27 aprilie 2011

Fosta limuzină a Jenicăi Tabacu va ajunge la... Irina Nistor?!

Cu siguranţă, nu se poate spune că primarul Tiseanu este insensibil la cererile doamnei Irina Nistor, şeful adjuct al Poliţiei Comunitare. Am tras această concluzie citind ordinea de zi a şedinţei de Consiliu local care va avea loc mâine, unde, printre alte proiecte iniţiate de primar, am găsit şi unul prin care acesta cere acordul legislativului local pentru a transfera fosta limuzină a Jenicăi Tabacu (vă reamintim, autoturismul pus la dispoziţia acesteia în vremea când  făcea politică şi era consilierul personal al primarului) din curtea Casei de Cultură „Geo Bogza”, la Poliţia Comunitară. Adică un autoturism de lux, în valoare de aproximativ 1 miliard de lei vechi, va patrula pe străzile prăfuite ale oraşului cu însemnele Poliţiei Comunitare. Puţin nedumeriţi de această situaţie, ne-am interesat a cui a fost această idee „genială”. Surpriza a venit imediat. Cererea de la Poliţia Comunitară către primar a fost făcută de directorul adjunct, Irina Nistor, în lipsa Roxanei Gheorghe, şeful instituţiei. Aşadar, stimaţi cetăţeni, s-ar putea ca în curând să avem ocazia să întâlnim în trafic o limuzină gri metalizat, la volanul căreia va sta ţanţoş o uniformă cu epoleţi. Să nu vă speriaţi, este doar o plăcere a primarului!

Cuvântul care înţeapă

Despre scrisorica lui Ecaterinescu

La mijlocul săptămânii trecute am primit la redacţie un drept la replică din partea economistului Gheorghe Ecaterinescu, pe care îl public alăturat pentru o corectă informare a cititorilor. De la bun început am să fac observaţia că Gheorghe Ecatrinescu a răspuns interpelărilor mele anterioare în calitate de persoană fizică şi nu în aceea de autoritate publică (directorul Direcţiei Economice din Primărie şi membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului Municipal Câmpina), aşa cum era normal, să îşi asume responsabilitatea unor replici la întrebări care ţin exclusiv de administrarea banului public. O astfel de atitudine sfidătoare faţă de cetăţenii care citesc ziarul nostru şi rubrica de faţă lasă loc de multe interpretări. Sincer, nu sunt deloc surprins, pentru că în general oamenii de acest tip se cred buricul pământului şi au impresia că ne pot trata, din funcţiile publice plătite de noi, după bunul lor plac. Dar să revenim.
Vă spuneam în ediţiile precedente că, drept urmare a faptului că nu îmi tace gura şi îi critic pe aceşti eterni necriticaţi aducând în faţa opiniei publice adevărata lor faţă, anumiţi băieţi, bine ancoraţi în gaşca politică de la conducerea oraşului, s-au gândit cum să-mi întoarcă „favorurile”. Printre primele lor demersuri s-a numărat şi cel legat de activitatea societăţii care administrează terenul de minifotbal de la Casa Tineretului, unde şi eu sunt acţionar minoritar. Acolo speră ei să găsească mari nereguli, prin intermediul cărora să îmi închidă gura. Ecaterinescu susţine, însă, în dreptul la replică de care pomeneam, că acest control nu este decât unul obişnuit, programat încă de anul trecut şi că, de fapt, verificarea nu are nicio legătură cu activitatea mea publicistică. Îl informez pe această cale că, din păcate pentru el/ ei, în primărie mai există şi oameni corecţi, care nu îi mai suportă şi care mi-au spus exact ce au pus la cale în ceea ce mă priveşte. Numai că, aşa cum am mai spus, NU AM NIMIC DE ASCUNS în spatele acestei activităţi sportive aproape falimentară pe care, alături de ceilalţi investitori, am realizat-o aproape exclusiv pentru fotbalul la nivel de copii şi juniori din Câmpina şi, bineînţeles, cu dorinţa ca în cei 10 ani de parteneriat cu Primăria să ne scoatem măcar banii investiţi.
Într-o societate normală, oamenii care investesc din buzunarul lor în astfel de activităţi sunt respectaţi şi ajutaţi de autorităţile locale, însă la noi totul se măsoară în funcţie de interesele unei găşti politice servite de tot felul de lachei soioşi.
Ca să închei într-o notă oarecum optimistă comentariile faţă de prima parte a dreptului la replică semnat de Gheorghe Ecatrinescu, am să spun că aştept cu nerăbdare raportul controlului efectuat la firma la care sunt acţionar, raport pe care am să-l public integral în aceeaşi pagină de ziar, alături de lista cu toate firmele care au devorat bani publici, fără licitaţie (prin încredinţări directe, adică la mica înţelegere), ale căror facturi au fost semnate şi de directorul Direcţiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu. Asta aşa, ca să se vadă că pentru mine transparenţa despre care tot vorbesc nu este doar o vorbă în vânt.
Cât priveşte ultima parte a scrisoricii lui Ecaterinescu...

(citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Editorial

POPOR NEPERFORMANT
   
Preşedintele Băsescu are talentul discutabil de a rosti uneori formule incomode prin francheţea lor. Nu e deloc „diplomat”, în sensul pe care-l dăm uneori acestui cuvînt: de a vorbi mult şi elegant, fără a spune nimic, şi evitînd oricum orice aluzie critică, neplăcută. Asta îl face o ţintă uşoară a tuturor criticilor, deşi, de multe ori, toţi recunoaştem în sinea noastră că are dreptate. Aşa este şi cu recenta sa afirmaţie că românii sunt un popor neperformant. Care a stîrnit, fireşte, un val de proteste. Deşi afirmaţia, deloc populistă, a preşedintelui, mi se pare o evidenţă, revolta multora a fost ca şi cum ar fi fost înjuraţi de mamă. Sigur, că s-ar fi cuvenit ceva nuanţări. De pildă, partea a doua a afirmaţiei, conform căreia Statul ar fi în schimb performant este pur şi simplu ridicolă. Exemplele date în fugă de preşedinte sunt însă, din păcate, irefutabile. Neperformarea masei ţine de mai multe lucruri: în primul rînd de mentalitate, în al doilea de educaţie, în al treilea de eficienţa politică. Pentru cine cunoaşte cît de cît istoria modernizării României, de pe la 1800 încoace, ştie că ea s-a făcut 1: de sus în jos, de către o subţire elită politico-intelectuală şi 2: oarecum cu forţa, vezi cazurile Cuza-Kogălniceanu, Carol I, Antonescu etc. Un codicil al acestor două trăsături este observaţia că modernitatea noastră nu s-a încheiat, venirea comunismului a fost ca o sabie care, retezînd capetele, elitele, a retezat însuşi procesul de modernizare organică. Introducînd în schimb o pseudo-modernizare care, în domeniul mental se traducea prin monstruoazitatea „omului nou”, iar în cel economic prin altă monstruozitate: industria metalurgică & prelucrătoare. După 1989 ne-am trezit în situaţia unui om care a fost ani de zile imobilizat la pat şi acum trebuie să reînveţe să meargă. Ştiţi cît de greu se face asta, şi cu atît mai greu cu cît „doctorii” ne-au lipsit în domeniul modernizării sociale, sau, dacă n-au lipsit, nu i-a ascultat nimeni dintre cei de la putere. Aşa ne-am trezit că prăpastia dintre somaţiile prezentului şi modul nostru de gîndire se adînceşte, în loc să scadă. Sigur că, prin contactul cu străinatea sau prin har propriu s-a format şi în aceşti ani o elită pe care n-o invocăm decît la momentele „festive”. Este „clasa pozitivă”, cum zicea Eminescu, clasa întreprinzătorilor şi a tinerilor din marile sau micile firme competitive. Nenorocirea este că această subţire numeric clasă pozitivă nu are absolut nici o putere de decizie politică. Cînd şi-a delegat speranţele unui partid care ar fi trebuit să-i reprezinte, cum ar fi PNL, a văzut dezabuzată cum acesta se îneacă în cloaca politică şi trădează interesele votanţilor pentru conjucturi politice mizerabile. Asta face ca singurii care pot moderniza efectiv România, inclusiv la nivelul mentalităţilor, să nu aibă practic nici o pîrghie instituţională de a decide. Restul României, cum zicea preşedintele, este cea care stă la crîşmă în timp ce „vine valul şi-i ia calul”. Nu este, în nici un caz un popor care trăieşte mental în cel de-al doilea deceniu al veacului XXI. De fapt, tragedia este că nu are nici măcar un timp al său, nu suntem nici măcar păşunişti cum cred unii, pentru că şi despre tradiţii avem o imagine foarte, foarte aproximativă, formată de propaganda comunistă şi de filmele „istorice” ale lui Sergiu Nicolaescu et comp. Este bine că preşedintele are suficientă lucidiate să vadă asta şi suficientă neprevedere electorală să o spună public. Este foarte rău că nu a ştiut să-şi facă un sprijin public din cei puţini care, cum necum, împing ţara înainte, şi a rămas prizonierul aceleiaşi mocirle politicianiste. Ca să-i parafrazez pe Caţavenci (oh, ce revistă a fost!): avem un popor neperformant, ce facem cu el?
Christian CRACIUN

Dan Diaconescu a vizitat Partidul Poporului de la Câmpina


Boss-ul OTV, Dan Diaconescu, a ajuns zilele trecute şi la Câmpina, pentru a trece pragul filialei locale a Partidului Poporului, al cărui preşedinte este. Întâmpinat de o mulţime de oameni, Diaconescu a declarat, între altele, că „un adevărat partid al poporului se construieşte de jos în sus şi nu invers”. În ceea ce priveşte oraşul nostru, Diaconescu s-a arătat foarte sigur că Partidul Poporului din Câmpina va câştiga alegerile locale şi fotoliul de primar. „Ar fi culmea ca românii să voteze din nou ceea ce au votat în ultimii 21 de ani!” - a mai declarat Dan Diaconescu.

Primarul Horia Tiseanu a început campania electorală

Cu un an înaintea termenului legal de începere a campaniei electorale pentru viitoarele alegeri locale din iunie 2012, Horia Tiseanu a decis să înceapă primul campania pentru cucerirea cât mai multor voturi de la electoratul câmpinean. Că doar de aia e  primul demnitar al oraşului, ca să aibă acces primul la tot felul de resurse financiare pentru recâştigarea “dregătoriei” supreme din administraţia locală. Desigur, în “cestiune” se zice că nu sunt implicaţi bani publici, Doamne fereşte; şi mai ales de Curtea de Conturi fereşte. Şi cum, în general, cea mai uşoară metodă de influenţare a opiniilor alegătorilor se face prin campanii de presă, Tiseanu nu a pregetat să-şi “tragă” un ziar (aşa-zis al Primăriei), care să laude realizările executivului local, prezentate mai mult ca izbânzile sale personale. Modelul nu este nou şi probabil a fost preluat de la administraţia brezeană vecină şi prietenă (deci tot portocalie), Primăria Breaza editând un ziar identic de mai mulţi ani. Aşa s-a născut, bănuim noi, în mintea şi fapta edilului-şef al aşezării de la poalele Muscelului, ziarul Info Câmpina, publicaţie gratuită editată de Primăria şi Consiliul Local Câmpina. Adică, să ia aminte cârcotaşii, nu de primarul însuşi. Curios este că despre acest ziar, care a apărut recent în peisajul publicistic local, nu s-a vorbit deloc în şedintele legislativului municipal, deşi Consiliul Local apare pe frontispiciu ca fiind unul dintre editori. Şi ca demersul primarului să îmbrace haina legalităţii, în josul ultimei pagini a ziarului suntem informaţi că, potrivit legii, accesul la informaţii de interes public se realizează şi prin publicaţii proprii ale autorităţilor şi instituţiilor publice. Cam ce informaţii de interes public se livrează alegătorilor mioritici dintre Prahova şi Doftana, nu este greu de ghicit.
Pe prima pagină, un mesaj de Paşte către câmpineni din partea primarului (personal) şi a impersonalului Consiliu Local. Apoi, pe toată pagina a doua, un interviu cu Horia Tiseanu, din care răzbate ca un fir roşu ideea că “cetăţeanul este cel care stabileşte agenda primarului”. Emoţionantă această informaţie, cu o bogată şi înnoitoare încărcătură…
Pe următoarea pagină, aflăm că administraţia Tiseanu a fost criticată fără temei pentru majorarea cu 20% a taxelor şi impozitelor locale din acest an, fiindcă dările respective, spre deosebire de multe localităţi din ţară, nu mai crescuseră de trei ani.
Aplecându-se asupra celorlalte pagini, fără să-l coste nimic – cu excepţia, poate, a timpului alocat lecturii, cititorul mai poate afla din acest ziar despre investiţiile din 2011 ale administraţiei locale, despre faptul că Primăria nu poate suplimenta fondurile alocate pentru reabilitarea termică, despre biletele gratuite distribuite unor pensionari, programul de audienţe al celor din conducerea Primăriei etc. Am putea pune pariu că nicio groapă (dintre cele existente în număr mare în infrastructura stradală a oraşului) nu se va zări în vreo poză din acest ziar cu un tiraj impresionant pentru un orăşel de mărimea Câmpinei, 12.000 de exemplare, ziar pentru a cărui apariţie s-ar aloca lunar, zice-se, cam 60 de milioane de lei vechi.

Sponsorizarea de la Kaufland, sursă pentru noi dotări în spital

Conducerea Spitalului Municipal Câmpina analizează în ce măsură o parte din sponsorizarea de 200.000 de euro făcută de Kaufland către administraţia locală ar putea fi folosită pentru modernizarea şi dotarea unor secţii cu aparatură pentru intervenţii chirugicale laparoscopice, care ar putea scăpa pacienţii de intervenţiile clasice şi de perioadele lungi de internare. Ginecologia, chirugia, urologia şi ortopedia ar putea fi primele patru secţii incluse în acest proiect. Pe lista priorităţilor se mai află, însă, şi secţiile de terapie intensivă şi cardiologie.

Centrul Beike vine cu noi oferte în tratamentele de recuperare

Centrul de recuperare medicală Beike, deschis acum un an în cartierul Slobozia (pe strada Câmpului), vine în întâmpinarea pacienţilor săi cu o nouă ofertă de tratamente de recuperare, o parte dintre acestea urmând a fi gratuite. Chiar în aceste zile se împlinesc 12 luni de când Beike Biotech, una dintre cele mai cunoscute companii medicale din China (specializată, în ultimele decenii, pe cercetarea si tratamentele clinice cu celule stem) a deschis la Câmpina un centru de recuperare medicală, cu servicii la cele mai înalte standarde. Deschiderea în municipiul câmpinean a Centrului Beike a fost posibilă datorită tânărului Răzvan Iordache, primul câmpinean care a urmat un tratament cu implanturi de celule stem în China, într-o clinică Beike. După câţiva ani de tratamente, cu efect benefic, în clinica amintită, Răzvan i-a cucerit şi i-a convins pe diriguitorii companiei Beike Biotech să investească în oraşul său natal. Primăria a încercat, acum un deceniu, o înfrăţire cu un oraş din China, dar fără finalizare, încercările municipalităţii de a aduce investitori chinezi eşuând după câteva schimburi de delegaţii. Ceea ce nu au reuşit edilii Câmpinei a reuşit, cu carisma sa, Răzvan Iordache, investiţia chinezilor de la Beike fiind de o mare importanţă pentru starea de sănătate generală a comunităţii câmpinene. La un an de la înfiinţare, Centrul Beike Câmpina şi-a diversificat mult gama serviciilor medicale oferite în beneficiul pacienţilor săi. În acest sens, urmează să fie adus, în luna iulie 2011, un al doilea medic chinez specialist în acupunctură şi alte procedee ale medicinei chinezeşti tradiţionale. În plus, s-a reuşit încheierea unui contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Prahova, care va întra în vigoare peste două luni şi va avea ca efect gratuitatea unor tratamente pentru pacienţii Beike. Ideea acestui demers a avut ca punct de pornire sondajul realizat printre pacienţii trataţi în Centrul Beike, sondaj din care s-a constatat că aceştia au fost mulţumiţi de serviciile medicale primite, dar după ameliorarea stării lor de sănătate, din cauza problemelor financiare, ei nu au mai putut finaliza tratamentele începute. “Pentru a veni în sprijinul pacienţilor pe care îi avem deja, ca şi a celor ce ne vor călca pragul, se va derula, începând cu luna iunie 2011, un contract pe care l-am încheiat cu CJAS, în urma căruia pacienţii noştri vor beneficia de anumite proceduri medicale de recuperare gratuite, acestea urmând a fi decontate de Casa de Sănătate în baza biletului de trimitere de la medicul de familie. Concret, fiecare pacient va beneficia de 10 şedinte gratuite de tratament, o singură dată la şase luni. Pentru orice informaţie şi programare, doritorii pot suna la 0744/65.07.51 sau la 0344/145.493, dar o fidelă prezentare a Centrului Beike Câmpina şi a serviciilor medicale oferite pot fi găsite pe site-ul www.beike.ro”, ne-a declarat Răzvan Iordache.
Centrul medical Beike a ajuns să fie cunoscut în tot judeţul, dar şi dincolo de hotarele Prahovei (mulţi pacienţi vin din Ploieşti), fiind unic în zonă datorită procedeelor de recuperare practicate aici de medici specialişti chinezi. De fapt, majoritatea tratamentelor sunt împrumutate din medicina chinezească tradiţională. Dintre proceduri, cea mai solicitată este acupunctura - efectuată cu ace de unică folosinţă şi combinată cu efectul radiaţiilor unor lămpi electrice care încălzesc o argilă specială, cu proprietăţi curative, provenită dintr-o antică şi miraculoasă peşteră din China. Acupunctura, descoperită de chinezi cu mii de ani în urmă, poate vindeca sute de afecţiuni, dintre care am enumera: discopatie lombară, spondiloză cervicală, reumatism poliarticular, lombosciatică, gonartroză, coxartroză, hemipareză, pareză facială, osteoporoză, dislipidemie, hernie de disc, depresie, migrenă, sechele de accident vascular cerebral, tetrapareză spastică, scolioză, incontinenţă urinară, sterilitate, impotenţă, gută, nevralgie de trigemeni, obezitate, ulcer varicos, insuficienţă cardiacă, sinuzită, polineuropatie, encefalopatie, maladia lui Parkinson etc.

Bolnavii TBC de la Sinaia – preluaţi de Spitalul Municipal Câmpina

Nu doar zeci de spitale au căzut victime “terminatorului” de la Ministerul Sănătăţii, căci Cseke Attila a decis şi desfiinţarea urgentă a multor cabinete de specialitate. Astfel, Dispensarul TBC din Sinaia a căzut şi el pe altarul “reformei” din unităţile spitaliceşti, reformă promovată cu încăpăţânare de actualii guvernanţi. Şi asta cu toate că Spitalul Orăşenesc Sinaia, de care aparţinea dispensarul amintit, a scăpat “cu viaţă”. Măsura va reforma (că doar de aia colcăie a  reformă sistemul de sănătate al românilor), eforturile şi stresul celor din zona de nord a judeţului atinşi de bacilul lui Koch, în sensul în care aceştia din urmă vor fi nevoiţi, până se va normaliza complet situaţia, să parcurgă zeci de kilometri în plus, până la Dispensarul TBC al Spitalului Municipal Câmpina, unitate care i-a preluat începând cu 15 aprilie 2011. Sute de bolnavi din zona arondată spitalului sinăian îşi vor striga degeaba supărarea din toţi bojocii lor găuriţi de bacilul tuberculozei. Diriguitorii ministerului de resort şi-au pus ochelari de cal şi, ca nişte mustangi sălbatici, trag la vale cu o viteză ameţitoare “caleaşca”  reformei din sistemul de sănătate românesc. “Începând cu 15 aprilie, activitatea Dispensarului TBC Sinaia a fost desfiinţată, ea fiind preluată de către Dispensarul TBC Câmpina. Deja, toate fişele medicale, medicamentaţia şi întreaga bază de date aferentă au fost tranferate la Spitalul Municipal Câmpina. Ca următor obiectiv, avem stabilirea contactelor cu medicii de familie din zona Comarnic-Buşteni, arondată teritorial Spitalului Orăşenesc Sinaia, în vederea stabilirii unei colaborări pentru supravegherea şi tratarea corectă a pacienţilor comuni. Profit de această ocazie pentru a anunţa că Dispensarul TBC Câmpina se află situat pe strada Vasile Alecsandri, aproape de Detaşamentul de Pompieri şi de Ambulanţa Câmpina. Programul de lucru se desfăşoară în două ture, iar telefonul de contact este 0244/371.533”, ne-a declarat medicul Elena Dumitrescu, specialist în pneumoftiziologie şi directorul medical al Spitalului Municipal Câmpina. Doamna doctor ne-a asigurat că situaţia se va normaliza rapid, iar preluarea noilor pacienţi se va face fără sincope, chiar dacă Dispensarul TBC Câmpina îşi va extinde considerabil aria teritorială de competenţă, până mai ieri unitatea având în grijă doar bolnavii din zona Băicoi – Filipeştii de Pădure – Breaza.

Catolicii câmpineni au fost primii care au strigat: “Cristos a înviat!”

Anul acesta, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii a picat în aceeaşi zi atât la catolici, cât şi la ortodocşi. Se întâmplă rar acest lucru, dar în ultimii 20 de ani, din ce în ce mai des, semn (poate) că ecumenismul religios câştigă tot mai mult teren printre creştini. Prima separare radicală a creştinilor a fost în 1054 (prin Marea Schismă), eveniment ce a împărţit creştinismul în două mari ramuri, cea vestică (sau catolică) şi cea estică (sau ortodoxă), deşi tensiunile dintre creştinătatea latină şi cea greacă existau cu mult timp înainte. A urmat, la 1517, despărţirea protestanţilor (germani, la început) de romano-catolici, în urma Reformei lui Martin Luther. Dupa 1700, greco-catolicii din Ardeal s-au despărţit de ortodoxie, intrând sub jurisdicţia Sfântului Scaun de la Vatican, cu toate că slujbele greco-catolicilor seamănă foarte mult cu cele ale ortodocşilor, iar marile sărbători sunt la aceleaşi date ca şi la ortodocşi (Paştele, bunăoară). De cele mai multe ori, Paştele romano-catolic îl devansează, cu o săptămână sau maximum cinci săptămâni, pe cel ortodox, dar anul acesta, adepţii celor mai vechi culte creştine au sărbătorit împreună Învierea Mântuitorului, mort pe lemnul Crucii pentru a răscumpăra păcatele omenirii.
Cu toată această coincidenţă, la Biserica Sf. Anton de Padova, cea mai veche şi mai mare biserică romană-catolică din Câmpina, s-a strigat pentru prima dată “Cristos a înviat!”. Acest lucru a fost posibil, întrucât, de zeci de ani, slujba din Noaptea Învierii începe aici la ora 21.00, deci cu trei ore înainte ca preoţii ortodocşi să le strige enoriaşilor “Veniţi de luaţi lumină!”. Ceremonia din Noaptea Învierii a conţinut, ca în fiecare an, o procesiune în cadrul căreia preotul paroh, însoţit de credincioşi, a înconjurat curtea interioară a bisericii şi statuia lui Isus care tronează în mijlocul acesteia. Predica rostită de “Monsenior” (un preot cu o vârstă venerabilă şi o ţinută maiestuoasă, care slujeşte în biserică de câteva săptămâni, ajutându-l pe vechiul părinte paroh), i-a impresionat pe cei aproape 200 de credincioşi prezenţi.
Enoriaşii parohiei au venit în număr mare, printre aceştia aflându-se şi mai mulţi creştini ortodocşi, care puteau fi “ghiciţi” după felul în care îşi făceau semnul Crucii, în sens invers faţă de catolici.
La slujba din Noaptea Învierii şi la cea din prima zi de Paşti au participat persoane publice importante din viaţa comunităţii câmpinene (oameni de afaceri cu renume, reprezentanţi ai parlamentului judeţean, dar şi ai celui de la Bucureşti, notari etc), împreună cu familiile lor. Dintre cele mai sonore nume am putea aminti doar câteva: Cord, Anghel, Anastasescu, Bara, Muşat. O parte dintre aceste personalităţi au legături cu catolicismul prin soţiile lor, botezate în credinţa Bisericii de la Roma.

Restricţie pentru maşinile grele pe drumul spre Telega

Drumul Judeţean 100E, care face legătura între Câmpina şi Telega, este din nou pus în pericol de pârâul Sărata. Zidul de protecţie al şoselei este gata să se prăbuşească la următoarele ploi mai puternice, iar primarul comunei, Gheorghe Ilie, a cerut Direcţiei Judeţene de Drumuri să se ia măsuri în sensul limitării circulaţiei maşinilor de tonaj greu până la remedierea situaţiei. Lucrările de reabilitare a zonei respective necesită investiţii de aproximativ 2,8 milioane lei.

La Băneşti, pe terenul de fotbal, se va construi o biserică

Pe terenul de fotbal din Băneşti, situat în apropierea cimitirului din localitate, se va pune în curând piatra de temelie a unei noi biserici. În acest sens, consiliul local din localitate va aproba în următoarea şedinţă un schimb de terenuri între administraţia locală şi parohia din comună, în urma căruia biserica va prelua actualul teren de fotbal şi va ceda un alt teren, cu aproximativ aceeaşi suprafaţă, lângă DN1, în apropiere de fostul restaurant Recola. Echipa de fotbal CS Băneşti va avea astfel un nou teren de joc despre care conducerea clubului spune că ar putea fi unul artificial, în măsura în care va primi sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Băneşti pentru finanţare.

S-a mutat staţia de microbuze pentru Ploieşti

Microbuzele care au drept destinaţie Ploieştiul nu mai au voie să oprească în staţia de vis-a-visa de Casa Tineretului. Printr-o nouă hotărâre a Consiliului Local Câmpina, toate mijloacele de transport în comun au la dispoziţie o nouă staţie, care se află în imediata apropiere a biserica Sf. Parascheva, fosta biserică de lemn. Vechea staţie va fi folosită doar de mijloace de transport în comun care deservesc traseele interne.

Lecturi publice

Gherasim Rusu Togan: „Troiţa”

Folclorul (ef.engl. folk, popor şi lore, ştiinţă), un subiect vast, cu implicaţii majore în lumea literaţilor, cuprins în programul Lecturilor Publice şi cu referiri directe asupra valorilor care alcătuiesc civilizaţia şi cultura poporului nostru (literatură, muzică, dans, teatru popular, joc, obiceiuri, tradiţii etc.), a constituit o nouă şi interesantă temă de dezbatere.
Acest domeniu, atât de complex, este reprezentat pe plan local şi naţional de către cunoscutul scriitor Gherasim Rusu Togan, distins de către APLER, în toamna anului trecut cu Premiul „Dan Al. Condeescu” pentru critică literară, pentru cartea „Dimensiuni ale imaginarului popular. Dezordini, temeri, închipuiri” şi nominalizat în dicţionarele de specialitate.

„Cu toate că la începutul anului 2011 - şi-a conturat speech-ul moderatorul Florin Dochia - ne propusesem ca activităţile Cercului Literar «Geo Bogza» să se desfăşoare lunar, am ajuns să le ţinem... săptămânal”. (Aplauze) În această atmosferă, joi, 21 aprilie, în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură s-a desfăşurat o nouă ediţie a Lecturilor Publice în cadrul cărora etnofolcloristul Gherasim Rusu Togan a prezentat un fragment din romanul său, „Troiţa”.
Trista poveste magico-ritualică, la care autorul a lucrat peste 15 ani, este guvernată de o troiţă sfântă transmisă din generaţie în generaţie. Cu accentul cald ardelenesc, G. Rusu a captat atenţia asistenţei cu superba poveste: „Sus, în Dealul Bărcului, înecată în buruieni şi tufari de răchită, troiţa îşi arată faţa în toată măreţia ei, doar toamna şi iarna. Atunci, frunzarul se topeşte de bruma şi gerul ce-i îngheaţă până şi apa sorbită de lemnul îmbătrânit şi pe alocuri devenit ca o iască spongioasă şi respingătoare”.
Adevărat cercetător, autorul se apleacă cu migală asupra descifrării unor enigmatice inscripţii în măduva lemnului - „Noi avem (încre)... dere în Du... (mnezeu) ş(i) din ros... (tul) dat ne-...(am) făcut crez” - şi constată, cu durere, „o crestătură aspră de secure” la rădăcina troiţei (amintind, probabil, celebra operă a lui Brâncuşi, „Primul strigăt”). „Şi astăzi, încă - spune etnologul -, icoana Maicii Domnului mai păstrează blestemul încrustat de un călugăr în trupul troiţei - «Când te-ai duce/ şi-o străluce/ Să-ţi faci dragul meu o cruce./ De-o fi lumea mai curată/ fi-le fapta blestemată/ Sufletu-n rele-necat/ că om bun a împuşcat/ Domnul în puterea lui/ Să-i dea prăpăditului! Ajută, Doamne!» Iar de atunci, în noaptea Sfintei Marii, icoana lăcrimează”.
Fin observator al fenomenului magico-ritualic, Gherasim Rusu Togan rosteşte o rugă păgână şi mişcătoare - „Vântule, opreşte-te, tu, izvor, porneşte-te, gligoreni, opriţi-vă, turme, răspândiţi-vă. Iarbă, leagănă-te-n soare, fugiţi relelor izvoare, rămâneţi bune izvoare!”
Cenacliştii, impresionaţi de calitatea „romanului”, au pus o serie de întrebări autorului, iar acesta le-a satisfăcut curiozitatea cu numeroase şi admirabile povestiri complementare.
Apreciind acurateţea lecturii, oportunitatea tematicii şi a momentului desfăşurării, poetul Florin Dochia a precizat că „Troiţa” a fost publicată, serial, în Revista Nouă (nr. 6, 7-8/ 2010 şi nr. 1/ 2011) şi a comunicat calendarul activităţilor următoare.
Marele merit al scriitorului Gherasim Rusu Togan a constat în studierea creaţiei folclorice în raport cu mediile sociale care l-au creat, depăşind simpla culegere a creaţiei literare populare, cu abordarea modernă, bazată pe autenticitatea, originea şi sistematizarea folclorului.
Theodor MARINESCU

De ce merg la cercul de lecturi publice
Scrisoare deschisă amatorilor de literatură
Dacă e joi, paşii sau maşina mă îndreaptă spre Casa de Cultură „Geo Bogza” sau Teatrul - cum îi spunem noi -, unde poa’ să ningă, poa’ să plouă, la 5 1/2 trecute fix avem întâlnire cu „lecturi publice”.
Sunt două ore în care poţi auzi poezie „tânără”, proză scurtă de bună calitate, catrene pline de fineţe şi umor - marca Saşa. Sunt două ore în care uiţi de criză, de preşedintele Băsescu, de guvernul Boc sau de taxele locale crescute cu 20%. Sunt două ore în care auzi producţii literare de bună calitate, în care pot să polemizez fără scrâşnete din dinţi, să duelez cu eleganţă, fără încruntare, să spun ce-mi place sau nu şi în general să mă simt bine între prieteni, iar după două ore să plec poate un om mai bun, dar în mod sigur mai bogat intelectual.
A fost frig, acum e cald; a fost ziua scurtă, acum e mai lungă; am fost puţini, acum suntem din ce în ce mai mulţi; se va acorda şi pianul pentru Serghie Bucur pentru ca după-amiazile să fie şi mai plăcute.
Deci - eternul deci - veniţi şi nu veţi regreta, veniţi o dată şi veţi reveni, sunt sigur.
Noi, eu, vă aşteptăm. Joi, ora 17.30, „trecute fix”!
Un neofit în d’ale literaturii, Alex. Blanck

CSM este pregătit pentru calificarea în faza superioară a Cupei României

După o pauză binemeritată în campionat, vă reamintim că CSM Câmpina a câştigat cu 3-0 la masa verde meciul cu formaţia CS Băneşti II, care s-a retras, elevii lui Robert Opaţchi revin azi pe gazon pentru o nouă bătălie în Cupa României, care va începe la ora 17.00, pe stadionul Poiana, împotriva celor de la AFC Brebu, o echipă destul de incomodă, care şi-a propus calificarea în faza superioară a competiţiei. Foarte motivaţi, CSM-iştii s-au antrenat cu simţ de răspundere în această perioadă şi sunt pregătiţi să le ofere o nouă victorie suporterilor. Încrezător în succesul echipei sale, Robert Opaţchi ne-a declarat: „Băieţii sunt pregătiţi pentru un meci bun. Chiar dacă ne lipsesc câţiva titulari, eu cred că avem un lot valoros, care se va mobiliza pentru victorie. Sper ca la sfârşitul meciului să ne bucurăm din nou, împreună cu suporterii, care sunt convins că vor umple tribuna şi ne vor susţine ca şi până acum”.

CSM Câmpina a depus memoriu la FRF pentru Burloiu

Conducerea CSM Câmpina a depus memoriu la Federaţia Română de Fotbal împotriva celor de la Spicul Mopan, a doua echipă a formaţiei Victoria Brăneşti, unde a fost transferat mijlocaşul Radu Burloiu. În memoriu, CSM Câmpina arată că Victoria Brăneşti nu a achitat, conform contractului de transfer, nici până la această dată, suma de 300 milioane lei vechi. Prima măsură a FRF a fost neprogramarea celor de la Spicul Mopan în meciul pe care îl aveau de disputat cu Rapid II Bucureşti, în liga a III-a naţională.

Ciprian Marianov a participat la ultima etapă a Campionatului European de Motocros


Ciprian Marianov
Foto: Mihai Bonciu

Chiar dacă traseul de motocros din Câmpina a dispărut ca „măgarul în ceaţă”, sportul cu motor pe două roţi încă nu a murit în sufletul celor pasionaţi. Săptămâna trecută, la Zărneşti, a avut loc a doua etapă a Campionatului European de Motocros clasa EMX Open, la care a participat şi MC Britmar Câmpina, cu sportivul Ciprian Marianov, care a concurat pe o motocicletă Suzuki şi a reuşit o prestaţie onorabilă, clasându-se pe locul 25 din 32 de participanţi. La starul întrecerii s-au aflat sportivi din Italia, Spania, Belgia, Olanda, Bulgaria. Pe primele trei locuri s-au clasat sportivii din Belarus, Cehia şi Ucraina.
Preşedintele MC Britmar Câmpina, Duşan Marianov, ne-a declarat, între altele, că prezenţa echipei câmpinene la acest concurs european a fost posibilă numai cu sprijinul societăţilor Confind şi Royal N, prin ajutorul financiar acordat de dl. Ioan Simion şi transportul asigurat de Sergiu şi Antonela Negoiasă, cărora le mulţumeşte pe această cale pentru sprijinul acordat motocrosului local, într-o vreme în care toată lumea pare să fi uitat de acest sport.

19 aprilie 2011

Unitatea de Jandarmi se desfiinţează încet, dar sigur. Şi pe şest...

Săptămâna trecută a fost tristeţe mare printre angajaţii Unităţii de Jandarmi din Câmpina, unul dintre simbolurile localităţii, dar şi un simbol al Revoluţiei din 1989. O hârtie sosită de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, la o săptămână şi puţin de la aniversarea unităţii şi a Zilei Jandarmeriei, a bulversat complet instituţia. În documentul respectiv se precizează că începând cu data de 15 aprilie se restrânge activitatea de aici, unde mai rămân doar 3 ofiţeri şi 7 subofiţeri, care vor avea ca principală sarcină să realizeze inventarul pe baza căruia se va face predarea-primirea spaţiilor către Inspectoratul Judeţean de Jandarmi. Mai există o singură speranţă, aceea de a se păstra la Câmpina o singură catedră, iar aici să mai lucreze 10-15 persoane. Chiar dacă oficial nimeni nu declară nimic, mai mulţi angajaţi ai unităţii ne-au confirmat că vor fi puşi la dispoziţia Inspectoratului Judeţean şi, probabil, repartizaţi la alte unităţi.

Unitatea de Jandarmi din Câmpina, sub diversele sale denumiri de-a lungul timpului, a fost înfiinţată pe 31 martie 1956, iar cel mai important moment din istoria ei a fost în decembrie 1989. Atunci, mai multe cadre şi militari şi termen de la această unitate s-au aflat la Bucureşti, iar în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989, în faţa Aeroportului Otopeni, 37 dintre ei au fost ucişi, într-unul dintre cele mai sângeroase şi mai greu de înţeles momente ale Revoluţiei române din 1989.

Cuvântul care înţeapă

Panglici şi panglicari

Mă aşteptam ca în săptămâna premergătoare sărbătorii Floriilor să avem parte de ceva mai multă decenţă din partea politrucilor, în general şi a celor aflaţi la putere în administraţia locală, în special. Lipitorile puse pe căpătuială şi-au dat din nou în petec şi, în calitatea lor de sugative ale banului public, au pus la cale două evenimente în urma cărora să dea bine în faţa electoratului (zic ei!) şi, bineînţeles, să mai umple puţin buzunarele firmelor politice (într-unul din cazuri) şi să închidă gura unor ziarişti (în cel de-al doilea).
Fac o scurtă paranteză înainte de a intra în detalii. Trebuie să ştiţi că lipitorile bugetare dispun de o celulă de lucru şi propagandă bine organizată, al cărei unic scop este acela de a menţine gaşca politică la putere, acolo unde banul public este din belşug, iar ei nu trebuie decât să întindă mâna şi să-l culeagă sub diverse forme.
Nu insist acum asupra încrengăturii create de cumetria politică din administraţia locală şi nici asupra formelor absolut calificate prin care banul public ajunge în buzunarul unor politruci care ne-au jurat credinţă şi respect.
Dar să revenim la cele două evenimente care, în mod evident (cel puţin aşa cred eu), ne arată cât de penibili sunt aceşti „lăutari” politici, care de 20 de ani asfaltează încontinuu aceleaşi străzi, cu aceleaşi firme, dar de fiecare dată cu bani tot mai mulţi.
Am să încep cu o concluzie: ăştia sunt în stare să taie panglici şi după ce au astupat o gură de canal, doar ca să bifeze evenimentul în lista „marilor realizări”. Ce creier de găină în călduri trebuie să ai ca să tai o panglică peste cadavrul unui spital desfiinţat (mă refer la cel de Boli Infecţioase), pentru mutarea unei secţii de recuperare de la alt spital desfiinţat (şi aici mă refer la cel de la Poiana Câmpina), după ce ai cheltuit 5,5 miliarde lei vechi fără licitaţie (adică prin încredinţare directă) pentru câteva zugrăveli (reamenajări), împărţite cu dedicaţie la anumite firme de partid?! Nesimţirea şi festivismul proletar de care au dat dovadă aceşti indivizi nu reprezintă decât măsura indiferenţei faţă de cetăţeanul contribuabil, plătitor de taxe şi impozite majorate cu 20%.
Săptămâna trecută îl întrebam public pe Gheorghe Ecaterinescu, şeful Direcţiei Economice şi membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului Municipal, dacă s-a ţinut sau nu licitaţie pentru lucrările de reparaţii arătate mai sus. Bineînţeles că nu am primit răspuns, însă între timp am aflat, parţial, adevărul, de la doctorul Alexandru Matei, managerul Spitalului Municipal (mă întreb ce caută în gaşca asta?!), care a recunoscut că lucrările s-au acordat prin încredinţare directă (adică la mica înţelegere) mai multor firme, care şi-au împărţit banii proveniţi din bugetul local (3 miliarde) şi de la Casa Judeţeană de Sănătate (2,5 miliarde).
Cineva ar putea spune că aceste lucrări trebuiau făcute. De acord, cu toate că nu aş fi atât de sigur. Însă nu cred că pentru câteva reparaţii la acoperiş şi câteva spoieli era nevoie de o asemenea sumă. Despre firmele care au executat lucrările se păstrează o tăcere suspectă, pentru că sunt deţinute de oameni politici ori de slugile lor. Eu le ştiu. Îl invit însă, din nou, pe Gheorghe Ecaterinescu să ne spună măcar numele acestora, dacă despre licitaţie nu a vrut să vorbească. Până săptămâna viitoare vă mai spun doar că deputatul PDL Florin Anghel, prezent şi el printre tăietorii de paglică, se purta ca un adevărat dirigite de şantier, care vroia să se asigure că zugrăvelile au fost executate corect. Asta spun unii cârcotaşi. Ce lume rea!
(citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Editorial

DESPRE JAVRE

Nu, nu este vorba despre ceea ce credeţi dumneavoastră, ci despre javre la propriu, cîinii vagabonzi care terorizează oraşele şi comunele ţării. S-a relansat de ceva vreme o confruntare „turbată” între adepţii eutanasiei şi cei ai castrării. Ca om care de cînd mă ştiu am în curte numai prăsilă canină de maidanezi, am observat cîteva ciudate excese şi omisiuni în această dezbatere. Adepţii castrării se feresc ca de mama focului să numească nexul problemei: nici un cîine n-ar trebui să fie pe stradă. Gîndirea lor se învîrte în jurul unor mituri anti-umaniste postmoderne de tip Animal Planet, după care orice lighioană este mai importantă decît omul. Chestiunea că vor fi „selectaţi” numai cîinii violenţi care vor fi duşi în adăposturi este o gogoriţă, fiind evident imposibil de pus în practică. Apoi, javrele sunt periculoase nu numai prin violenţă, ci şi prin bolile pe care le poartă, prin mizeria pe care o fac şamd. V-aţi uitat vreodată în curtea unei şcoli în timpul pauzei? La haitele de cîini care-i însoţesc pe copiii care vin de la chioşc cerşind o bucată din pateul cumpărat? În care şcoală din Europa mai găsim aşa ceva? N-am auzit de nici un inspectorat, de nici un comitet de părinţi care să propună o acţiune de tip: curtea şcolii fără cîini. Despre aşa ceva aş vrea să-i aud pe reprezentanţii ONG-urilor cu patru lăbuţe. De fapt, ca şi în chestiunea ţiganilor, (scuze de asociere) ONG-urile astea sunt în general parte a problemei şi nu rezolvarea ei. Ele nu au nici un interes să rezolve chestiunea, pentru că fîntîna de bani s-ar opri. Simplu. Cîtă vreme cîinii vor fi fiind aşa zicînd sterilizaţi, spaţiul public va fi mereu periculos pentru toţi cetăţenii. Există vreo soluţie? Fireşte, una simplă, care se aplică în destule ţări. Unu: obligarea oricărui cetăţean de a-şi castra animalele pe care nu le ţine pentru reproducere, cîini dar şi pisici, şi astea sunt o problemă. Se poate face iniţial chiar pe cheltuiala primăriei, oricum ar costa mai ieftin decît nu ştiu cîte adăposturi. Doi: în felul ăsta se poate ţine  o evidenţă foarte strictă a deţinătorilor de animale şi se pot da amenzi enorme pentru cei care lasă puii în stradă. În felul ăsta, într-un an, doi am scăpa de acest flagel care sunt javrele urbane. „Mila umanitaristă” faţă de animale reprezintă doar o distorsiune a adevăratului sentiment umanist, pentru că degeaba ne ferim copiii de tot felul de boli, dar îi lăsăm să mănînce alături de cîini bolnavi de jigodie. Nu vorbesc de cazurile extreme, de mulţimea de oameni muşcaţi, statisticile sunt îngrozitoare. Cînd am auzit pe un foarte gureş reprezentant de ONG vorbind plin de admiraţie despre cîinii care păzesc parcările, m-am îngrozit. În care ţară europeană aţi văzut dumneavostră cîini prăsiţi pe lîngă toate parcările, vulcanizările, pub-urile şamd? Ar fi, după părerea mea, o urgenţă să ne propunem un scop simplu ca societate civilă: nici un animal fără stăpîn în spaţiul public!  Ar trebui apoi controlaţi foarte strict acei aşa-zişi iubitori de animale care „adoptă” aniamlele din adăposturi, pentru a le da apoi drumul pe stradă. Chestia asta ar trebui foarte aspru sancţionată penal ca ameninţare la siguranţa publică. Se fac în ultimii ani campanii foarte bine venite pentru sănătatea mersului pe bicicletă. Aţi văzut vreodată haita repezindu-se la picioarele unui biciclist? Aş vrea o dezbatere publică între cele două categorii de cetăţeni. Aş vrea o prezenţă în media mult mai insistentă a doctorilor care fac tratamentele antirabice, cel puţin la fel de intensă precum a armatei de „nutriţionişti” care ne infectează creierele pe motiv că ne vindecă stomacul. Poate că în felul ăsta ar deveni mai puţin vocali cei care ne tot cer să suportăm javrele în spaţiul urban. Toate javrele.

Secţia de Recuperare de la Poiana s-a mutat în imobilul fostei Secţii de Boli Infecţioase

După ce în luna mai a anului trecut, Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Municipal a fost desfiinţată, întreaga activitate mutându-se la Ploieşti, spaţiul de pe Strada Vasile Alecsandri a intrat în atenţia conducerii Spitalului Municipal pentru mutarea Secţiei Exterioare de la Poiana Câmpina, care are profil de recuperare medicală şi balneologie. De câteva luni bune au fost demarate ample lucrări de modernizare a spaţiului existent, iar joi, 14 aprilie, a avut loc inaugurarea. Evenimentul a avut loc în prezenţa primarului Horia Tiseanu, a deputatului Florin Anghel şi a directorului Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică, Cristian Vintilescu. Managerul Spitalului Municipal, dr. Alexandru Matei a tăiat, alături de primarul Tiseanu, panglica inaugurală şi a fost ghid oaspeţilor într-o vizită prin noile spaţii.
Secţia de Recuperare Medicală şi Balneologie îşi păstrează numărul de 35 de paturi pe care le avea şi la Poiana Câmpina, dar spaţiile pentru proceduri, gimnastică şi masaj sunt ceva mai mici. Reabilitarea spaţiilor a costat aproximativ 550.000 lei, din care 300.000 lei provin din sumele alocate de la bugetul local pentru Spitalul Municipal, iar diferenţa a fost acoperită de spital din contractul cu Casa de Asigurări.

Înghesuială mare la Bursa generală a locurilor de muncă

O aglomeraţie fără precedent a caracterizat Bursa locurilor de muncă organizată de ALOFM Câmpina, care a avut loc vineri, la Casa de Cultură. Din cei peste 70 de agenţi economici contactaţi de organizatori, 40 dintre aceştia s-au prezentat la bursă şi au oferit 256 de locuri de muncă. Au fost destul de puţine joburi destinate persoanelor cu studii superiore, în cele mai multe cazuri cerându-se calificare medie sau chiar forţă de muncă necalificată.
Din cei peste 500 de oameni aflaţi în căutarea unui loc de muncă, prezenţi la bursă, 7 au reuşit să se angajeze pe loc, iar peste 220 de CV-uri au fost reţinute de angajatori în vederea unor interviuri ulterioare.

Câmpinenii, mai ales cei mai mici, au participat la Ziua Curăţeniei

Primăria Câmpina a organizat, sâmbătă, o nouă acţiune de curăţenie. Sub genericul „Ziua curăţeniei”, câmpinenii mici şi mari au fost invitaţi la o acţiune de voluntariat, lângă bloc, lângă casă sau lângă o instituţie. La fel ca la majoritatea acţiunilor de acest gen, răspunsul cel mai bun a venit din partea celor mici, care au încercat să dea o mână de ajutor la curăţarea spaţiilor verzi, în special din preajma instituţiilor de învăţământ – şcoli şi grădiniţe. Nici reprezentanţii Primăriei nu s-au lăsat mai prejos şi i-au premiat pe copii cu dulciuri şi diplome, în încercarea de a-i determina să fie mai responsabili cu mediul înconjurător şi să conştientizeze importanţa curăţeniei în urbea în care locuiesc.

Clinica Beike a reuşit să încheie contract cu Casa de Asigurări

Clinica Beike a reuşit, zilele trecute, să încheie un contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, contract care va intra în vigoare de la 1 iunie. Răzvan Iordache, cel care a făcut posibilă deschiderea acestei clinici în Câmpina, era foarte bucuros de această reuşită şi ne-a declarat: „Este un pas foarte important pentru noi semnarea acestui contract cu Casa de Asigurări. În primul rând pentru pacienţi, care nu vor mai fi nevoiţi să plătească, pentru că vor avea, probabil, zece şedinţe gratuite, a căror contravaloare va fi decontată prin acest contract. În aceste zile lucrăm la realizarea unor pachete, astfel încât la preţuri modice să putem oferi pacienţilor un pachet mai vast de proceduri de recuperare. De asemenea, am început demersurile pentru ca, de la 1 iunie, data intrării în vigoare a contractului cu Casa de Asigurări, să aducem la clinica noastră un al doilea medic chinez, specialist în proceduri tradiţionale de recuperare”.

Luna viitoare, Primăria Câmpina va obţine certificarea ISO

Proiectul „Servicii de calitate pentru locuitorii municipiului Câmpina”, prin care Primăria va obţine certificările de calitate ISO, se apropie de final. Acest proiect are ca scopuri principale îmbunătăţirea calităţii şi creşterea eficienţei serviciilor oferite cetăţenilor de administraţia publică locală. De altfel, 40 de angajaţi ai Primăriei au fost la Braşov, unde au urmat cursuri de instruire în managementul calităţii, dezvoltare durabilă şi responsabilităţi sociale, astfel încât să răspundă mai eficient şi mai corect la cerinţele populaţiei. Valoarea proiectului este de 277.819,76 lei, cea mai mare parte a banilor provenind din Fondul Social European, iar contribuţia de la bugetul local fiind de numai 5.556,39 lei.

Căminul Energetic va fi preluat integral de administraţia locală

Fostele cămine de nefamilişti, construite înainte de 1989 pe lângă aproape fiecare mare întreprindere din Câmpina, au creat destule probleme administraţiei locale, ultimul exemplu concludent în acest sens fiind cel al Căminului IRUE, de pe Strada Bobâlna. De atunci, însă, administraţia locală a mai preluat – doar parţial – un fost cămin. Este vorba de cel situat pe Strada Erou Lt. Col. Oprescu Adrian, foarte aproape de DN1.

Căminul cu doi proprietariÎn prezent, imobilul are doi proprietari. Etajele doi şi trei au fost preluate de Primărie şi toate camerele sunt ocupate de chiriaşi. Parterul şi primul etaj aparţin Grupului Şcolar Energetic. Mai exact, Ministerului Educaţiei, care le administrează prin Inspectoratul Şcolar Judeţean. Ei bine, Grupul Şcolar Energetic nu are posibilitatea – nici fizică, nici umană, nici materială – de a se ocupa de administrarea celor două etaje ale acestui cămin.

O mizerie cruntă şi efectele eiÎn cele două etaje care aparţin Grupului Şcolar Energetic nu locuieşte nimeni, toate camerele fiind goale şi din ce în ce mai degradate. Holurile sunt şi mai jalnice, pline de igrasie şi mucegai. Această situaţie îi afectează pe locatarii de la etajele superioare. Aceştia se plâng de mizerie, degradare, de canalizarea care refulează, de vagabonzii care şi-au găsit loc prin camerele nelocuite.

Demersuri pentru preluarea integrală a căminului”Problema este bine cunoscută de noi. Oamenii care locuiesc la Căminul Energetic au dreptate. Din păcate, deocamdată, noi nu-i putem ajuta. Primăria nu poate interveni la primele două etaje pentru că nu sunt ale noastre, fiind în administrarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova. Sperăm ca lucrurile să se schimbe. Am discutat cu conducerea Grupului Şcolar Energetic şi am început demersurile legale pentru preluarea de către administraţia locală a întregului cămin”, ne-a declarat Otilia Buda, responsabil al Compartimentului de îndrumare asociaţii de locatari din cadrul Primăriei Câmpina.
Acum, Inspectoratul Şcolar trebuie să facă demersurile mai departe, la Ministerul Educaţiei. În mod normal, n-ar exista motive pentru care ministerul să se opună preluării întregului cămin de către municipalitatea câmpineană. Dacă mai e ceva normal la ministerul condus de Funeriu… Până când căminul nu va fi trecut integral în administrarea Primăriei, nu se va putea interveni la reabilitarea parterului şi primului etaj, iar problema locatarilor de la celelalte două etaje ale căminului rămâne nerezolvată.

Un câmpinean, printre suspecţii care au spart baza de date Western Union şi au adus un prejudiciu de 100.000 euro

În a doua parte a săptămânii trecute, procurorii DIICOT Ploieşti au descins şi la Câmpina, în cadrul unei acţiuni mai ample care a vizat destrămarea unei reţele suspectate că ar fi realizat tranzacţii informatice frauduloase şi ar fi sparta baza de date a Western Union, creând un prejudiciu de peste 100.000 euro. Câmpina, Bucureşti şi Târgovişte sunt localităţile de domiciliu celor 16 suspecţi. Aceştia au vârste cuprinse între 20 şi 55 de ani, iar procurorii au stabilit că nucleul grupului infracţional cercetat în acest caz, având cunoştinţe informatice foarte bune, a spart baza de date a firmei de transfer de bani Western Union şi a făcut online tranzacţii reale, efectuând plăţi ilegale către mai multe persoane.
În urma percheziţiilor de la domiciliile suspecţilor din Bucureşti, Târgovişte şi Câmpina, poliţiştii au ridicat mai multe sisteme informatice, documente de transfer monetar rapid şi 4.000 de euro. Membrii grupării sunt suspectaţi că au accesat sistemele informatice ale companiei de transfer rapid din Spania, transferând în mod fraudulos valută. Banii erau ridicaţi din România, Bulgaria şi Moldova, de la agenţii ale companiei şi de alţi membri ai grupului. Ulterior, în urma datelor preliminare, s-a decis şi arestarea a 5 dintre cei 16 suspecţi, care vor fi trimişi în cel mai scurt timp în faţa instanţei. Deocamdată, identitatea suspecţilor nu a fost dezvăluită de poliţişti, pentru că aceştia continuă cercetările.

Aleşii câmpineni au ratat o deplasare la Barcelona

Prima invitaţie care a venit în anul 2011 pentru o deplasare a aleşilor câmpineni nu poate fi onorată de aceştia. Este vorba de o invitaţie la un curs intitulat „Dezvoltare prin fonduri europene”, care are loc la Barcelona, în capitala Cataluniei, în perioada 24-26 mai.
Aleşii locali s-au văzut în imposibilitatea de a onora această invitaţie, având în vedere că numai costul pentru achitarea taxei de participare la acest curs este de 1.800 euro pentru fiecare participant. Celelalte cheltuieli rămân în sarcina fiecărei administraţii locale, astfel încât – după o discuţie preliminară – s-a ajuns la decizia de a declina invitaţia la Barcelona, chiar dacă ar fi fost o destinaţie în premieră pentru aleşii locali, cel puţin pentru ultimele patru mandate.

Şi câmpinenii au talent

La prima vedere sunt doi copii. La o privire mai atentă sunt doi copii foarte talentaţi, care au reuşit să cucerească publicul şi arbitri la numeroasele competiţii de dans  sportiv.  Se numesc Miruna Anghelescu şi Eduard Lungu şi sunt din Campina.
Ea are 12 ani, el are 14 ani şi împart o pasiune comună: dansul sportiv. Şi mai împart multe podiumuri şi medalii cucerite la competiţiile de profil din România şi Bulgaria. Dar, în ciuda medaliilor şi diplomelor, numele lor nu sunt cunoscute nici cât al vreunui fotbalist de liga a doua. Aceşti copii au reprezentat cu brio Câmpina la zeci de competiţii.
Miruna  şi Eduard au început să dezlege tainele dansului sportiv în urmă cu cinci ani. Parteneri pe ringul de dans sunt de un an şi jumătate. Au învăţat să se bazeze unul pe celălalt, să se ajute la greu şi să intuiască momentul următoarei mişcări. Dar toate acestea nu s-au întâmplat peste noapte, ci după multe-multe ore de antrenamente. Se antrenează zilnic trei ore, iar înaintea vreunei competiţii importante, pregătirile se înteţesc.
Cei patru părinţi sunt în mare măsură responsabili de pregătirea copiilor. Miruna  şi Eduard sunt acum în clasa B ca nivel de performanţă în  dansul sportiv, iar asta înseamnă că antrenamentele făcute cu antrenorii de la Câmpina şi Ploieşti sunt insuficiente. În consecinţă, pentru coregrafiile şi tehnica dansurilor sunt necesare seminarii şi cantonamente cu antrenori de nivel internaţional.  Totul este filmat, iar la întoarcerea acasă începe partea a doua a pregătirii, cu multe exerciţii, până când dansul este perfect.
La Câmpina, cei doi se antrenează la Casa Tineretului, graţie amabilităţii de care conducerea instituţiei  a dat dovadă.  Performanţele celor doi copii se răsplătesc cu premii şi se plătesc cu bani de către părinţi. La nivelul la care au ajuns,  Miruna  şi Eduard au nevoie de mulţi bani.  Costumaţiile, care trebuie sa respecte regulamentul, costă foarte mult, la fel încălţămintea. Deplasările în ţară, cazarea, înscrierea la concursuri, biletele de intrare în sală înseamnă bani. Şi nu puţini.
Cea mai mare bucurie le-a adus-o lui Eduard şi Mirunei locul I la Campionatul Naţional de Clase, la Cluj, în urmă cu doi ani şi locul al III-lea la Campionatul Naţional de Clase, anul trecut la Iaşi. La prima participare la un concurs internaţioanal, în Albena (Bulgaria), s-au numărat printre finalişti, ocupând locul al IV-lea la Open Basic  Standard, categoria de vârstă 12-15 ani.
Deocamdată, şi pentru Miruna  şi pentru Eduard, şcoala este pe primul plan. Miruna este elevă în clasa a V-a la Colegiul Nicolae Grigorescu, iar Eduard în clasa a VII-a la Şcoala Ion Câmpineanu . Ambii învaţăa foarte bine, sunt olimpici la matematică şi fizică. Eduard este primul în clasă la învăţătură şi al doilea pe şcoală, iar Miruna se număra printre fruntaşi.
Dacă notele de la şcoală, cupele şi medaliile câştigate, munca asiduă de pe ringul de dans ar putea fi transformate în bani, atunci cei doi copii ar fi unii dintre cei mai bogaţi oameni de pe pământ. Din păcate, însă, nu este aşa. Ei au nevoie de ajutor.
Eforturile părinţilor  au nevoie de susţinere. Iubitorii dansului sportiv, şi nu numai, care vor să îi ajute, îi pot contacta pe părinţi la numerele de telefon: 0729-766.272, 0720-727.827.

Cu gândul la cupă...

CSM Câmpina – Prahova Nedelea 3-0 (1-0)
După victoria muncită din Cupa României, obţinută la loviturile de departajare în faţa concitadinei Unirea, şi după victoria din cea mai lungă deplasare a campionatului, etapa precedentă, la Ologeni, echipierii CSM-ului au întâlnit pe teren propriu ocupanta locului 4, Prahova Nedelea.

Foarte motivaţi, câmpinenii au deschis scorul încă din minutul 4, prin Dârstaru, cu un şut de senzaţie de la 25 metri. Peste alte patru minute, Vintilă trimite mingea în stâlpul din dreapta porţii adverse şi toată lumea se aştepta la un festival de goluri din partea elevilor lui Robert Opatchi. N-avea să fie deloc aşa... În ciuda posesiei prelungite, cu o circulaţie foarte bună a mingiei, Budileanu & Co nu au mai reuşit să înscrie, iar odată cu trecerea timpului, oaspeţii au îndrăznit tot mai mult, fiind din ce în ce mai prezenţi în jumătatea noastră de teren. Pe măsură ce timpul trecea, se vedea şi mai mult lipsa de la mijlocul terenului a lui Ilioiu şi Negreanu, ambii accidentaţi şi indisponibili pentru această partidă. Avea să vină o schimbare inspirată a antrenorului Robert Opatchi în minutul 82, care l-a introdus pe Bej în locul lui Motoroiu, iar tânărul fundaş Alexandru Bej avea să-şi treacă în cont prima „dublă” din cariera sa într-un meci oficial pentru CSM. Mai întâi, în minutul 85, a reluat imparabil cu capul din 6 metri o centrare venită de pe partea stângă de la Tuchilă, iar în primul din cele două minute de prelungiri, a şutat fără nici o speranţă pentru portarul advers, de la 8 metri, uşor lateral dreapta, la colţul lung.
Acum, CSM Câmpina se va bucura de o etapă în care vor câştiga fără joc, după ce formaţia CS Băneşti II s-a retras la jumătatea acestui campionat, iar elevii lui Robert Opatchi pregătesc cu mare atenţie următorul joc, unul foarte dificil şi important, sfertul din faza judeţeană a Cupei României, cu AFC Brebu, care va avea loc pe stadionul „Poiana”, miercuri, 27 aprilie, de la ora 17.00. De altfel, şi duminică elevii lui Opatchi au părut cu gândul mai mult la meciul de cupă...
Marcatori: Dârstaru (4), Bej (85, 90+1)
CSM Câmpina: Cosmineanu – Burchi, G. Radu, Gânju, Grigoraş – Vintilă (46 Negoiasă), Budileanu, Motoroiu (82 Bej), Necula (54 Tuchilă) – Dârstaru, Hromei (68 R. Stoica). Rezerve neutilizate: Marinică – Burlacu. Antrenor: Robert Opatchi.
Prahova Nedelea: Ezaru – Drăgănoiu, Ghinescu, Bunea, Niţă (65 Fl. Bunghez) – R. Zamfir, Fl. Grigore (52 B. Zamfir), I. Bunghez (78 B. Bunghez), Ivan – Cărbujan, Cazan (57 Vlad). Rezerve neutilizate: Hogea – Savu, Dinu. Antrenor: Aurel Comşa.
Cartonaşe galbene: Motoroiu (69), Grigoraş (86)/ B. Zamfir (76).
Arbitri: Bogdan Zahiu – Alina Năstase (Ploieşti), Viorel Păduraru (Negoieşti).
Observator: Constantin Ciocoiu (Băicoi).

Galeria a fost aproape de echipă
După demonstraţia din meciul cu Unirea, din cadrul Cupei României, alături de formaţia câmpineană s-a conturat o galerie, deocamdată, mică, din punct de vedere numeric, dar inimoasă şi pusă pe fapte mari. Nucleul acestei galerii însoţeşte echipa şi la meciurile din deplasare, iar duminică au făcut spectacol – cu tobe, trompete, steaguri. Ei au cântat şi au scandat în favoarea CSM-ului pe întreaga perioadă a partidei. La final, jucătorii le-au mulţumit şi i-au aplaudat.
Meciul lui Bej
Chiar dacă a jucat mai puţin de zece minute, tânărul fundaş Alexandru Bej va ţine minte multă vreme acest joc. Introdus de antrenorul Robert Opatchi în minutul 82, în locul lui Motoroiu, Bej a înscris prima sa „dublă” într-un meci oficial în tricoul CSM-ului. Firesc, s-a bucurat foarte mult, iar după a doua reuşită a venit glonţ la banca tehnică, unde i-a sărit efectiv în braţe antrenorului său.

Virgil Guran: „S-a văzut absenţa unor titulari”
Imediat după fluierul final, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „Am avut o zi mai proastă astăzi, dar până la urmă rezultatul a fost unul bun. S-a văzut absenţa unor titulari şi trebuie să tragem învăţăminte chiar şi după o victorie. Suntem conştienţi că mai avem mult de lucrat pentru că anul viitor ne aşteaptă un campionat mult mai greu”.

Etapa viitoare, a XXII-a, sâmbătă, 23 aprilie
Unirea Cocorăştii Colţ – Intersport Filipeştii de Târg (0-4)
Gloria Ologeni – CS Valea Doftanei (1-3)
Prahova Nedelea – CS Cornu (1-4)
Dalina Bărcăneşti – Precizia Breaza (1-4)
AFC II Filipeştii de Pădure – Cetatea Coada Izvorului (1-1)
Viitorul Ariceştii Rahtivani – AS Tg. Vechi (0-3)
CS Băneşti II – CSM Câmpina 0-3 (CS Băneşti s-a retras din campionat)
Tricolor Varniţa stă.

„Tricolorii mici” se pregătesc la Câmpina

La hotelul „Muntenia” se află în cantonament naţionala de juniori sub 18 ani, pregătită de Ovidiu Stângă. Săptămâna trecută, aceasta a susţinut două jocuri amicale, în compania formaţiilor Unirea Câmpina şi Tricolorul Breaza, pe ambele învingându-le la două goluri diferenţă: 2-0 cu Unirea şi 3-1 cu Tricolorul.

12 aprilie 2011

În ciuda crizei şi a dificultăţilor, câmpinenii plătesc cu conştiinciozitate obligaţiile fiscale către bugetul local


31 Martie a fost primul termen pentru achitarea taxelor şi impozitelor lcoale. Mulţi câmpineni şi-au plătit obligaţiile fiscale către bugetul local până la acest termen pentru a beneficia şi de reducerea de 10% acordată de Consiliul Local.
Gradul de colectare a taxelor şi impozitelor de la persoanele fizice, în primele trei luni ale anului, a fost de 58,24%. S-au încasat 3,2 milioane lei din cei aproximativ 5,5 milioane lei cât trebuie să plătească populaţia în 2011. În ceea ce priveşte agenţii economici, gradul de colectare a fost de 43%. Firmele au plătit 4,1 milioane lei dintr-un total de aproximativ 9,53 milioane lei.
Despre nivelul de colectare a taxelor şi impozitelor lcoale, directorul Direcţiei Economice din cadrul Primăriei Câmpina, Gheorghe Ecaterinescu, ne-a declarat: „Din punctul meu de vedere, încasările de pe primul trimestru sunt la limita satisfacţiei. Stăm foarte bine la încasările de la populaţie, unde avem un grad de colectare superior celui de anul trecut. Nu ne putem plânge, totuşi, nici de procentul încasărilor de la persoanele juridice, chiar dacă e mai mic. S-a încheiat primul termen, iar acum vom începe somaţii pentru cei care nu au plătit. În urma acestor somaţii vor mai veni contribuţii din partea agenţilor economici, astfel încât cred că până la sfârşitul lunii aprilie vom ajunge la un procent de 50% şi pentru persoanele juridice”.

Cuvântul care înţeapă

Cronica unei rivalităţi mincinoase

Meciul de fotbal din Cupa României, care a avut loc fix acum o săptămână, între CSM Câmpina şi Unirea Câmpina, a fost un adevărat spectacol, rar întâlnit în ultimii ani în oraşul nostru, cu o încărcătură emoţională ieşită din comun. Ceea ce trebuia să fie o simplă confruntare sportivă între două echipe de fotbal, s-a transformat într-o luptă plină de ambiţii, dusă până la extrem de o mână de politruci care, nemaigăsind altă sursă de propagandă, au pus la cale o mare cheltuială din banul public de „dragul” suporterilor.
Am să mă refer aici mai puţin la obrăznicia şi îndrăzneala acestor politruci aşezaţi vremelnic pe scaunul puterii, aceea de a folosi în mod discreţionar fonduri din banul public, plătite cu greu şi nejustificat (vezi mărirea taxelor şi impozitelor locale cu 20%) de către toţi contribuabilii şi mai degrabă la rivalitatea mincinoasă pe care aceşti oameni injectaţi cu un tupeu fantastic au reuşit să o aducă în rândul iubitorilor de fotbal şi al opiniei publice în general.
Ca să fiu mai explicit în a demonstra făţărnicia politicianistă, am să vă reamintesc doar câteva dintre „măreţele” lor realizări în plan sportiv, care sunt de notorietate şi stau mărturie împotriva acestei găselniţe electorale care se cheamă implicarea administraţiei locale în fotbal cu bani publici: desfiinţarea FCM Câmpina, echipă de fotbal cu mare tradiţie a oraşului, care s-a stins în mandatul trecut exclusiv pe mâna celor care azi deţin puterea în Primărie; desfiinţarea traseului de motocros printr-un „ordin de împădurire” despre care am scris la vremea respectivă - azi cluburile de motocros din oraş se căciulesc pe la uşa mereu închisă a primarului pentru o bucată de teren, oriunde, numai să se poată antrena; buget derizoriu în ultimii 11 ani la capitolul sport, lucru care a împins toată mişcarea sportivă câmpineană în colaps - rezultatul: niciun sport de echipă (cu excepţia fotbalului), niciun club care să polarizeze mişcarea sportivă în şcoli, nicio bază sportivă publică, într-un cuvânt un mare NIMIC.
Aşadar, politrucii asfaltangii de la putere, care au o singură grijă, de a colecta taxele şi impozitele, pentru a le distribui apoi după bunul lor plac, sunt arhitecţii acestui sumbru peisaj al vieţii sportive câmpinene, iar azi vin să ne spună cât de mult îi pasionează fotbalul local. Aceste lipitori mincinoase au simţit că le fuge pământul de sub picioare şi s-au aplicat ca nişte ventuze pe corpul slăbit (falimentar) al celor de la Unirea Câmpina.

Editorial

Doamna Săftoiu, Parlamentul şi profesorii

Aşa s-a încurcat treaba cu salarizarea profesorilor, că nici dracu’ n-o mai descurcă! Dna. Săftoiu este unul dintre foarte puţinii politicieni români care îşi merită numele. De aceea mă bucur să o pot contrazice într-o chestiune care ţine de situaţia mai generală a României de azi. La o dezbatere radiofonică despre asumarea răspunderii pentru o nouă uniformizare/plafonare a salariilor din învăţămînt, dna. Săftoiu a afirmat că este o procedură anormală într-un stat de drept, nedemocratică, de scurtcircuitare a Parlamentului, încălcare a separaţiei puterilor. Perfect adevărat în teorie. Dar tocmai aici este merchezul problemei. Originea blocajului se află în decizia luată în unanimitate de către parlament în 2008 de mărire cu 50% a salariilor din învăţămînt. O decizie evident iraţională, scîrbos populistă, ignorînd suveran avertismentele economiştilor, inclusiv ale prim-ministrului de atunci, dl. Tăriceanu. Or, acum, dna. deputată ne cere  să reîncredinţăm legea aceluiaşi parlament. Ce ne facem să credem însă că parlamentul ar fi devenit între timp raţional?

PNL a strâns peste 1.200 de semnături pentru diminuarea taxelor şi impozitelor locale

În urmă cu puţin timp, PNL Câmpina a lansat o amplă campanie de strângere de semnături pentru sensibilizarea autorităţilor locale, în ideea de a reveni la valoarea taxelor şi impozitelor locale de anul trecut, după ce administraţia Tiseanu a majorat cu maximum permis de lege, 20%, cuantumul acestora.
Despre stadiul acestei campanii, preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „Avem o surpriză plăcută pentru că în majoritatea lor oamenii sunt receptivi şi se pare că mulţi au început să reuşească să treacă peste teama faţă de autorităţi, o caracteristică a românilor. Până acum s-au strâns peste 1.200 de semnături în cadrul campaniei lansate de PNL şi sunt convins că vom ajunge la 3-4.000 de semnături, însemnând un eşantion important din rândurile cetăţenilor Câmpinei. Acest lucru ar presupune ca Tiseanu şi administraţia PDL să fie receptivi la demersul nostru, pentru că au fost aleşi de oameni să-i reprezinte şi dacă aceasta este dorinţa oamenilor, ei trebuie să găsească soluţii sau dacă nu să se retragă, pentru că cei care nu au competenţa necesară să lase locul celor care au soluţii. Şi apropo de soluţii, am auzit zilele trecute un răspuns de-al primarului Tiseanu referitor la afirmaţia noastră că primarul trebuie să se implice în problema creşterii economice a localităţii, un răspuns care suna ceva de genul „primarul nu are atribuţii în problemele economice”. Este total greşit... Eu spun că este cel mai important lucru pe care ar trebui să-l rezolve administraţia în această perioadă. Şi pentru a nu fi acuzat de demagogie, vă dau un singur exemplu: am vizitat recent Spania, zona Valencia, şi am întâlnit oameni de afaceri puternici, care au bani şi disponibilitate să investească în România. Singura lor condiţie era ca municipalitatea să garanteze cu patrimoniul că lucrările executate în folosul comunităţii vor fi achitate la timp sau să li se faciliteze de către Guvern, Primărie sau alte autorităţi accesul la anumite investiţii. Sunt dispuşi să realizeze inclusiv o rampă ecologică şi să nu mai fie astfel nevoie să plătim dublu preţul gunoiului, doar pentru că administraţia Tiseanu n-a fost în stare să rezolve această problemă. Mă întreb, dacă atunci când am adus posibili investitori italieni la Primărie şi primarul n-a avut timp să stea de vorbă cu ei pentru că organiza un concurs pentru ocuparea unui post de femeie de serviciu, dacă aş aduce oameni de afaceri puternici să investească în Câmpina, ce motiv ar mai avea să nu-i întâlnească, mai ales că orice iniţiativă a unui om care nu face parte din partidul unic PDL nu este bine privită şi se încearcă stoparea ei”.

MAI hotărăşte pe banii Câmpinei:

Poliţiştii locali se instruiesc la Constanţa!

Pentru a deveni din poliţişti comunitari poliţişti locali, fiecare angajat al acestui serviciu trebuie să urmeze nişte cursuri. Ei bine, când în Câmpina există două instituţii de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor (şi exista deja acceptul acestora pentru instruirea poliţiştilor locali câmpineni), vine un ordin al ministrului Igaş care-i trimite pe agenţii câmpineni să se instruiască la... Constanţa!!! Deh, reforma statului...
Şi nu este vorba numai de trambalarea agenţilor de la Câmpina tocmai la Constanţa, dar şi de o cheltuială nejustificată, pentru fiecare dintre cei 37 de agenţi, Primăria Câmpina trebuind să achite 7.500 lei (2.000 lei pentru instruirea, utilizarea bazei didactico-materiale, organizarea şi desfăşurarea examenului de absolvire, inclusiv eliberarea certificatului de absolvire şi a foii matricole care atestă competenţele profesionale dobândite; 3.200 lei pentru cazare şi 2.300 lei pentru masă). Primii trei agenţi câmpineni au plecat deja spre Constanţa, la Şcoala de Formare Iniţială şi Continuă a Personalului Poliţiei de Frontieră. Cursul va dura trei luni, iar de la Câmpina se va pleca doar în serii de câte trei agenţi pentru a nu afecta activitatea instituţiei, ceea ce înseamnă că instruirea tuturor agenţilor câmpineni va dura mai bine de 3 ani! Dar se reformează statul... Curat reformă!

15 aprilie, Bursa generală a locurilor de muncă

Vineri, 15 aprilie, de la ora 9.00, la Casa de Cultură “Geo Bogza” are loc Bursa generală a locurilor de muncă, o acţiune organizată la nivel naţional şi dedicată tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, indiferent dacă mai sunt sau nu şomeri, indemnizaţi ori nu, sau chiar dacă au deja un alt loc de muncă.
ALOFM Câmpina, organizatorul acestui eveniment pe plan local, a trimis deja solicitări de participare câtorva zeci de agenţi economici, dar până la închiderea ediţiei noastre nu se ştia cu exactitate numărul de locuri de muncă pe care agenţii economici invitaţi la vor putea pune la bătaie.

Centenar EMIL CIORAN

Emil Cioran, personalitate a culturii româno-franceze, a culturii europene în general, membru post-mortem al Academiei Române - 2010, a fost subiectul predilect al intelectualităţii câmpinene, abordat în zilele de 7 aprilie la Casa de Cultură „Geo Bogza” şi respectiv pe 8 aprilie la Biblioteca Municipală „Dr. C.I. Istrati”.
Aniversarea centenarului naşterii lui Emil Cioran (8 aprilie 1911, Răşinari - 20 iunie 1995, Paris) a fost marcată printr-o amplă acţiune iniţiată de Cercul Literar „Geo Bogza”, coordonată de Florin Dochia şi susţinută de prof. dr. Christian Crăciun, cu tema: „Emil Cioran - exerciţii de admiraţie”.
Încântat de prezenţa onorantă a cenacliştilor (Marian Dulă, Florin Dochia - moderator, Ştefan Al. Saşa, Florin Frăţilă, Gherasim Rusu Togan, Serghie Bucur, Alexandru Blank, Iulian Moreanu, Codruţ Constantinescu, Mariana Dârmon, Alin Ciupală, Anda Miroiu, Nicolae Geantă, Emil Sud şi Tiberiu Stanciu - deţinător al unei scrisori originale a d-nei Paraschiva Cioran, adresată fratelui său, Emil Cioran, datată cu „8 iulie 1933, Răşinari”), eseistul Christian Crăciun - cioranofil convins, eminescian şi caragialist total (declarat) - a făcut unele comentarii interesante legate de viaţa şi activitatea filosofului.
Cu toate că pe Emil Cioran „l-a descoperit” târziu (deoarece era interzis în România), în anii studenţiei, prin anumite „artificii”, profesorul Crăciun a putut intra în posesia unor documente valoroase. Astfel, din celebrele caiete scrise de Cioran, lectorul a citat o serie de definiţii. De exemplu: „Tot ce vine din suferinţă este de folos”, definiţie care poate fi extinsă în toate cărţile sale.
Dintre numeroasele criterii de admiraţie faţă de Cioran, Christian Crăciun s-a referit la trei motive: 1. Generaţia din care face parte; 2. Tipul său de om; 3. Umorul. Emil Cioran a fost liderul neîncoronat al Generaţiei ‘27, generaţie lipsită de complexe, care se mişca firesc, cu o gândire europeană (fără a face parte din... UE) şi urmărea să realizeze „o cultură mare”. Profesorul Crăciun consideră că Cioran oscila între scepticism şi cinism, trăind cu o maximă intensitate, dar puţin comunicativ, dorind doar să se purifice, cu o gândire emblematică a secolului al XX-lea.
Programat exact la împlinirea centenarului naşterii lui Cioran, 8 aprilie 2011, simpozionul organizat de Biblioteca Municipală, condusă de Liliana Oiştie, a constat într-o proiecţie documentară şi două expuneri: „Cioran - scepticul nemântuit” (referent prof. dr. Christian Crăciun) şi „Emil Cioran şi poezia” (referent prof. dr. Constantin Trandafir).
Activitatea a fost onorată de prezenţa câtorva oficialităţi locale, precum primarul Horia Tiseanu, Marian Dulă - preşedintele comisiei de cultură a Consiliului Local, cenaclişti, liceeni, iubitori de literatură.
Motivând dificultatea susţinerii temei anunţate, întrucât prezentase, cu o zi înainte, o temă legată de acelaşi Emil Cioran, prof. Christian Crăciun a evitat, cu abilitate, reluarea unor subiecte/ citate asemănătoare, punctând: „Cioran este un gânditor al apocalipsului, al sfârşitului unei civilizaţii. La 21 de ani era un specialist al morţii (...). Cioran vine în aventura lui de autodescoperire, fiind un autoexilat. Vine dintr-o generaţie ‘27 independentă, dornică de afirmare (...). S-a retras într-o cămăruţă, dar a ocupat Franţa cu limbajul său (...). A făcut trecerea, ca şi Eliade, de la cultura minoră la cultura majoră”.
Schimbând registrul sobrietăţii, cu o „notă şi stare de relaxare” (întâlnită şi la Emil Cioran), criticul şi istoricul literar C. Trandafir a precizat că filosoful  „a scris eseistică, adică libertate, o libertate a rigorii” şi a amintit că, odată cu aniversarea celor 100 de ani de la naşterea lui Cioran, sărbătorim şi „Ziua internaţională a românilor” şi a continuat: „Ţine de domeniul locului comun faptul că nihilistul şi mizantropul Cioran avea un fond schizoid. Pe de o parte om bun, «de o bunătate deplină», prea blajin şi de aceea predispus la disperare, amabil, săritor, fericit, modest, «înţelept din naştere», pe de altă parte «a scris» contrariul a tot ce este bine”.
Opera lui Emil Cioran se înscrie printre valorile fundamentale ale secolului trecut, prin intermediul cărora „România a pătruns la nivelul cel mai înalt al culturii europene”.
  Theodor MARINESCU

Câmpina dă startul Campionatului National de Sărituri peste Obstacole

Pe 15, 16 si 17 aprilie, sunteţi aşteptaţi la Baza Hipică Sport Horse de pe dealul Muscel pentru a urmări un spectacol de inaltă clasă, avându-i ca actori pe cei mai buni călăreţi ai României, sărind obstacol dupa obstacol in lupta pentru Trofeul “Memorial Oprea Berechet”. Organizatori: Primăria Câmpina, Clubul Sport Horse şi Federaţia Ecvestră Română.

Şi-au făcut singuri meciul greu

Gloria Ologeni – CSM Câmpina 1-2
Cea mai lungă deplasare a campionatului pentru CSM Câmpina, la Ologeni, a venit după cel mai lung meci al anului, cel din Cupa României, cu Unirea, încheiat după 120 de minute şi cinci serii de lovituri de departajare. Iar elevii lui Opatchi au început partida de la Ologeni, practic, de la 0-1, după ce gazdele au fructificat o greşeală a defensivei câmpinene. Câmpinenii au egalat repede, în minutul 12, Hromei expediind din apropiere un şut la colţul lung care a adus egalarea. Tot în prima repriză, contra vântului, acelaşi Hromei a realizat un lob de excepţie, cu care şi-a adus echipa în avantaj. Avea să fie chiar rezultatul final, pentru că repriza secundă câmpinenii s-au întrecut în ratări, având nu mai puţin de cinci ocazii singur cu portarul, inclusiv o bară. În această parte a jocului, ratările le-au aparţinut lui R. Stoica (2), Hromei, Dârstaru şi Vintilă, ultimul expediind balonul în bară.
În final, o victorie importantă, de moral şi de parcurs de regularitate, venită după un joc pe care antrenorul Robert Opatchi l-a considerat „bun. Am avut o posesie mai bună, am construit bine şi mult, dar am şi ratat nepermis de mult, iar prin aceste ratări ne-am făcut singuri jocul greu”.
CSM Câmpina a evoluat în formula: Cosmineanu – Bej, G. Radu, Gânju, Grigorescu – Vintilă, Budileanu, Dârstaru (Grigoraş), Necula (Ilioiu) – Tuchilă (Negoiasa), Hromei (R. Stoica).

A fost spectacol

CSM Câmpina - Unirea Câmpina 6-4 (1-0, 1-1, 1-1)
Derby de Câmpina a fost un spectacol. Nu neapărat pentru calitatea jocului, dar meciul a avut tensiune, a avut nerv (uneori, şi nervi), astfel încât prima întâlnire dintre cele două grupări câmpinene, CSM şi Unirea, putem spune că a făcut o frumoasă propagandă fotbalului.
Meciul a început, practic, de la 1-0 pentru CSM, arbitrul Ionuţ Neagu dictând fără ezitare lovitură de pedeapsă la o pătrundere a lui Budileanu, care a fost împins de „căpitanul” Unirii, Neagu. Tot Budileanu a transformat şi CSM-ul conducea cu 1-0. Apoi,
CSM-ul a dominat jocul, menţinând o presiune constantă la poarta lui T. Ionescu. Chiar dacă nu au avut mari ocazii, echipierii CSM-ului au condus ostilităţile. Momentul de cotitură al jocului l-a constituit, paradoxal, eliminarea lui Gratie, de la Unirea, după un clinci cu Budileanu. A fost momentul declicului pentru elevii lui Pălănceanu, care au început să fie din ce în ce mai prezenţi în joc şi să se apropie tot mai periculos de poarta lui Cosmineanu. B. Ionică şi Ungureanu au două mari ocazii de gol, chiar pe finalul celor 90 de minute, pentru ca lovitura de graţie să vină în al patrulea din cele cinci minute de prelungiri, atunci când arbitrul Ionuţ Neagu a dictat penalty pentru oaspeţi.  A transformat Basma şi s-a intrat în prelungiri. Culmea este că şi în prelungiri, tot jucătorii de la Unirea au fost mai periculoşi, Burlacu fiind cel care a ratat cele mai clare ocazii de gol. Iar după ce a jucat, practic, o oră în inferioritate numerică, fără să se cunoască acest lucru, ba chiar dominându-şi adversarul, Unirea a pierdut la loteria penaty-urilor, decisivă fiind ratarea lui Daniel Ciobotaru. CSM Câmpina se califică pentru sferturi, iar ambele echipe se pot felicita pentru spectacolul oferit pe teren, iar microbiştii neutrii au plecat de la stadion visând la ce ar reprezenta Câmpina din punct de vedere fotbalistic dacă cele două echipe s-ar uni şi ar crea una puternică…

Galeria oaspeţilor şi-a dat în petec
Cele două echipe s-au mobilizat pentru acest meci şi la capitolul galerii. Cei de la Unirea au cam sărit, însă, calul… Au venit cu trei bannere, cu mesaje destul de dubioase: „Nu este derbi de tradiţie doar un meci cu ambiţie”, „Numele oraşului reprezentate jucători cu caracter adevărat” şi „13 negrii mititei aţi mai rămas 3!?!?” În plus, au aruncat cu petarde în teren, cu fumigene, în două rânduri au incendiat la propriu tribuna în care se aflau, iar spre finalul primei reprize au fost la un pas să ducă la întreruperea partidei, după ce o fumigenă aprinsă a trecut pe la urechea asistentului Louis Oprescu. Apelurile de la staţia de amplificare a stadionului au adus doar huiduieli şi repetarea unui cuvânt care începe cu m… A fost „pata neagră” a unui spectacol, altminteri, agreabil.

Marcatori: Budileanu (3-11m)/ Basma (90+4-11m). La lovituri de departajare: Gânju, Budileanu, R. Stoica, Georgescu, Burchi (pentru CSM)/ Basma, B. Ionică, Dragomir; a ratat Ciobotaru (pentru Unirea).
CSM: Cosmineanu - Burchi, G. Radu, Gânju, Georgescu - Dârstaru (78 Tuchilă), Budileanu (cpt), Ilioiu, Necula (89 Grigoraş) - Vintilă (27 Hromei; 102 R. Stoca), Motoroiu. Rezerve neutilizate: Marinică - Bej, Negoiasă. Antrenori: Robert Opatchi (principal), Robert Stoica (secund).
Unirea: T. Ionescu - Gratie, Neagu (cpt), Basma, Coman - Ungureanu, Burlacu, Toader (65 Dragomir), Fl. Stoica (69 Jantea) - Ciobotaru, Nichifor (46 Zbârcea; 87 B. Ionică). Rezerve neutilizate: Pălănceanu - Constantinescu, Căpraru. Antrenori: Marius Pălănceanu (principal), Daniel Corcodel (secund).
Arbitri: Ionuţ Neagu (Poienarii Apostoli) - Valentin Dumitru (Gherghiţa), Louis Oprescu (Ploieşti).
Observator: Mihai Ionescu (Ploieşti).
Cartonaşe galbene: Vintilă (18), G. Radu (43), Budileanu (61), Burchi (83), Cosmineanu (108), Grigoraş (119)/ Neagu (2), Ungureanu (44), Gratie (53, 61), Zbârcea (65), Dragomir (70).
Cartonaş roşu: Gratie (61).

Virgil Guran, preşedinte CSM Câmpina: „În locul primarului, nu aş fi venit la meci”
La câteva zile după partida dintre CSM Câmpina şi Unirea Câmpina, preşedintele CSM-ului, Virgil Guran, a susţinut o conferinţă de presă, în care a vorbit despre meci, dar nu numai. Totuşi, cel mai important subiect a fost legat de meciul cu Unirea: „Nu neapărat rezultatul favorabil, care nu a fost foarte important pentru noi, dar vreau să scot în evidenţă jocul, spectacolul şi respectul din teren. În ambele echipe, majoritatea jucătorilor provin din clubul pe care l-am condus atâţia ani, sunt copii care au jucat împreună şi care au trebuit să se războiască printr-o conjunctură creată de politicienii de la putere. Este trist că m văzut un oraş împărţit în două şi acest lucru a fost posibil pentru că primarul Tiseanu în loc să unească forţele fotbalistice din Câmpina, ne dezbină şi ne învrăjbeşte din interese strict electorale. Susţin că este totul doar o manevră electorală, pentru că ştim toţi că de numele lui Tiseanu se leagă desfiinţarea echipei de fotbal Poiana, dar şi a motocrosului. Acum, cu un an înaintea alegerilor, l-a lovit subit dragostea de sport… S-a spus despre noi că suntem echipa PNL-ului, pentru simplul motiv că unii dintre cei care investim din banii noştri în acest club suntem şi membri PNL, dar eu întreb acum, Unirea a cui echipă este? Pentru că ei sunt finanţaţi din bani publici, inclusiv din banii mei! Practic, Tiseanu şi colegii săi de partid, majoritari în Consiliul Local, fac pe bani publici ceea ce facem noi din banii noştri. E corect?! Nu vreau să închei fără a discuta de atitudinea galeriei formaţiei oaspete. Oameni băuţi bine – apropo, din banii cui o fi fost plătită băutura? – care au scandat obscenităţi şi au aruncat în teren cu petarde… În locul lui Tiseanu mi-ar fi fost ruşine de ceea ce au strigat acei oameni din tribună. De fapt, dacă eram în locul primarului nu aş fi venit la meci”.

Victorie la „masa verde”

CS Floreşti – Unirea Câmpina 0-3
Elevii lui Marius Pălănceanu s-au bucurat că după dificilul meci din Cupa României cu concitadina CSM au în campionat un meci mai uşor, cu „lanterna roşie” CS Floreşti, care în cele 24 de etape de până acum reuşise să obţină un singur punct. Bucuria lor a fost şi mai mare că au obţinut cele trei puncte puse în joc după doar 15 minute de aşteptare. Ce au aşteptat? Asistenţa medicală, dar cum formaţia gazdă nu a putut asigura obligatoria asistenţă medicală pentru desfăşurarea oricărei partide, Unirea a acumulat 3 puncte la „masa verde”.

05 aprilie 2011

Meciul anului

CSM Câmpina – Unirea Câmpina
astăzi, 5 aprilie, ora 17.00, stadionul „Poiana”
 

CSM şi Unirea se vor confrunta în Cupa României
Soarta a făcut ca primul meci între echipele câmpinene CSM şi Unirea să fie unul oficial, eliminatoriu, învingătorul calificându-se în sferturile de finală ale fazei judeţene a Cupei României.
În ediţie precedentă v-am prezentat o scurtă avanpremieră din perspectiva celor doi antrenori, Robert Opatchi (CSM) şi Marius Pălănceanu (Unirea). Interesant este că ambii au evoluat în tinereţea lor pentru... Poiana, astfel că vor avea ocazia să se afle faţă în faţă pe arena unde au cunoscut consacrarea, dar de pe băncile tehnice, de această dată. Cu siguranţă, orgoliile vor fi foarte mari, fiecare dintre cele două combatante încercând să demonstreze că este cea mai bună din Câmpina. Dincolo de aceste ambiţii şi de miza în sine a partidei, jucătorii, antrenorii şi conducerile celor două echipe vor mai avea un test de trecut – fair-play-ul. Va fi foarte interesant de urmărit dacă fiecare dintre cele două echipe, prin reprezentanţii săi, va ştii să-şi înfrâneze orgoliul, pentru a rezulta un spectacol sportiv agreabil, în care câştigători să fie spectatorii!
Va fi o confruntare foarte interesantă pentru că jucătorii se cunosc foarte bine între ei, la fel şi antrenorii şi conducătorii. Chiar dacă politicul nu ar trebui să se amestece în sport, cu siguranţă partida de marţi după-amiază va avea şi o conotaţie politică. Pe de o parte, la CSM Câmpina, preşedinte al clubului este liderul liberal local, Virgil Guran, care în iarna acestui an a reuşit să-l aducă pe Crin Antonescu la Câmpina şi să-l numească membru de onoare al clubului, iar de cealaltă parte, recenta iniţiativa a Consiliului Local, majoritar PDL, de a deveni membru fondator al clubului Unirea, a separat şi mai clar apele. Practic, se poate spune că se va înfrunta, din punct de vedere politic, clubul Opoziţiei (CSM) şi clubul Puterii (Unirea). Va fi interesant de urmărit şi din acest punct de vedere cine va câştiga.
Dincolo de toate disputele, orgoliile şi amibiţiile, partida ar trebui să se joace exclusiv în iarbă, între cei 22 de jucători, iar tribunele stadionului „Poiana” să fie pline, ca-n vremurile bune ale clubului Poiana.
Declarativ, conducerile celor două cluburi vor spectacol

Conducerile celor două cluburi de fotbal din Câmpina susţin că vor un spectacol sportiv şi tribune pline.
Virgil Guran, preşedinte CSM Câmpina: „Sper ca jucătorii şi conducătorii ambelor echipe să lase la o parte orice orgoliu şi orice ambiţie şi să fie un joc care să se dispute doar pe teren şi într-un total spirit de fair-play, astfel încât să oferim unui număr cât mai mare de spectatori, sper eu, un spectacol sportiv de neuitat. Cred că este foarte important ca ambiţiile şi orgoliile să nu degenereze şi să se ajungă la durităţi, din care vor avea de suferit tot jucătorii, principalii actori ai oricărui meci de fotbal. În plus, fiecare dintre cele două echipe are nişte obiective de îndeplinit în campionat, mult mai importante decât cele din cupă, şi ar fi păcat să avem jucători accidentaţi, care să devină indisponibili pentru o perioadă mai lungă de timp. Totuşi, trebuie să recunosc, îmi doresc victoria şi un parcurs cât mai bun în Cupa României”.
Mărgărit Ciobotaru „Mara”, unul dintre acţionarii clubului Unirea Câmpina: „Sper să fie un joc frumos. Vom avea parte de un teren bun, sper că şi de o vreme prielnică, astfel încât să vină şi mulţi spectatori, care vor contribui la întregirea unui spectacol, pe care să-l ofere cele două echipe din teren. Sunt convins că vor fi orgolii, vor fi pasiuni, fiecare va dori să demonstreze celuilalt că este mai bun, dar cel mai important lucru este ca toate acestea să se încadreze în limitele sportivităţii, ale fair-play-ului şi să demonstrăm tuturor că derby-ul Câmpinei va fi un adevărat spectacol, care să facă cinste fotbalului câmpinean”.

Partida va fi arbitrată de Ionuţ Neagu
Pentru derby-ul Câmpinei, Comisia Judeţeană de Arbitri a delegat o brigadă de nivelul Ligii a II-a, formată din Iouţ Neagu, din Poienarii Apostoli, care va fi asistat de Valentin Dumitru, din Gherghiţa, şi Eduard Crângaşu, din Ploieşti, retrogradat în prima parte a acestui sezon din Liga I. De asemenea, ca opbservator a fost desemnat un fost arbitru, tot de la nivelul actualei ligi secunde, Mihail Ionescu, din Ploieşti.

Dubiile viceprimarului Ion Dragomir
Cu numai câteva zile înaintea acestui meci, în cadrul şedinţei Consiliului Local s-au aprobat şi reprezentanţii administraţiei locale în Consiliul Director de la FC Unirea. Este vorba de primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir şi consilierul Daniel Telegescu. Cu umor şi autoironie, viceprimarul Ion Dragomir şi-a prezentat public marea dilemă: „Eu acum nu ştiu cu cine să ţin marţi. Pe de o parte, ca preşedinte al PSD, fiind în alianţă cu PNL, ar trebui să ţin cu CSM-ul, dar sunt şi în acest organism al FC Unirea, din partea administraţiei publice, şi ar trebui să ţin cu Unirea... Nu ştiu ce voi face...”