajat un parc sau o construcţie uşoară.

Despre 2010 şi 2011, cu viceprimarul Ion Dragomir

Ca la fiecare început de an, am stat de vorbă cu reprezentanţii Executivului câmpinean, încercând o radiografie a anului anterior şi câteva direcţii privind anul aflat încă la început. Astăzi, viceprimarul Ion Dragomir.

Cum a fost anul 2010 pentru viceprimarul Ion Dragomir?
Pentru mine, 2010 a fost un an bun… Şi zic acest lucru, atât în ceea ce priveşte acţiunile pe care le desfăşor în cadrul Primăriei, cât şi în plan personal, familial şi politic. Referindu-mă la activitatea din cadrul Primăriei pot să vă mai spun că am reuşit să utilizăm fondurile pe care le-am avut la dispoziţie, astfel că, la sfârşitul anului, s-a ajuns ca soldul din Trezorerie să fie foarte aproape de zero. În privinţa atribuţiilor pe care le am ca viceprimar, consider că am făcut lucruri importante, în limita fondurilor alocate. Astfel, am continuat modernizarea drumurilor, lucru început odată cu acest mandat, iar în anul 2010 s-au finalizat câteva străzi importante, printre care IH Rădulescu, Hasdeu, Cuza, Ana Ipătescu, Sondei, Goleşti şi altele. O problemă puţin mai delicată este cea a câinilor comunitari. Am reuşit s-o ţinem cât de cât sub control, deşi nu am rezolvat-o şi nici nu cred că se va putea rezolva vreodată, în primul rând pentru că sunt aduşi în permanenţă câini din alte localităţi. În anul 2011 sper într-o îmbunătăţire în privinţa plantării de arbori, amenajării spaţiilor verzi şi, în general, a înfrumuseţării oraşului. În privinţa plantării arborilor, pot spune că vom achiziţiona pomi mai mari, mai robuşti şi mai greu de deteriorat. Concluzionând, cred că în zona în care activez am reuşit să fac lucruri de calitate şi la preţuri bune, nu aşa cum consideră alţii.

Concursul de arhitectură, o reuşită

Care ar fi cele mai importante realizări ale administraţiei locale în anul 2010?
Nu aş vrea să greşesc, dar cred că un lucru foarte bun este concursul de arhitectură, iar eu am ferma convingere că acesta va fi şi pus în practică. Cred că acest concurs este un lucru bun, pentru că asupra unor acţiuni de asemenea importanţă este bine să se pronunţe specialiştii, pentru că vremea în care cei care conduc se pricepeau la toate a trecut. Şi poate o dovadă că acest concurs a fost o reuşită îl constituie faptul că mai multe administraţii din alte oraşe ne-au contactat pentru a le da lămuriri şi detalii, deci şi în alte localităţi se doreşte realizarea unor astfel de concursuri de arhitectură.

„M-a deranjat când s-a dorit schimbarea mea din funcţia de viceprimar”

Dar momente grele au fost în administraţia câmpineană, în 2010?
Pentru mine nu au fost momente grele… Au fost, în schimb, unele în care nu m-am simţit prea bine şi aici mă refer la un moment – cam pe la jumătatea anului trecut – când s-a dorit schimbarea mea din funcţia de viceprimar. Şi m-a deranjat că era doar o chestiune politică şi nu una care să ţină de activitatea mea propriu-zisă. Oricum, nu sunt în administraţie pentru că nu aş avea ce mânca acasă…

„Voi face modernizarea Bulevardului”

Cum s-a simţit criza economică în administraţia câmpineană, în 2010?
Ca să fiu sincer, nu prea s-a simţit criza… Şi cred că nici în 2011 nu se va simţi foarte mult pentru că oamenii au educaţia necesară şi sunt conştienţi că trebuie să-şi plătească impozitele. Probleme ar putea apărea la cotele defalcate care ne revin din zona economică, pentru că economia a slăbit. Totuşi, sperăm ca aceste cote să fie măcar la nivelul anului 2010. Venituri vor fi la bugetul local şi atunci va trebui să cheltuim banii eficient şi să rezolvăm priorităţile Câmpinei şi locuitorilor săi. Astfel, în anul 2011, eu m-aş concentra mai mult pe câteva lucrări, pentru a lăsa o amprentă mai puternică a acestui mandat. Şi aici mă refer la investiţii masive pentru un spital de nivel european şi aducerea a două şcoli la cele mai înalte standarde, pentru că, dacă dăm din nou bani puţini pentru fiecare şcoală, se face o spoială, cu anumite firme şi asta e tot, atunci n-am făcut nimic! De asemenea, voi face, subliniez, nu promit ci voi face modernizarea Bulevardului Culturii şi mă refer doar la platou, unde va fi schimbat total iluminatul, mobilierul urban şi gărduleţul care delimitează zona.
Cum aţi colaborat în anul 2010 cu primarul Horia Tiseanu comparativ cu anul anterior?
A fost o colaborare mai bună decât în anul 2009 şi nu ascund că ne înţelegem şi colaborăm bine chiar dacă suntem din tabere politice diferite. Cred că este o colaborare normală, pentru că numai aşa lucrurile merg într-un sens bun.
Mai funcţionează alianţa politică locală creată la alegerile locale şi care a dus la alegerea dumneavoastră ca viceprimar?
Nu, nu mai funcţionează această alianţă şi nu mai funcţionează pentru că s-a creat o altă majoritate în Consiliul Local după al doilea tur al alegerilor. Dar faptul că nu mai funcţionează această alianţă nu înseamnă că nu ne înţelegem şi nu colaborăm bine.
Aminteaţi şi dumneavoastră că s-a dorit, la un moment dat, schimbarea viceprimarului. Mai este o idee de actualitate?
Nu… Nu cred… A fost doar o idee, la un moment dat, dar eu am convingerea că îmi voi duce mandatul la bun sfârşit.

Spitalul, răspunderea exclusivă a altora

O mare problemă pentru administraţia locală şi în 2010 a fost Spitalul Municipal. Preluat de administraţi în vara anului trecut, cu o echipă managerială revenită pe metereze, dar cu datorii foarte mari. Cum aţi comenta ceea ce s-a întâmplat la Spitalul Municipal?
Când Călin Tiu, care fusese susţinut de mine, a fost înlocuit, iar reprezentanţii PSD au fost excluşi din toate structurile de conducere de aici, mi-am spus că nu mă va mai interesa acest subiect. Să fie răspunderea exclusivă a celor care au dorit cu tot dinadinsul să fie în aceste structuri de conducere ale Spitalului Municipal. În plus, mi-aş deranja colegii din Executiv şi din Consiliul Local dacă aş ridica nişte semne de întrebare…
Plecarea senatorului câmpinean de la PDL şi înscrierea sa în PSD este un câştig pentru organizaţia locală a PSD pe care o conduceţi?
Senatorul George Severin este un câştig pentru PSD, pentru că este unul dintre parlamentarii care se opune vizibil actualei puteri, lucru pe care alţii nu îl fac. Cooptarea lui a fost una benefică, însă senatorul Severin are particularităţile lui şi trebuie luat aşa cum e, oricum, consider că face mai mult bine decât rău partidului.
Se va simţi în administraţia locală că 2011 este un an preelectoral?
Nu doresc acest lucru, dar grav este că se va simţi în administraţia locală că este un an preelectoral. Dar acest lucru s-a simţit şi în 2010, atunci când orice acţiune, mai ales culturală, a avut o tentă politică.

Liberalii înteţesc atacurile!

După scrisoarea care a generat atâtea valuri, liberalii câmpineni au organizat o conferinţă de presă, în care s-a răspuns punctual tuturor atacurilor venite mai ales din partea PDL, dar s-a continuat şi chiar s-a înteţit atacul la adresa administraţiei locale – tema principală fiind cheltuirea banului public.

Scrisoarea liberalilor şi reacţiile principalilor adversari politici au determinat noi clarificări din partea preşedintelui PNL Câmpina, Virgil Guran. Nu vom reveni asupra subiectelor deja abordate în ediţia noastră precedentă, ci doar vom puncta câteva consideraţii. Astfel, spre exemplu, acuzat că nu face diferenţa între managementul unui club sportiv şi cel al unei unităţi administrativ-teritoriale, Virgil Guran a spus: „Cine a zis aşa ceva are dreptate. Într-adevăr, este o mare diferenţă între cele două tipuri de management, pentru că la un club sportiv, spre deosebire de o primărie, trebui să aduci bani, trebuie să ştii să faci rost de ei şi să-i cheltui cu maximă eficienţă, nu cum se întâmplă în administraţia locală…”


Guran a cerut o situaţie amănunţită a SF-urilor„Nu ne interesează să începem o polemică, nu ne interesează viaţa particulară a nimănui, ci ne interesează doar cum se cheltuiesc banii publici. De altfel, tocmai în acest sens, vom solicita administraţiei locale o situaţie exactă a tuturor studiilor de fezabilitate realizate din anul 2004 şi până în prezent. Vom solicita să vedem câte astfel de SF-uri s-au făcut, cât au costat ele bugetul local, câte lucrări dintre cele prevăzute în aceste studii s-au realizat, la ce valoare au fost evaluate lucrările şi cât au costat ele finalmente. Şi am decis să cerem acest lucru, pentru că este o şmecherie, pe care o fac prin unele părţi chiar şi primari liberali: se supraevaluează o lucrare, se plătesc realizatorul SF-ului şi proiectantul la această valoare mai mare, apoi lucrarea se face poate chiar la jumătate de preţ şi iese primarul şi se laudă ce de bani a economisit, că a făcut lucrarea la jumătate de preţ. În realitate, oricum şi acel preţ este mai mare decât cel real, la care se adaugă pierderile pricinuite de plăţi uriaşe către realizatori de SF-uri şi proiecte. Iar dacă aceştia vor fi cam aceiaşi, atunci vor fi multe semne de întrebare de ridicat”, a declarat preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran. Şi a mai adăugat: „Şi cred că se mai pregăteşte ceva… Cerem public ca pentru costisitoarea lucrare de modernizare a centrului, SF-ul – de multe miliarde, probabil - să se facă doar atunci când administraţia poate anunţa public şi sursa de finanţare integrală a lucrării. Altfel, nu vom fi de acord, pentru că există riscul să nu se facă din toată această lucrare decât studiul de fezabilitate, să ia banii cine trebuie şi gata!”

„Primarul Tiseanu are probleme cu legea!”Afirmaţia aparţine Lilianei Marica, jurist, membru în conducerea PNL Câmpina, care a identificat mai multe încălcări ale legii de către edilul Câmpinei: „În data de 7 ianuarie, primarul Horia Tiseanu a făcut o declaraţie unui post local de televiziune în care făcea publică situaţia financiară a unui agent economic, lucru total interzis de lege. Nu ştiu ce motive l-au determinat să facă acest lucru, dar s-a încălcat în mod flagrant secretul fiscal. De asemenea, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, noi considerăm nu a fost oportună şi nu se justifică din punct de vedere legal creşterea taxelor şi impozitelor locale cu 20%, ceea ce a adus Câmpina pe primul loc la nivel naţional în topul creşterii obligaţiilor către bugetul local. În fine, considerăm că transparenţa decizională are foarte mult de suferit la nivelul administraţiei locale, pentru că nu se respectă prevederile legale care solicită expres publicarea cu 30 de zile înainte a hotărârilor cu implicaţii importante asupra cetăţenilor – taxele şi impozitele locale, rectificările bugetului local şi altele”.

Dragomir Enache a revenit asupra subiectului „CAS”
O idee mai veche a liberalului Dragomir Enache a fost readusă în discuţie de acesta: „Am văzut cu toţii, la televizor, cozile, unele infernale, de la sediile CAS. Revin cu o idee mai veche de-a mea, pentru că nimeni nu se preocupă de rezolvarea acestei probleme. De aceea, solicit administraţiei locale găsirea unei soluţii pentru ca toţi agenţii economici şi persoanele fizice interesate din Câmpina şi zona de nord a judeţului să poată depune declaraţiile în cadrul unui oficiu la Câmpina. Ar fi mai simplu, mai corect şi mai civilizat”.

„Vom avea un bazin de înot. Să-l folosim!”Un alt lider liberal, Daniel Ioniţă, a abordat un alt subiect important pentru viaţa Câmpinei. Este vorba de bazinul de înot din incinta Căminului Petrol: „Bazinul de înot trebuia finalizat pe 3 decembrie 2010. Încă nu este gata, dar mă gândesc că va fi… Chiar dacă nu este încă gata, noi vrem să iniţiem un proiect, prin care fiecare clasă de elevi din ciclul gimnazial să poată beneficia ca o oră de educaţie fizică să o realizeze la acest bazin şi să avem o oră de înot, aşa cum se întâmplă şi în Occident. Probabil că ar fi nevoie de achiziţionarea unui microbuz sau chiar autobuz şi găsirea unei soluţii pentru doi profesori cu specializarea înot, pentru a putea asigura copiilor Câmpinei o dezvoltare armonioasă. Sunt sigur că se pot găsi soluţii, dacă se doreşte. Altfel, ar fi păcat să avem un bazin de înot şi să nu-l folosim”.
Ambiţii politice în jurul unui teren
Povestea terenului de pe Strada Sălaj, solicitat de CSM pentru realizarea unui teren de antrenament, este arhicunoscută. Ultimul „episod” a fost cel în care Horia Tiseanu i-a promis lui Virgil Guran – după ce acesta anunţase că nu mai doreşte terenul respectiv – că va introduce pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local modificarea proiectului inţial, „pentru ca Virgil Guran să-şi poată ţine promisiunea”, după cum a precizat chiar primarul Tiseanu.
În replică, Guran a precizat: „Văd că Tiseanu are ambiţia să mi-l dea. Îi reamintesc că nu-l vreau pentru mine, ci pentru copiii Câmpinei. Eu scot bani din buzunarul meu pentru a-l realiza. Îl fac, dar vreau să le intre bine în cap celor de la putere că lui Guran nu i se poate închide gura cu un teren. Dacă ei cred că astfel nu voi mai critica administraţia, greşesc. Eu sunt un om de cuvânt şi voi realiza acel teren de antrenament. În plus, dacă ne va ajuta Dumnezeu să conducem oraşul după alegeri, vom realiza şi o sală a sporturilor, cu tribune, aşa cum merită Câmpina”.

Bani pentru reabilitarea termicăLiberalii au venit şi cu o propunere pentru bugetul local, aflat încă în fază de lucru. „Cerem – a spus preşedintele Virgil Guran – Executivului şi Consiliului Local să includă în buget sumele necesare pentru reabilitarea termică a cât mai multor blocuri. Există studii care atestă că, în urma unor astfel de lucrări, cheltuielile de încălzire scad cu până la 40%, ceea ce pentru foarte mulţi câmpineni contează, iar pentru întreaga comunitate înseamnă circa 5 miliarde lei vechi lunar, bani care ar putea intra în consum şi revigora astfel şi alte segmente ale pieţei locale”.

„Mă tem de abilitatea lui Băsescu”Subiectul alierii opoziţiei nu putea trece nediscutat în conferinţa liberalilor. În privinţa discuţiilor dintre Alianţa PNL-PC şi PSD, Virgil Guran a precizat: „încă se negociază la nivel central şi fiecare încearcă să obţină cât mai mult, pentru a-şi promova proiectele, oamenii, interesele şi pentru mai mult influenţă. Crin Antonescu este mandatat să poarte aceste negocieri şi sunt convins că poate să ridice mult partidul. Poate că noi, liberalii, nu vom ajunge la performanţele electorale ale PSD-ului, dar vom avea performanţe peste ei în administraţie. La nivel naţional, mă tem de abilitatea lui Băsescu, pentru că tot el va fi preşedinte şi la alegerile parlamentare din 2012. Iar rolul alianţei mari a opoziţiei va fi tocmai acela de a nu-i da posibilitatea să mai facă vreo scamatorie sau să nu-i răspundă Geoană la telefon lui Tăriceanu şi să ne trezim pentru încă patru ani cu cine ştie ce Guvern. Totuşi, cred că fiecare partid ar trebui să lupte pentru identitatea lui, pentru candidaţii lui, iar abia după alegeri să avem soluţii economice comune. Pe plan local, sper să nu se modifice legea şi oamenii să-şi poată alege cel mai bun primar din două tururi de scrutin. Altfel, va trebui să avem un candidat comun şi va fi destul de greu”.

La Băneşti, afaceri dubioase cu terenuri sau doar birocraţie?!

Multă vreme, afacerile cu terenuri au reprezentat o adevărată mană cerească pentru profitorii imobiliari. S-au făcut averi fabuloase, dar s-au şi nenorocit oameni. De multe ori, „afacerile” au complicităţi, fie în rândul funcţionarilor din primării, fie în rândul notarilor. Un astfel de caz, extrem de încîlcit, s-a întâmplat la Băneşti şi vi-l prezentăm în rândurile următoare.
Povestea începe pe 30 decembrie 2008, odată cu decesul lui Avram Enache. Apoi, pe 19 februarie 1999 se realizează masa succesorală, la Biroul Notarial Mihaela Ivan şi Mihaela Săvulescu, prin care soţia Magdalena Enache şi fiicele defunctului - Carmen Georgeta Popescu şi Ruxandra Enache - sunt puse în posesia mai multor terenuri. Mai mult, după mai puţin de o săptămânâ, cele trei depun şi declaraţii fiscale şi li se eliberează un număr de rol, pentru a-şi putea plăti obligaţiile fiscale aferente acestor terenuri.
După numai câteva săpătmâni, apar alte două titluri de proprietate rescrise. La cine au fost acestea şi cui au fost eliberate? Mister... De ce s-a recurs la această metodă? Aproape că nu există un răspuns corect şi firesc, pentru că o situaţie excepţională este greu să o încadrezi în nişte limite normale, fireşti.
Practic, în momentul în care s-a pus problema vinderii unuia dintre aceste terenuri, s-a descoperit că acesta, deşi în indiviziune, fusese adeja vândut, chiar dacă pe numele celor trei succesori exista rol şi plăteau taxele şi impozitele aferente. Pe 10 decembrie 2009, cele trei moştenitoare solicită în scris Primăriei Băneşti clarificarea situaţiei terenului care era vândut, dar care în actele Primăriei nu apărea ca atare. Răspunsul Primăriei Băneşti a fost că „terenul a fost vândut în baza titulului de proprietate, nu a fost declarat de vânzător, iar cumpărătorul nu a venit încă să-l declare la Primărie”.
Odată cu trecerea lunilor, situaţia se complică din ce în ce mai mult. Apar tot felul de alte rude, moştenitori ai acestora, fiecare pare a face cadastrul pe ce teren a vrut, după cum l-a dus capul pe fiecare şi după ce interese de moment a avut. Lucrurile sunt departe de a fi elucidate, iar în hăţişul birocratic creat, fiecare îşi urmăreşte doar propriul interes.
L-am abordat şi pe primarul Petre Ion Costache să ne precizeze care este implicarea Primăriei în toată această tevatură. „Atâta vreme cât există titlul de proprietate, practic, nu mai este treaba noastră, a administraţiei locale. Cum îşi împarte rudele între ele un teren în indiviziune, cine plăteşte impozitul, dacă vine să declare la Primărie pentru modificarea rolului fiscal, după fiecare tranzacţie, sunt deja lucruri colaterale, mai puţin importante pentru noi. Probleme precum cele ridicate de dumneavoastră se rezolvă între rudele implicate sau pe calea justiţiei. Repet, după eliberarea titlului de proprietate asupra unui teren, practic, Primăria nu mai are nici o altă atribuţie decât să încaseze impozitul local”.

Incendiu de proporţii la Turnătorie

Miercuri dimineaţă, un fum gros s-a aşternut peste mai bine de jumătate din suprafaţa Câmpinei. Totul a pornit de la un incendiu izbucnit la Turnătoria Centrală Orion. Un scurt-circuit la un transformator de 6.000 de volţi de la unul dintre cuptoare a declanşat incendiul, cu care s-au luptat mai bine de două ore cinci echipaje de pompieri. A existat în permanenţă pericolul prăbuşirii acoperişului halei respective, care era pe o structură metalică. Din fericire, nu au exiatat victime omeneşti, dar pagubele societăţii se ridică la peste 600.000 lei, pentru că au ars transformatorul de 6.000 volţi, celula de alimentare cu energie electrică şi aproximativ 1,5 tone ulei revărsat pe o suprafaţă de aproximativ 400 mp. Practic, hala în care a izbucnit focul a fost distrusă complet. Pompierii au salvat, totuşi, bunuri în valoare de aproape 2.000.000 lei.
Fascinaţia geografiei *)

GEOGRAFIA, o disciplină extrem de vastă şi complexă, când este studiată cu pasiune devine un domeniu fascinant. Într-un astfel de domeniu am avut fericita ocazie de „a pătrunde”, recent, împreună cu un grup select de invitaţi - col. (r) Marian Dulă, prof. Dan Ioan Bujor, Florin Dochia, prof. Viorica Iancu, dr. Traian Mocuţa, Victor Bercăroiu, ing. Victor Dumitru, ing. Ion Mircea, prof. Şerban Băleanu - cu ocazia lansării celui de-al patrulea volum, din seria Geografie, al prof.dr. Nicolae Geantă.
Autorul, un cercetător ştiinţific tenace, a închinat cea mai mare parte a timpului său realizării unor publicaţii destinate elevilor (revista Radical - noul val), colegilor (revista GeoPrahova), politicienilor (revista Geopolitica), specialiştilor (seria vol. Geografie), lucrări despre care am scris în ziarul Oglinda de azi, precum şi în revistele Dialog info-sind, Axioma şi Tribuna învăţământului.
Lucrarea scoate, în mod strălucit, în evidenţă, importanţa corelaţiei dintre industrie şi spaţiu, în crearea unui dinamism permanent, generat de schimburile de masă, energie şi informaţie dintre componente, precum şi de interacţiunile acestora cu alte sisteme.
„Cu atât mai meritoriu este aportul dlui. Geantă la cunoaşterea în domeniu - remarcă prof.univ.dr. Ioan Ianoş, prefaţatorul cărţii -, cu cât acesta nu îşi desfăşoară activitatea într-un mediu academic de cercetare, ci într-unul tipic liceelor româneşti actuale, unde există riscul plafonării profesionale”.
Etalând un evident potenţial analitic, Nicolae Geantă finalizează Dinamica restructurării postdecembriste cu un set de concluzii pertinente, de mare actualitate, apreciate de către asistenţă: Studiul „dincolo de georgrafie este o antropologie, deoarece ne prezintă ce se întâmplă pe acest teritoriu cu oamenii” (Florin Dochia, moderator); „Tradiţia de a scrie cărţi la liceul nostru este continuată, cu succes, de prof. Nicolae Geantă” (Viorica Iancu); „Felicitări pentru această carte extrem de muncită” (Traian Mocuţa); „Profesorul Nicolae Geantă este un model pentru elevii săi” (Marian Dulă); „Cel mai prolific autor de cărţi din acest domeniu” (Dan Ioan Bujor); „Această carte-document m-a inspirat în accesarea fondurilor europene” (Victor Bercăroiu).
P.S. Nicolae Geantă şi-a exprimat nemulţumirea, în repetate rânduri, deoarece i s-a refuzat „un loc pe ordinea de zi” pentru lansarea cărţii sale în cadrul aniversării Zilei Câmpinei, precum şi faţă de organizarea acestui eveniment, „în funcţie de cum le pică bine unora”.
*) Dinamica restructurării postdecembriste în municipiul Câmpina şi în arealul său adiacent. Colecţia Geografie, Ed. Top Form, Bucureşti, 2010, 120 p.

Ploieştiul, oraşul Scrisorii pierdute, o ipoteză îndrăzneaţă *)

Renumita editură prahoveană „Premier” a lansat un amplu şi interesant studiu efectuat de scriitorul Octavian Onea privind locul desfăşurării acţiunii din „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale.
Apărută într-o ţinută grafică remarcabilă, purtând amprenta autorului (care a valorificat din plin desenele realizate de Adao Silva (Portugalia), coperta I, Roberto Mejia Alarcon - (Guatemala), Diana Lofiego (Argentina), Zoran Matic Mazos (Serbia), coperta IV şi Renato Ciavola (Italia), cartea are o structură complexă.
În pofida faptului că „scriitorul, când se apucă să aştearnă pe hârtie, ştie deja rezultatele cercetării sale”, Octavian Onea foloseşte cu eleganţă o întrebare de complezenţă: „Sunt sau nu Ploeştii oraşul Scrisorii pierdute?”, iar răspunsul este ferm, fără ocolişuri, afirmativ: „Da!”. Cu toate acestea, autorul, imparţial, îl citează pe Şerban Cioculescu: „La noi, nu puţine au fost oraşele care şi-au revendicat sâmburele acţiunii şi personajele principale din O scrisoare pierdută”.
De asemenea, Octavian Onea consideră că monografistul Dimitrie Hogea se înşală pe jumătate când crede că Noaptea furtunoasă şi O scrisoare pierdută au fost scrise după scurta trecere prin oraşul său (Piatra Neamţ, oct. 1881 - feb. 1882).
Dacă ar fi fost să-şi aleagă modelele eroilor din O scrisoare pierdută într-o urbe de munte - apreciază autorul - o concurentă serioasă a Piatrei Neamţ ar fi devenit Curtea de Argeş, unde revizorul (I.L. Caragiale) a locuit chiar în februarue 1882. Afară de Piatra Neamţ, au mai fost luate în calcul oraşele Târgovişte, Ploieşti şi Piteşti.
Cartea, prin excelenta ei documentare, prin argumentele indubitabile, prin anexele sale, constituie un mijloc important de studiu.
*) Octavian Onea - Au fost Ploeştii urbea Scrisorii pierdute?, Ed. Premier, Ploieşti. 2008, 192 p., foto, doc., tab.
Theodor MARINESCU

O profesie periculoasă – muzeografia

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Secundo tempo (7)

Instanţa de fond, neconformându-se îndrumărilor date prin prima decizie a tribunalului regional spre a stabili calitatea pârîtului Ştefan P. Hajdeu, aceia de moştenitor a[l] lui B.P. Hajdeu fost titular al imobilului şi deasemena tribunalul popular stabilind neîntrunirea în cauză a elementelor prevăzute de art. 1 lit.d din Decretul 111/951 şi a Instrucţiunilor Ministerului de Finanţe privitoare la aplicarea acestuia – cu toate că aceasta reeşea cu prisosinţă din probele dosarului, – a dat o hotărîre cu încălcarea acestor texte de lege şi ale art. 315 pr. civilă.
De aceea recursul de faţă este fondat, se admite ca atare şi casându-se sentinţa potrivit art. 312 pct. 3 pr. civilă, se modifică aceasta în sensul că se admite acţiunea şi se trece în patrimoniul statului imobilul din litigiu, care între timp a fost declarat ca Monument de Cultură al R.P.R.
Pentru aceste motive / În numele poporului / Decide:
Admite recursul declarat de către reclamantul Comitetul Executiv al Sfatului Popular Raional Câmpina, respectiv Secţia Financiară a Raionului Câmpina, în contra sentinţei civile nr. 277/957 a Tribunalului Popular al raionului Câmpina.

Primul amical

AFC Brebu – CSM Câmpina 3-2 (1-1)

Sâmbătă, la prânz, CSM Câmpina a susţinut primul joc amical din anul 2011. Elevii lui Opatchi s-au deplasat la Brebu, acolo unde au jucat în faţa formaţiei AFC Brebu, care activează în Liga A Prahova. Câmpinenii au început bine jocul şi au deschis scorul prin Hromei. Chiar dacă au fost egalaţi până la pauză, câmpinenii au schimbat masiv jucători, antrenorul Robert Opatchi rulând, practic, aproape întreg lotul pe care l-a avut la dispoziţie, inclusiv jucătorii aflaţi în probe. Pe acest fond, gazdele au reuşit să mai înscrie de două ori în repriza secundă, în vreme ce câmpinenii nu au mai punctat decât o singură dată, prin Negreanu. Trebuie spus că şi terenul de joc a avut destul de mult de suferit după pauză, devenind din ce în ce mai greu şi favorizând jocul mai „atletic” al brebenilor, în dauna tehnicităţii câmpinenilor.
CSM Câmpina va continua antrenamentele, urmând ca sâmbătă viitoare să dispute un nou meci amical, la Cornu, în faţa formaţiei locale, CS Cornu.

Amicale... amicale...
Tot sâmbătă au mai avut loc şi alte partide amicale ale unor echipe câmpinene sau din zonă.
AFC Filipeşti – Lindab Ştefăneşti (Ilfov) 0-5
CS Băneşti – Petrolul Băicoi 3-0
Avântul Măgureni – Unirea Câmpina 0-7 (0-4)
CSO Plopeni – Unirea Slobozia 1-1

Hagianu, în Comisia Tehnică a AJF

Câmpineanul Mircea Hagianu, fost tehnician în ultima vreme al echipelor Cheile Doftanei Brebu şi Unirea Câmpina, face parte din Comisia Tehnică a AJF Prahova. Comisia, care a fost condusă până de curând de Valentin Sinescu, are, de zilele trecute, un nou şef - Petre Gavrilă, coordonatorul Şcolii de Fotbal Euro-Africa din Buşteni. Din această comisie mai fac parte Mugurel Darman, secretar al Comisiei, şi antrenorii Nicu Lazăr şi Ştefan Preda.

Prezenţă câmpineană la Cupa Bistriţei la atletism, competiţie desfăşurată la Bacău

În zilele de 15 şi 16 ianuarie, la Bacău a avut loc o competiţie atletică pentru juniori, Cupa Bistriţei. La acest eveniment au fost prezenţi şi sportivi de la Secţia de atletism a Colegiului Tehnic „Contantin Istrati” Câmpina, secţie coordonată de prof. Nicolae Pavel. Astfel, echipajul formaţiei câmpinene, în componenţa Tiberiu Solomon, Alexandru Muşat, Alexandru Rujan şi Aurel Dantis, a câştigat proba de 4x200m masculin, cu 1.40.59 şi un avans de aproape două secunde faţă de ocupanţii celei de-a doua trepte a podiumului, în vreme ce Tiberiu Solomon a reuşit şi o clasare pe locul al doilea la săritura în lungime, cu 6,27m, la 51 cm de primul loc.

Cresc baremurile arbitrilor din loturile judeţene

Biroul Executiv al AJF Prahova s-a reunit zilele trecute, iar printre deciziile care au fost luate, în sfârşit, apare şi una în favoarea arbitrilor. Astfel, spre deosebire de prima parte a sezonului actual, cluburile organizatoare ale partidelor vor trebui să achite separat contravaloarea transportului pentru arbitri şi observator. Până acum, exista un barem unic, din care oficialii trebuiau să-şi asigure toate cheltuielile legate de deplasarea la joc.

18 ianuarie 2011

Se încing spiritele pesediste, pedeliste şi liberale în politica locală

Nici nu a început bine anul preelectoral 2011 şi scena politică locală pare să dea în fierbere. Iar scânteia au declanşat-o liberalii, cu scrisoarea pe care au trimis-o câmpinenilor de sărbători şi care le-a prilejuit celorlalte partide importante pe scena politică locală – PSD şi PDL – reacţii imediate, unele chiar foarte virulente, ceea ce ne arată că, oricum, ceva mocnea în politica locală. Există un mare dezavantaj al celor care fac politică în Câmpina. În ultimele zile, s-au cerut demisii, explicaţii, s-au făcut promisiuni categorice, dar s-a sărit şi calul, atunci când unii au vorbit despre felul în care îşi gestionează alţii propria viaţă sau când alţii au făcut referire la perioade mai delicate din viaţa celorlalţi.


Scrisoarea întoarsă pe toate părţile
Scânteia care pare să fi generat toată această fierbere pe plan local a fost o scrisoare expediată de PNL către câmpineni şi care a fost asumată, atât prin folosirea siglei partidului, cât şi prin semnătura preşedintelui organizaţiei locale, Virgil Guran. Din toate cele care se spun în scrisoarea respectivă, reprezentanţii PSD şi PDL au fost deranjaţi de câteva aspecte.
„Am ajuns la concluzia că, pe lângă şmecheriile făcute, există şi multă incompetenţă, pentru că altfel nu îmi explic haosul în care trăim. Cred că ne conduc şi oameni care nu au habar ce înseamnă administraţie publică, care nu ştiu ce înseamnă managementul şi care nu au fost în stare să-şi organizeze propria viaţă, darămite pe a celorlalţi”, se scrie în scrisoarea liberalilor.
Liderul PSD, Ion Dragomir, a reacţionat: „Mi-ar plăcea ca lupta politică să o purtăm cu eleganţă, fără atacuri sub centură, care nu cred că îşi au rostul. Eu cred că fondurile locale au fost bine utilizate, s-au efectuat lucrări de calitate, în unele cazuri, la preţuri mai mici decât cele stabilite de studiile de fezabilitate. Eu personal consider că ştiu ce înseamnă un management performant, am şi dovedit-o, ştiu şi ce înseamnă administraţie şi ştiu să-mi organizez şi viaţa mea şi eu cred că şi pe a altora. Oricând sunt dispus să dau un examen de management şi administraţie cu autorul scrisorii”.Şi democrat-liberalii au făcut referire la scrisoarea liberalilor, prin vocea consilierului local Elena Albu: „A apărut o scrisoarea pierdută prin cutiile câmpinenilor la început de an... Scrisoarea exprimă mai mult frustrările partidului care şi-o asumă şi conţine foarte multe lucruri neadevărate. S-a explicat de foarte multe ori de unde au apărut diferenţele de preţ în privinţa lucrării cu sensul giratoriu, care a devenit un adevărat lait-motiv de critică la adresa Executivului local. De asemenea, s-a făcut afirmaţia că oraşul este condus de oameni care nu au habar de management şi administraţie. Afirmaţia este dezonorantă pentru domnul care semnează scrisoarea şi cred că ar trebui să ştie că între managementul unei unităţi administrativ-teritoriael şi cel al unui club de fotbal este o diferenţă foarte, foarte mare. Nu am vrut să dăm prea mare importanţă acestei scrisori, dar ne-a deranjat dezinformarea evidentă a câmpinenilor”.În replică la acuzele formulate, preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran ne-a declarat: „În acea scrisoare nu m-am referit la viceprimarul Ion Dragomir, pentru că îmi dau seama că face şi el ce poate, ci la o parte a consilierilor locali, la primarul în funcţie şi cei care au mai fost primari. Din păcate, afirmaţia este valabilă şi la nivel naţional, unde exemplul Câmpinei se regăseşte la o scară, din păcate, mult mai amplă. A devenit evidentă pentru oricine modalitatea prin care se umblă la banii oamenilor – se supraapreciază nişte lucrări, se acordă unor firme prietene, care umflă consistent devizele, iar din diferenţa foarte mare între costul real al lucrării şi facturile plătite din bani publici, trăiesc şi ei bine, iar firmele respective sponsorizează diverse acţiuni sau activităţi, cu care edilii se laudă sau cotizează direct la partid. Concret, în cazul celebrei lucrări a sensului giratoriu, eu menţin ceea ce am afirmat şi le solicit public să prezinte devizele defalcate ale acestor lucrări, pentru ca aceia care se pricep la construcţii şi la citirea unui deviz să poată vedea cum au fost umflate toate preţurile şi costurile”.

Senatorul Severin a cerut public demisia coloneilor PDL care sunt şi consilieri locali
Unul dintre subiectele abordate de senatorul Georgică Severin la conferinţa de presă a PSD, a fost cel al situaţiei dramatice prin care trec mulţi pensionari militari, care s-au trezit cu pensiile înjumătăţite. „Fac un apel public la consilierii – ofiţeri în rezervă din Consiliul Local Câmpina şi mă refer la consilierii PDL Lucian Cercel, Marian Dulă şi Viorel Bondoc, să arate dacă se solidarizează sau nu cu camarazii lor afectaţi de recalcularea pensiilor. Să arate dacă îi interesează mai mult o funcţie temporară de consilier local sau solidaritatea cu camarazii lor. Ar fi un gest de onoare din partea lor să se rupă de actualul Guvern. Dacă au onoare şi jenă faţă de camarazi, atunci le aştept demisia din Consiliul Local. Dacă nu, sunt la fel ca ministrul Oprea, care şi-a dat cuvântul de onoare că, dacă o singură pensie sub 3.000 lei va fi redusă, atunci îşi dă demisia. De altfel, PSD va iniţia o moţiune simplă împotriva ministrului Oprea, care ar trebui să aibă onoare şi să demisioneze. Mii de oameni din ţară au fost obligaţi să părăsească armata prin pensionare pentru ca România să-şi respecte obligaţiile internaţionale faţă de NATO şi UE. Li s-a promis că vor avea vechime integrală în muncă, iar Guvernul Boc îşi bate joc acum de aceşti oameni, le reduce pensiile unora chiar la mai mult de jumătate. Nu există respect faţă de haina militară, faţă de eforturile făcute de aceşti oameni pentru apărarea ţării!”În replică, cei trei consilieri locali ai PDL, care sunt şi ofiţeri în rezervă, s-au arătat surprinşi de apelul fostului lor coleg de partid.
Viorel Bondoc: „Sunt, într-adevăr, nişte măsuri mai puţin populare, dar, din punctul meu de vedere, nu e dracul chiar atât de negru. Eu am primit luna aceasta pensia cam cu o treime mai mică faţă de luna anterioară. Însă, din discuţiile purtate, am înţeles că e doar o măsură temporară până la recalcularea fiecărei pensii militare. Ceea ce nu înţeleg eu este de ce îl doare treaba asta pe dl. senator Severin?! Asta e soluţia găsită de dumnealui, să ne dăm noi demisia din Consiliul Local?! Consider că nu avem de ce. În momentul în care se va încheia procesul de recalculare, se va emite o decizie şi atunci vom vedea ce e de făcut, dar în nici un caz nu-mi pun problema să demisionez din Consiliu. Am fost ales de cetăţenii municipiului Câmpina”.Lucian Cercel: „Este părerea d-lui Severin că eu ar trebui să demisionez din Consiliul Local. E adevărat că se reduc pensiile, eu încă nu am luat pensia în această lună, să văd exact cât a scăzut, dar am înţeles de la colegi că s-a cam înjumătăţit. Dar consider că nu am de ce să-mi dau demisia. Sunt alte modalităţi pentru ca noi, cadrele în rezervă, să ne recâştigăm drepturile. Poate aş fi putut lua în calcul o demisie dacă ar fi fost o chestiune pe plan local, dar o demisie a mea din Consiliu nu rezolvă problema”.Maria Dulă: „Dacă eu aş demisiona din Consiliul Local aş alina suferinţa camarazilor mei, aş rezolva astfel problema recalculării pensiilor? Aşa crede domnul Severin? Eu nu cred asta! Rămân în Consiliul Local, iar acest lucru nu înseamnă că nu sunt solidar cu camarazii mei!”

Percepţii diferite faţă de ACD
Nici social-democraţii, nici democrat-liberalii nu puteau rata subiectul Alianţei de Centru Dreapta dintre PNL şi PC şi apoi a viitoarei alianţe mari a opoziţiei, care să includă şi PSD. În esenţă, social-democraţii privesc cu optimism spre această alianţă, în vreme ce democrat-liberalii îşi freacă mâinile sperând că alianţa va avea probleme în teritoriu.
„Se vehiculează extrem de mult o alianţă a PSD cu Alianţa de Centru Dreapta dintre PNL şi PC. Discuţiile sunt avansate, iar noi privim cu optimism spre această viitoare alianţă puternică, singura care ar putea duce la înlăturea actualei puteri. Esenţială va fi ajungerea la un numitor comun pentru apărarea democraţiei şi cred că acesta ar fi chiar un nume foarte bun pentru alianţă – Alianţa pentru Democraţie, iar scopul său va fi eliminarea unui sistem care a abandonat orice viziune democratică”, a spus senatorul PSD Georgică Severin.
„Cred că alianţa va fi o mare problemă pentru reprezentanţii acestor partide la nivel local, dar şi pentru electoratele lor. PNL şi PSD vor avea o mare problemă în a-şi convinge electoratul tradiţional advers să voteze candidaţi comuni sau chiar susinerea unui candidat al celuilalt partid. Şi nu m-am referit decât la PNL şi PSD, pentru că, la Câmpina, practic, PC nu contează”, a comentat şi Horia Tiseanu, preşedintele PDL Câmpina.

Florin Anghel  i-a promis lui Tiseanu că nu pleacă din PDL
În mediile politice câmpinene şi nu numai, se vehiculează de ceva timp varianta – foarte certă, pentru mulţi – că Florin Anghel va părăsi PDL în favoarea unei reîntoarceri la PC. Dacă social-democraţii au ocolit subiectul, chiar dacă auziseră de o astfel de variantă, poate şi pentru că l-ar putea avea ca aliat cât de curând pe actualul deputat „portocaliu”, în schimb, preşedintele PDL Câmpina, Horia Tiseanu, a fost ceva mai tranşant: „Da, am auzit astfel de zvonuri şi eu şi chiar am avut o discuţie foarte serioasă cu Florin Anghel, care mi-a spus că nici nu se pune problema să plece din PDL. Nu am de ce să nu-l cred, aşa că, probabil, sunt doar nişte zvonuri aruncate pe piaţă...”

Pedeliştii l-au atacat pe Guran la... fotbal
Deranjaţi în mod evident de atacurile venite dinspre tabăra liberalilor, democrat-liberalii,  prin vocea Elenei Albu, au reacţionat, făcând referiri dure la... clubul condus de Virgil Guran, CSM Câmpina. „Este regretabil că acest club este folosit ca mijloc de propagandă politică şi de rezolvare a unor dispute politice, mai ales că a primit bani şi de la Consiliul Local, anul trecut, în baza Legii 350, fiind vorba de 25.000 lei”, a spus Elena Albu.
În replică, Virgil Guran a contraatacat: „Or fi dat ei vreo lege despre cum să foloseşti un club sportiv în politică... De 17 ani sunt în fotbal şi niciodată nu am făcut aşa ceva. Să facă şi ei ceva în oraşul acesta, dar din banii lor, nu din sponsorizări dubioase, şi atunci vor avea aprecierea mea. Până atunci, nu au ei ce să spună despre acest club!”Şeful PDL Câmpina, primarul Horia Tiseanu, l-a atacat pe Guran tot pe teme fotbalistice, de această dată fiind vorba de terenul de pe Strada Sălaj, acordat de administraţia locală CSM-ului pentru realizarea unei baze sportive. „Am primit o scrisoare la Primărie, semnată de domnul Guran, în care suntem anunţaţi că termenele acordate iniţial de Consiliul Local în atribuirea acelui teren, de un an pentru obţinerea autorizaţiie şi 10 ani pentru folosinţă, sunt prea mici. Am discutat şi am stabilit de comun acord că are dreptate, spunându-i că voi propune Consiliului Local o dublare a acestor termene. Mi-a spus apoi că nu se grăbeşte, că oricum vine iarna şi să o lăsăm pentru anul următor, dar între timp anunţă că renunţă la acest proiect. Mi se pare curios că a renunţat la acest demers şi eu voi propune chiar la şedinţa de la sfârşitul acestei luni a Consiliului Local introducerea acestui proiect. Apoi, îl aştept pe domnul Guran să-şi pună în practică promisiunile faţă de realizarea proiectului, dar şi faţă de copiii Câmpinei pe care îi aminteşte mereu atunci când este vorba de bazele sportive. Dacă nu îşi va respecta promisiunea, atunci înseamnă că nu a vrut niciodată cu adevărat să facă acolo un teren de antrenament şi a fost doar un nou pretext pentru a ataca şi critica administraţia locală”, a spus Horia Tiseanu.
La rândul său, Virgil Guran a precizat: „Nu mai avem nevoie de terenul lor. Am spus-o destul de clar şi îmi menţin afirmaţia. Este adevărat că am avut o discuţie cu Horia Tiseanu şi după ce l-am convins, mi-a spus că va face demersurile pentru a introduce proiectul la şedinţa de Consiliu care urma în câteva zile. Cum eu sunt împotriva acestei practici, de a apărea proiecte peste noapte pe masa consilierilor, i-am spus că poate să-l lase pentru luna următoare... După cum bine se ştie, nu s-a mai întâmplat nimic şi am luat decizia de a renunţa la acest teren. Nu mai am nevoie de ei, pentru că, de fapt, şi aşa ei, ca administraţie locală, ar fi trebuit să facă baze sportive în Câmpina. Dar pe ei nici nu-i interesează, dar ştiu să dea lecţii de administraţie”.

Cuvântul care înţeapă

Scrisoarea lui Guran

Din păcate, săptămâna trecută, capul de afiş al preocupărilor politrucilor locali şi al celor aleşi de noi să ne conducă în administraţia locală a fost scrisoarea lui Guran adresată câmpinenilor înaintea Anului Nou şi nu sărbătoarea zilei oraşului, care a împlinit 508 ani de la prima atestare documentară şi nici sărbătoarea celor 161 de ani de la naşterea geniului culturii române, Mihai Eminescu. Cele două evenimente s-au consumat extrem de discret, aproape în clandestinitate, fără a avea privilegiul de a fi mediatizate în conferinţe de presă precum scrisoarea lui Guran. Ba, mai mult, la festivitatea de deschidere a „simpozionului istoric” organizat (pe 10 ianuarie şi nu pe 8, cum era normal) la Casa Tineretului, de ziua oraşului, primarul Tiseanu a ţinut să aducă în discuţie (în faţa unui auditoriu total dezinteresat de acest subiect) scrisoarea lui Guran, ca pe un mijloc de propagandă electorală care atacă „marile realizări” ale administraţiei locale. Vă daţi seama ce pătruns era primarul de ziua oraşului pe care îl conduce şi în care s-a născut, dacă încă mai visa la scrisoarea lui Guran după aproape două săptămâni de la lansarea acesteia pe piaţă! Multă vreme, săptămâna trecută, m-am întrebat care este logica tărăboiului mediatic iscat de politruci în urma scrisorii lui Guran şi câte frisoane le poate provoca un petec de hârtie semnat de liderul unui partid de opoziţie, dacă au uitat aproape cu desăvârşire de cele două evenimente importante din viaţa oraşului. Răspunsul l-am aflat mai târziu. În scrisoarea lui Guran nu se făcea vorbire despre istoria de 508 ani a oraşului şi nici despre Scrisoarea a III-a a lui Eminescu. Acolo se aducea în discuţie incompetenţa, slugărnicia şi despre cum ajunge banul public în buzunarele unor şmecheri care se căpătuiesc cu largul concurs al celor care azi se simt ameninţaţi.
Scrisoarea lui Guran, din punctul meu de vedere, este reacţia normală a unui partid de opoziţie, care în orice democraţie trebuie să critice puterea, atunci când are motive. Ea a adus în prim-plan o chestiune destul de mediatizată (aşadar, nimic nou) şi anume modul în care autorităţile locale înţeleg să cheltuiască miliarde pentru lucrări edilitare care în mod normal nu ar trebui să coste atât - în cazul nostru sensul giratoriu din imediata vecinătate a Complexului Fibec.
Scrisoarea lui Guran nu a deranjat prin readucerea în discuţie a acestui subiect, ci prin faptul că informaţia a ajuns în mii de case ale câmpinenilor şi astfel Guran a încălcat o lege a tăcerii care funcţionează între politruci de cel puţin 21 de ani.
Scrisoarea lui Guran i-a speriat pe toţi cei care azi sar ca arşi nu pentru cele 5,5 miliarde lei vechi cheltuite la giratoriu pe câteva borduri şi o mână de asfalt - care nu sunt, de fapt, decât vârful icebergului -, ci pentru următoarele posibile dezvăluiri care ar aduce în discuţie alte zeci de miliarde cheltuite după ureche, ca să nu zic după înţelegeri politice bine stabilite. Dacă citiţi cu atenţie printre rânduri în ziare, veţi observa că prinţişorul pedelist Marian Nistor a şi anunţat, în conferinţă de presă, cu scopul evident de a-i minimaliza efectul, că Guran va arunca pe piaţă şi alte informaţii de acest gen.

Ministrul Laszlo Borbely vine la Câmpina

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, va fi prezent astăzi, marţi, la Câmpina, pentru a semna contractul de finanţare pentru investiţia „Reabilitare sit poluat istoric – batal depozitare reziduuri petroliere, din Strada Lacul Peştelui”. Este primul contract care va fi semnat în cadrul Axei 2.1 – Reabilitarea terenurilor poluate istoric din Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Batalul în cauză are 8.000 mp, aparţine municipalităţii şi pentru reabilitarea lui s-au obţinut fonduri europene nerambursabile în valoare de 4,88 milioane euro. Grantul acordat proiectului de investiţii este de 98%, autoritatea locală urmând să asigure cofinanţarea de 2% din totalul cheltuielilor eligibile, la care se adaugă eventuale cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA.
Contractul va fi semnat de ministrul Laszlo Borbely şi de primarul Câmpinei, Horia Tiseanu, iar înainte de ceremonia propriu-zisă, care va avea loc la Casa Tineretului, de la ora 11.30, ministrul Borbely va merge să vadă batalul de depozitare a reziduurilor petroliere din Strada Lacul Peştelui.

Un afacerist câmpinean a cumpărat o clădire de birouri din Bucureşti cu 6 milioane euro


Omul de afaceri Augustin Constantin Oancea din Câmpina, care deţine afaceri cu energie de aproape 100 milioane euro, a achiziţionat, la finele anului trecut, o clădire de birouri din Bucureşti, situată foarte aproape de sediul Guvernului din Piaţa Victoriei.
Clădirea de birouri „Louis Blanc Offices” a aparţinut companiei Cefin Real Estate, parte a unui consorţiu italian. În această clădire, cu o suprafaţă de birouri de 1.865 mp, îşi au reprezentanţe mai multe companii importante printre care Pirelli, Herbalife, Alitalia, Volksbank sau Institutul de Management în Asigurări.
Conform mai multor surse de pe piaţa imobiliară, câmpineanul Augustin Constantin Oancea a achiziţionat imobilul (aflat la câţiva paşi de sediul Guvernului) pentru o sumă de aproximativ 6 milioane euro.

Firmele deputatului PDL Florin Anghel au încasat zeci de milioane din contracte cu primăriile „portocalii”

Portofoliul de firme controlat – sub diverse forme – de deputatul PDL Florin Anghel este absolut impresionant, acoperind multe domenii de activitate. Firma de bază rămâne, însă Fibec SA, care face parte din Fibec Holding. Florin Anghel deţine 44,2% din Fibec Holding, iar prin soţia sa deţine 33,4% din Fibec SA, firmă pe care a mai şi împrumutat-o, recent, – tot prin intermediul soţiei – cu suma de 22.475 lei, toate datele fiind publicate în declaraţia de avere a parlamentarului democrat-liberal.
Ei bine, în ultimii trei ani, FIBEC SA a derulat 11 contracte cu diverse primării, majoritatea din judeţul Prahova, pentru executarea unor lucrări pe domeniul public. Valoarea totală a acestor contracte depăşeşte 50,66 milioane de lei, după cum reiese din declaraţia de interese a deputatului Florin Anghel, publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor la sfârşitul anului trecut. Potrivit documentului, toate contractele au fost obţinute prin licitaţie publică.
Astfel, Fibec SA a realizat sistemul de alimentare cu apă în comuna Tomşani; reţeaua de apă potabilă de la Floreşti (Cap Roşu); modernizarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă din satul Teşila, comuna Valea Doftanei; modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei în satul Trăisteni, comuna Valea Doftanei; staţia de epurare şi extinderea reţelei de canalizare în comuna Brebu; extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă în comuna Secăria.
În alte judeţe, Fibec a executat sistemul de alimentare cu apă în două dintre satele comunei Corbiţa (Vrancea), staţia de epurare şi sistemul de canalizare din comuna Produleşti (Dâmboviţa), reţele de canalizare, staţii de epurare şi modernizare drumuri locale în comuna I.L. Caragiale (Dâmboviţa), sistem de canalizare şi modernizare reţele stradale în comuna Topolog (Tulcea), extinderea şi reabilitarea reţelei de distribuţie a apei, sistemul de canalizare şi staţii de pompare a apei uzate în aglomerarea Urziceni (Călăraşi).

Taximetriştii din piaţă şi-au schimbat modul de parcare

O fi mai bine?

A intrat în vigoare o hotărâre a Consiliului Local prin care se modifică structura staţiei de taximetre din apropierea Pieţei Centrale, pe Strada Republicii. Concret, nu mai sunt şase locuri pe fiecare parte a drumului, cu maşinile parcate oblic, ci s-a stabilit ca parcarea taximetrelor să se facă doar pe partea cu biserica şi paralel cu axul drumului. În primele zile, lucrurile au fost destul de încâlcite, poate şi pentru că unii dintre locatarii din zonă îşi lăsaseră maşinile pe locul actualei staţii.
Situaţia se va reglementa, probabil, mai spre primăvară, atunci când se va realiza şi marcajul corespunzător în zonă.
În schimb, taximetriştii sunt nemulţumiţi că nu există şi locuri de aşteptare, pentru că acum nu mai pot supraaglomera staţia cu mai multe maşini decât numărul maxim de locuri prevăzute, 12.
Dacă o fi mai bun sau nu modul în care se parchează acum taximetrele, rămâne de văzut, dar nu poţi să nu constaţi că treaba merge cam pe dos. De ce? În general, cei care iau taxiuri de aici vin dinspre piaţă, astfel încât taximetriştii înşiraţi de-a lungul trotuarului sunt obligaţi să dea cu spatele, pentru a ajunge în... faţă!

Păziţi-vă geanta în Carrefour!

Un caz petrecut recent în complexul comercial Carrefour din centrul Câmpinei a (re)adus în discuţie problema agenţilor de pază care îşi cam pierd vremea prin centrele comerciale.
Concret, o câmpineancă ne-a relatat că a intrat cu geanta la cumpărături, iar după ce a achitat la casă contravaloarea produselor cumpărate, în vreme ce îşi aşeza produsele în sacoşe, cineva i-a sustras poşeta lăsată alături! Femeia a alertat imediat reprezentanţii firmei de pază, dar aceştia s-au arătat mai interesaţi de conţinutul genţii, ceea ce i-a ridicat primele semne de întrebare femeii. Apoi, într-un târziu, la solicitarea expresă a păgubitei, unul dintre agenţii firmei respective s-a dus să verifice pe sistemul de monitorizare video dacă poate fi identificat hoţul. Femeia ne-a povestit că „după o aşteptare de vreo 15-20 de minute, a venit agentul respectiv şi mi-a spus că într-adevăr se vede că intru cu geanta în magazin, iar la plecare nu o mai am!!! Păi asta ştiam şi eu! M-au îndrumat către Poliţie, să fac o plângere şi să urmez toate procedurile în astfel de cazuri. La Poliţie, altă dandana. Mi s-a recomandat să nu declar că mi-a fost furată geanta, ci că am pierdut-o! Probabil, pentru a nu se încărca ei cu o nouă plângere pe care nu ştiu sau nu pot să o rezolve... Îmi pare rău doar că era singura geantă de piele pe care am avut-o în viaţa mea, pe care mi-am cumpărat-o chiar înainte de sărbători şi aveam şi ceva bani, dar am foarte mult de alergat acum pentru toate actele pe care le aveam în geantă”.
În aceste condiţii, cel mai sigur pare a fi să vă păziţi singuri, pentru că nici agenţii firmei de pază din Complexul Carrefour şi nici cei ai Poliţiei Municipale nu se dovedesc prea vrednici atunci când vi se fură ceva.

Clipe cu dirijorul Marin Constantin (I)

Eram în Corul Filarmonicii de Stat „Ciprian Porumbescu” din Ploeşti. Cântasem, în două concerte, la 5 şi 6 Decembrie 1960, Simfonia IX-a de Beethoven (dirijor – Ion Baciu, dirijorul corului – Daniel Stăuceanu, solişti – Emilia Petrescu-Cironeanu, Elena Cernei, Mihail Ştirbei şi Petre Ştefănescu-Goangă) şi pregăteam un concert de madrigale. La una din repetiţii – concertul a avut loc tot în sala Filarmonicii, la 26 Martie 1961 – am fost anunţaţi că vom primi vizita dirijorului Marin Constantin. Acesta era atunci preşedintele onorific al Ansamblului UTM, al cărui cor îl dirijase până în 1957, după care înfiinţase, în 1958, Corul mixt „Gheorghe Cucu”  – desfiinţat după un an şi ceva, pe motiv că marele compozitor fusese cântăreţ la strană! Dar, dincolo de statul de funcţii, Maestrul Marin se bucura de o faimă şi de o stimă binemeritate printre confraţii săi. (Aveam să-mi dau seama şi după aceea, la Corul Universităţii din Bucureşti.) În plus, chiar de pe la începuturile corului UTM-ului, în care intrase ca bariton, devenindu-i apoi dirijor, Marin Constantin avusese în repertoriu un madrigal, „Matona mia cara”, de Orlando di Lasso, cum îşi aminteau trei dintre vechii săi corişti – Florian Duţu, Willi Auerbach şi Lucian Bonifaciu – la înmormîntarea de la 5 Ianuarie a Maestrului. Ceea ce Stăuceanu desigur că ştia. Poate şi Ion Baciu.

Echipierii CSM s-au reunit cu gândul la promovare

După o vacanţă de iarnă binemeritată, având în vedere că în prima parte a actualei ediţii de campionat echipierii CSM-ului au înregistrat o singură înfrângere, elevii lui Robert Opatchi au fost prezenţi, luni după-amiază, la terenul din incinta Căminului Petrol, acolo unde au participat la o primă şedinţă de antrenament, una mai mult de dezmorţire. Încă nu s-a stabilit programul pentru întreaga perioadă precompetiţională de iarnă, ştiindu-se până acum doar că se are în vedere aducerea mai multor jucători, cât mai tineri care să întărească sistemul tactic gândit de antrenor, primele mutări fiind aducerea a trei juniori de la Astra Ploieşti, care se vor afla în probe. În acelaşi timp, conducerea clubului face demersurile necesare pentru a le putea asigura lui Gânju şi coechipierilor săi un nou stagiu de pregătire centralizată, cel mai probabil tot la Valea Doftanei. Odată cu apropierea debutului oficial în anul 2011 se vor căuta tot mai mulţi parteneri, din diverse eşaloane, pentru meciuri amicale, astfel încât fluierul de start al returului să găsească formaţia câmpineană în faţa unui parcurs fără greşeală, la capătul căruia să se bucure cu toţii de promovarea în eşalonul de elită al fotbalului prahovean.

În Câmpina există Cafeneaua microbiştilor

De puţină vreme cafeneaua de pe artera principală a Câmpinei, situată chiar vis-a-vis de hotelul „Muntenia” şi-a schimbat straiele. Ea a fost pavoazată de noul său proprietar cu numeroase însemne fotbalistice, de la mingi şi fanioane sau apărători pentru tibie sau mănuşi pentru portari şi până la tricouri ale unor celebre echipe de fotbal din Europa. Iar la loc de cinste printre aceste tricouri figurează şi unul purtând însemnele CSM Câmpina.
Cafeneaua se doreşte a fi un loc de întâlnire al microbiştilor câmpineni, existând două televizoare mari pe care pot fi urmărite meciurile de fotbal cele mai interesante ale fiecărei zile.

Câmpina a găzduit întâlnirea conducerii FRF cu reprezentanţii cluburilor din sud-estul ţării

Miercuri, la sala mică a Casei Tineretului din Câmpina a avut loc întâlnirea staff-ului federal, în frunte cu însuşi Mircea Sandu, cu reprezentanţii echipelor afiliate din sud-estul ţării. Au fost convocaţi reprezentanţii a 59 de echipe, dintre care s-au prezentat 49. Cei mai mulţi dintre ei, alături de întregul staff federal – sosit la Câmpina direct de la Bacău, de la întâlnirea similară cu reprezentanţii echipelor din Moldova – au participat cu o seară înainte la o masă protocolară la restaurantul „Muntenia”, patronat de omul de fotbal şi bunul amic al preşedintelui FRF, Dan Chiţu.
Din staff-ul federal au făcut parte preşedintele FRF - Mircea Sandu, directorul general - Ionuţ Lupescu, secretarul general - Adalbert Kassai, directorul Şcolii de Antrenori - Mircea Rădulescu, preşedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor - Vasile Avram, şeful Compartimentului Competiţii - Dumitru Mihalache, şeful Compartimentului de Juniori - Dan Ionescu, precum şi mai mulţi membri ai Comitetului Executiv, în mod special reprezentanţii echipelor din eşaloanele al doilea şi al treilea.
S-au discutat multe dintre problemele curente ale fotbalului la nivelul eşaloanelor al doilea şi al treilea din fotbalul românesc, iar dacă nu mai avem echipe de fotbal în eşaloanele republicane, măcar cu astfel de reuniuni Câmpina să rămână pe harta fotbalului.

Unirea Câmpina şi-a reluat pregătirile cu un nou antrenor

Ceea ce în precedenta ediţie vă prezentam ca fiind foarte probabil, iată că s-a întâmplat... Cu numai câteva zile înaintea reluării pregătirilor, Unirea Câmpina şi-a schimbat antrenorul, Mircea Hagianu fiind înlocuit chiar de predecesorul său, Marius Pălănceanu.
În cadrul unei întâlniri avute cu reprezentanţii acţionariatului clubului Unirea Câmpina, Mircea Hagianu a anunţat că renunţă la colaborarea cu această echipă. „Am văzut că se află într-o oarecare incertitudine şi am decis să-i anunţ că renunţ eu la colaborarea cu Unirea. Aşadar, oficial, nu mai sunt antrenor al echipei Unirea Câmpina, ci mă voi ocupa doar de grupele de copii de la clubul meu”.
Marius Pălănceanu ne-a confirmat că a revenit pe banca tehnică a formaţiei Unirea Câmpina. „Da, după o discuţie pe care am avut-o cu Mara şi cu Bogdan Mănescu, am fost numit antrenor principal, urmând a colabora – ca şi în precedentul meu mandat – cu secundul Daniel Corcodel. Sâmbătă, de la ora 10.30, a avut loc reunirea lotului, iar ca noutăţi au apărut şi câţiva jucători de la Astra Ploieşti, care se vor afla în probe. Apoi, vom intra într-un program normal de pregătire, cu antrenamente şi meciuri amicale”.
Sâmbătă, Marius Pălănceanu a fost instalatoficial pe banca tehnică a formaţiei câmpinene şi a condus prima şedinţă de antrenament. A fost o mişcare uşoară, de reacomodare la efort, urmând ca ritmul antrenamentelor să fie intensificat odată cu apropierea startului de sezon. „Am găsit o stare de spirit bună, dorinţa de a juca fotbal a celor prezenţi, chiar dorul de o miuţă. Trebuie să ne axăm foarte mult pe pregătirea fizică, un capitol deficitar până acum, iar la începutul lunii februarie vom intra într-un stagiu centralizat de pregătire. Până atunci, în această săptămână vom avea trei antrenamente, iar sâmbătă un prim joc amical, pentru a-i vedea la lucru pe cei trei jucători nou sosiţi, trei tineri care au terminat acum junioratul şi care sunt legitimaţi la Astra Ploieşti. După ce îi vom vedea la lucru, vom vedea dacă îi oprim sau nu şi de ce jucători vom mai avea nevoie”, au fost primele cuvinte ale antrenorului Marius Pălănceanu după antrenamentul de sâmbătă.

11 ianuarie 2011

Administraţia locală şi Turnătoria se „bat” pentru un parc de peste 2.400 mp

Un parc de 2.467 mp, situat pe Strada Ecaterina Teodoriu, chiar lângă intrarea principală a societăţii Turnătoria Centrală Orion, a iscat o aprigă bătălie între administraţia locală şi societatea respectivă. Şi de la ce a pornit totul? De la o neglijenţă a autorităţilor locale, care nu au luat la timp măsurile corespunzătoare. Dar să urmărim pas cu pas firul acestei istorii.
Pe 15 octombrie 2004, între administraţia câmpineană şi Turnătoria Centrală Orion se încheie un contract de asociere (numărul 16.769) al cărui obiect era terenul de 2.467 mp, aflat în proprietatea Turnătoriei, dar pe care administraţia locală a realizat un parc de joacă pentru copii. Înainte de expirarea acestui contract, în septembrie 2010, în urma unei solicitări a Turnătoriei, Primăria Câmpina îşi exprimă intenţia de a cumpăra terenul respectiv. Între timp, societatea cu pricina intră în reorganizare judicară, iar prin intermediul administratorului judiciar, la data de 11 octombrie 2010, se transmite administraţiei locale un preţ de valorificare a terenului de 59 euro/mp. Administraţia dispune realizarea unei evaluări a terenului de către firma Filipides din Ploieşti, care stabileşte că valoarea de piaţă a terenului respectiv este de 30 euro mp, întregul teren fiind estimat la aproximativ 74.000 euro. Dar până la realizarea acestei evaluări a mai trecut o lună şi jumătate, raportul de evaluare fiind datat 23 noiembrie 2010.

„Plătim dublu sau strângem... jucăriile?”
Întreaga situaţie a fost prezentată în plenul Consiliului Local de primarul Horia Tiseanu: „Am primit două solicitări din partea Turnătoriei Centrale de a cumpăra un teren de pe Strada Ecaterina Teodoroiu, unde noi am amenajat un loc de joacă pentru copii, în baza unui contract de asociere cu Turnătoria. Ei vor să ne vândă terenul respectiv, ne-au transmis şi un preţ de 59 euro/mp, dar noi am făcut o evaluare şi am ajuns la un preţ de 30 euro/mp. Acum, problema este că la prima scrisoare ei nu intraseră în reorganizare judiciară şi se putea face o compensare cu cele peste două miliarde lei vechi pe care Turnătoria le datorează bugetului local ca taxe şi impozite. Intrând în reorganizare judiciară, nu mai putem face o astfel de compensare... Vă solicit – a mai spus Tiseanu adresându-se consilierilor lcoali – un punct de vedere, dacă plătim dublu acest teren sau strângem... jucăriile?”
Edilul-şef al Câmpinei a fost completat de viceprimarul Ion Dragomir: „Şi mai este o problemă. Contractul de asociere a expirat din 15 octombrie, iar pentru perioada scursă de atunci ei ne cer o chirie destul de mare pentru folosirea acestui teren, chirie de 4 euro/mp”.

Doar Primăria putea cere executarea TCO pentru datorii
A fost momentul în care, la acea şedinţă a Consiliului Local, lucrurile au cam scăpat de sub control. „Comisia economică a Consiliului Local a hotărât executarea societăţii în cauză pentru neachitarea taxelor şi impozitelor locale şi să se pună sechestru pe acest teren. Din păcate, hotărârea comisiei a fost zero pentru Executiv! Puteam să luăm măsuri şi nu ajungeam acum la mâna lor!”, a spus Elena Albu. Şi până se se dumirească cineva, a continuat Luminiţa Dumitrescu: „Dacă e o hotărâre a comisiei, cine n-a respectat-o? Ce, noi suntem chiar degeaba?!”
Consilierul local cu cele mai vechi ştate în administraţia locală, Horaţiu Zăgan, a încercat cât de cât să pună lucrurile la punct: „Măi oameni buni, sunteţi într-o mare eroare! Păi ce, Comisia economică a Consiliului Local ia astfel de măsuri?! Nu se poate aşa ceva! Doar Executivul poate hotărî dacă execută sau nu o societate cu datorii!”

Acord pentru negocierea cu TCO
În cele din urmă, după ce Monica Clinciu le-a explicat colegilor săi că „ei nu ne pot cere chirie fără o hotărâre judecătorească”, iar secretarul Paul Moldoveanu a punctat că „terenul nu poate fi vândut pur şi simplu, aşa cum e, pentru că este şi trebuie să rămână parc”, toţi consilierii locali au fost de acord ca Executivul să negociere cu reprezentanţii Turnătoriei pentru ajungerea la o soluţie acceptabilă ambelor părţi.

Cuvântul care înţeapă

Una dintre explicaţiile pentru care suntem în rahat

În scurta vacanţă de iarnă care tocmai s-a încheiat am avut timp şi inspiraţie să lecturez două dintre cele mai recente cărţi apărute pe piaţă şi anume Un secol cu Neagu Djuvara scrisă de George Rădulescu şi 1990. Anul şarpelui orb, scrisă de Constantin Trandafir.
Povestea vieţii şi a experienţelor trăite de Neagu Djuvara şi jurnalul lui Constantin Trandafir sunt două lucrări care pot fi privite, la un moment dat, ca un întreg, cu condiţia de a accepta teoriile lui Djuvara şi a le rememora în timpul lecturii jurnalului din perioada decembrie 1989 - decembrie 1990 semnat de C. Trandafir. În loc de alte comentarii, voi publica câteva pasaje din teoriile lui Djuvara şi câteva momente surprinse în zilele Revoluţiei la Câmpina de C. Trandafir. Poate veţi recunoaşte anumite personaje locale care s-au agăţat la gâtul nostru şi care ne sufocă de 21 de ani şi poate veţi găsi una dintre explicaţiile pentru care suntem azi în rahat. Nu ştiu dacă Djuvara are sută la sută dreptate când dă anumite verdicte şi nici dacă jurnalul lui C. Trandafir este oglinda perfectă a celor întâmplate în 1989 - 1990, însă ştiu că tipul de om la care face referire Djuvara şi pe care îl regăsim în jurnalul lui C. Trandafir a făcut şi încă mai face mult rău acestei naţii.

A dispărut un adevărat maestru, cetăţean de onoare al Câmpinei

Marin Constantin, dirijorul Corului „Madrigal”,
a încetat din viaţă în prima zi a acestui an

Prima zi a anului 2011 a adus şi o veste proastă pentru România – a trecut în nefiinţă dirijorul Corului „Madrigal”, Marin Constantin. Sunt puţini cei care ştiu că Marin Constantin s-a născut pe 27 februarie 1925, la Urleta, sat aparţinând de comuna Băneşti, dar şi că dirijorul „Madrigalului” este cetăţean de onoare al Câmpinei, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 18 din 29 februarie 1996.
Marin Constantin a fost un muzician, compozitor şi dirijor de ansamblu coral, fondator, dirijor şi director pe viaţă al Corului „Madrigal”. A fost un specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi muzica tradiţională românească. Maestrul Marin Constantin a fost membru al Uniunii Compozitorilor, din anul 1956.
Numele său rămâne legat de Corul „Madrigal” al cărui dirijor şi director pe viaţă a fost începând cu 7 iulie 1963, data primului concert al acestui cor, unul de excepţie, care s-a făcut cunoscut prin numeroase turnee în toată lumea, întreprinse de-a lungul anilor. Maestrul a susţinut peste 3.500 de concerte în ţară şi în străinătate.
Lista premiilor care i-au fost conferite maestrului Marin Constantin este impresionantă, printre care merită amintite - premii la Concursul internaţional al Festivalului Mondial al Tineretului (Bucureşti -1953, Moscova -1957, Viena -1959), Premiul Criticii Muzicale Germane (Germania, 1971), „Il Sagitario d’Oro” (Italia, 1976), Diploma de onoare şi Premiul „Grand Due Adolf” (Luxembourg, 1979), Premiul excepţional A.T.M. (1983) pentru tratatul „Arta construcţiei şi interpretării corale” (1983), titlul de „Goodwill Ambasador UNESCO’” (1992), titlul „Omul Internaţional al Anului” (1990, 1992, 1994), titlul de „Doctor Honoris Causa” al Academiei de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca (1994), „Crucea Patriarhală a Sf. Sinod” din România (2000), Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofițer (2000), Premiul pentru „Vocaţia măiestriei artistice”, oferit de Fundaţia Balcanii şi Europa (2006). Pentru întreaga activitate este menţionat în prestigiosul „The New Grove Dictionary of Music and Musicians”. (E. SANDU)

Un Ianuarie funebru. Vestea încetării din viaţă a ilustrului Marin Constantin, în prima zi a Noului An 2011, a cutremurat lumea artistică în toate straturile şi profesiunile ei.
Trăsnetul lovise în Muntele MCM: MARIN CONSTANTIN – MADRIGAL!!! Mediile de Informare, apucate de o turbată isterie,  la moartea şi înmormântarea poetului Adrian Păunescu, s-au mărginit la scurte ştiri, fără a evalua pierderea ireparabilă pentru Cultura României viitoare, prin decesul subit al lui Marin Constantin! Numai Uniunea Compozitorilor şi Filarmonica George Enescu, împreună cu Atheneul Român s-au îngrijit – cu o afectuoasă demnitate – să aducă prinosul lor de recunoştinţă Marelui Dispărut! Grupul de oameni ai Culturii prahovene, alcătuit din d-nii Alexandru Bădulescu, Corneliu Nicolae Irimia, Ovidiu David, Dumitru Nedelcu, Octavian Onea şi Jean Popescu, a adus, miercuri, 5 ianuarie 2011, ultimul omagiu Dirijorului Marin Constantin – depus în rotonda Atheneului Român –,  şi au prezentat sincere condoleanţe familiei defunctului, doamnei Noemi Marin – fiică, profesoară universitară în Florida-SUA, dirijorului Ion Marin – fiu, şi doamnei Bernarda Marin, soţie. Coroana cu panglici tricolore şi regrete eterne, adusă de d-nii Bădulescu şi Nedelcu, s-a alăturat celorlalte vreo 50 – care au onorat cortegiul funerar. Ilustra figură a dirijorului, profesorului  şi muzicianului Marin Constantin, după un remember sonor al Madrigalului, a fost patetic evocată de Adrian Dumitriu – directorul Filarmonicii George Enescu, de preotul Stoica – porta-voce a Patriarhiei BOR, de Viorel Cosma – critic şi istoric muzical, de dirijorul Horia Andreescu, de Cornelia Andreescu, fostă madrigalistă, de Kelemen Hunor – ministrul Culturii, de Dan Dediu – profesor universitar şi compozitor, şi de Adrian Iorgulescu, fost ministru al Culturii.
Ultimul drumSub bolta bisericii Boteanu, mulţimea a însoţit trupul neînsufleţit al lui Marin Constantin şi familia îndoliată, unde s-a oficiat slujba de binecuvântare a sufletului celui plecat peste apele Styxului. În final, Preasfinţitul Varsanufie, episcop vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, a citit Mesajul adresat familiei MARIN şi memoriei Ambasadorului nostru UNESCO, Constantin MARIN, părintele MADRIGALULUI, de PreaFericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. Cortegiul funerar s-a îndreptat apoi către Cimitirul Bellu, unde, în aripa Evanghelic-Lutherană, rămăşiţele pământeşti ale lui Marin Constantin au intrat în neantul locului său de veci! (Serghie BUCUR)