22 februarie 2011

Genocid!


De mai mulţi ani, medicii de familie solicită Casei de Asigurări de Sănătate încheierea unor contracte multianuale, pentru a avea garanţia unor venituri pe o perioadă mai îndelungată şi pentru a putea astfel investi în aparatură şi în cabinete. Pentru prima dată, Casa de Asigurări de Sănătate le-a propus medicilor de familie un contract pe doi ani, dar este un contract sinucigaş pentru medici şi criminal pentru pacienţi!
Medicii de familie, exterminaţi!
Despre situaţia medicilor de familie am discutat cu dr. Mihaela Neagu Petrovici, care ne-a declarat: „Ni s-a propus în premieră un contract pe doi ani, dar pentru 2012 nu este asigurată nici o finanţare. Ne obligă să semnăm un contract care falimentează cabinetele medicilor de familie. Suntem ameninţaţi că, dacă nu semnăm contractele, activitatea noastră va fi preluată de Ambulatoriul de specialitate, adică de Policlinică. Şi ni s-a mai spus că, la o adică, în locul nostru pot fi aduşi medici din Bulgaria şi Moldova!”

Pacienţii, lăsaţi să moară!
„Noul contract loveşte, în primul rând, în pacienţi, pentru că dacă medicul nu are posibilitatea să-şi doteze cabinetul – de la aparatură, până la banalele tipizate necesare pentru reţete sau trimiteri – atunci pacientul este cel care are cel mai mult de suferit. În plus, pacienţii nu vor mai primi reţete decât o dată la trei luni. Sunt oameni în vârstă şi cu foarte multe probleme medicale, care abia reuşesc să-şi ia medicamentele lunar, de unde să aibă ei bani pentru trei luni?! În aceste condiţii, cei care nu-şi vor putea permite vor fi lăsaţi să moară, pentru că este vorba de boli cronice, unde medicamentele sunt vitale”, a mai adăugat dr. Mihaela Neagu Petrovici.

Se reintroduc plafoanele...
Nu doar introducerea sistemului de eliberare a reţetelor va avea un impact negativ major asupra pacienţilor, dar şi instituirea plafoanelor pentru medicamente. Practic, fiecare medic va avea o limită până la care va putea prescrie reţete. „Se instituie un plafon pentru prescrierea de medicamente, iar dacă îl depăşim, noi, medicii, trebuie să plătim! Ca să nu depăşim plafonul, ar trebui să alegem noi cui să dă reţetă şi cui nu, adică, să alegem cine să trăiască şi cine să moară! Acest contract este un adevărat genocid şi faptul că toate prevederile sunt împotriva pacienţilor şi medicilor, ne îndreptăţeşte să credem că guvernanţii urmăresc exterminarea pacienţilor şi medicilor”, a precizat dr. Mihaela Neagu Petrovici.
Medicii de familie se pregătesc de proteste şi ameninţă cu... Europa!
În faţa acestui atac fără precedent, medicii de familie speră ca până la 1 aprilie - data limită de semnare a contractului – să sensibilizeze autorităţile. Dr. Mihaela Neagu Petrovici ne-a detaliat şi intenţiile medicilor de familie: „Prevederile acestui proiect de contract sunt împotriva Legii 95 care reglementează activitatea noastră, împotriva Constituţiei şi a reglementărilor europene. Tocmai din acest motiv, vom sesiza Parlamentul European şi Comisia Europeană, pentru că din totalul fondurilor colectate pentru sănătate doar 0,2% se întorc în sistemul sanitar. De asemenea, vom stabili cât de curând un calendar de proteste şi încercăm să îi informăm pe pacienţii asupra genocidului care se pregăteşte. În paralel, vom încerca să obţinem certificatele de conformitate pentru a primi atestatul profesiei de medic, care ne permite să ne putem desfăşura în orice ţată a Uniunii Europene. Mai puţin România... Mai există şi posibilitatea, mai mult teoretică, de a transforma cabinetul în unul exclusiv privat, dar aceasta nu este o soluţie pentru pacienţi, deoarece cei care nu au bani nici de medicamente sau le mai dau eu pentru o pâine, de unde vor avea să-mi plătească mie consultaţia?! Sincer, nu ştiu ce se va întâmpla...”

Cuvântul care înţeapă

Falimentul sportului local sau batjocura politrucilor asfaltangii


Ca un iubitor de sport în general şi mai ales de fotbal, observ cu tristeţe politica falimentară promovată cu obstinaţie, în ultimele două mandate, de administraţia Tiseanu şi ca să fiu obiectiv, chiar în ultimii 21 de ani, de toţi cei care s-au perindat la conducerea oraşului, cu mici excepţii. Am să las însă trecutul să doarmă liniştit, iar pe cei care l-au reprezentat să rămână cu regretul neîmplinirilor şi cu palida consolare a unei prezenţe prăfuite în cartea de istorie a oraşului.
Dacă că azi am să vorbesc despre falimentul sportului local, asta nu inseamnă că voi trece mai uşor peste celelate aspecte importante ale vieţii publice câmpinene, cum ar fi cultura, petrecerea timpului liber ori educaţia, care se înscriu şi ele pe acelaşi palier al penibilului ridicat la rang de „strategie” de mulţi neica-nimeni, paraşutaţi în funcţii administrative de votul popular ori de haznaua care în România se numeşte politică. Voi aborda aceste subiecte atunci când le va veni rândul, pentru că ele merită consemnate, numai şi pentru a rămâne drept mărturii ale neputinţei unor personaje publice, pentru generaţiile viitoare care ne vor judeca.
Să revenim la falimentul sportului local. La începutul anilor ‘90, sportul câmpinean venea ca o moştenire destul de bine structurată a sistemului centralizat comunist, pornind de la cluburile sportive şcolare şi până la sportul muncitoresc practicat pe scară largă în fabrici şi uzine. Existau echipe de fotbal, volei, handbal, tenis, popice, atletism, motocros, box şi baze sportive cât de cât la înălţimea acestor activităţi care se practicau la nivel de amatori. Cineva se ocupa de fenomenul sportiv cu bani puţini şi asta se simţea în viaţa publică a oraşului. Treptat, pe măsură ce am înaintat printre meandrele democraţiei şi ale economiei de piaţă, fenomenul s-a stins, iar în zilele noastre el a ajuns în faliment total. Fără baze sportive şi fără sprijin din partea statului, dar mai ales a autorităţilor locale, sportul a rămas doar la îndemâna unor „frumoşi nebuni” care îl susţin cu mari eforturi, din propriile buzunare sau la îndemâna unor oameni educaţi şi formaţi în acest stil de viaţă care se încăpăţânează să transmită mai departe „flacăra olimpică” a competiţiei drepte şi libere, dar şi a formării de caractere cu adevărat folositoare societăţii. La aceşti „ciudaţi” ai vremurilor noastre, pe care îi poţi număra pe degete, autorităţile se uită cu coada ochiului, peste gard, în fuga limuzinei şi le promit din patru în patru ani câte un colac, pentru ca după ce s-au aşezat bine pe scaunele puterii, să le trimită şi lumânarea.
Dramatic este faptul că, de 21 de ani, Câmpina (cândva oraşul cu cel mai mare număr de intelectuali...) are ghinionul de a avea la conducere... 
(citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

2012-2013, perioada de vârf a lucrărilor de extindere a reţelei de canalizare

Cel mai important proiect cu fonduri europene care a fost accesat vreodată în Prahova – extinderea reţelelor de apă şi canalizare şi modernizarea staţiilor de epurare, care va fi realizat prin HidroPrahova – se apropie de faza finală a birocraţiei. Pe 19 ianuarie, proiectul a fost acceptat oficial de Comisia Europeană, iar de la acea dată se poate derula implementarea imediată a proiectului, chiar înainte de semnarea contractului propriu-zis de finanţare, programată pentru finalul lunii martie. De asemenea, Comisia Europeană a avut câteva mici amendamente, cel mai important dintre acestea fiind că se impune majorarea capitalului social al HidroPrahova, prin contribuţia tuturor acţionarilor, astfel încât, foarte curând, Consiliul Local Câmpina va trebui să aprobe alocarea sumei necesare de la bugetul local pentru această majorare, corespunzător cotei de aproape 20% care revine municipiului Câmpina din această asociere, unde majoritar este Consiliul Judeţean. Majorarea capitalului social al HidroPrahova se impune după ce valoarea proiectului pentru întreg judeţul Prahova a ajuns la 201.621.996 euro (inclusiv TVA), iar Comisia Europeană a solicitat majorarea capitalului social astfel încât să se poate garanta derularea optimă a programului pentru 3-4 luni. Reamintim că, cele peste 200 milioane euro au următoarele surse: 85% din Fondul European de Coeziune, 13% de la bugetul de stat şi 2% contribuţia autorităţilor locale.
Următoarea acţiune programată în derularea acestui important proiect european este prezentarea tuturor lucrărilor, acţiune care va avea loc luni, 28 februarie, la Consiliul Judeţean. Reprezentantul administraţiei locale câmpinene în Adunarea Generală a Acţionarilor de la HidroPrahova, Paul Moldoveanu, ne-a declarat: „S-au rezolvat toate problemele privind includerea unor străzi din Câmpina în acest proiect al HidroPrahova. Acum, am demarat deja procedurile pentru organizarea achiziţiilor publice necesare în derularea acestui proiect, prima licitaţie fiind pentru asistenţa tehnică. Vor urma alte 11 licitaţii pentru lucrările care se vor desfăşura la Câmpina şi Băneşti. Trebuie spus că întregul proiect trebuie pus în aplicare în trei ani şi două luni, iar vârful lucrărilor, la Câmpina, va fi undeva în 2012 şi prima parte a anului 2013”.
Conform proiectului, într-o primă fază, Câmpina primeşte 8 milioane de euro pentru extinderea reţelei de canalizare cu 25,5 km şi pentru reabilitarea reţelei de canalizare exitente, pe 1,72 km. Tot în această fază, va fi realizată şi staţia de epurare a apelor uzate, dar aceasta este considerată obiectiv de interes regional, iar contribuţia de finanţare locală va reveni Consiliului Judeţean.

Câmpina a primit încă 7,4 miliarde lei vechi de la Fondul de Mediu

Administraţia câmpineană are motive de bucurie, după ce promisiunea făcută de ministrul Mediului, Laszlo Borbely, chiar la Câmpina, s-a concretizat: partea a doua a lucrării de reabilitare a parcului de pe Bulevardul Culturii a fost acceptată pentru finanţare de la Fondul de Mediu, suma alocată fiind de 7,4 miliarde lei vechi. Practic, este a doua etapă a acestui proiect mai amplu de repunere în valoare a zonei de promenadă Bulevardul Culturii, după ce – tot de la Fondul de Mediu – se alocaseră peste 10 miliarde lei vechi pentru consolidarea terenului, prevenirea alunecărilor de teren şi alte lucrări.

S-a aprobat bugetul Câmpinei

Cu o întârziere de trei zile, marţi, 15 februarie, Consiliul Local Câmpina a aprobat bugetul local pentru anul în curs. Un buget „de criză”, ceva „mai sărac” decât în anii precedenţi, având o valoare totală de 79.105.000 lei, adică peste 791 miliarde lei vechi. A fost o şedinţă mai degrabă obositoare decât tensionată, fără a exista disensiuni majore pe anumite capitole sau lucrări între consilieri. Şedinţa a fost condusă de Dragomir Enache şi au absentat Elena Albu, Gheorghe Tudor, Florin Marcu şi Adrian Piţigoi. Primarul Horia Tiseanu a prezentat proiectul bugetului local, veniturile provenind din venituri proprii - 400,8 miliarde lei vechi; subvenţii de la bugetul de stat - 1,4 miliarde lei vechi; fonduri europene de dezvoltare - 196,8 miliarde lei vechi; sume defalcate din TVA - 191,8 miliarde lei vechi. Per ansmablu, cheltuielile sunt defalcate în cheltuieli de funcţionare - 495,9 miliarde lei vechi şi cheltuieli de dezvoltare - 326,5 miliarde lei vechi.

Investiţiile Câmpinei
Este vorba doar de lucrările de investiţii din fondurile proprii ale bugetului local, cele având alte surse de finanţare fiind prezentate separat.
Lucrări în continuare
- Consolidarea şi amenajarea malurilor Lacului Bisericii – 560.000 lei de la bugetul local, la care se adaugă 900.000 lei din creditul derulat prin BCR.
- Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public – 2 milioane lei
- Reabilitarea Grupului Şcolar Energetic Corpul C – 300.000 lei
- Branşamente la utilităţi pentru blocurile ANL de pe Strada Ecaterina Teodoroiu – 70.000 lei
- Atelier tip hală la Grupul Şcolar Forestier – 330.000 lei, la care se adaugă 372.500 lei din creditul bancar derulat prin BCR.
- Reabilitare termică blocuri de locuinţe – 200.000 lei
- Branşamente la utilităţi pentru bazinul de înot didactic – 40.000 lei
- Canalizare Strada Făgăraş – 100.000 lei
- Drum acces DN1 (proiectare) – 49.000 lei
- Modernizarea străzilor Plaiului (46.000 lei), Fabricii (80.000 lei), Solidarităţii (80.000 lei)
- Reabilitarea Bd. Carol I – proiectare, tronsoanele Lunca Cornului – Spitalul Municipal (19.000 lei) şi Spitalul Municipal – Strada Sondei (20.000 lei)
- Reabilitare Bd. Nicolae Bălcescu – proiectare, de la Strada În Luncă până la Strada Sondei) – 18.000 lei
- Sens giratoriu intersecţia Bd. Carol I cu străzile Pictor Grigorescu şi Oituz – 190.000 lei
Lucrări noi
- Amenajarea centrului de primire pentru persoane cu probleme sociale – 129.000 lei.
- Reabilitare termică Spitalul Municipal – 46.000 lei
- Modernizarea străzilor Pădurii (208.000 lei), Silvicultori (450.000 lei), Bistriţei (512.000 lei) şi a aleilor Cocori (83.000 lei), Răsăritului (300.000 lei), 1 Iunie (200.000 lei) şi Toporaşi (300.000 lei).
Studii de fezabilitate
- SF blocuri locuinţe de necesitate – 30.000 lei
- SF parcare supraetajată Piaţa Centrală – 30.000 lei.
- SF reabilitare Bd. Carol I (tronsonul Spitalul Municipal – Strada Sondei) – 12.000 lei
Dotări diferite
- Fântână arteziană Bd. Culturii – 10.000 lei
- Stâlpi iluminat – 150.000 lei
- Staţii autobuz – 30.000 lei
- Locuri de joacă – 20.000 lei
- Sistem alarmă Biblioteca Municipală – 4.000 lei
- Echipamente şi reţele de calcul – 30.000 lei
- Softuri, licenţe, multifuncţional – 60.000 lei
Investiţii finanţate din credite interne (BCR)
- Canalizare Strada Trandafirilor – 350.000 lei
- Canalizare Strada Făgăraş – 50.000 lei
- Modernizarea străzilor Pompelor (250.000 lei), Granicului (250.000 lei), Agricultori (230.000 lei) şi Badea Cârţan (300.000 lei)
- Modernizare drumuri de acces şi reţele edilitare cartier Erupţiei – 200.000 lei.

18 străzi, în reparaţii capitale
Primele străzi care vor intra în proces de reabilitare sunt Câmpului, Clopoţei şi 1 Decembrie 1918, pentru care au fost organizate deja licitaţiile. Va urma Bulevardul Culturii, iar celelalte străzi incluse pe listă sunt: Mărăşeşti, Vasile Alecsandri, Simion Bărnuţiu, George Bariţiu, Ardealului, Unirii, Castanilor, Mihai Eminescu, Republicii, Petrolistului, Industriilor, Anton Pann, Dorobanţi, Izvoarelor şi Erupţiei. În ceea ce priveşte Strada Erupţiei, din această arteră rutieră va fi amenajată intrarea la bazinul de înot didactic. Pentru toate aceste lucrări s-a alocat suma de aproape 7 milioane lei, adică 70 miliarde lei vechi.
După cum a declarat primarul Horia Tiseanu, în acest an vor fi reamenajate şi parcările de pe străzile 1 Mai, Sg. Grigore Nicolae, Milcovului (zona blocului 8), B.P. Hasdeu (zona blocului 20), precum şi parcarea din zona ABC. Suma necesară este de 790.360 lei, adică peste 7,9 miliarde lei vechi. Singura lucrare deja licitată este cea privind modernizarea parcării de pe 1 Mai.
 
Aproape un sfert din venituri provin din fonduri europene
Primarul Horia Tiseanu s-a mândrit în faţa consilierilor cu faptul că aproape un sfert din veniturile bugetului local sunt fonduri europene de dezvoltare. Mai exact, este vorba de peste 196,8 miliarde lei vechi, proiectele incluse aici fiind: dezvoltarea capacităţii administraţiei prin implementarea ISO (2,2 miliarde lei vechi), strategia locală de dezvoltare (2,8 miliarde lei vechi), programul de sprijin pentru integrare şi incluziune (10,2 miliarde lei vechi), reabilitarea batalelor (5,4 miliarde lei vechi), modernizare Calea Dacia (176,1 miliarde lei vechi).

Dobânzi de 10,2 miliarde lei vechi
Conform bugetului local aprobat, în acest an municipalitatea va achita din banii câmpinenilor 10,29 miliarde lei vechi numai dobânzi bancare aferente împrumuturilor accesate. Dacă este mult sau puţin şi dacă se vede ce s-a făcut cu sumele împrumutate, vă lăsăm pe dvs să apreciaţi.

Lista amendamentelor aprobate
Horia Tiseanu – studii de fezabilitate pentru modernizarea Căii Doftanei (13.000 lei) şi Şoseaua Paltinu (11.000 lei);
Marian Nistor – includerea sumei de 213.328 lei, care s-a achitat către salariaţii CPGC ca salarii compensatorii; includerea Aleii Parcului pe lista reparaţiilor;
Gena Preda – studiu de fezabilitate Aleea Arcaşului (10.000 lei).

Guvernul dă 15% la bugetari, dar ia 20,8% din buget
Un ordin al ministrului Finanţelor, prin care cheltuielile de personal din instituţiile publice se reduc cu aproape 20,8%, venit cu numai câteva zile înaintea şedinţei Consiliului Local, i-a bulversat pe reprezentanţii administraţiei locale. Ordinul prevede diminuarea cheltuielilor de personal cu 20,8%, ceea ce la Câmpina înseamnă astfel: cu peste 5 milioane lei la Primărie, cu 3,26 milioane lei la Spitalul Municipal, cu 2,32 milioane lei la Spitalul Voila, cu 114.000 lei la Piaţa Centrală, cu 67.000 lei la Casa Tineretului şi cu 27.000 lei la Casa de Cultură.
Cheltuielile de personal fuseseră stabilite în conformitate cu prevederile legale, la nivelul celor de la finalul anului trecut. S-a adăugat doar majorarea de 15% a salariilor bugetarilor, aşa cum a stabilit Guvernul. Acelaşi Guvern care, acum, prin Ministerul Finanţelor, reduce bugetul destinat cheltuielilor de personal pentru fiecare ordonator de credite. Prin indexarea cu 15% a salariilor bugetarilor, cheltuielile de personal din Primăria Câmpina şi instituţiile subordonate se ridicau la 52,33 milioane lei. Prin aplicarea Ordinului 57/2011, aceste cheltuieli sunt plafonate la 41,48 milioane lei. Diferenţa de bani va rămâne prinsă în buget, la fondul de rezervă.
După primirea ordinului prin care se reduc cheltuielile de personal, primarul Horia Tiseanu s-a adresat Prefecturii şi de comun acord s-a stabilit să nu se recurgă la măsuri extreme. „Ce ar fi trebuit să facem în această situaţie? Existau două soluţii: fie să reducem salariile tuturor angajaţilor, fie să dăm afară salariaţi. Am inclus în buget suma la valoarea iniţială, cea care acoperă salariile pe tot anul. Dacă nu aplicam Ordinul 57, riscam ca hotărârea prin care se aprobă bugetul local să ne fie returnată de Direcţia de Finanţe şi să nu mai primim sumele din cotele defalcate, ce ne revin de la bugetul de stat. Am discutat la nivelul Prefecturii şi am stabilit să adoptăm bugetul respectând acest ordin de diminuare a cheltuielilor de personal, dar să rămânem cu salariile integrale şi cu numărul de personal actual. Practic, în aceste condiţii, avem acoperite salariile pe primele trei trimestre ale anului, având promisiunea Prefecturii că în trimestrul al patrulea sumele să fie modificate. Dacă Ministerul Finanţelor nu-şi va însuşi ceea ce noi am stabilit de comun acord cu Prefectura, vom vedea la momentul respectiv pe cine vom da în judecată, dar sperăm să nu se ajungă la aşa ceva”, a declarat primarul Horia Tiseanu.

Un nou memoriu pentru Spitalul Voila

La şedinţa Consiliului Local au fost prezenţi mai mulţi reprezentanţi ai Spitalului de Psihiatrie Voila, în frunte cu managerul Gabriel Ţintărescu, scopul lor fiind acela de a sensibiliza autorităţile locale şi a găsi o soluţie pentru a se evita comasarea cu Spitalul Municipal.
„Nu se poate realiza fizic o asemenea comasare în condiţiile în care la Voila sunt 500 de paturi, iar Spitalul Municipal are puţin peste 300 de paturi. Nu înţeleg de unde această idee cu comasarea. Spitalul Voila este unul performat. Niciodată noi nu am creat probleme nimănui, nici comunităţii, nici administraţiei locale, nici autorităţilor judeţene sau centrale. Să nu uităm că aproape 40% dintre pacienţii noştri sunt din Câmpina şi zonele limitrofe, iar restul din alte judeţe. Voila nu este un spital oarecare! Faptul că ne opunem acestei comasări nu înseamnă că suntem împotriva reformei. Dar trebuie măsuri fezabile, măsuri care să fie aplicabile”, a afirmat managerul Spitalului de Psihiatrie Voila.
Gabriel Ţintărescu a mai spus că, aşa cum a decis Ministerul Sănătăţii, numărul de paturi a fost redus anul trecut cu 10%, de la 560 la 510, iar externările au scăzut de la 12.500 pe an, la 9.200: „Iar în loc de 500 de angajaţi, cât ar trebui să avem în raport cu numărul de paturi şi de externări, noi avem 308. Şi aş vrea să vă spun că la Voila nu se tratează numai acele cazuri psihiatrice deosebite. Dacă mă refer numai la depresiile cauzate de condiţiile socio-economice dificile, să ştiţi că numărul lor a crescut cu 20% comparativ cu alţi ani, iar aceste cazuri riscă să rămână în comunitate”.
Consilierii au decis să trimită un nou memoriu Ministerului Sănătăţii (după cel trimis de primarul Tiseanu) în încercarea de determina această instituţie să revină asupra proiectului de reorganizare a spitalelor.

Ministrul Cseke Attila şochează...
Subiectul comasării spitalelor câmpinene a fost deschis şi de senatorul Georgică Severin. Acesta a precizat că a avut o discuţie cu ministrul Cseke Attila şi preşedintele Comisiei de Sănătate din Senat, Ion Rotaru, în care a prezentat situaţia aparte de la Voila, iar răspunsul ministrului a  fost şocant: „Mi-a spus că el a făcut doar o listă de recomandări, că decizia finală va aparţine autorităţilor locale, dar dacă nu se respectă recomandările sale, atunci casele de asigurări de sănătate nu mai încheie contracte cu spitalele respective”! Fără cuvinte...

Alin Moldoveanu, de neînlocuit?!

La ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local, primarul Horia Tiseanu a promis că la şedinţa de la finalul lunii februarie va veni cu o propunere pentru ocuparea postului de consilier lăsat vacant de Alin Moldoveanu, care a preferat postul de consilier personal al primarului Horia Tiseanu.
Care va fi soluţia lui Tiseanu? Probabil, nici una, pentru că Alin Moldoveanu se dovedeşte de... neînlocuit! Şi asta pentru că nu există nici o soluţie juridică la situaţia fără precedent a vacantării acestui post de consilier local. În plus, există temei juridic pentru ca postul să nu se ocupe chiar până la încheierea mandatului. Oricum, de urmărit dacă vreun consilier local îl va întreba pe primarul Horia Tiseanu de ce nu se poate ţine de cuvânt?!

Laptopuri pentru consilieri, de Iepuraş

Primarul Horia Tiseanu le-a promis consilierilor locali că „poate de Iepuraş” vor fi dotaţi cu... laptopuri. Acestea au fost achiziţionate pentru programul „Sprijin pentru integrare şi incluziune”, un proiect european de 10,2 miliarde lei vechi, în cadrul căruia au loc mai multe cursuri pentru şomeri, printre care şi unul de operator de calculator.

„Taxe mărite cu 20%, dar încasări mai mici la buget cu peste 100 miliarde lei vechi”

Bugetul local a fost principalul subiect al conferinţei de presă a organizaţiei locale a PNL, la care au fost prezenţi preşedintele Virgil Guran, secretarul Daniel Ioniţă şi vicepreşedintele Dragomir Enache, aceasta din urmă fiind şi consilier local. 

 „În primul rând, nu s-a respectat procedura de dezbatere publică a unui proiect de o asemenea importanţă, cu 30 de zile înainte de adoptare. Probabil că l-au afişat pe vreo uşă, pe undeva prin spatele Primăriei şi s-au declarat mulţumiţi că au îndeplinit o prevedere legală. Apoi, nu criticăm bugetul, consilierul nostru chiar l-a votat, dar vreau doar să reamintesc că, acum un an, când am spus că bugetul nu se repartizează eficient şi nu se iau măsuri de criză, mi s-a răspuns amabil că cetăţeanul Guran nu se pricepe la bugete şi că în Câmpina nu e criză. Din păcate, am avut dreptate. Dar singura măsură luată de ei în criză a fost să mărească taxele şi impozitele locale cu 20%, un record naţional. Iar această măsură, total nerecomandată, nu a avut efectul unei terapii de şoc, ci a agravat boala. S-au mărit taxele şi impozitele locale cu 20%, dar prognoza de venituri este mai mică faţă de anul trecut cu peste 100 miliarde lei vechi. Această recunoaştere implicită demonstrează criza profundă a unui sistem falimentar, iar dacă nu ştiu ce să facă, pe plan locul, le acordăm noi consultanţă, aşa prieteneşte”, a spus preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran.

Cu ochii pe piaţă şi veniturile ei
Liberalii au comentat şi afirmaţia democrat-liberalului Marian Nistor privind veniturile Pieţei Centrale şi excedentul bugetar al acesteia. „Este de urmărit ce se va întâmpla cu cele 14 miliarde de lei vechi cu care se laudă cei de la piaţă că au reuşit să le strângă, mai ales în condiţiile în care piaţa nu arată demn de un stat din comunitatea europeană. Probabil că ideea unei parcări este una bună, dar realitatea cu care ne-au obişnuit democrat-liberalii ne face să fim vigilenţi şi să urmărim atent acest subiect. Tot actualii guvernanţi ne tot spun că ne dau… Lumea nu înţelege că nu ne dau ei de la ei de acasă. Ei sunt puşi acolo, temporar, doar pentru a administra banii noştri”, a explicat Virgil Guran.

Liberalii insistă pentru reabilitarea termică a blocurilor
„La şedinţa Consiliului Local în care s-a aprobat bugetul local, consilierul nostru a readus în discuţie problema reabilitării termice a blocurilor şi a cerut ca banii alocaţi pentru sensul giratoriu să fie redirecţionaţi pentru reabilitarea termică a blocurilor. Am fost persiflaţi în acea şedinţă şi ni s-a spus că ei au avut înaintea noastră ideea reabilitării termice a blocurilor. Din păcate pentru cetăţeni, chiar dacă au avut această idee nu s-a materializat nimic practic şi există atâtea avantaje pentru cetăţeni. Nu numai că ar plăti mai puţin pentru asigurarea energiei termice, dar banii astfel economisiţi ar fi cheltuiţi tot în Câmpina, contribuind la dezvoltarea altor servicii”, a mai afirmat Virgil Guran.

PNL îi sprijină pe pensionarii discriminaţi
Liberalii au anunţat că au decis să-i sprijine pe acei pensionari care au fost discriminaţi de Guvernul României: „Ne-am inspirat din activitatea filialei Alba Iulia a PNL şi am decis să-i sprijinim pe pensionarii care au avut grupa I şi II de muncă, dar statul nu le-o mai recunoaşte celor care au ieşit la pensie înainte de 2008, să acţioneze în judecată statul român. Prin juriştii noştri le acordăm sprijin gratuit atât în realizarea documentaţiei necesare, cât şi chiar în reprezentarea în faţa instanţei. Cum în Câmpina sunt destul situaţii de acest gen, pentru că sunt mulţi oameni care au ieşit la pensie de la societăţi unde aveau aceste grupe de muncă grea, îi invităm să ne contacteze pentru a-i sprijini în demersul lor”.

Severin, prima conferinţă la noul său cabinet parlamentar

Senatorul Georgică Severin a susţinut prima sa conferinţă de presă la noul cabinet parlamentar, situat deasupra sediului BRD de la intersecţia Căii Doftanei cu B-dul Carol I. De altfel, tot aici pot veni să se înscrie şi cei interesaţi de audienţe la senatorul PSD.
La întâlnirea cu reprezentanţii mass-media, senatorul Georgică Severin a vorbit despre un subiect fierbine – scandalul din jurul liderilor de sindicat, scandal care – în opinia senatorului câmpinean - prefaţează angajarea răspunderii Guvernului pe Codul Muncii. „Cea mai gravă modificare pe care o aduce noul Cod al Muncii este cea legată de desfiinţarea contractelor colective de muncă. Poate trebuie aduse unele clarificări la aceste contracte, dar în nici un caz nu trebuie desfiinţate… Adevărata miză a întregului scandal este aceea că se intenţionează noi concedieri colective. Iar fără contracte colective, oamenii nu mai primesc sume compensatorii la disponibilizare”, a declarat Severin. Senatorul câmpinean spune că ANI funcţionează ca o poliţie politică, sub incidenţa căreia intră 1,5 milioane de persoane, cărora li se adaugă 100.000 lideri de sindicat. „Când s-a adoptat Legea ANI, m-am opus prin vot ca liderii de sindicat să fie obligaţi să-şi declare averea. Nu pentru că aş fi ferm convins de corectitudinea liderilor de sindicat, ci pentru că declaraţia de avere e necesară în relaţia dintre cetăţean şi demnitarii publici, cei care gestionează banul public. Sindicatele sunt structuri juridice de drept privat şi nu e cazul să se facă astfel de forţări ale legii. Există tendinţa ca totul să intre sub incidenţa ANI, o agenţie care nu mai există în nici o ţară din UE şi care la noi funcţionează ca poliţie politică. Şi justific ceea ce spun. La 24 ore după declaraţia preşedintelui Băsescu referitoare la sindicalişti, ANI a şi început verificările. Iar în astfel de coincidenţe nu mai crede nimeni!”, a afirmat Severin.
Au fost abordate şi câteva subiecte locale. Comentând bugetul local, senatorul Severin a precizat că „deşi s-au mărit taxele şi impozitele locale, nivelul veniturilor este cu peste o sută de miliarde lei vechi mai mic faţă de anul precedent. Este o realitate a situaţiei economice, a greutăţilor cu care se confruntă agenţii economici şi demonstrează că administraţia PDL de la Câmpina înţelege cât de jos a adus administraţia Băsescu-Boc această ţară şi că populaţia are probleme din ce în ce mai mari”.
De asemenea, Severin a ţinut să sublinieze că „în scandalul centralelor termice am avut dreptate. Eu nu m-am referit nici un moment la licitaţie, aşa cum am înţeles că s-a discutat la şedinţa Consiliului Local, ci la încheierea contractelor. M-am consultat cu mai mulţi jurişti şi toţi mi-au dat dreptate: Câmpina a creditat agenţii economici care au câştigat respectivele centrale, prin faptul că li s-a permis să folosească acele spaţii înainte de încheierea contractelor, nu mai zic de plata lor. Voi face demersurile necesare pentru ca cei vinovaţi să plătească!"

Florin Anghel, singurul câmpinean ales în conducerea judeţeană a PDL

Dacă alegerile PDL la nivel local şi de colegiu au fost într-o discreţie maximă, în schimb, alegerile la nivel judeţean s-au bucurat de o mai mare deschidere a „portocaliilor” faţă de presă. Şi au avut ce transmite, întreaga ţară aflând că primarul din Măgurele doarme cu poza Elenei Udrea sub pernă! Dincolo de aceste momente, la fel ca la alegerile locale şi de colegiu, pentru fiecare post a  fost un singur candidat. Roberta Anastase a fost realeasă în funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene, iar unul dintre prim-vicepreşedinţi a fost ales Florin Anghel, singurul câmpinean ales în noua structură de conducere a PDL. Din acelaşi organism mai face parte ca vicepreşedinte şi Horia Tiseanu, dar el ocupă această funcţie de drept, în calitate de preşedinte al organizaţiei Câmpina a democrat-liberalilor şi de primar de municipiu.

Trei zile a curs mierea la Câmpina

Cea de-a şasea ediţie a Târgului Mierii a însemnat o reuşită, cel puţin din punct de vedere al participării. În ciuda vremii total neprietenoase, foarte mulţi câmpineni – şi nu numai – au fost prezenţi la Casa Tineretului în cele trei zile ale târgului. De asemenea, şi numărul producătorilor de miere prezenţi a fost mai mare decât în anii precedenţi, fiecare încercând să atragă printr-o prezentare cât mai inedită sau combinaţii cât mai rare. Mierea a fost regina tuturor, dar dincolo de acest produs de bază, au avut succes şi alte produse – de la turtă dulce la lumânări din ceară, de la agregate specifice la echipamente apicole şi până la nelipsitele tarabe cu mici şi producătorii tradiţionali de brânză sau pastramă. Încă din prima zi, în prezenţa „Albinuţei”, copiii au participat la un concurs de cunoştinţe, iar cei mai mari la un concurs de degustare.

Eliro solicită majorarea preţului unui bilet la 2,5 lei

Operatorul cursei de transport pe traseul Voila, societatea Eliro, a solicitat Consiliului Local Câmpina o majorare a tarifului de la 2 lei la 2,5 lei.
Deşi la prima impresie pare o creştere nejustificată, societatea respectivă aduce o serie întreagă de argumente, de natură economică şi nu numai, care vor trebui luate în considerare de consilierii locali atunci când vor dezbate această propunere. Astfel, se reaminteşte că ultima ajustare de preţ a fost în iunie 2009, iar de atunci, preţul carburantului s-a majorat cu 54%, al asigurărilor obligatorii RCA cu 100%, al asigurărilor Casco cu 89%, iar cheltuielile de întreţinere cu 57%. De asemenea, traseul Voila are 21 de staţii, iar pe parcursul său sunt 22 treceri de pietoni şi 6 semafoare, astfel încât consumul şi uzura cresc, iar comparaţia cu un traseu gen Câmpina – Ploieşti nu îşi mai are rostul.
Mai mult, societatea consideră că o comparaţie corectă ar fi cu alte trasee, care – chiar dacă nu sunt de interior – au preţul raportat la kilometru mult mai mare: Poiana Câmpina – Proviţa (8km – 4 lei), Câmpina – Şotrile (13 km – 5 lei), Câmpina – Valea Doftanei (25 km – 8 lei), Câmpina – Măgureni (15 km – 4,5 lei) sau Câmpina – Bobolia – Măgureni (15 km – 4,5 lei).
Acum, mingea este – din nou – în curtea consilierilor locali, care vor trebui să cântărească între asigurarea traseului, supravieţuirea firmei respective şi cetăţeanul contribuabil, dar – mai ales – alegător.

Doi tineri, arestaţi pentru trafic de canabis

Încă din luna august a anului trecut, R.A.C., de 21 de ani, şi M.A., de 19 ani, ambii din Câmpina, au fost monitorizaţi de DIICOT, fiind suspectaţi de posesie şi trafic de droguri.
Ei au fost reţinuţi şi au primit mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile, după ce au fost prinşi în flagrant delict când încercau să vândă cannabis. După cum reiese dintr-un comunicat al Poliţiei Române, tinerii cumpărau droguri din Spania, le introduceau în colete cu haine trimise prin curierat, iar ulterior drogurile erau vândute în Prahova. Tinerii au fost prinşi în Câmpina, având asupra lor 50 de grame de rezină de cannabis, pe care intenţionau să o comercializeze.

Parteneriat european România - Austria - Ungaria

Cine a spus ca instituţiile de învăţământ din municipiul Câmpina nu se implică în proiecte şi activităţi extrascolare s-a înşelat. Un exemplu clar că învăţământul din urbea noastră creşte, este proiectul European pe care Grup Şcolar Energetic Câmpina îl desfăşoară în această perioadă.
Proiectul „Conflict Corner-prevention and resolutions of conflicts of teenagers” (Prevenirea şi rezolvarea conflictelor la adolescenţi) este iniţiat şi sponsorizat de Fundaţia ERSTE din Austria în colaborare cu Interkulturelles Zentrum şi VČELÍ DOM, Slovacia.
Scopul proiectului este să îi ajute pe elevi să îşi dezvolte capacităţile de rezolvare a conflictelor şi să poată identifica sursele acestora (stereotipurile, diferenţele  culturale, religioase) folosind tehnicile învăţate în timpul workshop-urilor realizate în timpul schimburilor de experienţă.
In perioada 18-21 octombrie 2010, echipa de proiect formată din şase elevi şi doi profesori ai liceului Energetic, s-a deplasat la liceul HTL-Mossingerstrasse-Secondary Technical School, din Klagenfurt-Austria.
Elevii care au participat la această reuniune de proiect au fost cazaţi în familii gazdă, iar programul a cuprins atât workshop-uri legate de tema proiectului, cât şi vizitarea obiectivelor turistice importante.
In perioada 16-19 ianuarie 2011, echipa de proiect a fost în capitala ţării vecine, Ungaria, pentru a doua reuniune de proiect.
Coordonatorii proiectului din Budapesta au organizat un program bogat pentru a putea cunoaşte cât mai bine atât şcoala II Rakoczi Ferenc-Secondary School, cât şi frumuseţea capitalei Ungariei.
La începutul lunii martie, 7-10 martie 2011, vine şi rândul Liceului Energetic să fie gazdă pentru partenerii de proiect din Austria şi Ungaria.

Prof. coordonator Stoicescu Denisa
Prof. colaboratori Păunescu Cristina şi Stoicescu Cristian

„Pact al conversaţiei” *)

Moto: „Critica începe cu creaţia”. (G. Călinescu)

Personalitate marcantă a municipalităţii câmpinene, criticul şi istoricul literar, prof. dr. Constantin Trandafir, ne-a oferit, recent, ultimul său volum, Scriitori şi teme. Conversaţie în Bibliotecă.
Cartea, „mult dragă” autorului, conţine o selecţie de texte, articole, eseuri şi comentarii critice, având la bază asigurarea unui „pact al conversaţiei” cu scriitorii (prin pretextul rememorării) şi  cu opera lor (direct sau cu opinii despre ei).
Criticul literar, cunoscut prin cărţile sale (peste 20), a structurat noua sa lucrare în trei secţiuni: „Crochiuri reverenţioase”, „Texte şi pretexte” şi „Teme vechi şi noi”. În acceptarea d-lui. Trandafir, „Crochiurile (...) îşi asumă un aer «ocazional», combinate cu principiul critic al admiraţiei (...), fiind luată în seamă şi aplicarea ludică”. Acestea abordează o problematică vastă, complexă, cronologică, respirând un sentiment viu al trecutului şi, în general, dezaprobând opinia „iluziilor literare române”. Dintre ele selectăm: „Dosoftei, mitropolitul stihuitor”, „Miron Costin, logofătul umanist”, „Ion Neculce, mai aproape de el şi de noi”, „Vasile Cârlova, începător pururi adolescent”, „Întemeietorul Alecsandri”, precum şi alte mari personalităţi, cu trăsăturile lor esenţiale (Alecu Russo - discret, modest, cu un scris contradictoriu între spirit critic şi melancolic, paseism şi iluminism, tradiţie şi înnoire, lirism şi ironie; Costache Negruzzi - temperat, ingenios, critic; Nicolae Filimon - puternic, mâncăcios, rumen, sprinten, dur, culmea, a murit la 46 de ani, de tuberculoză).
Secţiunea a doua a cărţii este guvernată de „dialogul rodnic purtat în bibliotecă sau în jurul mesei rotunde”: „Grigore Ureche şi Miron Costin la judecata structuralismului” (în care, „pe scurt spus, tiparul narativ al lui Grigore Ureche este «primitiv», genuin, adică izvorând dintr-o involuntară expresivitate, în timp ce la Miron Costin prevalează creaţia voluntară, tiparul modern, apropierea de normele literaturii deliberate”).
Remarcabile sunt, de asemenea, „dialogurile” dintre scriitorii înşişi (Caragiale şi Hadeu, Eminescu şi Caragiale, Eugen Ionescu şi Mihail Sebastian, Nicolae Manolescu şi Paul Zarifopol ş.a.), aşezarea lor faţă în faţă pe acelaşi subiect şi confruntarea nemijlocită a criticului cu unii autori.
În ultima secţiune a volumului, criticul literar C. Trandafir adună teme vechi şi noi, supraintitulate „Colocviu”, la care au participat diferiţi autori în paginile Revistei Noi: „Reiterare: Europa, notre amour”; „Tradiţie, şi azi?”; „Delicate lucruri vechi”; „Literatura n-are gen”; „Scurtă poveste despre basm” etc.
Necruţător cu nonvalorile, în articolul „Veleitari şi grafomani”, criticul punctează: „Veleitarii sunt în cea mai mare parte grafomani, scriu după «metoda» producerii clăbucilor de săpun, vorba lui Arghezi, sau ca şi când ar fi uitat robinetul deschis” ori „Papirofagii produc pe bandă rulantă, mult şi prost”.
O excelentă carte, de mare rafinament intelectual, merită studiată (şi nu „răsfoită” sau „puţin citită” - v. semnalarea lui Emile Faguet, p. 277), pe care o recomandăm iubitorilor de literatură autentică.

*) Constantin Trandafir, Scriitori şi teme. Conversaţie în Bibliotecă, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 2010, 349 p.
    Theodor MARINESCU

O profesie periculoasă – muzeografia

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Ultima repriză (2)

Concluzia era triumfală: „Arătam mai sus că tatăl celui care revendică astăzi dreptul de proprietate asupra Castelului Julia Hasdeu s-a născut în Ungaria. Este un urmaş al celor care nu[-i] dădeau pace lui B.P.Hasdeu dorind a-l sfâşia...”
Cu astfel de întrebare, cercetare şi prezentare a subiectului, n-a fost de mirare că instanţa de judecată a dat câştig de cauză pretendentului. Dar nu ştim cum a fost susţinută apărarea Muzeului în instanţă, aşa cum n-am ştiut nici că s-a ajuns (din nou, după epilogul din 1957!) la judecată. Se făcuse 2005 când am aflat şi eu de proces. Am lăsat toate deoparte  şi am vorbit iar cu Jenica Tabacu. (Ce anume am lăsat, se poate închipui dacă amintesc de D-l Ştefan Dumitrescu, fostul Director al Muzeului Grigorescu, omul care a cumpărat majoritatea obiectelor şi bruma de tablouri de acolo, în fiecare an câte unul sau două, în funcţie de câţi bani reuşea să strîngă – am eu aşa o bănuială-îndoială, că după el n-a mai fost cumpărat niciun tablou pentru „Grigorescu”, ba că şi donaţiile de Grigoreşti n-au fost îndrumate către acesta – muzeograf dintre cei temeinici, care a reconstituit cu multă migală interioarele casei, stricate mai târziu în aplauzele autorităţilor locale, judeţene şi ministeriale. Ei bine, după ce a fost pensionat, nu numai că n-a mai intrat în Muzeu, dar şi când a fost nevoit să treacă prin faţa sa, vizitându-mă la Muzeul Hasdeu, traversa pe trotuarul de alături, întorcând capul, ca şi când onorul era spre partea cealaltă, opusă Muzeului. Ele ţin de un comportament pe care, chiar de ai trecut prin şcoli înalte, n-ai putut să-l deprinzi dacă nu l-ai supt de la ţâţa mamei. Şi de caracterul, îmbrăcat sau desbrăcat, ce rămâne mereu acelaşi. Gol-goluţ, ca adevărul.) 

Două rezultate bune în ultimele jocuri amicale ale CSM-ului

Ultimele jocuri amicale pe care CSM Câmpina le-a susţinut înaintea reluării sezonului oficial au însemnat tot atâtea rezultate pozitive.
AFC Filipeşti – CSM Câmpina 1-1
Mai întâi, miercuri, la Filipeşti, CSM-ul a remizat cu formaţia din Liga a III-a AFC Filipeşti, într-un meci în care a deschis scorul prin Ilioiu şi a fost egalată în minutul 90+3 dintr-o lovitură de pedeapsă acordată cu multă largheţe de arbitrul Nicolae Iosif.
Petrolistul Boldeşti – CSM Câmpina 3-4
Sâmbătă, de la ora 11.00, CSM Câmpina a disputat un nou joc amical, în deplasare, la Scăieni, în faţa formaţiei Petrolistul Boldeşti. Pe un teren destul de greu şi o vreme câinoasă, CSM-ul s-a impus în faţa fostei echipe din Liga a III-a cu scorul de 4-3, golurile formaţiei câmpinene fiind marcate de Necula, Hromei (2) şi Ilioiu.

Amicale reuşite pentru juniorii CSM

Şi echipa de juniori a CSM Câmpina a început seria amicalelor. Elevii lui Robert Stoica au disputat un prim meci amical în aceeaşi zi în care echipa mare întâlnea „satelitul” Petrolului, la Pleaşa, în compania echipei de juniori a clubului Petrolul şi au reuşit să se impună cu scortul de 2-1 în deplasare, ceea ce arată premizele unui an fructuos pentru „mânjii” CSM-ului.
Seria amicalelor a continuat duminică, în faţa formaţiei similare a clubului Chimia Brazi, într-o partidă care a avut loc pe stadionul „Vega” din Ploieşti. Câmpinenii au învins de această dată cu scorul de 5-2, demonstrând că nivelul de pregătire la care au ajuns este unul care le oferă speranţe celor care investesc în ei.

Înfrângere ruşinoasă

Ceea ce trebuia să fie un ultim meci de verificare cu un adverar foarte facil, s-a transformat pentru Unirea Câmpina într-o adevărată ruşine. Echipierii Unirii s-au deplasat la Măgureni pentru o confruntare cu Avântul, din localitate, dar au fost învinşi cu scorul de 2-1 (1-1), singurul gol al câmpinenilor fiind marcat de Ungureanu.

Reîncepe balul!

Gata vacanţa! Jucătorii îşi pregătesc ghetele, antrenorii ultimele scheme de joc, arbitrii cartonaşele, iar conducătorii banii, astfel încât totul să fie gata pentru primul fluier oficial al anului 2011. În Prahova întrecerile oficiale se reiau cu o nouă etapă din cadrul Cupei României, care va avea loc sâmbătă, 26 februarie, de la ora 14.00, după următorul program:
CSM Câmpina – Tricolorul Breaza
Rapid Sălciile – Unirea Câmpina
AS Găzarul Surani – Unirea Urlaţi
CS II Băneşti-Urleta – Avântul Măneciu
Tricolorul Varniţa – CS Băneşti-Urleta
Progresul Drăgăneşti – Carpaţi Sinaia
Prahova Tg. Vechi – Prahova 2010 Tomşani
Sportul Valea Călugărească – CS Păuleşti
Voinţa Ciorani – Caraimanul Buşteni
Brădetul Ştefeşti – CS Şirna
Precizia Breaza – Chimia II Vadu Săpat
Petrolul Băicoi – Dero Ploieşti
Unirea Cocorăşti Colţ – FC Petrolul II Ploieşti
Petrolistul Boldeşti – Conpet II Izvoarele
AFC Brebu – CS Ceptura
CS Floreşti – Petrolul Teleajen

Minifotbalul, la nivel de Federație

După 4 ani de activitate în care au fost organizate patru Turnee Naționale și o Cupă a României, Asociația Română de Minifotbal se transformă în Federație. Minifotbalul din România se poate lăuda și cu câștigarea în 2010 a primului turneu european de minifotbal la nivelul echipelor naționale.
Pentru 2011, noua federație constituită își dorește să organizeze un turneu european de minifotbal în România, dar și sa consolideze campionatele de la nivel local, din cele peste 30 de județe în care se joacă în acest moment. Dincolo de a fi un simplu joc, minifotbalul este de asemenea fascinant datorită multitudinii de scheme şi tactici care pot fi implementate. Nu în mod întâmplător acest sport este practicat aşa cum se știe și de foşti sportivi din toate domeniile, dar şi de persoane care nu au fost angrenate până acum într-o structură a vreunei ramuri sportive profesioniste.

Anita Dumitraşcu, victorie la săritura în lungime


La Bucureşti au avut loc recent primele etape de Grand Prix la juniori II şi III. Printre numeroşii sportivi prezenţi la startul concursurilor s-a aflat şi Anita Dumitraşcu, de la Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” Câmpina, antrenor Nicolae Pavel. Sportiva din Câmpina a fost singura concurentă de la proba de săritura în înălţime care a depăşit bariera celor 1,55m, câştigând concursul cu o săritură reuşită la 1,60m.

15 februarie 2011

Florin Anghel şi apropiaţii săi s-au instalat la conducerea PDL în Colegiul 2 Deputaţi

- sub atenta supraveghere a Robertei Anastase -
După ce cu o săptămâna înainte organizaseră în mare secret alegerile pentru organizaţia municipală a PDL, democrat-liberalii s-au întâlnit din nou săptămâna trecută, într-o formulă mai largă, tot la Casa Tineretului. A fost vorba de o întâlnire în care s-au ales structurile de conducere ale unui birou la nivelul Colegiului 2, reprezentat în Camera Deputaţilor de Florin Anghel. Astfel, în prezenţa Robertei Anastase, a parlamentarilor PDL din Prahova, a primarilor din zonă, s-a ales această nouă structură de conducere, impusă de ultimele modificări ale statutului acestei formaţiuni politice.

Întâmplător – sau mai degrabă nu – cu o singură excepţie, întreaga structruă de conducere a Colegiului 2 este formată doar din oameni foarte apropiaţi de Florin Anghel, nucleul dur al celor care l-au urmat pe la toate formaţiunile politice prin care a trecut actualul parlamentar, fie că a fost vorba de PC, de PNDC, de PDL sau de ce-o mai urma...
Aşa cum poate era firesc, Florin Anghel conduce biroul pentru Colegiul 2, vicepreşedinţi fiind Horia Tiseanu, Petre Ion Costache şi Alin Moldoveanu, secertar general – Marius Burtescu, iar printre secterari se numără şi un consilier local câmpinean – Gena Preda.
Reamintim că din Colegiul 2 Deputaţi fac parte municipiul Câmpina şi comunele Băneşti, Brebu, Proviţa de Sus, Proviţa de Jos, Poiana Câmpina, Secăria, Şotrile şi Valea Doftanei. În total, 72.283 de locuitori, dintre care 62.997 cu drept de vot. Cu excepţia comunelor Poiana Câmpina şi Şotrile, unde sunt primari PSD, celelalte localităţi sunt conduse de primari PDL, în mai mult de jumătate dintre aceste cazuri fiind vorba de oameni foarte apropiaţi de Florin Anghel şi mai puţin de PDL.

Cuvântul care înţeapă

Multe şi mărunte
  • Sâmbătă, 12 februarie, dacă aveai proasta inspiraţie să ieşi din casă la cumpărături ori la o plimbare matinală prin centrul oraşului, te puteai alege cu o baie de nisip, ca într-un safari într-o zonă deşertică. Vântul puternic şi-a făcut treaba, spulberând nisipul împrăştiat în zilele de iarnă pentru deszăpezire pe carosabil. Probabil autorităţile sunt prea ocupate cu „strategia de dezvoltare locală” şi aşteaptă o rezolvare tot din partea mamei natură, adică vreo ploaie cu spume care să le spele delăsarea.
  • Consultarea populară cu privire la una dintre lucrările arhitecturale pentru modernizarea centrului oraşului s-a dovedit a fi o pierdere de vreme. Câmpinenii nu sunt interesaţi de un astfel de proiect fantezist (care, după părerea mea, am mai spus-o, nu va avea soluţii de finanţare în următorii 10 ani), din moment ce nu s-au prezentat la vot decât aproximativ 300 de cetăţeni. Din păcate şi asupra multora dintre aceştia planează suspiciunea de a fi fost trimişi la „urnă”, unii de către şefii lor din administraţia locală, iar alţii de un anumit preot dintr-o parohie apropiată, în cuget şi simţire, de edilul nostru şef. Căci altfel cum se explică „pelerinajul” unor pensionari care nu ies din casă decât duminica, la slujba bisericească, a căror opţiune de vot era notată îngrijit, pe un bileţel, ca un soi de pomelnic.
  • În interviul publicat săptămâna trecută de ziarul nostru, primarul Tiseanu a dat două răspunsuri interesante. Unul se referă la frustrarea pe care o simt pedeliştii după plecarea senatorului Severin în barca celor roşii, iar celălalt la proiectul „Calea Dacia”. În ambele situaţii, Tiseanu a dat dovadă de multă „diplomaţie”. Dacă în ceea ce îl priveşte pe Severin aş putea să înţeleg de ce îi „regretă” plecarea... (citiţi continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Azi se aprobă bugetul Câmpinei

Chiar dacă termenul limită impus de lege pentru aprobarea bugetului local a expirat pe 12 februarie, Consiliul Local va dezbate şi aproba bugetul local într-o şedinţă extraordinară care va avea loc azi, 15 februarie.
Având în vedere majoritatea existentă în Consiliul Local, o majoritate care îşi asumă integral şi bugetul Câmpinei, este de aşteptat să nu fie nici un fel de problemă în privinţa adoptării bugetului local. Valoarea bugetului local, conform proiectului, este de 81,472 milioane lei, adică peste 814 miliarde lei vechi, cu peste o sută de mniliarde lei vechi mai mic decât bugetul local aprobat la începutul anului trecut.
Consilierii vor profita de această şedinţă extraordinară pentru a mai aproba şi indicatorii tehnico-economici pentru şase lucrări de investiţii preconizate pentru acest an. Este vorba de modernizarea străzilor Pompelor, Răsăritului, Granicului, Agriculturii, Badea Cârţan şi Cocori.

Comasarea spitalelor a născut vii polemici şi soluţii aiuritoare

După ce Ministerul Sănătăţii a anunţat lista spitalelor care vor fi comasate sau transformate în cămine pentru bătrâni, autorităţile locale din întreaga ţară, afectate de această decizie, au contraatacat, încercând să determine Ministerul Sănătăţii să revizuiască lista.
Este şi cazul Câmpinei şi al localităţilor din jur. Reamintim, la Câmpina, ministerul intenţionează comasarea Spitalului de Psihiatrie Voila cu Spitalul Municipal. După cum v-am informat în ediţie precedentă, primarul Horia Tiseanu a pregătit un memoriu către Ministerul Sănătăţii, în care solicita renunţarea la ideea comasării Spitalului Voila cu Spitalul Municipal Câmpina. Tiseanu nu a fost singurul edil prahovean nemulţumit de intenţia ministerului. Mai mult, la Floreşti, peste o sută de salariaţi ai spitalului de Pneumoftiziologie au întrerupt lucrul şi au ieşit în stradă, protestând faţă de măsura transformării acestei unităţi medicale în azil de bătrâni. În urma numeroaselor demersuri ale autorităţilor locale, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, s-a întâlnit la mijlocul săptămânii trecute cu ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, o astfel de întâlnire – dar strict pentru problema Câmpinei (sau a Spitalului Voila) – urmând s-o aibe cu ministerul şi deputatul democrat-liberal Florin Anghel. Cosma s-a întors cu veşti pe care le-a considerat bune de la Bucureşti. Nu vom insista asupra tuturor unităţilor medicale din judeţ, afectate de intenţia ministerului, dar surpriza cea mai mare a anunţat-o Mircea Cosma în privinţa Spitalului de Boli Pulmonare Breaza, care ar fi urmat să fie comasat cu Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna şi mutat la Drajna. Cosma a precizat că a obţinut o serie de rezultate favorabile pentru mai multe dintre unităţile medicale prahovene şi că va mai avea întâlniri cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii până la 28 februarie, când se preconizează încheierea procesului de reorganizare al unităţilor spitaliceşti.

Surpriza de la Poiana
Surpriza reorganizării unităţilor spitaliceşti prahovene a venit de la Poiana Câmpina. Mircea Cosma a anunţat că a propus ministerului ca Spitalul de Boli Pulmonare Breaza să fie mutat în spaţiul fostului spital de la Poiana Câmpina şi să funcţioneze ca secţie exterioară a Spitalului de Pneumoftiziologie din Floreşti, care nu va mai fi desfiinţat, aşa cum intenţionase ministerul. Chiar dacă planul lui Cosma pare a încurca socotelile lui... Florin Anghel, surpriza şi mai mare a venit de la Primăria Poiana Câmpina, primarul Aurel Duţă declarându-ne: „Pe noi nu ne-a întrebat nimeni nimic... Împreună cu Consiliul Local am decis la şedinţa la care am aprobat bugetul local ca la şedinţa de la finele acestei luni să adoptăm o hotărâre prin care să scotem la licitaţie pentru concesionare fosta secţie exterioară a Spitalului Municipal, urmând să-i păstrăm funcţionalitatea de spaţiu medical. Principala noastră dorinţă este de a găsi pe cineva care să investească şi să modernizeze şi cealaltă aripă a spitalului din localitatea noastră”.

Încă o strategie...

La Primăria Câmpina a fost lansat oficial proiectul “Strategia de dezvoltare locală a municipiului”. Un proiect în valoare de 286.890 lei, pentru care s-a obţinut o finanţare nerambursabilă de la Fondul Social European, iar contribuţia de la bugetul local este de 5.737 lei. Nu este un proiect care să însemne foarte mult pentru cetăţeanul de rând şi nu se va vedea nimic concret în Câmpina, după realizarea acestei strategii. Pare mai degrabă un document birocratic, lucru recunoscut oarecum şi de primarul Horia Tiseanu: „Pentru anumite proiecte cu fonduri europene, este obligatoriu să ai o strategie de dezvoltare locală, fără de care scad şansele de a obţine bani de la Uniunea Europeană”.

“Este necesară o astfel de strategie în care vor fi incluse proiectele noastre de dezvoltare socială şi economică pentru următorii ani. De asemenea, este un document foarte important, necesar şi pentru obţinerea unor noi fonduri europene, iar Câmpina a accesat destul de multe proiecte, fiind o localitate fruntaşă din acest punct de vedere. Derulăm deja cinci proiecte cu fonduri europene, cuprinse între 500.000 euro şi 6 milioane de euro, şi alte două proiecte cu fonduri guvernamentale”, a mai declarat primarul Horia Tiseanu.
La rândul ei, Gabriela Barbu, cea care alături de colega ei, Dana Hoitan, se va ocupa de implementarea acestui proiect, a mai adăugat: „Trebuie să realizăm acest proiect în 12 luni, dar eu am convingerea că până la finalul lunii octombrie 2011 va putea fi aprobat în Consiliul Local. De asemenea, vom realiza chiar şi un ghid al investitorului în Câmpina, dar şi dezbateri publice cu cetăţenii, cu reprezentanţii mediului de afaceri, instituţiilor culturale, unităţilor de învăţământ, organizaţiilor neguvernamentale. Noua Stregie Locală de Dezvoltare va fi valabilă entru perioada 2011-2017”.
Amintiri cu Agenda Locală 21
Primarul Horia Tiseanu s-a refreit şi la Agenda Locală 21, despre care a spus că „cea mai mare parte a obiectivelor din precedenta strategie, Agenda Locală 21, din 2004, au fost realizate sau sunt în curs de realizare. Oricum, acea strategie este valabilă până în anul 2014”.
Cum amintita Agendă Locală 21 a fost mai degrabă un eşec, asupra căruia ne vom opri într-una dintre ediţiile noastre viitoare, jurnaliştii au insistat asupra acestui subiect. La rândul său, primarul Tiseanu a... insistat că „cea mai mare parte a obiectivelor au fost realizate” şi l-a pus în încurcătură pe Marian Nistor - actualul consilier local fiind unul dintre cei responsabili de implementarea Agendei Locale 21 – atunci când l-a invitat să detalieze subiectul. Nistor s-a mărginit să spună că: „Agenda Locală 21 a fost mai degrabă un exerciţiu, un proiect pilot la acea vreme, iar cea mai mare parte a obiectivelor au fostr realizate sau sunt în curs de realizare”.

Va pune Poliţia Locală mâna pe... „caracatiţe”?

Primarul Horia Tiseanu crede că nu este momentul oportun...

La începutul acestui an, când s-a aprobat în Consiliul Local înfiinţarea Poliţiei Locală, practic, prin reorganizarea Poliţiei Comunitare, consilierul Daniel Telegescu a venit cu o propunere interesantă. „Am vorbit cu conducerea actualei Poliţii Comunitare, viitoare Poliţie Locală şi ar putea fi preluat acest serviciu de blocare a roţilor. Oricum, poliţiştii fac toată treaba, iar firma respectivă doar încasează banii Implică fonduri mici, ar fi nevoie de o maşină specială pentru ridicare şi de mai multe caracatiţe”, a spus Daniel Telegescu
În momentul de faţă, acest serviciu este asigurat de firma ploieşteană, Strand Auto Serv, care are contract cu  administraţia câmpineană din 2007, iar scopul acestuia este desfăşurarea în comun a activităţilor de blocare, ridicare, transport, depozitare, pază şi eliberare a maşinilor staţionate neregulamentar pe domeniul public. Pe scurt – blocarea roţilor, pentru că nici o maşină nu a fost până acum ridicată, transportată, depozitată, păzită şi apoi eliberată. Conform contractului cu firma ploieşteană, Primăria Câmpina primeşte 40% din cuantumul încasărilor pentru blocarea roţilor, iar Strand Auto Serv – 60%. În 2009, din blocarea roţilor s-au încasat 53.313 lei la bugetul local. În 2010, suma a scăzut considerabil, încasându-se doar 32.653 lei.

Câmpineni, vi se pregăteşte ceva!

Primarul Horia Tiseanu va trimite 15.000 de scrisori cetăţenilor
La fel ca la fiecare început de an, primarul Horia Tiseanu le scrie câmpinenilor. În acest an s-au tipărit 15.000 de scrisori, astfel încât în fiecare gospodărie din Câmpina să ajungă un răvaş de edilul-şef. Sunt prezentate cele mai importante realizări ale anului 2010, dar şi priorităţile anului în curs. Astfel, sunt prezentate atât lucrările de investiţii realizate, cât şi proiectele sociale derulate, se prezintă proiectele cu fonduri europene şi naţionale acceptate spre finanţare şi sunt amintite obiectivele prioritare ale administraţiei locale pentru anul în curs, precum şi proiectele ce se vor realiza din fonduri de la Ministerul Mediului, dar şi proiectele pentru care s-au depus solicitări de accesare a unor fonduri europene.

„Târgul Mierii - Câmpina 2011”

Asociaţia Apicolă Valea Prahovei organizează în perioada 18-20 februarie 2011, în parteneriat cu Consiliul local şi Primăria municipiului, „Târgul  Mierii - Câmpina 2011”, manifestare devenită tradiţională, care continuă o tradiţie de jumătate de mileniu.
La cea de-a şasea ediţie „modernă”, TÂRGUL MIERII-Câmpina a devenit cea mai importantă manifestare de profil,organizată de o asociaţie apicolă înfiinţată după `89.
Locul de desfăşurare: Municipiul Câmpina - Casa Tineretului interior şi exterior.
Sunt invitaţi să participe toţi producătorii apicoli sau firmele care sunt interesate de vânzarea şi promovarea produselor apicole.Vor fi deasemenea prezenţi meşteri populari cu meşteşuguri tradiţionale .
Evenimentul se adresează apicultorilor din întreaga ţară.
Programul manifestarilor:
Vineri 18  februarie 2011  între orele 11.00-17.00
Concursuri. Detalii, regulament şi mod de desfăşurare a concursurilor  pe situl aavph.weebly.com, Târgul Mierii 2011- secţiunea Concursuri.
De la ora 17.00 Mircea Vintilă -concert de muzică folk   intrarea liberă.
Sâmbătă 19 februarie 2011, între orele 8.00-17.00
Adunarea Generală a Federatiilor Apicole din Romania-ROMAPIS.
De la ora 18.00 Balul Stuparilor 2011.
Duminică 20  februarie 2011 între orele 8.00-17.00 
Conferinţă-simpozion : Apicultura azi
Tombolă cu premii.

Pictură şi lecturi publice

  • Vernisajul de pictură „Elisabeta Stănciulescu”
  • „Proză scurtă” - Serghie Bucur
 În penultima ediţie a săptămânalului nostru apreciam preocuparea Cercului Literar „Geo Bogza” al Casei Municipale de Cultură privind diversificarea formelor de activitate iniţiate - conferinţe şi lecturi -, ambele bucurându-se de o largă audiţie la public. Seria surprizelor plăcute, cu care a debutat anul cultural 2011, a continuat şi la ultima întâlnire a cenacliştilor de săptămâna trecută, cu un reuşit „cuplaj” de pictură şi lecturi publice.
Florin Dochia, amfitrionul evenimentului, a salutat prezenţa distinşilor oaspeţi: Constantin Trandafir, Christian Crăciun, Gherasim Rusu Togan, Alexandru Blank, Elisabeta Stănciulescu, Alin Ciupală, Iulian Moreanu, Serghie Bucur, Florin Frăţilă, Ştefan Al. Saşa, Emil Sud, Elena Murariu, Ion Mircea şi alţi iubitori ai culturii româneşti.
În prima parte a programului, doritorii de artă au admirat vernisajul pictoriţei Elisabeta Stănciulescu, în cadrul căruia culoarea, ca principal mijloc de expresie al artei autoarei, a fost aleasă cu grijă, asigurând valoarea estetică a lucrărilor. „Aşezarea pe pereţi a tablourilor - a apreciat Florin Dochia - a creat o altă atmosferă, a încălzit acest spaţiu. Expoziţia a impresionat prin formă şi culoare”.
În acordurile discrete ale unei simfonii clasice, activitatea a continuat cu etapa a doua a ciclului de lecturi publice, cu proza scurtă, susţinută de scriitorul Serghie Bucur, care a oferit invitaţilor câte un set de materiale („Infracţiune”, „Vedenia”, „Premiera”, „Naufragiul”, „Aer curat”, „Asfalt încins”), dintre care le-a prezentat pe primele două.
Apreciind calitatea lecturilor, literaţii au ţinut să facă unele comentarii interesante. „Serghie Bucur scrie foarte bine proză. Are capacitatea scriiturii. Scrie nuvelete. Foloseşte un sistem de referenţialitate” (Constantin Trandafir); „Serghie Bucur este un cumulard: prozator, poet, pictor, pianist. Este foarte greu să scrii o proză care să aibă impact asupra cititorilor” (Alin Ciupală); „Ultima proză citită părea de genul fantasticului, la o lume ireală, ceea ce este o calitate. Dintr-o expresie normală, banală, aura pe care o îmbracă piesa duce la ceva miraculos” (Florin Dochia); „Lectura să fie rezumativă, iar cenacliştii să primească anticipat materialele” (Alexandru Blank).
Receptiv la aprecierile şi recomandările colegilor, ziaristul Serghie Bucur şi-a exprimat bucuria revederii, satisfacţia reluării activităţii cercului literar (care însumează peste 500 de întâlniri) şi, mai ales, asupra noilor forme de manifestare.
Prezentarea calendarului activităţilor culturale pentru lunile februarie - martie 2011, de către Florin Dochia, a încheiat o reuşită serată literar-artistică. (Theodor MARINESCU)

Clipe cu dirijorul Marin Constantin (II)

Prima invitare, pentru Zilele Hasdeu din 1995, a fost respinsă de Maestrul Marin Constantin însuşi. Întâlnirea noastră pentru prezenţa Madrigalului la acel eveniment a fost şi caldă şi rece-fierbinte. Caldă, pentru că Maestrul s-a bucurat că este invitat, în sfîrşit, la el acasă. Căci, deşi născut la Urleta, în apropiere de Câmpina, şi acolo era acasa sa, totuşi şi Câmpina – cum se întâmplă cu localităţile mai mari, care polarizează o zonă şi către care tind întâi toţi locuitorii din jur – era acasa sa, casa cea mare am putea zice. În atâta timp în care străbătuse ţara în lung şi-n lat şi toate meridianele lumii, stând la loc de cinste alături de lumea bună a muzicii – iată, de pildă, la sărbătorirea a 750 de ani ai Berlinului, au mai fost Yehudi Menuhin, Leonard Bernstein, Sergiu Celibidache, Ricardo Mutti, Claudio Abbadi, Bolşoi Teatr, London Symphony Orchestra, Scala din Milano, Opera de Stat din Viena, Konzertgebow Orchester etc. – nu se găsise un prilej sau cineva pentru a-i deschide şi casa cea mare. Iar acum mă aflam eu în faţa sa şi încasam pentru toţi şi pentru un timp aşa de îndelungat. Maestrul era ca şi Prea Cucernicul Părinte Petru Moga, vrednicul Iconom Stavrofor al Parohiei Sfântul Nicolae din Câmpina (Slobozia) – Doamne-ajută, Părinte! – care-şi ceartă enoriaşii prezenţi, pentru cei care nu se duc la slujbă, în loc să-i muştruluiască pe aceia (dar cum să-i prindă?). Prilejul era şi el pentru că, la 26 Februarie, se redeschidea, după ani lungi de restaurare, Muzeul Hasdeu, şi prezenţa Maestrului Marin şi a Madrigalului ar fi dat un plus de strălucire acestui moment atât de aşteptat. Dar şi Maestrul – născut pe 27 Februarie 1925 – avea programul său, urmând a fi sărbătorit pentru cele şapte decenii de viaţă. Pe de altă parte, conducerea Muzeului de Istorie avea faţă de manifestările Muzeului Hasdeu cam acelaşi comportament ca acela din 1975 şi de după aceea, faţă de Salonul „...n...o...u”, aşa că n-a fost de acord, participând şi ea, să mai facem şi Zilele Hasdeu. Chit că tot redeschideam Muzeul şi cu atât mai mult ar fi trebuit ca Zilele să se ţină. A fost îmbucurător însă că Maestrul ne-a promis că va veni la Câmpina în anul următor.

CSM Câmpina a continuat seria partidelor amicale

Chimia Brazi - CSM Câmpina 4-0 (1-0)
Marţi, la Izvorani, pe terenul din incinta Bazei Olimpice de pregătire, a avut loc un nou joc amical pentru CSM Câmpina, parteneră fiindu-i una dintre fruntaşele seriei prahovene din Liga a III-a, Chimia Brazi. Scorul final nu reflectă just realitatea din teren. Chiar dacă formaţia din Liga a III-a a avut maturitatea de a apăsa pe pedala de acceleraţie atât cât a fost nevoie, totuşi, şi câmpinenii au avut câteva ocazii importante la poarta adversă. Practic, doar prima repriză ar putea fi considerată relevantă din punct de vedere al rezultatului. Cu puţine minute înainte de pauză, la 1-0 pentru Chimia, câmpinenii au ratat o mare ocazie de a egala. La pauză, antrenorul Robert Opatchi a făcut mai multe schimbări în primul 11, iar chimiştii s-au desprins imediat, profitând de câteva greşeli individuale în defensiva câmpinenilor.

Conpet Ploieşti – CSM Câmpina 1-3 (0-3)
Într-un nou joc amical, disputat joi, echipierii CSM-ului au oferit o frumoasă surpriză, învingând o formaţie din Liga a III-a, Conpet Ploieşti, chiar în fieful ei de lângă Aerodromul Strejnic. Elevii lui Robert Opatchi au început foarte bine partida şi cu condus chiar cu 3-0 la pauză, prin golurile marcate de Necula (2) şi Grigoraş. După pauză, Opatchi a rulat întreg lotul de jucători, în vreme ce echipierii formaţiei de Liga a III-a s-au ambiţionat, au atacat mai mult, dar au reuşit un singur gol, astfel încât scorul final a oferit una dintre cele mai frumoase surprize: 3-1 pentru CSM Câmpina.

Petrolul II Ploieşti – CSM Câmpina 5-3 (1-2)
CSM Câmpina a continuat seria jocurilor amicale din perioada precompetiţională cu o nouă deplasare, sâmbătă, în faţa „satelitului” „lupilor galbeni”, Petrolul Ploieşti, formaţie care activează în Liga A Prahova şi care este pregătită de un câmpinean, Valentin Negoiţă, fost jucător la Petrolul Ploieşti şi Steaua Bucureşti. Câmpinenii au început bine şi această partidă şi au reuşit să conducă la pauză cu 2-1. Dincolo de rezultatul în sine, mulţumitoare a fost prestaţia în teren a elevilor lui Opatchi. După pauză, însă, pe fondul numeroaselor schimbări de efectiv, trei greşeli individuale în defensiva câmpineană au întors rezultatul, astfel că la capătul celor 90 de minute de joc, ploieştenii s-au impus cu scorul de 5-3. Golurile CSM-ului au fost marcate de Negreanu (2) şi Gânju, din  lovitură de pedeapsă.
Următorul meci amical al CSM-ului este programat miercuri, 16 februarie, de la ora 11.00, la Filipeşti, cu o echipă din Liga a III-a, AFC Filipeşti.

Unirea Câmpina a fost în cantonament

La numai câteva zile după CSM Câmpina, şi cealaltă formaţie de fotbal a Câmpinei, Unirea a intrat în cantonament. Ei nu au ales muntele, ci au preferat să fie foarte aproape de casă, locul devenit tradiţional pentru cantonamentele Unirii fiind hotelul de la Casa Tineretului. Pe perioada celor şapte zile ale stagiului de pregătire, eleviilui Marius Pălănceanu au fost nevoiţi să pună accent pe pregătirea fizică, momentele întâlnirii cu mingea la antrenamente fiind ceva mai rare decât ar fi fost dorinţa jucătorilor.
Echipierii de la Unirea Câmpina au susţinut şi două jocuri amicale, sâmbătă, pe teren propriu, cu Precizia Breaza, iar duminică, în deplasare, cu CS Cornu, ambele formaţii activând în Liga B Prahova.Ambele partide le-au încheiat cu victorii, 1-0 cu Precizia Breaza şi 5-1 cu CS Cornu.

08 februarie 2011

„Starea Câmpinei”, cu primarul Horia Tiseanu

La fiecare început de an, vorbim cu principalii reprezentanţi ai administraţiei publice locale despre viaţa Câmpinei, despre anul care a trecut şi cel care a venit, despre bani şi investiţii. După interviurile cu directorul Direcţiei Economice – Gheorghe Ecaterinescu şi viceprimarul Ion Dragomir, vă prezentăm acum dialogul, foarte interesant, de altfel, cu primarul Horia Tiseanu.

 
A fost 2010 un an bun pentru primarul Horia Tiseanu?Da. A fost un an bun, cu multe realizări în plan profesional. Cred că la Primăria Câmpina, în ciuda dificultăţilor economice ale anului trecut, există un colectiv valoros de oameni, împreună realizând multe dintre obiectivele propuse pentru anul 2010.
Care ar fi principale realizări ale administraţiei locale în anul 2010?Ooo, sunt foarte multe realizări, chiar le-am pus pe hârtie şi sunt câteva pagini bune...
Să amintim măcar câteva mai importante.Am început consolidarea şi amenajarea malurilor Lacului Bisericii şi reabilitarea corpului C al Grupului Şcolar Energetic. Au mai fost realizate: dezactivarea rampei vechi de gunoi, care a costat peste 20 miliarde lei vechi; canalizarea perimetrală a Lacului Bisericii; canalizarea străzilor adiacente Străzii Griviţei; modernizarea unor străzi din cartierul Erupţiei; finanţarea proiectului Atelier hală la Grupul Şcolar Forestier, parte a unui program finanţat de Banca Mondială; realizarea sensului giratoriu din apropierea Complexului Fibec, care este foarte util şi ne îndreptăţeşte să credem că astfel de soluţii trebuie să avem şi în alte intersecţii, dar şi reactualizarea PUG-ului sau modernizarea unor străzi, printre care Sondei, Ana Ipătescu, IH Rădulescu şi multe altele. Au mai fost şi alte lucrări, nu foarte spectaculoase, dar necesare şi utile: 4 tunuri de aer cald pentru sala de sport de la Căminul Petrol, parcări, reabilitarea iluminatului public (s-au înlocuit deja 1.700 din cele 2.000 de corpuri de iluminat), platforme de gunoi, s-au inclus în programul de salubritate 17.500 mp de străzi modernizate, s-a reparat Casa cu Grifoni. De asemenea, s-au alocat bani pentru parohii, pentru reparaţiile unităţilor de învăţământ, pentru transportul cadrelor didactice (peste 1,8 miliarde lei vechi), s-au acordat burse pentru elevi în valoare de aproape un miliard lei vechi, s-au alocat sume importante pentru spitale, pentru asistenţa socială şi pentru asigurarea hranei pentru 145 de persoane la Cantina Socială. Ne-am înfrăţit cu două localităţi – una din Italia, una din Macedonia, şi s-au mai alocat fonduri importante pentru manifestări culturale şi evenimente speciale, cum ar fi Zilele Câmpinei sau Revelionul.
O listă lungă de realizări, dar care au fost momentele grele ale anului 2010, pentru că au existat în mod cert?Momentele grele au fost legate de restricţiile impuse de Guvern. Au fost momente grele, destul de dificil de gestionat. Restructurările de personal nu au afectat decât Poliţia Comunitară, dar micşorarea salariilor i-a afectat pe toţi angajaţii din Primărie.
Cum aţi resimţit criza economică în 2010 din cel mai înalt fotoliu al administraţiei locale?Nu s-a simţit foarte tare criza, ci aş spune mai degrabă moderat. Am avut avantajul că ne-am dimensionat destul de bine veniturile, astfel încât surprizele neplăcute generate de criză au avut efecte minime. Practic, a fost vorba de tăierea unor sume din cotele defalcate care ne erau repartizate, dar noi nu am mizat foarte multe pe aceste sume, astfel încât neacordarea lor nu ne-a afectat foarte tare.
Cum aţi colaborat în 2010 cu viceprimarul Ion Dragomir faţă de anii anteriori?Foarte bine. În ciuda multor discuţii care au apărut pe marginea acestui subiect, ţin să vă spun că este colaborarea cea mai bună pe care am avut-o de când sunt primar, în limitele faptului că fiecare dintre noi reprezentăm partide diferite. Eu personal nu am avut, nici un moment, nici un motiv să-mi doresc schimbarea sa din această funcţie şi nu am acceptat nici un fel de discuţie din partea unor colegi de partid, atunci când s-a pus această problemă.
Mai funcţionează alianţa politică PDL+PSD+PIN pe care aţi constituit-o între cele două tururi ale alegerilor locale din 2008?Hm... Este greu de spus... Practic, nu prea... Teoretic, nu există nici un act formal care să stipuleze încheierea acelei alianţe, dar, practic, realităţile s-au schimbat foarte mult de atunci. Inclusiv la nivel naţional s-au produs o serie de schimbări din acest punct de vedere. Pe plan strict local, au mai existat nişte reacţii generate de schimbările survenite după alegerile locale, dar au fost nişte reacţii mai degrabă emoţionale, mai ales din partea PSD. Cred că s-ar putea spune că mai mult le-a fost frică de forţa noastră, după ce PD-L s-a întărit cu cei cinci consilieri proveniţi de la PNDC, având acum majoritatea în Consiliul Local.
Din punct de vedere politic, PDL, partidul pe care îl conduceţi la Câmpina, a pierdut un parlamentar, pe senatorul Severin, care a ajuns la PSD. Cum aţi comenta acel moment?Categoric, este o mare pierdere pentru noi. Nu pot să fiu ipocrit şi să spun altceva, dar Severin este un senator, un personaj important, care acum nu mai este în tabăra noastră. În acelaşi timp, am pierdut un post de parlamentar, pentru a cărui obţinere au muncit mulţi oameni din PDL, iar aceştia simt în mod justificat o oarecare frustrare.
Revenind de la politică la administraţie, o problemă spinoasă a anului 2010 a fost Spitalul Municipal, pe care municipalitatea l-a şi preluat în vară. Sunteţi mulţumit de cum se desfăşoară acum activitatea în spital şi de felul în care au răspuns cei vinovaţi de imensele datorii acumulate înainte de preluare?Sunt două probleme distincte. Acum pot să spun că sunt mulţumit de activitatea echipei manageriale de la spital. Noi am preluat spitalul fără datorii şi nu am ce să reproşez de la acel moment şi până acum. Chiar dacă au fost unele contracte defavorabile spitalului, care au creat multe probleme, cred că cei care se ocupă de elucidarea lor îşi fac datoria. Din câte ştiu eu, după raportul Camerei de Conturi, dosarul a ajuns pe undeva pe la Parchet, dar nu mă aştept să fie mari probleme, pentru că nu ştiu dacă adevăraţii vinovaţi sunt cei aflaţi şi atunci şi acum în prim-planul activităţii Spitalului Municipal.
Au mai fost două probleme serioase în 2010. Una ar fi lichidarea Companiei Publice, care se dovedeşte mult mai greu de realizat decât se preconiza. În plus, chiar la ultima şedinţă a Consiliului Local aţi vorbit de interesele din jurul acestei lichidări. Aţi avut o discuţie cu lichidatorul Paul Tifigiu, cum s-a ajuns la această situaţie?Este, într-adevăr, o problemă delicată  administraţiei locale, pe care abia aştept s-o rezolvăm definitiv. Nu am să reiau întreaga poveste... A fost vorba de acel proces cu care noi nu am fost de acord, prin care foştii angajaţi primeau nişte sume compensatorii. Când am discutat cu lichidatorul Paul Tifigiu şi l-am întrebat cum de a fost posibil să scoată la licitaţie sediul şi terenul CPGC, evaluate la 38 miliarde lei vechi, pentru o datorie de două miliarde şi ceva, mi-a răspuns că aceasta a fost dorinţa foştilor salariaţi. Ei au câştigat procesul, iar avocaţii lor i-au prezentat domnului Tifigiu o listă cu activele care pot fi scoase la licitaţie. Au considerat că sediul s-ar vinde cel mai repede. Mi s-a părut o explicaţie puerilă... Nu am dovezi certe, dar am semnale că de sediul şi terenul fostei Companii s-au arătat interesaţi mai mulţi oameni de afaceri, inclusiv din Câmpina şi Breaza. Acum, problema s-a rezolvat. Dar sunt nemulţumit de colaborarea cu lichidatorul şi sper să încheiem cât mai repede această colaborare.
O altă problemă a fost Calea Dacia. Aţi anunţat, la un moment dat, reluarea licitaţiei, apoi s-a revenit... A existat şi un proces privind decizia definitivă pentru licitaţie. Ce s-a întâmplat de fapt şi care este situaţia lucrării dvs. de suflet în acest moment?Of... Au fost atât de multe probleme în jurul acestei lucrări... Mi-e foarte greu să vă spun tot ce cred în acest caz, pentru că în multe privinţe nu am decât bănuieli. Părerea mea este că undeva, la nivel central, s-a dorit ca noi să pierdem această finanţare şi ni s-au pus tot felul de beţe-n roate. Au fost păreri diferite ale autorităţilor centrale care trebuiau să dea anumite avize, apoi aceleaşi organisme au revenit asupra deciziilor lor iniţiale. Nu am nici o dovadă în acest sens, dar am convingerea că s-a încercat ca noi să pierdem această finanţare, iar banii ar fi fost alocaţi unei alte lucrări, acolo unde probabil aveau anumite interese cei care ne-au pus beţe-n roate. Bine că au trecut toate... Acum, s-au demarat deja lucrările, dar constuctorul ne-a solicitat, justificat după părerea mea, sistarea lucrărilor pe perioada de iarnă. Imediat ce vremea ne va permite, se vor relua lucrările şi am convingerea că, în cursul acestui an, vom putea da în folosinţă bretelele de acces dintre  Câmpina şi DN1.
În final, ce vă doriţi pentru anul 2011?În primul rând, să reuşim să ţinem ritmul lucrărilor din anul 2010. În ciuda greutăţilor economice, a limitării veniturilor bugetare şi, cel mai probabil, a unei scăderi a cotelor defalcate alocate, în afara serviciilor publice şi de asistenţă publică, să reuşim să continuăm dezvoltarea edilitară. Avem multe străzi de modernizat, de realizat o amplă lucrare de infrastructră pentru apă şi canalizare, prin HidroPrahova, şi o serie întreagă de alte obiective de investiţii.

Cuvântul care înţeapă

Implant cu silicoane la babe fără dinţi

Cele trei partide importante (mai sunt şi altele, de buzunar), PDL, PSD şi PNL, care îşi consumă energiile în viaţa politică locală, au avut parte de schimbări semnificative în ultimele zile.
Am să încep cu PDL, care printr-un joc politic specific local, deţine puterea administrativă prin liderul său, Horia Tiseanu şi a unei părţi semnificative din Consiliul Local şi care, în urmă cu o săptămână, a organizat (pe ascuns, şi o să înţelegeţi de ce) alegeri interne pentru funcţia de preşedinte şi pentru completarea biroului politic local. Adevăratul motiv al acestor alegeri nu a fost reinstalarea lui Horia Tiseanu în funcţia de preşedinte, ci „implantarea” grupării „viguroase” a lui Anghel (a foştilor consilieri PNDC, în frunte cu Alin Moldoveanu) în trupul îmbătrânit şi destul de slăbit al unui PDL care nu ar mai fi avut forţa, în 2012, la alegerile locale, să se lupte cu valul schimbării.
„Implantul” grupării Anghel este însă o sabie cu două tăişuri în buzunarul lui Tiseanu, care cred că de aici înainte nu va mai putea dormi liniştit la umbra frunzei de palmier ţinută de coloneii din vechea gardă, din mai multe considerente: 1. Florin Anghel (un personaj politic cu totul special, despre care merită să se facă o altă vorbire) este un tip imprevizibil, care oricând îşi poate dirija „armata” în direcţia unde interesul i-o cere în momentul cheie; 2. Gruparea Anghel îşi va vinde foarte scump pielea la viitoarele alegeri locale, iar vechea gardă pedelistă se va trezi, probabil, în situaţia de a rămâne pe dinafară; 3. Tiseanu uită că cine te muşcă o dată de gât o va mai face şi altă dată, fără prea multe remuşcări.
Partea bună pare a fi ...

În 2011, bugetul Câmpinei este mai mic decât cel de anul trecut. Sunt aşteptate rectificările bugetare de peste an...

Câmpina are pentru 2011 un buget de 814,7 miliarde lei vechi. În 2010, bugetul aprobat la începutul anului era de peste 946 miliarde lei vechi, pentru ca în decembrie să se ajungă la aproape 880 miliarde lei. Dar şi în acest an, ca şi în 2010, vor urma mai multe rectificări bugetare. Ideal ar fi ca aceste rectificări să fie pozitive, adică să municipiul să primească bani, nu să i se ia. „Este cam sărăcuţ bugetul pentru 2011, dacă îl comparăm cu începutul anului trecut. Atunci aveam un buget de peste 900 miliarde lei vechi. Acum, însă, ni s-au impus nişte limite”, a spus primarul Horia Tiseanu, sintetizând situaţia bugetului local înainte de aprobarea sa, la finele acestei săptămâni.
Condiţii mai drastice impuse de Ministerul FinanţelorSpre deosebire de anii anteriori, Ministerul Finanţelor a adus câteva modificări la Codul Fiscal, ceea ce a dus la impunerea unor condiţii mai drastice. Astfel, pentru localităţile care nu au încasat veniturile în proporţie de peste 97% faţă de cele prognozate, nivelul veniturilor în bugetul local pentru anul următor nu poate depăşi nivelul anului precedent. La Câmpina, procentul din 2010 este de aproximativ 95%, dar se aplică această regulă, astfel că nivelul veniturilor a fost din start limitat de nivelul încasărilor din anul anterior. „Sunt unii primari care au umflat artifical veniturile, pentru a demara mai multe investiţii, iar când nu mai aveau bani făceau presiuni asupra Finanţelor sau Consiliului Judeţean. Noi am fost, însă, corecţi în estimarea veniturilor de fiecare dată, dar avem acum şi noi de suferit, pentru că ne blochează mărirea veniturilor faţă de 2010”, a declarat Tiseanu.  La fel ca şi în anii precedenţi, bugetul Câmpinei se menţine pe două direcţii: asigurarea serviciilor publice şi de asistenţă socială, precum şi asigurarea dezvoltării edilitare a localităţii.
An de tăiat pangliciÎn acest an se anunţă încheierea mai multor lucrări de mare amploare, ceea ce va prilejui organizarea unor ceremonii cu... tăieri de panglici. Astfel, până la 1 mai trebuie finalizat bazinul de înot didactic din incinta Căminului Petrol, acolo unde intrarea va fi amenajată prin Strada Erupţiei. De asemenea, tot în acest an ar trebui să se finalizeze proiectul de suflet al primarului Tiseanu – modernizarea Căii Dacia, dar şi o investiţie privată de maximă importanţă, care „s-a născut” greu – complexul comercial Kaufland, care va fi construit pe terenul care a aparţinut societăţii IRA, pe B-dul Nicolae Bălcescu.

Încă un sens giratoriu, cu bani de la ministrul UdreaÎn proiectul bugetului local figurează o lucrare de realizare a unei căi de acces în DN1, în apropierea podului spre Poiana Câmpina. „Va fi o cale de acces din intersecţia străzilor Pictor Grigorescu şi Plevnei spre DN1, dar numai spre sensul Ploieşti-Sinaia. De altfel, vom realiza un sens giratoriu în zonă, astfel încât şi traficul din DN1 spre Poiana Câmpina, spre Proviţa şi alte localităţi din zonă, să nu mai tranziteze pe centrul Câmpinei. Pentru această lucrare sperăm să obţinem bani de la ministerul condus de Elena Udrea, în cadrul programului de modernizare a 10.000 km de străzi, din acelaşi program încercând să accesăm fonduri şi pentru reabilitarea bulevardelor Carol I şi Nicolae Bălcescu”, a spus primarul Horia Tiseanu.

Banii Pieţei Centrale, investiţi într-o parcare supraetajatăÎn proiectul de buget figurează mai puţine SF-uri (studii de fezabilitate) faţă de anii anteriori. „Avem deja studiile de fezabilitate făcute anii trecuţi, anul acesta demarăm lucrările respective. De aceea sunt mai puţine SF-uri”, a explicat primarul Tiseanu. Unul dintre studiile de fezabilitate care vor fi realizate în acest an se referă la o parcare supraetajată în zona bazarului din spatele pieţei. Doar SF-ul, pentru care se alocă 300 milioane lei vechi, va fi realizat de la bugetul local, lucrarea propriu-zisă urmând să fie realizată de Piaţa Centrală. „Excedentul bugetar din anii 2007-2010 al Pieţei Centrale îl păstram pentru realizarea corpului C2 al pieţei. După adoptarea hotărârii privind un parteneriat public-privat pentru acest nou corp al pieţei, banii respectivi pot fi folosiţi pentru o altă investiţie, în cadrul acelui parteneriat Servicul Pieţei contribuind doar cu terenul, investiţia propriu-zisă fiind a partenerului privat. În aceste condiţii, excedentul bugetar de aproximativ 14 miliarde lei vechi va fi folosit pentru realizarea acestei parcări supraetajate pe locul actualului bazar”, a precizat Marian Nistor, şeful Serviciului Public de Administrare şi Exploatare a Pieţei Centrale.

Consiliul Judeţean a alocat Câmpinei 14,6 miliarde lei vechiSăptămâna trecută, într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean, s-au aprobat sumele defalcate alocate localităţilor din Prahova. Câmpina a primit 14,6 miliarde lei vechi, din care 6 miliarde lei vechi sunt pentru infrastructura de apă şi canalizare, iar 8,6 miliarde lei vechi pentru alte lucrări de infrastructură.

Guvernul vrea să comaseze Spitalul Voila cu Spitalul Municipal...

... Primarul Horia Tiseanu se opune!

Un proiect legislativ al Ministerului Sănătăţii a declanşat numeroase nemulţumiri în întreaga ţară. Este vorba despre un proiect prin care – în amplul proces de „modernizare a statului” – se doreşte reorganizarea unităţilor medicale din România. O reorganizare care presupune fie comasare, fie desfiinţare. Practic, 182 de spitale rămân fără personalitate juridică. Dintre acestea, 111 ar urma să fie comasate, iar 71 – transformate în cămine pentru bătrâni. Pe lunga listă a acestor unităţi spitaliceşti se află şi Spitalul de Psihiatrie Voila, care ar urma să devină o secţie exterioară a Spitalului Municipal Câmpina.
 
Ministrul Sănătăţii Cseke Attila a dat asigurări că nu va fi disponibilizat nici un cadru medical în urma acestui proces de reorganizare a unităţilor medicale, dar – în noile condiţii – de la Spitalul de Psihiatrie Voila ar urma să dispară mai multe funcţii de conducere. Cele două unităţi comasate vor avea un singur director, o singură contabilitate, un singur buget... Iar întreaga bătaie de cap va fi în sarcina administraţiei locale. Ministrul Cseke Attila şi-a justificat demersul afirmând, într-un comunicat postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, că „reorganizarea spitalelor este determinată de funcţionalitatea sistemului şi de tratamentul corespunzător aplicat pacientului, şi mai puţin de problemele financiare”. O explicaţie cam... aiurea.

Primăria Câmpina va trimite un memoriu ministrului Sănătăţii
Primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu, s-a arătat nemulţumit de proiectul guvernamental, arătându-şi disponibilitatea de a acţiona: „Nu vom sta cu mâinile în sân, pentru că nu putem accepta o asemenea situaţie. Vom trimite un memoriu Ministerului Sănătăţii în care să le explicăm cum vedem noi situaţia. În afara faptului că Spitalul Voila are un specific aparte şi este unul de interes regional, care nu prea este compatibil cu activitatea de la Spitalul Municipal, mai este şi o problemă de principiu. Mi se pare absurd să hotărască altcineva în locul nostru, după ce în urmă cu numai câteva luni, tot prin Hotărâre a Guvernului, cele două spitale erau trecute în administrarea noastră. Dacă sunt în administrarea noastră, mi se pare corect şi normal ca noi să hotărâm soarta lor. În plus, nu mi se pare că s-ar realiza o mare economie prin comasarea celor două unităţi spitaliceşti, având în vedere că numărul de paturi, de pacienţi şi de cadre medicale nu se schimbă. Deci, numai pentru câteva funcţii din conducere, nu mi se pare că o astfel de comasare îşi atinge scopul. Am convingerea că lucrurile nu vor rămâne aşa, cu atât mai mult cu cât am văzut că şi în ţară sunt numeroase probleme pe această temă. Oricum, noi suntem datori să ne spunem punctul de vedere”.