31 mai 2011

Răzmeriţă la Băneşti!

Vineri, 27 mai, ora 17.00. Undeva, la marginea Băneştiului, aproximativ 50 de locuitori ai comunei şi-au dat întâlnire cu primarul localităţii, Petre Ion Costache. Revoltaţi de starea de inconfort (praf, mult zgomot) la care îi supune, sistematic, noua balastieră a firmei Cast SRL, dar şi de faptul că unii dintre ei au fost „expropriaţi” fără scrupule în urma unei hotărâri a Consiliului Local Băneşti, prin care zeci de hectare de teren au fost vândute firmei Cast, la propunerea primarului, oamenii au hotărât să-i ceară explicaţii lui Petre Ion Costache într-un mod cât se poate de vehement.
Întâlnirea a fost tensionată, iar primarul a recunoscut că în zonă sunt probleme, dar a încercat să arunce responsabilitatea în spatele societăţii Cast, împotriva căreia le-a promis cetăţenilor că va face plângeri la autorităţile statului. 
Manevra lui Petre Ion Costache nu prea a avut însă succes, iar oamenii i-au spus primarului că a avut interes să ajute firma Cast şi că numai intervenţia DNA va desluşi iţele acestei afaceri care aduce prejudicii locuitorilor din zonă.
Ziarul nostru a demarat deja o anchetă în acest caz cu implicaţii adânci în administraţia locală de la Băneşti, mai cu seamă că acelaşi primar, Petre Ion Costache, a iniţiat zilele trecute un alt proiect de hotărâre în Consiliul Local prin care intenţiona să vândă alte aproximativ 25 de hectare  aceleiaşi firme, Cast SRL. Noroc că un grup de cetăţeni care, aflând despre această nouă ispravă a primarului, s-au dus peste el în Primărie şi i-au zădărnicit planul.
Deocamdată atât, până săptămâna viitoare, când sperăm să finalizăm ancheta jurnalistică şi să vă oferim mai multe detalii. 

Cuvântul care înţeapă

Despre omul cu privire vicleană

Acum câteva zile (vineri, 27 mai), pe la orele prânzului, am primit un apel telefonic de la un cetăţean din comuna Băneşti care mă invita să particip, în aceeaşi zi, la ora 17.00, la un fel de întâlnire (răzmeriţă) a oamenilor de acolo cu primarul localităţii, Petre Ion Costache. Fără să primesc prea multe explicaţii, am hotărât să accept invitaţia, mai mult din curiozitatea legată de multe alte semnale negative venite din acea zonă, care aveau un numitor comun şi anume persoana lui Petre Ion Costache.
La ora 17.00 trecute fix m-am înfiinţat la locul de întâlnire stabilit, undeva în lunca râului Prahova, în zona numită de localnici Căţin, unde a apărut aproape peste noapte un vast perimetru împrejmuit, în mijlocul căruia firma Cast SRL, din Băneşti, şi-a construit o balastieră ultramodernă. Acolo, aproximativ 50 de localnici, îi explicau, care cum se pricepea mai bine, unui om cu privirea vicleană, cum stă treaba cu zgomotul infernal produs de balastieră, cu perdeaua de praf ridicată de vânt, cu „exproprierea” abuzivă a unor terenuri folosite de ei din vremea comunismului şi cu excavările iraţionale pe care firma cu pricina le face în albia râului, ceea ce, după părerea lor va avea grave efecte în zonă în cazul unor inundaţii. 
Citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com

Editorial

ORGANUL LIPSĂ

Pentru a avea un viitor, românilor le lipseşte un organ esenţial: speranţa. Seară de seară şi în proporţii de masă li se amputează această energie prospectivă fără de care nimic nu poate fi construit.  Degeaba vin istorici, politologi, economişti chiar, din străinătate, nu doar din cloaca internă, care ne spun că este cea mai bună perioadă din istoria României. Să ne înţelegem, nu este decît în foarte mică măsură  meritul unora sau altora dintre cei care ne-au condus... pur şi simplu, interesul lor  a coincis la un moment dat cu interesul ţării de a fi „de partea cea bună a istoriei”, apoi ne-a preluat valul şi am înaintat de la sine, însă fără orizont şi fără voinţă. De 20 de ani România face pluta pe valul istoriei. Asta pentru că, practic, nu au existat opţiuni. Ţările care într-adevăr au ştiut ce vor au înotat vijelios spre teritorii ferme încă de la început. Vezi terapiile de şoc aplicate in Polonia înca de la inceputul anilor 90. N-o să-i auziţi niciodată pe pseudo-liberalii noştri făcînd referire al acea opţiune decisivă, operaţie fără anestezie care a făcut ca Polonia să fie azi una dintre ţările practic neatinse de criză. Pentru că, iată, suntem într-un moment în care sunt de luat din nou cîteva decizii majore. Nu cota unică este în discuţie, ci cota de speranţă.

Elena Udrea a taiat panglica bazinului de înot

Traian Băsescu mai lipsea din delegaţia oficialilor de la Bucureşti care a sosit la Câmpina pentru a inaugura bazinul de înot didactic de la Complexul Petrol. Cu locatarul de la Cotroceni, am fi primit vizita primilor patru oameni din stat, dar aşa, am avut parte numai de ocupanţii funcţiilor cu numerele 2 (Udrea), 3 (Boc) şi 4 (Anastase) din fruntea ţării. Clasificarea de mai sus este una personală, poate chiar originală, şi nu respecta Constituţia României. Dar ce, parcă actuala putere a arătat vreodata respect faţă de “legea fundamentală”. Preşedintele Senatului nu intră în discuţie, fiind din opoziţie, deci marginalizat de puterea portocalie (mai ales de 1 Decembrie), dar în schimb, am socotit că trebuie aşezată pe podiumul potentaţilor, la loc de mare cinste, doamna Udrea, care, chiar dacă e doar ministru, se ştia că face şi desface tot în ţara asta, susţinută şi împinsă puternic din spate de şeful statului. 
După lungi aşteptări, Elena Udrea a reuşit să ajungă la Câmpina pentru a inaugura, în sfârşit, primul bazin de înot didactic realizat la nivel naţional, în cadrul unui program de investiţii în infrastructură derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin Compania Naţională de Investiţii. Municipalitatea câmpineană, care şi-a inceput demersurile în 2006, a fost prima care a întocmit proiectul pentru un bazin de înot acoperit, a cărui finanţare a fost aprobată în 2009, pentru ca lucrările să înceapă în 2010 şi să dureze un an şi jumătate. Consiliul Local a contribuit în această asociere cu un teren de 3000 de metri pătraţi, pus la dispoziţia CNI. 
Bazinului de înot acoperit, construit în spatele Căminelor Petrol, i s-a tăiat panglica de către ministru Elena Udrea şi primarul Horia Tiseanu, în prezenţa premierului Emil Boc şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase. Premierul Boc nu a vrut să se numere printre “tăietorii de panglică”, declarând că nu are niciun merit în această investiţie. Păi, în cazul în care consideră că nu are niciun amestec în cestiune, ne putem întreba de ce a mai venit. Aha, poate doar ca să-i mulţumească Elenei Udrea pentru susţinerea pe care aceasta i-a acordat-o în campania alegerilor interne din PDL, căci şi cu sprijinul ei, Boc a fost reales preşedintele partidului. 
Au mai participat la inaugurare deputatul Florin Anghel (însoţit de fiul său, Alexandru), reprezentanţi ai Prefecturii Prahova şi ai mai multor direcţii deconcentrate, plus o mulţime de funcţionari din Primăria Câmpina şi din ministerul finanţator. Dintre absenţele notabile: viceprimarul Ion Dragomir (care a trebuit să onoreze invitaţia de a participa la o festivitate organizată de societatea Confind) şi  consilierii municipali ai opoziţiei locale. 
CNI a plătit firmei constructoare 4,8 milioane de lei. Bazinul are o arhitectură spectaculoasă, acoperişul semicilindric, în două ape, fiind susţinut de numeroase grinzi din lemn, într-un amestec de rustic şi modern. Soluţia tehnică găsită de constructor este originală, căci  bazinul (cu lungimea de 25 metri şi lăţimea de 12,5), a fost construit suspendat, deci nu direct pe pământ. 
În interiorul clădirii, la marginea bazinului, înainte de demonstraţia de înot făcută de câţva elevi, au vorbit pe rând Horia Tiseanu, Elena Udrea, Emil Boc şi Roberta Anastase. Fiecare a lăudat investiţia (bazinul arată, într-adevăr, foarte bine), primarul aducând mulţumiri speciale Elenei Udrea pentru sprijinul acordat executivului câmpinean. Edilul câmpinean a fost vizibil emoţionat, poticnându-se verbal de câteva ori. A urmat la cuvânt ministresa de la Dezvoltare, care a subliniat că judeţul nostru “chiar dacă este condus de un reprezentant PSD, va primi, pentru derularea multor investiţii în infrastructură, fonduri importante, de peste 302 milioane de lei, care vor fi folosite pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor.” Premierul a ţinut să transmită un mesaj tuturor oamenilor, “acela de a-şi trimite copiii să facă sport, pentru ca tinerii să nu fie tentaţi să se apuce de droguri şi de  alte rele, ştiut fiind că mai uşor este să previi decât să tratezi.” Premierul a mai subliniat şi că oraşul nostru este municipiul care a accesat cele mai multe proiecte europene. Tiseanu i-a înmânat lui Boc (pentru prima dată în Câmpina), cheia de onoare a municipiului, celelalte doamne politician primind plachete care să le amintească de inaugurarea aceastei importante investiţii pentru comunitatea câmpineană. Numai de s-ar păstra bazinul (la care vor avea acces nu numai elevii) în aceleaşi condiţii, chestie care implică şi o bună administrare a acestuia. 

Emil Boc şi Horia Tiseanu s-au “contrat” la o masă de ping-pong

În imediata vecinătate a bazinului de înot au fost amenajate o parcare generoasă şi un teren pentru tenis de câmp. Tenis de câmp nu s-a jucat la inaugurare, fiind preferat tenisul de masă. Înainte de tăierea panglicii, după ce a coborât din maşină şi a dăruit buchetul de flori primit de la gazde unei localnice, premierul l-a provocat pe primarul câmpinean la o mică partidă de tenis de masă (chiar la o masă aşezată strategic în calea autorităţilor centrale). După câteva mingi, partida a fost amânată pentru sfârşitul vizitei, dar nu ea nu a mai avut loc, până la urmă. Însă, pe tot timpul schimbului de mingi dintre cei doi, Elena Udrea, care ţinea scorul avantajându-l pe premier, a ţinut să-l tachineze pe primarul câmpinean, atunci când acesta se descurca mai bine decât primul ministru, întrebându-l dacă mai vrea să candideze pentru un nou mandat de primar. Nici Boc nu a scăpat de tirul ironiilor fostei “blonde de la Cotroceni”. Lui Boc doamna ministru i-a propus să probeze nu doar masa de ping-pong, ci şi bazinul. De fapt, pe tot parcursul evenimentului, Udrea a vrut să arate că ea este şi trebuie să fie mereu în centrul atenţiei. Nu degeaba mulţi analişti politici vorbesc despre ea ca despre adevăratul premier (din umbră) al României. Joaca celor doi demnitari la fileul mesei de ping-pong a fost pata de culoare a acestei inaugurări, toate camerele video şi foto fiind îndreptate, pentru câteva minute, pe Boc şi Tiseanu. Au fost singurele momente când Elena Udrea nu a mai fost în lumina reflectoarelor, în tot acest timp ea chicotind împreună cu Roberta Anastase despre cei doi jucători ori, cine ştie, despre lucruri numai de ele ştiute.

Primăria Câmpina supraevaluează un bloc de locuinţe cu chirie

- fără o explicaţie veridică -

Blocul E11-E13 de pe strada Erupţiei a fost construit, în urmă cu 10 ani, printr-un program derulat de municipalitate cu ANL, fiind închiriat tinerilor sub 35 de ani. Cel puţin apartamentele şi garsonierele de la scara E13 au fost încredinţate chiriaşilor cu pereţii strâmbi, tencuieli de mântuială şi finisări de proastă calitate, nemaivorbind că, în primii doi ani de folosinţă, locatarii nu prea au avut apă caldă. Toate îmbunătăţirile actuale din locuinţe au fost făcute pe cheltuiala chiriaşilor. În 2007, încurajaţi de prevederile legale care încurajau cumpărarea de către chiriaşi a apartamentelor din spaţiul locativ de stat, mai mulţi locatari şi-au exprimat dorinta de a cumpăra locuinţele pe care le ocupau, solicitând în acest sens Primăriei să le evalueze. Printre solicitanţi, se află şi Carmen Focşeneanu, ocupanta unui apartament cu două camere, pe care îl împarte cu cei doi copii minori ai săi. După efectuarea măsurătorilor cadastrale, conducerea executivului i-a înştiinţat pe chiriaşi de preţurile stabilite, care erau mult mai mari decât cele la care locuinţele fuseseră evaluate iniţial de către constructor, în anul 2001. Spre exemplu, apartamentul de 64 mp al lui Carmen Focşeneanu, care la măsurători a ieşit de 60 mp, a fost evaluat de Primărie la 190. 403 RON, un preţ care pare absolut exorbitant. Desigur, nici garsonierele sau apartamentele cu trei camere nu au scăpat de supraevaluările celor din Primărie. Preţul locuinţei ar urma să se achite integral de către solicitant, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Chiriaşii şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu preţurile mult supraevaluate, dar au primit promisiuni din partea primarului Horia Tiseanu că se va reface evaluarea. Aşa cum cuvântul dat este cuvânt dat, şi promisiunea edilului a rămas promisiune până în ziua de azi. “Domnul primar s-a supărat pe mine când, la o vizită pe care ne-a făcut-o în campania electorală din vara lui 2008, l-am întrebat cum s-a ajuns la aceste evaluări astronomice. Pentru că eu, fără a pretinde că am făcut un calcul foarte exact, aplicând toţi coeficienţii de inflaţie la suma de aproximativ 38.000 lei, pe care o ştiu din auzite, cu care iniţial, în 2001, mi-a fost evaluat apartamentul, mi-a rezultat suma de circa 70.000 de lei. O fi şi evaluarea mea aproximativă, dar nici de aproape trei ori mai mare nu poate fi evaluarea Primăriei”, ne-a mărturisit Carmen Focşeneanu. În 2010, locatarii au primit, în cutiile de scrisori, o adresă comună emisă de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL)  şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), prin care erau anunţaţi că “locuinţele ANL pentru tineri, destinate închirierii, pot fi cumpărate de actualii chiriaşi. Valoarea de înlocuire pe metru pătrat la care se vor vinde locuinţele ANL, pentru anul 2010, este de 407 euro/mp inclusiv TVA, pe suprafaţa construită.” În finalul adresei, deasupra semnăturii Elenei Udrea, solicitanţii care întâmpină probleme în demersul de a achiziţiona locuinţa erau rugaţi să se adreseze la MDRT, respectiv ANL. Ceea ce Carmen Focşeneanu, convinsă de supraevaluările executivului local, a şi făcut. Din acel moment, ea începe un adevărat război al adreselor cu Primăria Câmpina. Printr-o adresă din iunie 2010, ea înştiinţează reprezentanţii Primăriei că, la preţul de 407 euro/mp, stabilit de ANL şi MDRT, “apartamentul meu ar valora 24.420 euro (103.052 RON) – valoare de înlocuire din care se scade amortizarea, obţinându-se valoarea de vânzare. Mi se pare un preţ mai rezonabil decât cel pe care l-aţi stabilit, de 190.403 RON, de cinci ori mai mare decât valoarea sa iniţială din 2001.” La solicitarea de a i se transmite preţul de vânzare al apartamentului său, Primăria îi trimite, o lună de zile mai târziu, o adresă prin care o înştiinţează că “valoarea  de cumpărare va fi comunicată tuturor chiriaşilor după publicarea în Monitorul Oficial a unei HG promovată de MDRT.” Petiţionara noastră nu se lasă şi scrie din nou autorităţilor centrale despre aşteptările conducerii Primăriei, iar ANL îi precizează, într-o adresă de răspuns, că “trebuie refăcută HCL Câmpina prin care se trec locuinţele din proprietatea municipiului în proprietatea publică a statului. Ulterior, MDRT urmează să promoveze o HG pentru punerea în vânzare a imobilelor construite prin programul ANL.” În noiembrie 2010, rebela petiţionară primeşte şi de la MDRT o adresă prin care este informată că “guvernul a solicitat CL Câmpina ca, printr-o HCL, să treacă în proprietatea statului blocurile de locuinţe destinate închirierii, dar hotărârea adoptată de CL Câmpina nu are datele de identificare corecte. În urma corespondenţei avute cu MDRT, CL Câmpina nu a modificat hotărârea respectivă. Ministerul va putea promova un nou proiect de HG pentru vânzarea acestor locuinţe abia după modificarea HCL Câmpina.” În decembrie 2010, Carmen Focşeneanu face cunoscut conducerii Primăriei despre conţinutul adreselor primite de la Bucureşti, în speranţa că va urni lucrurile din loc. Pe 1 februarie 2011, Primăria o înştiinţeaza că “HCL Câmpina dorită de MDRT a fost corectată şi redactată corespunzător, cu toate datele solicitate.” După câteva zile de la această ultimă adresă a Primăriei, neîncrezătoare, Carmen Focşăneanu îi anunţă pe cei de la MDRT dspre corectarea HCL Câmpina, dar, stupoare, cei de la minister îi răspund că nici noua HCL Câmpina nu este corectă, “deoarece are anumite inadvertenţe”. Petiţionara, dând dovadă de o perseverenţă ieşită din comun, revine cu o nouă adresă, în data de 16 mai 2011, înştiinţându-i pe cei din Primărie că, din răspunsurile primite de la MDRT, acea hotărâre a C.L. Câmpina, considerată de edili ca fiind corec(ta)tă, nu este nici pe departe în regulă, căci “nu are modificările solicitate de minister, care aşteaptă în continuare din partea dvs noua HCL Câmpina.” Din acest război al hârtiilor şi al nervilor, s-ar putea înţelege mai multe lucruri, toate cu un iz dubios şi neplăcut. Ori primarul Horia Tiseanu nu doreşte vânzarea locuinţelor respective la preţul stabilit de MDRT (din diferite motive, pe care le lăsăm la interpretarea cititorilor noştri), adică de ministerul condus de partidul său prin influenta doamnă ministru Elena Udrea, ori cei de la ministerul respectiv joacă la două capete şi cer întruna o nouă HCL, pentru a veni în sprijinul primarului pedelist din Câmpina, cu vechi state de serviciu în partidul doamnei Udrea. 

Consilierii nu sunt prea mulţumiţi de investiţiile realizate de Hidro Prahova SA

Municipalitatea nu este mulţumită de investiţiile (mai bine zis, de lipsa lor), realizate la Câmpina de către SC Hidro Prahova SA. Atunci când, în urmă cu câţiva ani, municipiul a intrat în asocierea cu operatorul judeţean de apă agreat de Consiliul Judeţean, se vorbea despre un program european de investiţii în reabilitarea reţelelor de apă-canal şi staţii de epurare, în cadrul căruia Câmpina ar urma să primească aproape 1000 de miliarde de lei vechi. Deocamdată, lucrările finanţate din fonduri  europene întârzie să apară în al doilea municipiu prahovean. Mai mult, unele lucrări aşteptate de mulţi ani (printre ele, reabilitarea canalizării pluviale de pe strada Ciocârliei), nu sunt trecute în master-planul întocmit de Hidro Prahova. Consilierii municipali au a aprobat, săptămâna trecută, lista investiţiilor pe care Hidro Prahova SA la va realiza, în acest an, din cota de dezvoltare aferentă anului 2010. Operatorul judeţean de apă trebuie să realizeze din cota de dezvoltare (ce reprezintă 8% din tarifele precticate pentru serviciile publice), lucrări de modernizare a reţelelor de distribuţie a apei şi a celor de canalizare. Au fost propuse spre aprobare legislativului local 15 investiţii: cinci pentru reabilitarea staţiei de tratare a apei  Câmpina, nouă pentru reabilitarea unor conducte de alimentare cu apă şi una pentru necesară canalizării de pe strada Erupţiei. Valoarea tuturor acestor lucrări a fost estimată la 520.000 de lei, bani care nu se găsesc, în prezent, colectaţi (şi deci, disponibili), pentru a fi alocaţi investiţiilor de pe lista prezentată consilierilor municipali. Şefa filialei Hidro Prahova Câmpina, Simona Neagu, a informat consilierii că “doar 370.000 de lei sunt disponibili, rămaşi din cota de dezvoltare corespunzătoare anului 2010, dar, până la jumătatea acestui an, poate fi colectată şi suma restantă.” În timpul dezbaterilor, au fost aprobate trei amendamente. Consilierul Dragomir Enache a propus realizarea unei canalizări menajere pentru blocurile cu locuinţe situate la poarta secundară a Şcolii de Poliţie. Un al doilea amendament, iniţiat de consilierul Gheorghe Sandu, se referea la reabilitarea canalizării menajere a Căminului Energetic, unde trebuie înlocuită conducta colectoare spartă, din subsolul căldirii, dar şi realizată o micro staţie de epurare a apelor sau măcar o fosă septică, ca soluţie de provizorat. Prin al treilea amendament, al primarului Horia Tiseanu, se solicita reabilitarea conductei de apă existente pe strada Dimitrie Bolintineanu. O parte din banii necesari pentru realizarea amendamentelor aprobate se vor lua de la lucările programate a se executa pe străzile Sălaj şi I. L. Caragiale. Reprezentanţilor Hidro Prahova, prezenţi la şedinţă, li s-au cerut situaţii cu graficul avariilor, precum şi cu investiţiile realizate în 2010 din cota de dezvoltare a anului 2009. Mai mulţi consilieri şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu activitatea operatorului Hidro Prahova şi a tarifelor practicate de acesta.

Confind - 20 de ani de activitate sau exemplul unei afaceri româneşti serioase

În cei 20 ani de activitate, S.C. CONFIND S.R.L. Câmpina a parcurs mai multe etape de dezvoltare, ajungând de la simpla producere a pieselor de schimb pentru diverse utilaje şi instalaţii, la fabricarea de produse şi echipamente de mare complexitate, inclusiv in concepţie proprie.
Încă de la înfiinţare, firma CONFIND şi-a propus ca scop primordial aducerea in peisajul industrial românesc a celor mai noi tendinţe din lumea de o complexitate aparte a producerii de utilaje, instalaţtii, echipamente şi piese, adecvate cerinţelor unei economii moderne. 
Profesionalismul echipei de specialişti ai firmei, gama de produse comparabilă cu preţul competitorilor, dar calitativ superioară şi cu termene de livrare prompte, impreună cu o politică de preţuri avantajoase, au asigurat societăţii CONFIND o poziţie distinctă pe piaţa autohtonă şi externa de profil.

FESTIVAL CONCURS DE TEATRU PENTRU COPII ŞI TINERI

Casa de Cultură „Geo Bogza” Biblioteca Municipală „Dr.C.I. Istrati” organizează. cu sprijinul Primăriei Municipiului Câmpina şi al Consiliului Local, ediţia a II-a a Concursului de Teatru, la care vor participa elevi de la şcolile şi liceele câmpinene.
Concursul este structurat astfel :
1. Secţiunea Interpretare :
- monolog – durata 5-10 min 
- sceneta – durata 10-15 min
- piesa de teatru (fragment) – durata 10-15 min

2. Secţiunea Creaţie poetică.
 Pentru această secţiune, participanţii au depus  lucrările (10 poezii) tehnoredactate, în plic sigilat. 

         Spectacolele vor fi evaluate de către un juriu format din specialişti şi oameni de cultură din Municipiul Câmpina.  Jurizarea va avea loc în data de 03 iunie 2011, începând cu orele 10.00, la Biblioteca Municipală .  Festivitatea de premiere va avea loc în data de 10 iunie 2011, la Casa de Cultură „Geo Bogza”, în sala „Constantin Radu”.

O nouă şi interesantă revistă: „Biblioteca de Câmpina”

În ediţia trecută a publicaţiei noastre aminteam de lansarea, în cadrul Cercului Literar „Geo Bogza”, a revistei „Biblioteca de Câmpina”. În acest număr revenim cu prezentarea sumarului revistei amintite, împreună cu câteva propuneri.
Sfidând recesiunea economico-financiară, care a înghiţit o serie de publicaţii câmpinene de calitate („Partener”, „Zarva”, „Dialog info-sind”), conducerea Bibliotecii „Dr. C.I. Istrati” din Câmpina, în frunte cu Liliana Ene au realizat, la începutul anului 2011, o interesantă şi utilă lucrare de profil.
Noua revistă „Biblioteca de Câmpina”, nr. 2/ 2011, rod al preocupărilor unui colectiv harnic şi inimos de bibliofili, cuprinde: un editorial incitant prin problematica abordată, „Cărţile schimbă lumea?”, în care autorul, Florin Dochia, „vorbeşte” despre: Tablele de legi ale lui Moise, Biblia - Cartea Cărţilor, Manifestul Partidului Comunist, „Suferinţele tânărului Werther” de J.W. Goethe; articolul „Marin Sorescu, poet al meditaţiei grave”, unde prof.dr. Cristina Dinu subliniază modul particular de scriere al poetului, precum şi unele momente ale liricii scriitorului, iar prof. Iulian Moreanu prezintă „Cartea Maiei” de Ştefan Al. Saşa, o surpriză plăcută cu un volum pentru copii.

CSM Câmpina a pierdut pentru a doua oară în acest sezon

Precizia Breaza - CSM Câmpina 2-1 (1-1)


Cu două etape înainte de finalul campionatului, liderul incontestabil al Seriei Vest din Liga B Prahova, CSM Câmpina, a pierdut al doilea meci în acest sezon (după ce în tur al pierdut la Intersport Filipeşti) în deplasare, la Breaza, în meciul disputat în compania celor de la Precizia. 
CSM Câmpina, antrenată de „interimarul” Robert Stoica, până în etapa trecută secundul lui Opaţchi, a abordat meciul cu destulă lejeritate, ceea ce s-a văzut mai ales în repriza secundă, când în multe momente jocul a fost controlat de gazde. Câmpinenii au început bine partida şi încă din primele minute au expediat trei şuturi destul de periculoase spre poarta adversă.

Din vară, Ionică Burchi va antrena CSM Câmpina



În urma demisiei lui Roberto Opaţchi, acţionarii CSM Câmpina au fost obligaţi să caute de urgenţă un antrenor cu experienţă pentru sezonul viitor, care se anunţă a fi extrem de dificil. Fără să stea prea mult pe gânduri, conducerea administrativă l-a căutat pe Ionică Burchi şi l-a convins să revină din vară în funcţia de antrenor principal, postură în care s-a mai aflat pentru o jumătate de sezon şi anul trecut.  

Unirea pierde, Caraimanul Buşteni evită retrogradarea

Unirea Câmpina - Caraimanul Buşteni 0-1 (0-0)

Unirea Câmpina a pierdut din nou pe teren propriu în faţa a peste 150 de spectatori prezenţi în tribunele stadionului Rafinăriei. 
Din păcate, echipa finanţată de Primărie şi Consiliul Local nu îşi găseşte cadenţa în acest final de campionat şi pierde puncte din ce în ce mai des, fie că joacă acasă sau în deplasare. 
Sâmbătă, începând cu ora 18.00, pe o vreme superbă pentru fotbal şi un gazon bine îngrijit, Unirea a cedat cu 0-1 în faţa celor de la Caraimanul Buşteni, care aveau nevoie disperată de puncte pentru a evita retrogradarea. 
După fluierul de final, câţiva suporteri supăraţi în urma înfrângerii comentau negativ la adresa administraţiei Tiseanu care, ziceau ei, s-ar fi înţeles asupra acestui rezultat din teren cu administraţia Savin de la Buşteni. 
Noi nu credem că au avut loc astfel de jocuri de culise din simplul motiv că Unirea a pierdut multe meciuri pe teren propriu din cu totul alte motive decât cele politice, invocate de suporteri.
Sperăm ca în sezonul viitor Unirea să arate cu totul altfel, pentru că numai aşa fotbalul câmpinean va avea de câştigat. 

Cupa „Barbu Ştirbei” la fotbal

Vineri, pe terenul sintetic de lângă Casa Tineretului, a avut loc a doua ediţie a Cupei Ştirbei la minifotbal, organizată de Consiliul Municipal şi Casa Tineretului, cu sprijinul SC Ajax Team SRL (care a pus terenul gratuit la dispoziţie), între echipele de fotbal ale şcolilor generale şi liceelor din Câmpina. 
La competiţie au fost invitate şi echipe din Proviţa de Sus şi Telega.
În întrecerea echipelor din ciclul liceal, primele locuri au fost ocupate de Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”, Grupul Şcolar Energetic, Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”. În întrecerea şcolilor generale, clasamentul final a arătat astfel: Şcoala Centrală, Şcoala „B.P. Hasdeu”, Şcoala „Ion Câmpineanu”.

24 mai 2011

Parcul Istrati, o zonă uitată de autorităţi

Blocurile de pe strada C-tin Istrati sunt şi mai lovite de nepăsarea administraţiei

 Un parc uitat de toţi
Parcul Constantin Istrati este cel mai puţin cunoscut spaţiu verde şi de agrement din Câmpina. Şi cel mai uitat de către reprezentanţii administraţiei locale. Pe nedrept, spunem noi, căci locaţia are un bun potenţial pentru a oferi localnicilor (cu doar câteva amenajări, absolut necesare) o oază de relaxare într-o zonă verde retrasă, dar nu foarte îndepărtată de centru, din care se poate admira o panoramă a Văii Prahovei, deschisă spre Poiana Câmpina. Şi chiar dacă investiţia ar fi mai costisitoare, protecţia mediului merită sacrificii. Parcul este situat pe partea dreaptă a străzii Pictor Nicolae Grigorescu (care coboară spre Gara Câmpina) şi are o suprafaţă apreciabilă, fiind mărginit, în partea cea mai înaltă a sa, de una din laturile gardului Şcolii de Poliţie şi, parţial, de strada Constantin Istrati, care se termină la poarta secundară a Şcolii şi la cele trei blocuri de locuinţe care îi aparţineau cândva. Această zonă verde sortită uitării poartă numele savantului chimist de renume internaţional, prima personalitate care s-a stabilit în aşezarea câmpineană, dintr-o triadă ce avea să-i conţină, în ordinea cronologică a stabilirii, pe Bogdan Petriceicu Hasdeu şi pe Nicolae Grigorescu. Aşa cum, din tripleta de aur amintită, Istrati este cel mai puţin pomenit, şi parcul care îi poartă numele este cel mai neglijat de către autorităţile locale. În afară de copaci frânţi (probabil, sub trăsnete sau sub rafale puternice de vânt), o impresie neplăcută oricărui trecător lasă coteţele şi ţarcurile ce le înconjoară, pe care unii locuitori ai blocurilor din vecinătate le-au ridicat aici. Pe sub gardul Şcolii de Poliţie iese un fir de apă, de la un izvor aflat în incinta acestei unităţi. Firicelul de apă coboară în mici cascade până la strada Pictor Grigorescu (pe alocuri, cascadele sunt formate din depuneri de peturi şi gunoaie), stradă pe sub care trece printr-un canal, pentru a coborî apoi spre Prahova, în care se şi varsă. Pârâiaşul susură dezolant şi semipoluant, deşi, nu cu mari cheltuieli, el ar putea fi regularizat sau, măcar, amenajat discret de mâna omului, în aşa fel încât apa şi malurile sale să fie verzi şi nu de alte culori. Aproape de gardul Şcolii de Poliţie, pe o culme, se află o platformă betonată, construcţia semănând, de departe, cu un bunker. Este, de fapt, o veche staţie de sortare a apelor reziduale colectate din fosta canalizare menajeră a Şcolii, construcţia datând de acum cinci decenii şi reprezentând un fel de ministaţie de epurare a apelor menajere; o metodă practicată acum o jumătate de veac. În perioada comunistă, când normele de mediu nu erau deloc respectate, se puteau trata şi în acest fel reziduurile menajere: cu clor şi alte substanţe şi metode mai puţin riguroase. Nişte guri de vizitare postate pe placa de beton cu o grosime impresionantă lasă privirilor mai curioase posibilitatea de a vedea cât de adânc poţi coborî pe treptele încastrate ale acestor tunele verticale. Nenorocirea (care, dacă nu s-a intâmplat până acum, are destule şanse de a se produce în viitor) este că mai multe guri de vizitare sunt lipsite de plasele de protecţie cu care au fost prevăzute iniţial, iar copiii riveranilor (ca orice copii), nu pot fi opriţi să cutreiere parcul şi să ajungă la această construcţia abandonată şi la gurile sale sub care se cască un hău de peste zece metri. Într-o râpă mascată de copaci şi vegetaţie, nişte cetăţeni lipsiţi de bun-simţ au aruncat numeroase resturi de moloz, ţigle şi cărămizi sparte. Drept pentru care nici cetăţeni nu pot fi numiţi, căci cetăţeanul adevărat are grijă de cetatea în care locuieşte. E drept că nici lipsa de iniţiativă a municipalităţii, care a lăsat de izbelişte această zonă, nu poate fi considerată o dovadă de spirit civic. Parcul poate fi reabilitat cu fonduri modeste, alocate de la  bugetul local fără a împovăra deloc “vistieria” comunităţii câmpinene.

Trei subsoluri de blocuri ca nişte haznale 
Puţin mai sus de parc, la cele trei blocuri de lângă poarta Şcolii, amintite ceva mai devreme, problemele de poluare sunt mai acute. Proprietarii apartamentelor vândute după Revoluţie, care nu mai sunt, de ani buni, în proprietatea unităţii de învăţământ mediu a Poliţiei Române, consideră că sunt marginalizaţi şi abandoonaţi de autorităţi din cauza faptului că locuinţele lor au rămas racordate la canalizarea menajeră a Şcolii. Această canalizare se înfundă adesea, iar reziduurile refulează în subsolurile blocurilor făcând ca mirosurile pestilenţiale să urce până în apartamentele oamenilor. Mai mulţi locuitori ai zonei au vrut iniţial să facă o plângere adresată Primăriei, prin care solicitau să fie debranşati de la canalizarea Şcolii şi să fie racordaţi direct în canalizarea străzii Ctin Istrati, deci în reţeaua publică  a apelor menajere. Întrucât li s-a spus că nu sunt fonduri şi că investiţia la care s-au gândit ar putea fi realizată doar pe cheltuială proprie, oamenii au renunţat la proiectul lor. Unul dintre iniţiatori (ne-a rugat să nu-i divulgăm numele) ne-a declarat că “nu este deloc complicat, se poate face un branşament prin spatele blocurilor, pe lângă gardul Şcolii de Poliţie. Atâta lucru merităm şi noi. Nu mai zic că plătim şi canalizare pluvială, iar noi nu avem aşa ceva, apele scurgându-se datorită pantei terenului până în Parcul Istrati şi, de acolo, mai departe în Prahova.” Interesându-ne la Compania de Apă, am aflat că din fondurile provenite din cota de dezvoltare a companiei (ultimele fonduri de acest tip, întrucât Hidro Prahova, în continuare, va aplica un tarif unic), cu aprobarea Consiliului Local, se poate realiza investiţia dorită de cetăţenii de la blocurile din capătul străzii Ctin Istrati. În jocul distribuirii fondurilor de investiţii, mingea se poate considera că este, acum, în terenul municipalităţii.

Lacul de la giratoriu



După fiecare ploaie mai consistentă,  zona singurului sens giratoriu se transformă într-un adevărat lac, făcând aproape imposibilă deplasarea pietonilor de pe un trotuar pe celălalt. Şi când te gândeşti că lucrările au costat aproximativ 6 miliarde de lei vechi!...

Cuvântul care înţeapă

Au făcut bazin de înot, dar nu au cu ce să-l întreţină!!!

A mai trecut o săptămână (dacă nu mă înşel, a patra) şi bazinul de înot, construit în zona căminelor Petrol pe multe zeci de miliarde de lei din banul public, tot închis a rămas. Ministresa blondă Udrea nu şi-a făcut încă timp să taie panglica şi la Câmpina, aşa că autorităţile locale aşteaptă cu foarfeca în mână semnul blondinei, iar principalii beneficiari ai acestei lucrări, copiii, şi-au cam luat gândul de la bălăceala care ar fi trebuit organizată de şcoli, pentru că între timp se apropie vacanţa.
Mult amânata inaugurare nu este însă singura problemă a acestui bazin didactic de înot. Mai nou, aflăm că „inteligenţii” care îl administrează (aleşii noştri locali) şi-au dat seama că va fi foarte greu de întreţinut un asemenea edificiu, care ar putea păpa din bugetul local sute de milioane de lei vechi pe lună pentru cheltuieli curente, cum ar fi factura de gaze, de apă, de electricitate, salubritate şi nu în ultimul rând pentru salariile personalului. După un simplu calcul, asta ar însemna câteva miliarde de lei vechi pe an, bani pe care bugetul local, sărăcit de „marile realizări” ale asfaltangiilor din administraţia locală, nu prea şi-i poate permite.
Aşadar, „inteligenţii”, în frunte cu şeful lor, Tiseanu, primul tăietor de panglici al oraşului (în cazul de faţă al doilea, după ministresa blondă Udrea), s-au văzut nevoiţi să găsească soluţii pentru ca zecile de miliarde plătite din bugetul statului către firmele constructoare alese pe sprânceană să-şi găsească utilitatea. Puşi în faţa unei astfel de dileme, „inteligenţii” s-au strâns ciorchine în casa lor portocalie de pe buleveradul Carol I şi au zămislit o soluţie în urma căreia singurul care va avea din nou de pierdut este cetăţeanul. Şi să vă spun de ce: pentru că vor iniţia în curând un proiect de hotărâre în Consiliul Local, care va avea drept scop concesionarea dreptului de administrare al bazinului de înot către o firmă particulară care, bineînţeles, va fi nevoită să practice tarife piperate pentru a acoperi toate cheltuielile curente, dar şi pentru a obţine un oarecare profit. Altfel spus, ceea ce trebuia să fie un bazin didactic de care să beneficieze gratuit toţi elevii din Câmpina, s-ar putea transforma într-o piscină acoperită, unde vor avea acces doar cei care îşi permit.
Cu siguranţă „inteligenţii” din administraţia locală vor căuta să împace şi capra şi varza, pentru că, în mod normal, cu un an înainte de alegerile locale, nu-şi vor permite să închidă uşa în nas tocmai copiilor pentru care a fost construit acest bazin, însă, în această situaţie, orice firmă care s-ar încumeta să concesioneze dreptul de administrare ar intra grabnic în faliment.
Din păcate, până la urmă, această investiţie publică extrem de utilă pentru copiii oraşului, pe care o aplaud cu toate sinceritatea (chiar dacă a înghiţit mulţi bani publici care au ajuns în buzunare politice), riscă să se transforme într-o afacere măruntă de partid, sortită eşecului. Şi asta pentru că sunt sigur că vreun guzgan portocaliu, care nu se pricepe la nimic, va intra în posesia dreptului de administrare şi va conduce afacerea în primul gard ieşit în cale. Norocul nostru că a mai rămas doar un an până la dezinsecţie!

Editorial

TEME LIPSĂ
   
Săptămîna trecută, agenţiile de ştiri anunţau că, într-un canton elveţian, a fost supusă unui referendum o iniţiativă legislativă pentru interzicerea sinuciderii asistate medical, fie numai pentru cetăţenii străini, fie pentru toţi cetăţenii. Cetăţenii au respins iniţiativa, dar nu asta mă interesează aici. M-am gîndit cîte teme importante lipsesc din dezbaterea noastră publică, acaparată de chestiuni absolut derizorii, datorită unor televiziuni şi unor lideri de opinie carenţi de inteligenţă. Chiar dacă avem telefoane de ultimă generaţie, maşini pe comandă specială şi televizoare 3 D, noi românii trăim în sec XIX, dacă ne luăm după ce (nu) se discută în spaţiul public. Partidele, înglodate într-un populism fără orizont, nu ar aborda pentru nimic în lume asemenea chestiuni spinoase, care le-ar putea face să piardă voturi.

Georgică Severin susţine cu argumente că ziarul Primăriei costă nejustificat de mult

Cele aproximativ 60 de milioane lei vechi cheltuite lunar de administraţia Tiseanu pentru tipărirea „ziarului Primăriei” i-au atras atenţia senatorului Georgică Severin, multă vreme proprietarul unui trust media, care a declarat într-o conferinţă de presă că suma este enormă.
Severin a spus ziariştilor că s-a interesat la mai multe instituţii de gen în legătură cu preţul tipăririi unui ziar de aceleaşi dimensiuni şi de acelaşi tiraj şi a aflat că preţul maxim este undeva în jurul sumei de 0,22 bani/ exemplar, mult mai puţin decât costă acum tipărirea publicaţiei, 0,50 bani/ exemplar.
În plus, senatorul a mai observat că în primul număr apărut pe piaţă nu a existat niciun ISSN, lucru care i-ar fi scutit pe cei din administraţia locală de plata TVA la valoarea de 25%, într-un astfel de caz TVA-ul fiind de doar 9%.
În replica celor afirmate de Georgică Severin, purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mariana Pătraşca, a declarat presei că ISSN-ul este în curs de obţinere şi că Primăria Câmpina şi-a dorit un ziar calitativ, cu poze clare, luminoase şi tocmai de aceea costurile tipografiei sunt atât de mari. Pătraşca a mai declarat că tipografia a fost aleasă de mai mulţi reprezentanţi ai Primăriei şi este aceeaşi la care tipăresc multe ziare din Ploieşti, chestiune care ne îndreptăţeşte să credem o altă afirmaţie a senatorului Severin, prin care a lăsat să se înţeleagă  că şi cu ziarele astea realizate pe bani publici este tot o afacere de partid.

Senatorul Severin crede că PDL a câştigat alegerile de la Scorţeni cu pomeni electorale

Chiar dacă a trecut destul timp de la alegerile pentru funcţia de primar care au avut loc la Scorţeni la începutul lunii mai, politicienii din opoziţie încă mai comenteată rezultatele acestui scrutin. Zilele trecute, senatorul PSD Georgică Severin a ţinut să facă câteva comentarii pe marginea acestui eveniment electoral încheiat cu victoria detaşată a PDL, victorie pe care o leagă mai degrabă de fenomenul pomenilor electorale, decât de valoarea candidatului Mihai Neacşu. „PDL a împărţit lemne, peşte, cozonaci şi multe alte produse la câţiva metri de sediul USL. Degeaba am sesizat organele de ordine, nimeni nu a luat nicio măsură. Nu cred că mai e nevoie să vă conving că acolo s-a dat mită. Există filmări şi poze în toată presa” - a declarat Severin.
Senatorul a mai vorbit şi despre mobilizarea extraordinară a PDL-iştilor din judeţ, prezenţi în localitate pe tot parcursul campaniei, dar şi în ziua alegerilor. „Nu e niciun secret că acolo a fost Roberta Anastase, primarul Ploieştiului, Volosevici, primarul de la Băneşti, Costache, şeful Fiscului, directorul Poştei Române şi alţi demnitari PDL din Prahova” - a mai declarat Severin.
Senatorul PSD a ţinut să remarce, într-o notă mai puţin oficială, că tehnicile PDL-iste de manipulare a oamenilor sunt extrem de bine puse la punct: „Au fost puşi să semneze că votează cu Neacşu. Mai mult, am auzit că i-au pus să jure cu mâna pe Biblie. Vă daţi seama că pentru nişte oameni mai puţini pregătiţi, toate acestea au efectul scontat”.
Întrebat care a fost reacţia membrilor USL Prahova după înfrângerea de la Scorţeni, Severin a răspuns că pentru alianţă miza acestui scrutin nu a fost prea mare.

Aleşii locali nu se lasă de „excursii” în străinătate

Patronatul Serviciilor Publice din România organizează şi în acest an mai multe vizite profesionale şi schimburi de experienţă pentru reprezentanţii administraţiilor publice locale. Pentru 2011 sunt programate câteva deplasări externe din delegaţiile cărora vor face parte şi consilieri câmpineni, precum şi angajaţi ai Primăriei, după cum urmează: vizită profesională şi schimb de experienţă pe tema „Modul de funcţionare a asociaţiilor intercomunale din Franţa”, Angouleme Rouillac, 17 - 24 iulie, unde vor pleca consilierii Elena Albu, Viorel Bondoc, Monica Clinciu, Mihaela Neagu Petrovici, Enache Dragomir, Adrian Piţigoi, Viorica Dumitrescu, Gena Preda şi doi reprezentanţi ai Primăriei; Şcoala de Vară pentru autorităţile locale şi operatorii de servicii publice, cu tema „Eficientizarea actului de administraţie prin modernizarea întreprinderilor publice locale şi dezvoltarea parteneriatului public-privat”, Grecia - Alexandroupolis, 28 august - 3 septembrie, unde vor pleca viceprimarul Ion Dragomir, consilierii locali Marian Dulă, Horaţiu Zăgan şi doi reprezentanţi ai Primăriei.

Bulevardul Nicolae Bălcescu arată de parcă ar fi fost călcat de tancuri

Primul bulevard al oraşului, venind dinspre Ploieşti, arată de parcă ar fi suportat trecerea unei parade militare cu tancuri. Dacă cei care au asfaltat Piaţa Roşie de la Kremlin ar fi folosit aceeaşi reţetă, cu siguranţă, parada de 9 Mai (Ziua Victoriei în Cel De-al Doilea Război Mondial), a armatei ruse nici nu ar mai fi ajuns în faţa tribunelor oficiale, ci s-ar fi împotmolit după câţiva metri. Pe numeroase porţiuni, marginile carosabilului s-au ridicat precum nişte vălurele de asfalt, acestea depăşind uneori cota trotuarelor. Bulevardul Nicolae Bălcescu reprezintă un simbol al asfaltărilor de mântuială, o dovadă de netăgăduit a felului în care s-au executat (şi s-or mai executa) unele asfaltări de străzi în municipiul câmpinean. Bulevardul amintit a fost modernizat ultima oară, acum câţiva ani, în primul mandat al primarului Horia Tiseanu. Astăzi, edilul-şef are două variante pregătite pentru reabilitarea acestei artere. În ultima vreme, primarul este cuprins parcă de o febră a modernizării masive a infrastructurii stradale, pe care ne aducem aminte că a mai dovedit-o şi la sfârşitul primului său mandat. Pentru imaginea oraşului şi a nivelului său de civilizaţie, nu e un lucru rău, dar această evidenţă nu-i împiedică pe unii să pună demersul primarului pe seama apropiatelor alegeri locale din 2012, ca şi pe încercarea sa de a câştiga un nou mandat încercând să “aburească” electoratul local şi să ofere unor concetăţeni “şansa” de a păşi pe un drum drept şi asfaltat. Asta pentru a mai atenua nemulţumirile provocate de nivelul de trai aflat în cădere liberă. E drept, lucrări de proastă calitate au fost executate şi de predecesorii lui Tiseanu în fruntea oraşului şi nici aceştia din urmă nu au nicio scuză pentru că nu i-au “pedepsit” pe asfaltatorii care au lucrat de mântuială, interzicându-le accesul la lucrări pe bani publici. Ceea ce trebuie evidenţiat la modernizările stradale din ultimii ani este faptul că acestea se fac, de multe ori, nu doar cu fondurile bugetului local, ci şi cu bani din creditele bancare obţinute de municipalitate pentru realizarea unor investiţii, bani care trebuie returnaţi, cu dobânzile aferente, tot de către câmpineni. Pentru această povară fiscală suplimentară, asfaltările ar trebui urmărite mult mai atent, pentru a nu se face niciun rabat de la calitate. Că actualul primar nu a înţeles prea bine acest lucru s-a văzut din intervenţia sa, în plenul Consiliului Local, când a prezentat două variante pentru modernizarea Bulevardului Nicolae Bălcescu, când ar fi trebuit să vină cu una şi bună; cea mai bună. Prima dintre variante, în valoare de 5,4 milioane de lei, nu ar include şi refacerea marginilor arterei, cu eliminarea denivelărilor care pot arunca, oricând, un şofer începător în bordură şi pe trotuar, cu potenţiale urmări tragice. Pentru turnarea unui covor asfaltic normal pe toată suprafaţa străzii, deci cu refacerea integrală a primei benzi de circulaţie, ar trebui folosită o a două variantă, mai scumpă cu două milioane de lei. Primarul consideră că “asfaltarea în varianta ieftină ar urma să dureze opt ani (de unde atâta precizie în estimare? – n.red.). Este bine şi aşa, dar aş prefera cealaltă variantă, mai scumpă, ce asigură o asfaltare care va ţine mai mult (de unde atâta incertitudine în estimare? – n.red.).” Tiseanu a recunoscut că “s-a greşit la asfaltarea precedentă a bulevardului, căci constructorul a folosit o invenţie, nisip bitumat, cu care credea că va da lovitura, dar nu a fost o alegere bună, fiindcă ea a dus la apariţia denivelărilor carosabilului de lângă trotuar”, nevrând să mai precizeze ce măsuri a luat împotriva acelei firme care şi-a testat materialele cu atâta insucces pe banii contribuabililor câmpineni.   

Au început înscrierile pentru prima sesiune de bacalaureat

Luni, 22 mai, au început înscrierile pentru prima sesiune de bacalureat, care se vor încheia vineri, 27 mai. Proba A, de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba româna va fi susţinută în perioada 6-8 iunie, în timp ce proba B, de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, se va desfăşura în intervalul 8-10 iunie. Proba C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, va avea loc în perioada 20-23 iunie. Proba D, privind evaluarea competenţelor digitale s-a derulat în perioada 13-17 mai.
Cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat va avea loc în perioada august-septembrie, iar înscrierile se fac în intervalul 11-15 iulie.

650 pentru Şcoala de Poliţie

Pentru sesiunea de admitere august – septembrie din acest an, Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” a scos la concurs 650 de locuri, comune, pentru femei şi bărbaţi, mai puţin de jumătate reduse faţă de anul trecut, când au fost 1400 de locuri.
Zilele de 20 şi 21 august vor fi dedicate înscrierilor, iar în perioada 22-27 august se vor desfăşura probele eliminatorii, cea medicală şi cea sportivă.  Pe 29 august este programată proba scrisă, examen la limba română şi o limbă străină, la alegere. Înscrierile se pot face până la data de 1 iulie 2011.

Până la sfârşitul anului, este posibil ca Spitalul Municipal să obţină categoria a III-a

Pentru a ne alinia cerinţelor impuse de Uniunea Europeană, actuala reformă a ministrului Sănătăţii include şi o împărţire a spitalelor din România în cinci categorii, în funcţie de dotări, complexitatea serviciilor medicale, mărimea populaţiei arondate etc. Cea mai înaltă clasificare o oferă categoria I, care (se aude), cu greu va fi obţinută de vreun spital românesc, dacă este să se respecte întru totul exigentele criterii impuse. În categoria a II-a s-ar putea încadra marile spitale din centrele universitare cu tradiţie în medicină, dar şi acestora le vor fi necesare unele modernizări. Ca multe dintre măsurile reformatorului de la Sănătate, şi cea cu clasificarea spitalelor are o necunocută. Cseke Attila a împărţit spitalele în cele cinci categorii amintite, dar a şi permis o eventuală obţinere a unei categorii superioare de către unităţile spitaliceşti (la solicitarea acestora, desigur), dacă acestea îşi vor ridica standardul de competenţă şi se vor moderniza, în urma realizării unui plan de conformare. Însă dacă toate condiţiile din planul de conformare vor fi îndeplinite în următoarele săptămâni, şi nu până la sfârşitul acestui an, când va avea loc evaluarea finală a şefilor de la minister, este neclar cum vor fi plătite serviciile medicale de către Casa de Asigurări de Sănătate, având în vedere că luna viitoare întră în vigoare contractul-cadru cu CAS, iar finanţările vor fi făcute în funcţie de clasificarea spitalului respectiv. În prezent, Spitalul Muncipal Câmpina are categoria a IV-a, dar conducerea instituţiei a făcut toate demersurile necesare pentru a accede în eşalonul imediat superior al serviciilor medicale. Cei din Comitetul Director al instituţiei cred că este posibil acest lucru, cu eforturi finaciare susţinute şi de către administraţia locală (s-au primit promisiuni în acest sens), mai ales având în vedere că cel de-al doilea spital al judeţului funcţionează la parametri net superiori şi cu mult mai multe dotări decât cele cerute spitalelor de categoria a IV-a. Concret, spitalele de categoria a IV-a trebuie să aibă două linii de gardă (interne şi pediatrie) şi patru specialităţi medicale (interne, chirurgie, obstetrică-ginecologie, pediatrie), iar spitalul câmpinean, având 302 paturi, funcţionează cu şase linii de gradă şi mult mai multe specialităţi. “Clasarea spitalului la categoria a III-a ar duce la obţinerea unei finanţări mult mai bune. La categoriile mai mici sunt multe servicii medicale care nu se decontează prin Casa de Asigurări de Sănătate. Când ne-am hotărât să facem acest demers, am avut în vedere că populaţia arondată spitalului este numeroasă, că avem o adresabilitate mare, fiind încurajaţi în acţiunea noastră şi de buna pregătire a cadrelor medicale angajate, precum şi de numeroasele dotări pe care le avem în prezent. Pot spune că aproape 80% din activitatea noastră se încadrează la categoria a III-a. De asemenea, ne-om fi gândit să solicităm această categorie superioară, care va fi benefică pentru imaginea unităţii noastre, poate şi din patriotism local. Nu mă îngrijorează modernizările secţiilor şi înfiinţarea unor cabinete şi compartimente noi, în acest sens sunt sigură că municipalitatea ne va sprijini, aşa cum am fost asiguraţi şi de dl primar Horia Tiseanu, care a avizat recent documentaţia întocmită. Temeri serioase îmi ridică, în prezent, criza din ce în ce mai acută a cadrelor medicale necesare viitoarelor structuri ce se vor înfiinţa”, consideră medicul Elena Dumitrescu, directorul medical al spitalului. Pentru primirea, la evaluarea finală de la sfârşitul anului, a categoriei a III-a, vor trebui înfiinţate două cabinete noi: de pneumologie (separat de cabinetul TBC actual) şi de nefrologie (afecţiuni renale). Din informaţiile abţinute acestea sunt ca şi realizate, mult mai delicată fiind problema sporirii numărului liniilor de gardă, care se va rezolva în timp.

Poezie tânără - umor rafinat la Casa de Cultură

(De la „Cârligul” secolului trecut la „Atelierul de râs” de azi şi de aici la poezia modernă)

Acum mai bine de o sută de ani, apărea la Câmpina (1909) săptămânalul umoristic „Cârligul” (v. serialul „Note de istorie literară”, autor Ion T. Şovăială din „Câmpina literar-artistică şi istorică”, nr. 24/ 41, mai 2011), a cărui menire era de „a pune în curent pe simpaticii noştri cititori cu tot ce se petrece mai picant în întreaga ţară şi în special în oraşul nostru. (...) «Cârligul» nu va cruţa nici pe oamenii zilei, cari ajungând în demnităţi destul de înalte, nu caută să-şi îndeplinească cu sfinţenie îndatoririle lor (...)”. (Uluitoare asemănare tematică cu rubrica semnată de Florin Frăţilă, „Cuvântul care înţeapă”).
Similitudini elocevnte între umorul secolului trecut şi cel al zilelor noastre sunt continuate astăzi, la un înalt rafinament, de membrii Cercului Literar „Geo Bogza”. Toate împletindu-se armonios cu poezia tânără, modernă din „noul val” (Cătălina Grigore, Andrada Chioveanu, Emil Sud ş.a.), realizată de scriitorii câmpineni.

Joi, 19 mai, în sala „Constantin Radu a Casei de Cultură, pe fondul discret al unui concert-café la pian susţinut de maestrul Serghie Bucur, s-au desfăşurat „Lecturile publice” din creaţia scriitorilor Emil Sud şi Ştefan Al. Saşa.
Emoţionat, cu o voce fragilă, Emil Sud a recitat primele trei poezii din creaţia proprie („Autoportret”, „Lumina din strigătul frunzelor” şi „În urmele copilăriei”). În schimb, publicistul Serghie Bucur, ajutat de vocea sa baritonală, bine timbrată, a recitat impecabil ultimele poeme ale lui Emil Sud („C.V.”, „I de la Iubire”, „Creaţia”, „Facerea”, „De la chipul mamei” ş.a.), remarcând totodată saltul calitativ pe care autorul l-a înregistrat în ultimul timp. „Când n-au avut un Brutus,/ M-au înfiat./ Îi iubesc trădându-i./ El iubeşte prea mult./ El scrie prea mult./ El bea prea mult./ El.../ Când n-au avut un Brutus,/ M-au înfiat” („C.V.”) sau „Şi mama/ Cu privirea torcea răsăritul,/ Spre apusul necules încă/ Între două vârste, două palme, două iertări/ Rugăciune la dreapta trifoi cu patru foi/ La stânga a oftat uşurată” („De la chipul mamei”).
În acelaşi ton, cenacliştii, impresionaţi de poeziile audiate, au subliniat: „S-a esenţializat poezia lui Emil... Are un anume fel de detaşare. Un tip de lirism mult mai puternic. Se vede că poeziile sunt lucrate şi se pot constitui într-o plachetă” (Christian Crăciun); „Poezia este superbă. Crează nişte imagini deosebite, tablouri foarte frumoase” (Constanţa Coman); „A reuşit să se debaraseze de un balast, a reuşit să se concentreze... O poezie de simbol. Versuri demne de o plachetă” (Ştefan Al. Saşa); „Sunt bucuros de aprecierile vorbitorilor. În acest minereu sunt pepite cu duiumul, unele dintre ele, realizate într-un stil absolut personal” (Florin Dochia).
Aşteptat cu deosebit interes, proaspătul laureat al unui buchet de premii, Ştefan Al. Saşa, a încântat efectiv asistenţa cu un set de epigrame, rondeluri, balade, fabule, satire, grupate sub genericul „Atelierul de râs”. Programul umoristic, excelent conceput, a debutat cu recitări alternative efectuate de Ştefan Al. Saşa şi Florin Dochia din lucrările regretaţilor epigramişti Gh. Ispăşoiu, Ion Miclescu şi respectiv Petruş Luncaşu, Petru Băneşti şi a continuat cu audierea admirabilelor epigrame marca Saşa: „Toţi patru v-am adus acasă/ Bărbatul, dragă doamnă, şi,/ Dilema-adâncă ne apasă:/ Nu ştim care din noi o fi” (Prieteni de pahar) (hohote de râs, aplauze prelungite, bisuri). Tema politică (abordată încă din 1909 în revista „Cârligul”, de care aminteam) este magistral tratată de Saşa: „În democraticul regim/ (Realul ne probează fapta)/ Pe mafioţi îi împărţim:/ De stânga, centru şi de dreapta” (Categorii); „Cu vecinul Nicuşor/ De mult am copilărit/ El e-acuma senator,/ Eu rămas-am om cinstit” (Evoluţie) sau „Îmi amintesc de vremi «oculte»/ Când blestemam doar un partid,/ Şi-s fericit că azi, lucid,/ Pot înjura atât de multe” (Avantajele democraţiei) (aplauze numeroase).
Vedeţi, vorba profesorului Alex Blanck, „de ce merg la cercul de lecturi publice...”.
Theodor MARINESCU

Robert Opaţchi a demisionat

Surprinzător sau nu, duminică, după victoria din campionat în faţa celor de la Cetatea Coada Izvor, antrenorul CSM Câmpina, Robert Opaţchi, a demisionat cu trei etape înaintea finalului de sezon. Lăsând în urmă o echipă deja promovată în eşalonul superior, cu multe puncte în avans faţă de următoarea clasată, Opaţchi a preferat să se retragă de la echipă într-un mod destul de abrupt, fără să dea prea multe explicaţii, spre surprinderea acţionariatului, care s-a văzut nevoit să caute de urgenţă soluţii pentru sezonul viitor, unul care se anunţă extrem de dificil. Indiferent care sunt motivele demisiei lui Robert Opaţchi, trebuie spus faptul că în timpul mandatului său, CSM Câmpina şi-a atins toate obiectivele propuse, iar mare parte din meritul acestor realizări i se datorează în exclusivitate.  „Când mi s-a propus postul de antrenor, am avut ca obiectiv promovarea. Datorită condiţiilor foarte bune de pregătire şi a unui lot de jucători format din băieţi de mare caracter şi serioşi, mi-am realizat obiectivul. Pe această cale ţin să mulţumesc în mod deosebit echipei, cât şi acţionarilor şi nu în ultimul rând suporterilor, care au fost alături de echipă. Considerând că am realizat tot ceea ce mi-am propus, cred că trebuie lăsat locul altcuiva, care să vină cu un suflu nou şi să îmbunătăţească jocul echipei” - ne-a declarat Robert Opaţchi.
În ultimele trei etape, CSM va fi condus de pe banca tehnică de antrenorul de la copii şi juniori, Robert Stoica.

Fotbal spectacol

CSM Câmpina – Cetatea Coada Izvor 3-2 (0-0)
După înfrângerea categorică suferită în semifinalele Cupei României în faţa celor de la Avântul Măneciu, CSM Câmpina a avut de înfruntat pe teren propriu, duminică, 22 mai, cea mai în formă echipă din seria Vest a Ligii B Prahova, ocupanta locului II, Cetatea Coada Izvor. O misiune destul de grea, având în vedere că oaspeţii au venit la Câmpina cu gândul să câştige un meci care le putea asigura şansa de a intra la baraj în Liga A Prahova, alături de CSM, echipă deja promovată.
Fără câţiva titulari, Negreanu accidentat, Vintilă răcit, Grigoraş învoit şi alţi doi trei jucători prezenţi în teren, dar nerefăcuţi total după accidentări mai vechi (Ilioiu, Dârstaru, Budileanu), CSM Câmpina a început jocul timid, ceea ce le-a permis oaspeţilor, în primele 20 de minute, să-şi creeze câteva ocazii de gol, însă fără prea mare pericol la poarta apărată de Ciprian Cosmineanu. Treziţi parcă de agresivitatea oaspeţilor, elevii lui Robert Opaţchi au revenit în joc în ultima parte a primei reprize, ratând câteva ocazii rarissime prin Hromei şi Dârstaru, care în situaţia de unu la unu cu portarul advers, nu au reuşit să introducă mingea în plasă.
După pauză, pe fondul unei relaxări nejustificate a câmpinenilor, oaspeţii au deschis scorul aproape de minutul 60, printr-un şut plasat din interiorul careului, în urma unei faze în care toată apărarea CSM a gafat în lanţ. Conştienţi parcă de de faptul că se profila un alt duş rece, câmpinenii au ieşit la joc şi în zece minute au întors rezultatul printr-un gol semnat de Tuchilă şi un altul, din penalty, de Budileanu. Cinci minute mai târziu, Budileanu avea să înscrie din nou pentru 3-1 (ocazie cu care a ajuns la cota 14 a marcatorilor echipei în acest sezon), iar în ultimele minute de joc, oaspeţii au reuşit să reducă din handicap printr-un gol marcat tot din lovitură de pedeapsă.
Fluierul de final al centralului partidei a pus capăt unui meci cu multe faze de poartă, ratări incredibile şi de o parte şi de alta, lovituri de pedeapsă, eliminări (G. Radu – „Georsini” a primit destul de uşor două cartonaşe galbene şi unul roşu), goluri spectaculoase, ceea ce se poate numi, în câteva cuvinte, fotbal spectacol pe placul microbiştilor.

Etapa viitoare, a XXVIII-a (28 - 29 mai)
Precizia Breaza - CSM Câmpina
Prahova Nedelea - Tricolor Varniţa
Dalina Bărcăneşti - Unirea Cocorăştii Colţ
Viitorul Ariceşti - Intersport Filipeşti
AS Târgşorul Vechi - CS Valea Doftanei
Cetatea Coada Izvor - CS Cornu
CS Băneşti II - Gloria Ologeni
AFC II Filipeşti stă.

Finala Cupei României, o căciulă prea mare pentru CSM Câmpina

CSM Câmpina - Avântul Măneciu 1-6 (0-2)
Semifinalele au reprezentat în acest sezon capătul de drum al ambiţioasei echipe a CSM în faza judeţeană a Cupei României, mai mult decât în anii precedenţi, însă totuşi destul de puţin în comparaţie cu bugetul şi condiţiile de pregătire de care dispune lotul antrenat de Robert Opaţchi, incontestabil mai bune decât la orice altă echipă care evoluează într-o ligă similară în România. 


Dar cum în fotbal, de multe ori, nu bugetul contează, CSM Câmpina s-a văzut în situaţia ca miercuri, 18 mai, la Boldeşti, să fie zdruncinată din temelii de o echipă, Avântul Măneciu, al cărei singur aliat a fost ambiţia excesivă şi poate calmul şi ştiinţa jocului a câtorva jucători cu experienţă. 
Dacă în prima repriză, care s-a încheiat cu 2-0 pentru Avântul Măneciu, elevii lui Opaţchi au lăsat impresia că vor juca de la egal la egal cu adevrsarii lor, după pauză totul s-a transformat într-un coşmar, în care câmpinenii au primit 4 goluri şi au marcat o singură dată, prin Ilioiu, pe final. Depăşiţi la toate capitolele, elevii lui Opaţchi au părăsit terenul învinşi categoric cu scorul de 6-1 de o echipă pe care o vor întâlni în sezonul viitor, în Liga A Prahova.
Înfrângerea severă din semifinale nu umbreşte însă meritele CSM, care a atins pentru prima dată în istoria sa, performanţa de a ajunge la această fază a competiţiei şi nici parcursul aproape fără greşeală din campionat, în urma căruia a obţinut promovarea în eşalonul superior, cu multe etape înaintea finalului de sezon.
Cu un lot format din jucători foarte tineri, CSM Câmpina a reuşit să se califice în semifinale, după ce a scos din competiţie nu mai puţin de trei formaţii din liga superioară.
În meciul de la Boldeşti, Robert Opaţchi a folosit următoarea formulă de joc:  Cosmineanu – Burchi, G. Radu (‘70 Negoiasă), Gânju, Georgescu – Dârstaru (’25 Tuchilă), Budileanu, Ilioiu, Motoroiu (’51 Grigoraş) – Hromei (’55 Vintilă), Negreanu.

Energeticul a organizat a doua ediţie a Memorialul Stănescu

Vineri, 20 mai, Grupul Şcolar Industrial Energetic a organizat a doua ediţie a Memorialului Stănescu, un concurs de handbal la care s-au înscris echipe formate din elevii mai multor licee câmpinene, care au fost răsplătiţi cu premii şi diplome. Echipele care s-au remarcat au fost cea de băieţi a Colegiului Naţional „N. Grigorescu” şi cea de fete, a Grupului Şcolar Energetic, echipe care s-au calificat şi pentru faza judeţeană.
Următorul eveniment este programat pentru vineri, 25 mai, de data aceasta fiind vorba de „Memorialul Ştirbei Vodă” la fotbal.

17 mai 2011

O apă mizerabilă poluează viaţa şi gospodăriile unor câmpineni

O canalizare pluvială ca un pârâu mizerabil
La Câmpina, există o apă curgătoare care coboară de-a lungul străzii Ciocârliei, trece pe sub DN1 şi se varsă în Prahova. Ea pare a fi un pârâu, cu malurile înverzite în cea mai mare parte (acolo unde nu sunt pline de mizeriile aduse din amonte de curenţii apei), dar în realitate, este considerată o canalizare pluvială deschisă, descoperită, lucru pe care cu greu ţi l-ai putea imagina într-un municipiu din Uniunea Europeană. De fapt, ca să fie lucrurile clare de la început, ea nu este nici pârâu, nici canalizare pluvială (chiar dacă în documentele oficiale aşa este denumită), ci o biată canalizare menajeră mascată. Mascată de inconştienţa celor care deversează în ea, prin branşamente ilegale, deşeuri menajere, dar şi de indolenta autorităţilor care se ocupă cu monitorizarea sistemele de apă din Câmpina, şi care ar fi trebuit, de mult, să ia măsuri pentru înlăturarea acestei situaţii nedorite. Toţi cei care locuiesc pe strada amintită sunt obligaţi, de multă vreme, să suporte mirosul clocit al acestei canalizări pluviale infecte care le traversează gospodăriile, precum şi duhoarea gunoaielor care s-au adunat, de-a valma, pe marginile sale. Acest fir de apă, botezat de locuitorii străzii Neagra sau Pârâul Negru, este de nerecunoscut după averse puternice, căci atunci se umfla rapid şi inundă gospodăriile oamenilor. Pentru a preveni inundarea terenului din vecinătatea DN 1, zonă unde apa nu mai are pantă, ci curge lin, municipalitatea a betonat malurile sale. Până la această investiţie, discoteca din vecinătate era adesea inundată după ploi cu debite pluviometrice ridicate.

Canalizare în stil comunist

Cum de a ajuns apa curgătoare, căreia îi zic riveranii Pârâul Negru, o canalizare pluvială vă vom spune în continuare. Trebuie să recunoaştem că, până la acest caz, noţiunea de  canalizare deschise ne era total străină. În România, totuşi, se poate şi aşa. S-ar putea spune că Neagra reprezintă finalizarea nefericită a unei canalizări pluviale construite pe la începutul anilor 1980, dar pe care autorităţile comuniste ale oraşului nu au mai dus-o la bun sfârşit, din motive necunoscute. Punctul terminus al acestei canalizări neterminate  îl reprezintă o gură de canal situată pe platoul de lângă fosta fabrică de pâine Extrapan. Orice destinaţie i-ar fi proiectat comuniştii, canalizarea (cu tubulatura aferentă) ar fi trebuit continuată până după ultima locuinţă din zonă (în cazul unei canalizări pluviale) sau până la staţia de epurare din apropiere (în cazul unei canalizări menajere). O bună perioadă de timp, în jurul gurii de canal de pe platoul Extrapan au fost depuse blocuri mari de piatră şi resturi de moloz, lucru care a dus la deteriorarea acestui capăt al canalizării pluviale. Ulterior, mai mulţi agenţi economici şi persoane fizice din oraş (deci din amonte de Extrapan), s-au “înţepat” la conducta principală a acestei canalizări pluviale nefinalizate, deversând în ea ape menajere. De aici până la formarea “pârâiaşului poluator” nu a mai trecut decât foarte puţin timp. Şi uite aşa, o canalizare pluvială (iniţial) s-a transformat degrabă într-una menajeră, numai bună să provoace trecătorilor căderi masive de păr nazal. Despre disconfortul riveranilor, nici nu mai vorbim.

Câte memorii, atâtea nerezolvări
Nemulţumiţi că versantul împădurit pe care coboară străduţa lor s-a transformat dintr-un colţ de natură într-un colţ de poluare, cu mirosuri pestilenţiale de nesuportat în anotimpul cald, mai mulţi locuitori de pe strada Ciocârliei au făcut, în 1996, un memoriu pe care l-au adresat primarului de atunci, Remus Micu. Fără niciun folos. Au urmat, la intervale de doi-trei ani, alte două memorii, datate şi înregistrate în 1999 şi 2001 (ultimul, primarului următor, Gheorghe Tudor), cu aceeaşi (ne)rezolvare. După alţi patru ani de chin, în august 2005, un nou memoriu făcea istoricul celor precedente, amintind de toate promisiunile venite din partea autorităţilor locale, de inundaţiile produse de albia umflată de ploi a “pârâiaşului negru”, precum şi de o gravă degradare a străzii.

O tubulatură cu probleme

Cu câteva zile înainte de acest ultim memoriu, la faţa locului se prezentase o echipă de specialişti de la Hidro Prahova, deoarece, în urma unor averse puternice, albia pârâului (sau a canalizării pluviale deschise, cum vreţi s-o luaţi), se umflase şi inundase gospodăriile oamenilor. Nici vizita de lucru a celor de la Compania de Apă nu a avut nicio finalizare. De fapt, canalizarea deschisă nu străbate toate curţile riveranilor. La familia Iarca, pe la mijlocul străzii, Primăria a amenajat, prin intermediul unei firme de construcţii, o canalizare închisă, prevăzută cu o tubulatură corespunzătoare pe toată lungimea străbătură de apă prin curtea reclamantei. Da, a reclamantei, căci numai în urma unui proces intentat municipalităţiii de Ioana Iarca (în nume propriu), pe care reclamanta l-a câştigat, autorităţile locale, obligate de instanţa de judecată, i-au făcut femeii cuvenitele amenajări. Dar cu toată tubulatura introdusă, această familie a avut probleme. cu vecinii din amonte, cărora apa refulată pe la marginea tubulaturii, în urma unor ploi torenţiale, le-a inundat gospodăriile.

Ultima promisiune şi prima acuzaţie
Sătul de atâtea şteptări şi promisiuni deşarte, Adrian Vlaicu, unul dintre locuitorii străzii Ciocârliei, a fost în audienţă la primarul Horia Tiseanu, în 2008, la întâlnire participând şi reprezentanţi din partea Hidro Prahova. “Domnul primar mi-a spus că este la curent cu problema noastră, cunoaşte că apa care ne traversează gospodăriile este poluată şi are în vedere întocmirea unui SF pentru a realiza acolo o canalizarea pluvială închisă sau cam aşa ceva. Cei de la Hidro prahova au aprobat din cap. Am aşteptat apoi un răspuns oficial, aşa cum era normal, dar nu am primit nimic nici până în ziua de azi”, ne-a declarat Adrian Vlaicu, cu tristeţe şi resemnare în glas. Tot în 2008, zona a fost inspectată de lucrători de la Garda de Mediu. Aceştia au constatat nivelul poluării, le-au dat dreptate oamenilor, dându-şi seama că este vorba despre o canalizare pluvială devenită canalizare menajeră deschisă şi focar de infecţie, iar apoi duşi au fost până în ziua de azi. Vizita inspectorilor de la Mediu a avut totuşi un impact şi o repercusiune: o notificare din partea Hidro Prahova prin care oamenii erau somaţi “să blocheze scurgerea apelor menajere în canalizarea pluvială existentă pe strada dvs”. Cu alte cuvinte, tot locuitorii de pe strada Ciocârliei sunt vinovaţi de poluare, nu cei din amonte, şi nici autorităţile locale, care nu au fost în stare să le amenajeze o canalizare pluvială închisă, conform normelor UE, în care România se pare că a intrat doar cu numele şi total nepregătită.

Nicio rezolvare
Cei de la Serviciul ADPP din cadrul Primăriei, ne-a declarat că “s-au făcut toate demersurile către cei de la Hidro Prahova pentru ca şi canalizarea pluvială poluată de pe strada Ciocârliei să fie introdusă în programul european de reabilitare a reţelelor de apă-canal. Noi am făcut mai multe lucrări acolo, am regularizat o parte a canalizării pentru a împiedica inundarea zonei învecinate, dar monitorizarea apelor nu este de resortul nostru. Nu ştim de ce nu a fost inclusă canalizarea aceasta în master-planul întocmit de Hidro prahova, pentru că noi am informat în acest sens toată conducerea societăţii.” Am încercat să vorbim şi cu cei de la Hidro Prahova Câmpina, dar nimeni nu a dorit să ne dea vreo informaţie.

Cuvântul care înţeapă

Hotelul concesionat fără licitaţie e ca bazinul 
rămas inutil fără ministresă

Zilele trecute am aflat că la primul termen de licitaţie pentru concesionarea hotelului şi a foaierului mic de la Casa Tineretului nu s-a prezentat nimeni. Imediat m-am dus cu gândul la campania de presă pe care am făcut-o în jurul acestei afaceri controversate, în urma căreia, susţin şi azi, dacă nu aduceam în faţa opiniei publice adevăratele intenţii ale cercurilor politice şi de afaceri din jurul administraţiei locale, o mare parte din Casa Tineretului ar fi devenit, probabil, un nou centru al jocurilor de noroc pe harta judeţului. Primul impuls, după aflarea veştii că licitaţia nu a mai avut loc, a fost acela de a crede că firmele solicitante (adică cele trei cazinouri despre care am mai făcut vorbire atât în această rubrică, cât şi în alte articole, nu cu mult timp în urmă) s-au răzgândit văzând că, presaţi de opinia publică şi de ziare, mai marii administraţiei oraşului au fost nevoiţi să hotărască excluderea oricărei posibilităţi de a transforma Casa Tineretului într-un spaţiu al jocurilor de noroc. Mă şi gândeam că în ceasul al doisprezecelea i-a pocnit conştiinţa în cap pe toţi aceşti şmecheri puşi pe căpătuială şi au plecat spre alte zări, unde politrucii aranjeuri sunt mai eficienţi. Eram gata să îmi pun cenuşă în cap şi să bifez în mod public o măruntă victorie împotriva găştilor bine organizate ale celor de la putere, când cineva mai atent la amănunte mi-a arătat care este, de fapt, şmecheria.
(Citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Editorial

ANATOMIA UNEI IDEI
   
Rareori am văzut o asemenea reacţie mai vehement unanimă, dincolo de orientarea politică, întru combaterea unei idei aruncate în spaţiul public, precum faţă de intenţia parlamentarului Victor Socaciu de a propune dublarea filmelor. Practic, toată lumea a fost împotrivă şi cam toate argumentele au fost spuse. De aceea voi lua acest incident ca pretext pentru analiza unui anume mod de gîndire. Se pare că politicienii noştri nutresc ferma convingere că, în clipa în care au primit insigna de parlamentar, primesc şi o anvergură intelectuală de „ales”. Devin omniştiutori. Capătă o infaibilitate papală. Pot decide în orice domeniu. Să presupunem că dl. VS (talentat folkist şi atît) s-a trezit într-o bună dimineaţă cu ideea (cam de tip „să avem şi noi faliţii noştri”, după părerea mea… dacă francezii au dublaj, de ce să nu avem şi noi?) de a propune un astfel de proiect de lege. Dreptul său… Ce ar fi trebuit să facă? Să caute a se consulta cu diverşi specialişti: psihologi, oameni de la UNITER şi UCIN, pedagogi, lingvişti, profesori (care să-l atenţioneze asupra bombei analfabetismului care pîndeşte societatea românească), traducători, scriitori, antropologi, actori şamd. Să facă un dosar serios al problemei, şi numai după aceea să propună proiectul.

Dacă Elena Udrea îşi va aminti de Câmpina, bazinul de înot didactic de la Petrol va fi inaugurat zilele acestea

După lungi aşteptări, pricinuite de agenda încărcată a ministrului Dezvoltării, se pare că, în aceste zile, Elena Udrea îşi va face timp pentru a inaugura, în sfârşit, bazinul de înot didactic din incinta Complexului Petrol (în vecinătatea terenului de fotbal).
Bazinul de înot didactic este primul de acest tip, realizat în baza unui program demarat de Compania Naţională de Investiţii, structură a ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. La Câmpina, primele demersuri pentru realizarea acestei investiţii s-au făcut în 2006. Administraţia Tiseanu consideră, probabil, că dacă tot am aşteptat atâţia ani pentru a  vedea materializată investiţia, ce mai contează cinci săptămâni de aşteptare pentru tăierea panglicii. Căci patru săptămâni au trecut deja, perioadă în care piscina acoperită (cu multe dotări exterioare: parcare, teren de tenis etc) stă nefolosită şi încremenită în peisaj. Presa a fost anunţată de câteva ori că se va inaugura bazinul, au fost lansate şi invitaţii, dar de fiecare dată s-a anunţat că totul se amână “până săptămâna viitoare”. Şi tot aşa.
Bazinul o aşteaptă în van, de câteva săptămâni, pe Elena Udrea, ca să facă valuri. Nu, nu Elena Udrea să facă valuri, ci apa din piscină, impulsionată de mişcările zecilor de iubitori ai înotului, care abia aşteaptă să probeze calităţile bazinului. Nu-i mai puţin adevărat că frumoasa ministresă ar putea, ea însăşi, să facă valuri. Nu ziceţi că ar fi imposibil! Păi, după ce a dat cu mopul şi a tricotat în direct şi la ore de vârf, în cadrul unor emisiuni TV cu impact naţional, ne gândim că poate o vrea să spargă toate tiparele unei campanii de imagine. Iar în acest caz, nimic nu ar putea să o împiedice, după ce va tăia panglica, să-şi dezvelească ţinuta protocolară pentru a etala un costum de baie de 1000 de euro, cumpărat direct de la Paris (de mare firmă, bien sûr, că la d’astea se pricepe dumneaei), cu care să poată intra în piscina acoperită pentru a-i încerca apa şi a-i obliga pe cameramanii obsedaţi de rating să se arunce şi ei în bazin după ministresa înotătoare. Vă daţi seama câtă audienţă va face inaugurarea bazinului didactic câmpinean în această variantă fantastică! Şi putem pune pariu că bizonul mioritic telespectator va aprecia evoluţia sirenei ministrese, care va câştiga şi mai multă popularitate printre alegătorii portocalii, dar şi de alte culori. Ne şi închipuim cât de frumos, de corect şi de didactic (c-aşa cere denumirea bazinului), ar încerca ea apa din bazin, tăind-o alene cu braţele sale diafane, sub privirile admirative ale bărbaţilor prezenţi (şi sub ocheadele invidioase ale doamnelor mai corpolente, desigur), unduindu-şi corpul seducător şi formele voluptoase în stânga şi-n dreapta, mişcări copiate întru totul şi de camerele de luat vederi ale operatorilor urmăritori. Suntem absolut siguri că doamna ministru se va descurca admirabil şi în această aventură de imagine. Garantăm 100% că ar trece sticla şi ar avea toată empatia publicului spectator şi telespectator (că şi la d’astea se pricepe dumneai). E de la sine înţeles că, după ce ne-a arătat cât de bine ştie să călărească şaua calului şi a bicicletei (foarte tare la călărit doamna ministru), înotul e floare la ureche; o simplă înghiţitură de prăjitură - cum spun americanii. Dar ajunge cu atâtea fatasme şi fantezii cu nuri ministeriali. Că nu suntem ziar de can-can şi de mondenităţi.
Revenind cu picioarele pe pământ (după baia imaginară dezvoltată cu ministrul Dezvoltării), credem că inaugurarea bazinului de la Petrol se va face săptămâna viitoare. După ce, duminică, la Conventia Naţională a PDL, a fost ales preşedintele partidului Puterii, Elena Udrea nu va mai fi ocupată să bată ţara în lung şi-n lat pentru a-l sprijini pe candidatul Emil Boc, iar agenda domniei sale îi va permite, în aceste zile, să ajungă, în sfârşit, şi la Câmpina, ca să se poată bucura şi câmpinenii de piscina acoperită. Până atunci, toată suflarea portocalie a municipiului o aşteaptă cu răsuflarea tăiată (liderii pedelişti locali ştiu de ce).

Liberalii trag din nou semnale împotriva neregulilor administraţiei locale

La ultima conferinţă de presă organizată de PNL Câmpina luni, 16 mai, a participat preşedintele organizaţiei municipale, Virgil Guran, şi vicepreşedintele Daniel Ioniţă.
Guran a ridicat trei probleme. Prima a fost cea a campaniei de strângere de semnături pentru anularea măririi taxelor şi impozitelor locale din acest an. Au fost strânse 5000 de semnături, iar în următoarele zile, liberalii vor trimite o adresă conducerii Primăriei, în care vor cere municipalităţii să-şi precizeze poziţia în legătură cu posibilitatea anulării majorării cu 20% a taxelor şi impozitelor locale din acest an.
„Ştim ce ne vor spune, că nu le permite codul fiscal să anuleze creşterea impozitelor. Totuşi, trebuia să se facă o dezbatere publică cu 30 de zile înainte de această majorare. Dacă anul acesta nu pot reveni asupra deciziei, anul viitor o pot face”, le-a spus ziariştilor prezenţi Virgil Guran, care a mai precizat că doar cu secole în urmă, pe vremea stăpânirii turcilor, birurile se măreau atât de discreţionar.
Referitor la licitaţia anulată privind concesionarea hotelului de la Casa Tineretului, Guran a precizat că norocul câmpinenilor l-a reprezentat caietul de sarcini al licitaţiei, care prevedea că în spaţiul destinat concesionării nu se puteau organiza jocuri de noroc, aşa cum ar fi vrut firmele solicitante. „După trei licitaţii, am înţeles că se poate face încredinţare directă, deşi datele problemei ar fi aceleaşi, iar condiţiile cerute la primele trei licitaţii nu s-ar schimba. Sper să nu se ajungă până acolo”, a mai precizat liderul liberalilor câmpineni.
Referitor la alegerile pentru Primăria Scorţeni, câştigate de PDL, în care USL a avut pentru prima dată un candidat comun, Virgil Guran a recunoscut că s-au făcut şi greşeli, dar opoziţia oricum nu ar fi putut câştiga în faţa maşinăriei de vot pusă la punct şi plătită cu bani grei de către PDL, care şi-a trimis la Scorţeni tot aparatul de conducere al filialei judeţene. „M-au decepţionat locuitorii din Scorţeni, pentru că şi-au vândut votul, sacrificând viitorul lor şi al copiilor lor. În oraşe mai mari, precum Baia Mare, nu se mai pot face astfel de manipulări, lucru care ar putea salva USL la viitoarele alegeri”.
Nici premierul Emil Boc nu a scăpat de criticile liderului liberal local, acesta din urmă subliniind, şi cu această ocazie, gravele încălcări ale Constituţiei săvârşite de guvernanţii actuali. „Nu se pot modifica îndatoririle fundamentale prin ordonanţe de guvern. Scrie clar în Constituţie acest lucru. Una din îndatoririle fundamentale o reprezintă şi plata taxelor şi a impozitelor. În Polonia, guvernanţii au încercat să facă acelaşi lucru, dar societatea civilă poloneză a reacţionat prompt şi a reuşit să înlăture abuzurile guvernanţilor”.
Daniel Ioniţă, vicepreşedintele organizaţiei municipale, a arătat presei două seturi de fotografii, unul privind felul cum se asfaltează în Occident, iar al doilea cu imagini de la lucrările de asfaltare din Câmpina. Comparaţia dintre cele două seturi de fotografii a stârnit ilaritate. Tot prin câteva fotografii, au fost evidenţiate deficienţele tehnice constructive ale unicului sens giratoriu din oraş, care după averse puternice, este acoperit cu apă pe aproape toată suprafaţa lui. Lipsa unor scurgeri pluviale este nu doar o carenţă a sensului giratoriu, ci şi a proaspăt asfaltatei străzi 1 Decembrie 1918 (strada pe care se află Judecătoria şi Procuratura).
O altă nemulţumire a lui Daniel Ioniţă făcea trimitere la bazinul de înot didactic, care este gata, dar nu poate fi folosit de elevi (conform declaraţiilor unor profesori), decât în septembrie, la începerea viitorului an şcolar. Până atunci, elevii câmpineni o aşteaptă pe Elena Udrea să taie panglica şi să dea undă verde folosirii bazinului de înot acoperit.

Asociaţia Mutuală AMUS France - Roumanie - Şcoala Postliceală «Louis Pasteur» Câmpina a organizat sesiune de comunicări ştiinţifice de Ziua Internaţională a Asistenţilor Medicali

Miercuri, 11 mai, începând cu ora 16,30, Asociaţia Mutuală AMUS France - Roumanie, Şcoala Postliceală «Louis Pasteur» Câmpina, a organizat la Casa de Cultură „Geo Bogza” o sesiune de comunicări ştiinţifice cu ocazia Zilei Internaţionale a Asistenţilor Medicali, la care au participat elevi, profesori, cadre medicale şi reprezentanţi din administraţia publică locală.
În deschiderea sesiunii au vorbit despre acest eveniment internaţional preşedintele Asociaţiei, Elena Murariu şi consilierul local Marian Dulă. Ulterior au mai fost prezentate de către elevii din anul III ai Şcolii Postliceale «Louis Pasteur» câteva lucrări, cum ar fi: „Fibromul”, „Disgravidia tardivă”, „Menopauza”, „Fibromul uterin”, în urma cărora au avut loc discuţii pe teme medicale, iar doctorul Liviu Caraboi şi maistrul instructor Romulus Pietriceanu au răspuns la întrebările participanţilor.
La sfârşitul întâlnirii s-au purtat discuţii libere pe diverse teme medicale de interes pentru publicul auditor.

Clipe cu dirijorul Marin Constantin (V)

Referatul înregistrat la 22 FEB 1996 este al unui sinucigaş:
Referat, / Pentru organizarea concertului Corului Madrigal din 29 Februarie 1996 am găsit înţelegere la D-l ing. Cord, directorul unei firme de construcţii din Câmpina. [Atât de grăbit fusesem, că nu întrebasem nici cum se chema firma.] D-sa este dispus să împrumute Muzeul pe termen de 10 zile, vărsându-ne în cont chiar azi suma de 2.000.000 lei.
Vă rog să adresaţi o cerere în acest sens SRL-ului D-lui Cord, D-sa aşteptându-mă azi la firmă, până la orele 10,30.
Subsemnatul mă angajez să realizez această sumă din sponsorizări şi încasări de bilete de concert. / Octavian Onea / 22 Februarie 1996.
P.S. În cazul în care nu reuşesc să realizez suma, subsemnatul îmi dau demisia. / Octavian Onea.
Mi-a fost aprobat – „De acord, / Dulgheru” – cu mişcări repetate de cap, ca şi când ar fi fost regina cailor. Ca şi conceptul adresei către firma D-lui Cord – „De acord, / Dulgheru” – scris pe verso:
Către / ..... [loc gol] / Pentru organizarea concertului extraordinar susţinut de Corul Madrigal, dirijat de Maestrul Marin Constantin, la Casa de Cultură din Câmpina, la 29 Februarie a.c., vă rugăm să ne viraţi în contul nostru nr. [îl omit acum] Trezoreria Ploeşti, suma de 2.000.000 lei.
Suma va fi restituită în contul Dvs. în termen de 10 zile.
Cu distinse mulţumiri, / DIRECTOR   CONTABIL ŞEF.

CSM Câmpina, o echipă care câştigă şi atunci când nu are nevoie de victorie

AS Târgşoru Vechi - CSM Câmpina 0-2 (0-0)

Deja promovaţi, cu câteva etape înainte de finalul campionatului, jucătorii CSM Câmpina s-au deplasat duminică, 15 mai, la Târgşoru Vechi, destul de relaxaţi şi mai mult cu gândul la semifinala din Cupa României, care ava avea loc mâine, 18 mai, pe teren neutru, la Boldeşti Scăieni,  împotriva divizionarei din Liga a Prahova, Avântul Măneciu.

Terenul destul de bun, timpul frumos şi cei aproximativ 250 de spectatori prezenţi la meci (dintre care 100 suporteri ai CSM sosiţi de la Câmpina) au fost doar câteva din motivele pentru care jucătorii celor două formaţii au început partida în forţă, cu ocazii la ambele porţi şi uneori chiar cu intrări destul de dure la adversar. În urma unei astfel de ciocniri, mijlocaşul CSM, Iulian Budileanu, a fost nevoit să părăsească terenul în minutul 14, cu o leziune musculară gravă, care îl va ţine departe de gazon cel puţin două săptămâni.
Prima repriză s-a încheiat nedecis, în urma unui joc în care CSM nu a reuşit să creeze superioritate la mijlocul terenului, iar atacanţii Mugureal Negreanu şi Ştefan Hromei au primit puţine pase decisive pentru a pune în pericol poarta adversă.
După pauză, elevii lui Robert Opaţchi au revenit în teren parcă mai motivaţi şi încă din primele minute şi-au dominat adversarul printr-un joc de pase care în minutul 50 a dus la deschiderea scorului prin golul semnat de Sabin Dârstaru, în urma unui şut-centrare din afara careului, care s-a oprit în plasa laterală a porţii unei echipe gazdă deja obosită.
După 1-0, CSM a închis jocul, preferând să-şi aştepte adversarul la mijlocul terenului şi să declanşeze contraatacuri tăioase. Aşa s-a întâmplat şi în minutul 90, când Negreanu a închis tabela printr-un gol marcat cu latul, din interiorul careului, după o centrare perfectă venită de la tânărul Ciprian Vintilă.
Fluierul de final al centralului partidei a adus încă trei puncte în contul CSM şi imaginea unei echipe care îşi doreşte victoria şi atunci când nu mai are nevoie de ea.
Vă reamintim că înaintea acestei partide, CSM Câmpina avea 17 puncte avans faţă de următoarea clasată şi este considerată promovată în Liga A Prahova, din punct de vedere matematic.

Etapa a XXVII-a (22.05.2011)
CSM Câmpina - Cetatea C. Izvor
Gloria Ologeni - Prahova Nedelea
Unirea C. Colţ  - CS Băneşti 2
Intersport Filipeşti - AFC Filipeşti
CS Valea Doftanei - Viitorul Ariceşti
CS Cornu - AS Târgşoru Vechi
Tricolor Varniţa - Precizia Breaza
Dalina Bărcăneşti - nu joacă