30 august 2011

Pasajul suprateran închide DN1 pentru următoarele două nopţi

Pasajul suprateran de pe Bulevardul Calea Dacia începe să prindă contur din ce în ce mai mult.  La începutul acestei luni au fost montate primele tabliere ale “bretelelor rutiere” ce vor lega bulevardul amintit de Drumul Naţional 1, fluidizând traficul înspre şi dinspre municipiul câmpinean. Pentru continuarea lucrărilor la această importantă investiţie (cel mai important proiect cu fonduri europene accesat de Câmpina, în valoare de peste şase milioane de euro), în următoarele două zile (de fapt, două nopţi), traficul rutier de pe DN1 va fi închis în zona respectivă, iar autovehiculele vor fi deviate pe rute ocolitoare. Închiderea circulaţiei pe DN1 pentru două nopţi consecutive este necesară în vederea montării pilonilor ce vor sprijini tablierele de peste drumul naţional. Astfel, maşinile care vor circula dinspre Ploieşti spre Braşov vor fi obligate să urmeze traseul Calea Dacia – Bulevardul Nicolae Bălcescu – Bulevardul Carol I – Cornu, iar maşinile venind dinspre Braşov vor putea reintra în DN1 urmând acelaşi traseu, dar în sens învers. Mai exact, circulaţia rutieră între punctele DN1 Km 89+900 şi DN1 Km 94+700 (care reprezintă cele două porţi de intrare în municipiu, dinspre Ploieşti şi respectiv dinspre Braşov), va fi închisă de astăzi, marţi 30 august, ora 23.00, până mâine 31 august, ora 05.00, şi de miercuri 31 august, ora 23.00, până joi 1 septembrie, ora 05.00.

Cuvântul care înţeapă

De 5000 de ori NU e prea puţin pentru ei!

Săptămâna trecută am sperat (dintr-un exces de credulitate), înaintea şedinţei de Consiliu Local de joi, 25 august, că demersul opoziţiei locale de a iniţia un proiect de hotărâre pentru diminuarea taxelor şi impozitelor în anul 2012, în baza celor 5000 de semnături strânse de la câmpineni, se va bucura de atenţia şi respectul cuvenite din partea administraţiei Tiseanu şi a politrucilor care deţin controlul în Consiliul Local. Mă aşteptam la o dezbatere serioasă, bazată pe argumente economice, administrative şi chiar politice, care să scoată în evidenţă preocuparea aleşilor noştri faţă de cele 5000 de semnale negative venite din partea contribuabililor nemulţumiţi. N-a fost deloc aşa! Politrucii, bine ancoraţi în scaunul puterii administrative, au demonstrat, încă o dată, că sunt complet rupţi de realitate şi au tratat demersul opoziţiei ca pe unul politicianist (în scop electoral, propagandistic), fără să le treacă o secundă prin minte că, de fapt, cei 5000 de oameni care le-au solicitat clemenţa „ştiu dureros ce e suta de lei”, într-o vreme şi într-un oraş în care dezideratul de a avea un loc de muncă a devenit aproape de nerealizat. Este clar că de 5000 de ori NU este prea puţin pentru ei!
Sigur că aceşti indivizi politici, lipsiţi de nobleţea care obligă la responsabilitate, au din ce să trăiască (unii dintre ei chiar regeşte, în mijlocul grămezii banului public) şi era de aşteptat ca o astfel de iniţiativă, favorabilă cetăţeanului simplu, să nu le umezească ochii vicleni. Este, însă, de neacceptat modul în care au tratat (dezbătut) în plenul Consiliului Local o problemă care îi arde la buzunar pe toţi locuitorii oraşului. Proiectul de hotărâre propus de opoziţie pe ordinea de zi a Consiliului Local era cât pe ce să fie scos din discuţie, la iniţiativa unui consilier PDL, pentru ca ulterior să fie totuşi acceptat, dar respins de maşina de vot PDL-istă fără drept de apel. În şedinţa cu pricina, aceleaşi „mâini potrivnice” când vine vorba de interesul direct al cetăţeanului, s-au arătat foarte săltăreţe în susţinerea alocării de miliarde de lei vechi pentru fotbal şi a unui teren de vreo 700 mp, în buricul târgului, pentru proiectele turistice ale ministresei Udrea.
Şi pentru că tot am ajuns la turism, nu vreau să pierd ocazia să aduc în discuţie un subiect interesant, vehiculat în ultima vreme în presă... (Citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Editorial

STATELE UNITE

Pot fi unite statele Europei, chestiune tot mai frecvent adusă în discuţie între hotarele bătrînului continent? Toată lumea raţională simte că asta ar fi soluţia supravieţuirii civilizaţiei euro-atlantice, dar soluţiile practice nu trec de stadiul utopiei. Şi, de la bun început, temeliile acestei construcţii, sunt greşit puse, pentru că nu de o unificare economică, pllitică, legislativă sau birocratică este vorba, acestea sunt mai mult sau mai puţin deja în lucrare. Ci de una culturală, spirituală, oamenii trebuie, să se simtă  locuitori ai aceluiaş spaţiu, împărtăşind acelaşi set de valori. Or, ceea ce se întîmplă în Europa actuală arată că ne îndepărtăm în loc să ne apropiem de un asemenea ideal. Trăim în paradoxul de a construi automobile din ce în ce mai nervoase, mai rapide, în timp ce democraţia devine din ce în ce mai greoaie, mai leneşă, mai birocratizată, avem nevoie de un sistem continental politico-economic suplu, eficient, rapid în decizii. Ca filo-european decis şi sceptic UE, nu văd în viitorul apropiat nici măcar şansa începerii unei construcţii durabile a unei Europe unite spiritual. P

Udrea vorbeşte la televizor despre incompetenţa administraţiei Tiseanu

Ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, şi-a arătat nemulţumirea, la mijlocul săptămânii trecute, faţă de modul în care administraţia publică locală din Câmpina a înţeles să administreze bazinul de înot inaugurat la începutul acestei veri, dar închis ulterior din lipsă de personal. Invitată în direct la jurnalul de seară al unei televiziuni de ştiri, Elena Udrea a declarat, printre altele, că „asta arată incompetenţa autorităţilor publice locale”.
Publicăm în continuare dialogul care s-a purtat pe marginea acestui subiect între ziarista Corina Drăgotescu şi ministrul Elena Udrea, lăsându-vă pe dumneavoastră să trageţi concluziile.

Corina Drăgotescu: Îmi aduc aminte, şi-mi aduc aminte dintr-un motiv tipic feminin, pentru că aveaţi aceeaşi rochie ca cea a Robertei Anastase, e imposibil să uit momentul, când aţi inaugurat o sală de înot, un bazin de înot la Câmpina, închis ulterior pentru că nu a existat personal, pentru că nu s-a aprobat schema de personal, iar acea bază a rămas închisă.
Elena Udrea: Asta arată incompetenţa autorităţilor publice locale. Când mi se cere să sprijin un proiect cu un an înainte de punerea lui în funcţiune, autoritatea publică locală nu are obligaţia să-mi prezinte şi faptul că are sau nu are angajaţi care să administreze. Eu nu cred în administrarea acestor obiective de către autorităţile publice locale şi de către stat. Eu cred că astfel de obiective trebuie să producă bani şi trebuie administrat de oameni care se pricep, de aceea ar trebui un parteneriat public-privat.
C.D. Dar dumneavoastră rămâneţi în imagine că aţi tăiat panglica, nu primarul, că nici nu ştiu cine e.
E.U. Da, sigur. Şi este o investiţie foarte bună. Din păcate, primarul de acolo trebuie să găsească o soluţie să administreze acel loc, să aducă bani la buget, să asigure locuri de muncă.
C.D. Nu-i puteţi sancţiona?
E.U. De sancţionat nu putem sancţiona. Noi suntem susţinătorii descentralizării (…) Vrem să dăm atribuţii la nivel local, vrem să dăm puteri la nivel local. Din păcate mulţi primar nu sunt în stare să le preia. (…) Aici nu este o încălcare a legii, este o inabilitate şi o dificultate în a lucra cu mediul privat. Ne-am obişnuit ca totul să se întâmple prin autoritatea publică locală. Este o lipsă de competenţă în a gestiona astfel de proiecte. Ceri un bazin şi dovedeşti că ai tinerii care să-l folosească, numărul de copii, condiţiile în care să fie construit…
C.D. Vă întreb şi eu, ce apartenenţă politică avea primarul acela incompetent despre care vorbiţi dumneavoastră.
E.U. N-are nicio relevanţă. Toţi primarii sunt la fel
C.D. Ba are relevanţă, că vin alegerile locale!
E.U. Eu vă pot da exemple de primari care fac aceleaşi greşeli de la toate partidele.

Rânduri transcrise din „(i)realitatea imediată” (5)

„Culturale”... cu susul în jos (1)

Dacă la Câmpina autorităţile locale au găsit drept „un act cultural” să tencuiască soclul bustului pictorului Nicolae Grigorescu, el însuşi obiect de artă, cum am mai spus-o - (nefericiţi cei care nu ştiu şi nu pot înţelege acest lucru!), opera aceluiaşi Tudor Gheorghe -, de ani de zile autorităţile din localitatea Proviţa de Jos, după ce au maltratat soclul localului monument al eroilor - (lucrare de artă a aceluiaşi sculptor) -, închizându-l în câteva trunchiuri de piramidă şi dreptunghiuri în ciment şi plăci de marmură, au găsit pe deasupra nimerit ca, periodic, soldatul care reprezintă plastic eroul necunoscut, să fie pur şi simplu... vopsit... I-au văxuit astfel ghetele, i-au scrobit cămaşa şi pantalonii, i-au cănit mustaţa, i-au înnegrit sprâncenele, caricaturizându-l. De negrul vopselei nu a scăpat nici măcar arma.
În straturi suprapuse, îngroşate de la o vopsire la alta, în locul unei corecte şi normale restaurări. Nu mai spun nimic de penibilul felului în care arată, astfel, astăzi. O „spune” dintru început grotescul aşa-ziselor, repetate şi total neavenite, „intervenţii artistice”, nepăsarea şi indolenţa, amatorismul unor autorităţi care s-au crezut şi se cred atotştiutoare, culorile vopselelor folosite, modul de aplicare a lor... Însăşi semnătura artistului a fost acoperită puţin câte puţin până la completa sa dispariţie. A dispărut fără urmă şi scena de luptă în basorelief aflată cândva pe faţada aceluiaşi soclu.
Într-un cuvânt... degradarea cu bună ştiinţă adusă unei opere de artă şi unui simbol a fost şi este şi aici pentru autorităţi, un gest... „cultural”!
Şi când te gândeşti că nici măcar oamenii peşterilor nu au degradat în nici un fel desenele ori picturile rupestre rămase pe pereţii acestora.
Lăsat astfel, tare mă tem că nu peste multă vreme, în lipsa unei grabnice şi calificate intervenţii de reconstituire, nu se va mai putea face nimic.
Ion ŞOVĂIALĂ

Ioan Simion, preşedintele Confind SRL:

“Chiar dacă par dur, sunt un tip milos”

La iniţiativa lui Ioan Simion, fondatorul Confind SRL, cea mai importantă firmă câmpineană, s-a înfiinţat, de curând, Centrul Medical SanConfind, care are toate şansele să devină cel mai important actor de pe piaţa serviciilor medicale ale zonei Câmpina şi, de ce nu, ale întregului judeţ, cel puţin. Primul pui pe care SanConfind l-a “născut” zilele trecute este Centrul Stomatologic DentActiv, de pe strada Progresului, brandul pe partea de stomatologie a Centrului Medical SanConfind şi cel mai modern şi mai performant cabinet stomatologic din municipiu, în care s-a investit o jumătate de milion de euro.

Reporter: Domnule preşedinte Ioan Simion, ce înseamnă proiectul SanConfind?
Ioan Simion: SanConfind este un centru medical în care Confind are 70% din acţiuni. Aşa cum sugerează şi particula-prefix din titlu (San, care vine de la sănătate), cel mai proaspăt membru al Grupului Confind este o persoană juridică pe care am creat-o cu scopul de a se ocupa de sănătatea persoanelor fizice. A celor care sunt salariaţii firmei pe care o conduc, dar şi a concetăţenilor mei, din Câmpina şi din întreaga ţară. Ne-am gândit să ne dezvoltăm şi în domeniul medical, nu doar în cel industrial, în care activăm cu succes de 20 de ani. Când am creat SanConfind, am pornit de la premisa că sănătatea la noi în ţară merge foarte prost. Eu nu am o sănătate precară (în treacăt fie spus, nu am avut, până în prezent, nicio zi de concediu medical luată oficial, nicio zi de spitalizare; când am avut nevoie de vreo intervenţie medicală am făcut-o sâmbăta, după care am plecat acasă), dar niciodată nu mă simt mai rău decât atunci când ştiu că trebuie să mă duc la doctor. Nu neapărat pentru mine, ci mai mult pentru cei apropiaţi de care trebuie să am grijă.  Din mai multe motive mă simt rău. Totdeauna, când ajung într-un spital, mă năpădesc întrebările: “Mă lasă portarul sau trebuie să-i dau ciubuc?”; “Ajung la doctorul potrivit sau trebuie să dau ciubuc pe la lift, pe la etaj, pe mai ştiu eu unde, ca să ajung la el?”; “Cum va reacţiona doctorul?”. Sentimentul meu (pe care sunt convins că îl trăiesc mulţi români) este că fiecare doctor aşteaptă ceva. Ceva care să semene cu un câştig personal. Am fost cu mama la Spitalul de Urgenţă din Bucureşti şi ştiu cât trebuie să te agiţi printr-un spital. M-am bucurat când au început să apară centrele medicale private.     
În opinia mea, e mai bine să-ţi îngrijeşti sănătatea la un centru medical privat. Ştii că atât cât face serviciul medical respectiv atât plăteşti, nu trebuie să dai ciubuc, ţi se acordă toată atenţia. Mi s-a format convingerea că, în viitor, numai partea privată din domeniul medical va putea rezolva toate problemele pacienţilor. Iar partea de stat trebuie să-şi reducă, treptat, importanţa şi volumul. Eu sunt curios să văd cum vor arăta pachetele  de servicii medicale pentru asiguraţi, care vor fi trecute în viitoarele modificări legislative din domeniul sănătăţii.
Rep.: Ideea înfiinţării Centrul Medical SanConfind  v-a venit doar de la starea precară a sistemului românesc de sănătate?
I.S.:  Pe de o parte, m-am săturat să văd cum banii din Sănătate se împart discreţionar de către Ministerul de Finanţe pe criterii care nu au nimic comun cu asigurarea unui nivel cât mai ridicat de sănătate a populaţiei. Pe de altă parte, ne-am gândit că toate sponsorizările şi cheltuielile ocazionate de cazurile în care oamenii ne-au solicitat ajutorul, aşadar toate aceste eforturi financiare ale societăţii Confind de a face bine salariaţilor proprii (la care avem împrumutaţi miliarde de lei), dar şi celorlalţi concetăţeni din Câmpina şi din restul ţării le-am putea canaliza spre realizarea unui centru medical complex, care să facă bine unui număr mult mai mare de oameni.  Este, dacă vreţi, trecerea de la binele individualizat la binele colectiv. Ştiţi cum se spune: un rău îl faci uşor, pentru a face un bine trebuie să te străduieşti. M-am gândit că zona Câmpinei, care are aproape 100.000 de locuitori, cu toate comunele limitrofe, ar merită să aibă parte de servicii medicale de cea mai bună calitate. Este o constatare la care am ajuns influenţat probabil şi de fata mea, care este medic, activând de opt ani în Elveţia. Nu am studiat prea bine piaţa, dar vă asigur că ne-am gândit la SanConfind ca la un centru medical complex, cu zeci de cabinete medicale de specialităţi foarte diverse, toate adunate într-o singură clădire, la parterul căreia să funcţioneze numeroase laboratoare medicale complete şi complexe, astfel încât oamenii să nu alerge să-şi facă analize medicale în capătul celălalt al oraşului (nu mai zic la Bucureşti), ci să îşi găsească toate îngrijirile medicale necesare în aceeaşi locaţie. Suntem în căutarea unei clădiri spaţioase care să poată găzdui Centrul Medical SanConfind. Pentru mulţi oameni, ca şi pentru mine, timpul reprezintă cel mai important lucru. Din lipsă de timp, mulţi concetăţeni nici nu îşi mai caută sănătatea. Nu urmărim profit prin înfiinţarea Centrului Medical SanConfind.  Societatea Confind este destul de puternică încât să-şi permită investirea profitul obţinut din activităţi industriale în activităţi din domeniul sănătăţii. Pentru salariaţii noştri (care vor avea carduri de sănătate personalizate), tarifele sunt la preţ de cost, adică nu includ şi profitul, ci numai costul propriu-zis al tratamentului sau al intervenţiei medicale aferente. Pentru început, SanConfind trebuie văzut ca proiectul unei mari policlinici private, dar ne putem gândi în viitor şi la înfiinţarea unui mare spital privat (eventual, într-un parteneriat cu statul), spital în care să se poată efectua intervenţii chirurgicale de mare complexitate şi dificultate. Angajaţii noştri cu salarii mai mici vor beneficia de reduceri şi vor putea plăti şi în rate, în cazul plăţii unor sume de zeci de milioane de lei vechi. 
Rep.: Sunteţi cunoscut, îndeobşte, pentru acţiunile dvs filantropice. Aţi avut, de tânăr, această înclinaţie spre opere de caritate sau aţi simţit că trebuie şi puteţi să faceţi bine semenilor dvs în urma unei experienţe dureroase, a unei trăiri intense care v-a marcat şi v-a determinat să urmaţi calea “bunului samaritean”?
I.S.: Nu am avut nicio experienţă nefericită care să mă fi marcat în sensul la care aţi făcut referire. Pur şi simplu consider că aşa trebuie să procedez. Că trebuie să ajut un om atunci când acesta îmi cere ajutorul. Dacă, bineînţeles, consider că persoana respectivă merită să fie ajutată. Acuma, eforturile noastre financiare de ajutorare nu ar fi posibile dacă SC Confind SRL nu ar fi o societate puternică (cu 1200 de salariaţi şi multe zeci de milioane de euro cifră de afaceri), o societate care să dispună de lichidităţi importante. Desigur, nu m-aş simţi prea confortabil dacă aş şti că la uşa uzinei s-ar aduna zilnic zeci de solicitanţi cu intenţii necurate. Din 2003, de când am venit în firmă, m-am gândit (pentru că dezvoltarea societăţii ne-a permis), să-i ajutăm, la început, pe cei din uzină, prin diferite împrumuturi acordate (fără dobândă). Apoi, zvonul s-a răspândit, ne-am trezit cu curtea plină de solicitanţi şi am început să acordăm ajutoare financiare şi oamenilor din afara uzinei. Unii dintre aceştia din urmă, nişte şarlatani, au reuşit să ne tragă pe sfoară cu tot felul de minciuni. Când un părinte vine la mine ca să-mi spună că are copilul grav bolnav, că şi-a vândut casa şi toate bunurile din ea, dar tot îi lipsesc mii de euro pentru a plăti o operaţie complicată ce se poate face numai în străinătate, şi mă roagă să-l ajut, mă pun în locul lui şi mă gândesc ce aş fi făcut eu în situaţia sa. Dacă ar fi, Doamne fereşte, copilul meu bolnav şi nu aş avea bani să dau doctorilor, ce aş face atunci? După ce am avut câţiva solicitanţi mincinoşi, am început să facem verificări şi nu mai dăm bani decât după ce verificările noastre la primăria localităţii respective atestă că persoana solicitantă este chiar în mare dificultate. Simt o mare bucurie de câte ori se întoarce un părinte ca să ne spună că operaţia la care a fost supus copilul său a reuşit, iar maladia respectivă este pe cale de vindecare. Eu cred că sunt o fire miloasă, chiar dacă aparenţele ar putea să înşele, chiar dacă par un tip dur. Eu sunt dur cu puturoşii, cu hoţii, cu cei certaţi cu legea şi cu regulile bunului-simţ. În rest, când văd un om aflat la mare şi nedreaptă suferinţă, îmi dau câteodată lacrimile, deşi n-ar trebui.
Rep.: Sunteţi, cum se spune, o mână de fier învelită într-o mănuşă de catifea…
I.S.: Nu ştiu câtă catifea şi cât fier sunt în mine, dar ăsta sunt şi mă simt bine în pielea mea atunci când fac un bine unui om care chiar merită să fie ajutat.
Rep.: În condiţiile în care lucrează şi sunt remuneraţi salariaţii dvs., cred că înfiinţarea unui sindicat în Confind ar putea fi considerată aproape de prisos…
I.S.: Nu sunt împotriva înfiinţării unui sindicat în Confind. Cine vrea nu are decât să-l constituie, respectând legile în vigoare. Numai că, de 20 de ani, nimănui nu i-a venit această idee. În mod deschis, că aşa, pe la colţuri, la vreo nuntă sau botez, poate unii s-or mai fi gândit şi la treaba asta. Sindicatul ce ar putea să facă mai mult decât am făcut noi pentru salariaţii noştri? Să vină şi să ceară măriri de salarii. Dar noi am mărit mereu salariile, în fiecare an, cel puţin cu procentul reprezentând valoarea ratei inflaţiei. În plus, salariaţii noştri beneficiază de tichete de masă (de când a apărut legea tichetelor). Ca să nu mai spun că le asigurăm o masă caldă gratuită la cantina societăţii. De asemenea, asigurăm transport gratuit salariaţilor noştri pe o rază de 30 km. Salariul mediu în societatea noastră este de 25 de milioane de lei vechi. Nemaivorbind de toate condiţiile de lucru pe care le-am asigurat în uzină, inspirat fiind de cele văzute prin diferite vizite în state occidentale dezvoltate. În grija mea pentru oamenii din Confind pornesc mereu de la premisa că, fără cei 1200 de salariaţi ai noştri, eu nu aş valora nimic. Pe lângă aceştia, în curând, vom mai angaja încă 200 de persoane, în urma câştigării unei licitaţii şi a încheierii unui contract cu Petrom pentru asigurarea întreţinerii de utilaj petrolier la schele. Eu cred că nimeni nu a cerut înfinţarea unui sindicat şi pentru că eu sunt cel mai mare sindicalist din Confind.

În vizită prin Câmpina, preşedintele PC încurajează micii întreprinzători

Săptămâna trecută, Daniel Constantin, preşedintele PC, a ajuns în Câmpina, oraşul nostru făcând parte din traseul pe care liderul naţional al conservatorilor intenţionează să-l parcurgă prin ţară, în încercarea de a susţine micii întreprinzători. Se ştie că, în strategia politică a PC din ultimii ani, alături de neimpozitarea profitului reinvestit şi impozitarea mai blândă a unor produse alimentare de bază, la loc de cinste stă şi susţinerea activităţii IMM-urilor. În opinia conservatorilor, acestea pot constitui unul dintre motoarele de repornire a economiei româneşti. Premierul Emil Boc, în intervenţiile sale publice, încearcă să amăgească electoratul şi să-i deturneze atenţia de la amarul traiului cotidian invocând un procent amărât de creştere a economiei româneşti în primul semestru al anului 2011, care nu este nici măcar de valoarea unei unităţi, ci reprezintă doar nişte biete zecimale. Tocmai pentru a determina o reală impulsionare a economiei, PC a pornit prin ţară în sprijinul micilor întreprinzători. În municipiul câmpinean, Daniel Constantin a fost însoţit de reprezentanţi ai unei firme de consultanţă din Bucureşti, specializată pe accesarea de fonduri europene. La întâlnirea care s-a desfăşurat la Sala Mică a Casei Tineretului, au participat aproximativ150 de oameni de afaceri, patroni de mici societăţi din Câmpina şi zona învecinată ei. La începutul întâlnirii, liderul PC a criticat actualii guvernanţi pentru faptul că nu promovează politici de redresare economică a ţării. “Fondurile europene se obţin cu multă dificultate, întrucât atât administraţia centrală, cât şi administraţiile locale se lovesc de bariere birocratice greu de surmontat”, a declarat Daniel Constantin. Birocraţia românească (mult mai stufoasă decât cea de la Bruxelles), este extrem de nocivă pentru mediul de afaceri, reuşind să încurce şi să împotmolească orice bussines-plan, oricât de riguros ar fi acesta, precum şi să provoace o descurajare generală a solicitanţilor. Sub sloganul “Implică-te! Schimbarea începe acum!”, conservatorii conduşi de Daniel Constantin au demarat o campanie de revitalizare a energiilor creatoare ale micilor întreprinzători, oferindu-le celor din urmă consultanţă şi spijin în demararea unor proiecte finanţate cu banii UE. Întâlnirea a fost posibilă şi prin implicarea în organizarea ei a PC Câmpina, organizaţie în fruntea căreia a fost ales, de puţină vreme, Dan Bolocan. Această întâlnire a fost, de fapt, prima acţiune publică mai consistentă a organizaţiei municipale a conservatotilor câmpineni, care ar trebui să îşi facă mai mult simţită prezenţa în peisajul social-politic local, mai ales în condiţiile în care multă lume se întreabă dacă în Câmpina conservatorii au organizaţie. La întâlnirea de la Casa Tineretului, conservatorii i-au invitat şi pe colegii lor de alianţă, liberalii. Preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran, a vorbit şi el despre importanţa accesării de fonduri europene pentru depăşirea crizei economice fără precedent care a lovit ţara, criză ale cărei efecte coaliţia de guvernare nu este în stare nici măcar să le atenueze, darămite să le înlăture.

Alienarea socială, ultima temă de discuţie la Cafeneaua liberală Brătianu

După câteva săptămâni de pauză, timp în care cei mai mulţi s-au aflat în concedii, vinerea trecută, Cafeneaua Liberală Brătianu şi-a deschis, din nou, porţile. Astfel, cei interesaţi de petrecerea a cătorva ceasuri pentru a savura o cafea bună şi pentru a lua parte la o discuţie interesantă au răspuns prezent invitaţiei lansate de organizatorul acţiunii, Florin Frăţilă. Ajunsă la cea de-a patra ediţie, Cafeneaua a strâns, de data acesta, 13 persoane, printre care şi 3 elevi de liceu. Se poate spune că atmosfera de acolo i-a „prins” pe participanţi, având în vedere că, mai bine de jumătate dintre persoanele din sală, nu se aflau acolo pentru prima dată, devenind prezenţe constante în cadrul Cafenelei. „Exerciţiu de sinceritate: Suntem sau nu alienaţi social?” a fost tema de dezbatere propusă de Liliana Marcu, temă care s-a dovedit a nu fi deloc facilă. După ce au fost oferite celor prezenţi în sală câteva definiţii ale alienării sociale, participanţii au luat cuvântul, tratând problema prin prisma propriilor experienţe. Dacă unii s-au arătat destul de puţin afectaţi de această problemă, spunând că se simt bine integraţi în societate, au fost şi alţii care au spus că relaţionarea cu cei din jur, precum şi modelele pe care societatea le scoate în faţă nu fac decât să sporească sentimentul de alienare. Poate cel mai interesant punct de vedere a fost chiar al celei care a propus tema, şi care a explicat că, deşi, se află, prin prisma meseriei, într-un contact permanent cu oameni cât se poate de diferiţi, tot resimte această înstrăinare, acel sentiment că „locul meu nu-i acolo”. „Nu sunt o persoană izolată. Am ceea ce s-ar putea numi o viaţă socială şi profesională destul de activă. Şi totuşi... lipseşte ceva. Acea împlinire socială care îi conferă unui om sentimentul că se simte acceptat şi protejat de comunitate şi că acolo, înlăuntrul acestei micro societăţi se poate valorifica pe sine, se poate dezvolta în acord cu ceilalţi”. Alţii au remarcat că regimul de dinainte de 89 oferea (artificial şi forţat de cele mai multe ori) acel sentiment de unitate, de scop comun. „Exista o anumită tihnă a vieţii sociale: reuniuni de familie, ieşiri la terasă cu colegii de muncă în zilele de salariu, vacanţele în grup, onomasticile serbate la întreprindere”. Societatea actuală, cu siguranţă, nu mai oferă acest tip de comuniune, şi atunci, poate, nu ar trebui să ne mai mire lipsa de implicare a celor mai mulţi oameni în problemele sociale, lipsa de reacţie în faţa nedreptăţilor care ne afectează pe toţi.

Şcoala Postliceală „Louis Pasteur” Câmpina a organizat ceremonia de absolvire a celei de-a 11-a promoţii de asistenţi medicali

Odată trecuţi de emoţiile examenelor de absolvire, elevii şi profesorii celei de-a 11-a promoţii de absolvenţi (asistenţi medicali) ai Şcolii Postliceale Sanitare Louis Pasteur au organizat ceremonia de absolvire într-un cadru intim, la grădina de vară a unui restaurant câmpinean.
Cei 73 de absolvenţi, promovaţi cu note cuprinse între 7 şi 10 (nota de 10, obţinută de Anghel Elena Argentina), erau foarte fericiţi şi încrezători că îşi vor putea profesa meseria pentru care s-au pregătit timp de trei ani, atât în ţară, cât şi în străinătate. Mulţi dintre ei recunosc că această şcoală le-a schimbat viaţa şi le sunt recunoscători profesorilor, dar şi conducătorilor instituţiei, care le-au acordat sprijnul în tot acest timp.
La rândul lor, cadrele didactice au ţinut să îşi felicite elevii pentru efortul susţinut şi rezultatele obţinute, iar preşedintele Şcolii, Elena Murariu, a declarat: „Sunt tare mândră de aceşti copii şi în general de rezultatele şcolii noastre, care azi bifează a 11-a promoţie de absolvenţi. De-a lungul anilor am întâmpinat multe greutăţi, dar am trecut peste toate cu ajutorul colectivului nostru, care a adus prestigiul acestei şcoli. Sper din tot sufletul ca absolvenţii şcolii - şi aici mă refer la toate generaţiile, inclusiv la cea de anul acesta - să-şi respecte cu stricteţe meseria şi să pună în practică tot ceea ce au învăţat aici. De mâine o luăm de la capăt cu următoarea promoţie, care îmi doresc să fie tot la fel de bună ca şi celelalte. Profit de această ocazie să le urez bun venit bobocilor şi să le mulţumesc, în acelaşi timp, tuturor celor care ne-au ajutat de-a lungul timpului în desfăşurarea activităţii didactice”.

Un egal acolo unde puţini vor lua puncte

Vispeşti Blejoi - CSM Câmpina 0-0

Sâmbătă, 27 august, CSM Câmpina a avut parte de o deplasare extrem de dificilă în compania uneia dintrele cele mai bine cotate adversare din Liga A Prahova, Vispeşti Blejoi.
Noul stadion al celor de la Blejoi, inaugurat cu ocazia acestui meci, s-a dovedit a fi neîncăpător pentru cei aproximativ 700 de spectatori care şi-au încurajat echipa favorită frenetic pe toată durata celor 90 de minute. Presiunea suplimentară a tribunei nu i-a incomodat însă prea tare pe băieţii antrenaţi de Ionică Burchi, care au arătat un joc de calitate, bazat pe o defensivă de fier (Gânju şi Radu George - Georsini), un portar într-o zi de graţie (Boşilcă), o linie de mijloc creativă şi un atac care a hărţuit tot timpul apărarea adversă.

Atât în prima repriză, cât şi în cea de-a doua, ocaziile de gol au alternat la ambele porţi (parcă mai clare cele ale CSM), iar pe finalul partidei, Bogdan Ilioiu putea da lovitura de graţie celor de la Vispeşti când, la capătul unui contraatac tăios a şutat din interiorul careului şi numai reflexul uimitor al portarului gazdelor a făcut ca tabela de marcaj să rămână neschimbată.
Meciul s-a încheiat după 4 minute de prelungiri cu un rezultat de egalitate echitabil, acolo unde, spunem noi, puţini vor lua puncte, iar CSM a dovedit că este o echipă solidă, ale cărei pretenţii la podiumul clasamentului şi poate chiar la promovare în liga a treia naţională nu sunt doar iluzii.
Demn de remarcat mai este şi faptul că atât în prima repriză, cât şi în cea de-a doua, câmpinenii ar fi putut beneficia de câte o lovitură de la 11m, în măsura în care centralul partidei ar fi dorit să le vadă şi să le acorde.
Lotul folosit de Ionică Burchi a fost următorul: Boşilcă - A. Burchi, Gânju, G. Radu, Zapodean, I. Burchi, Olteanu, Ilioiu, Budileanu, Stroe, M. Marius. Au mai jucat: Dârstaru şi Vintilă.

Declaraţii după meci:
Virgil Guran: „Din evoluţia jocului, putem spune că este un rezultat echitabil. Prima repriză a arătat un plus al lor, un uşor avantaj teritorial, pe când a doua repriză a fost a formaţiei noastre, poate şi pentru că suntem o echipă mai tânără, iar prospeţimea fizică a fost evidentă. Este un rezultat bun în faţa principalei contracandidate la promovare, gazdele având pretenţii serioase, iar pe măsură ce îşi vor mai omogeniza echipa nu ştiu cine va mai obţine vreun punct pe acest stadion. Îi felicit pe jucătorii formaţiei noastre, dar suntem de-abia după etapa a treia şi mai avem mult de lucru”.
Ionică Burchi: „Am jucat bine, băieţii s-au dăruit exemplar şi cu puţin noroc putea să câştigăm. Sunt sigur că puţine echipe vor lua puncte la Vispeşti, pentru că această echipă are jucători cu experienţă, gen Onuţ şi Vlad, care ştiu să pună presiune”.

Caraimanul Buşteni - Unirea Câmpina 0-5

Ceea ce era de aşteptat s-a întâmplat. Unirea a „defilat” în faţa Caraimanului Buşteni, echipă a cărei filozofie de joc a fost „autobaza” lui Cârţu. Şi cu toate astea, elevii lui Costin Plăvache au înscris de cinci ori prin Nichifor (2), Bica, Burlacu şi D. Ciobotaru.
Unirea Câmpina a folosit următoarea formulă de joc: D. Şandru – A. Stoica, Neagu, B. Şandru, Zecheru – Bica, Bărăgan, Lambă, Cernea – Ungureanu, Nichifor. Au mai jucat: Burlacu, Ţigănuş, D. Ciobotaru şi Coman.

Rezultate bune în amicale pentru juniorii CSM Câmpina

Săptămâna trecută, juniorii CSM, antrenaţi de Robert Stoica, au susţinut două meciuri de pregătire în compania formaţiilor AS Brebu, în deplasare şi Progresul Bucureşti, pe stadionul Poiana. Ambele partide au fost la discreţia câmpinenilor, care s-au impus cu 7-1 în meciul cu cei de la Brebu şi cu 10-0 în cel cu bucureştii de la Progresul. Robert Stoica s-a declarat mulţumit de efortul copiilor şi de faptul că echipa prestează un joc care îi dă dreptul să spere la câştigarea campionatului care va începe în septembrie.

23 august 2011

Chiar dacă administraţia Tiseanu nici nu vrea să audă,

Opoziţia cere în continuare
diminuarea taxelor locale

5000 de semnături ale câmpinenilor, ignorate de aleşii locali
Că impozitele şi taxele locale s-au majorat cu 20%, se ştie de ceva vreme. Cei mai mulţi câmpineni au simţit-o deja pe pielea lor, atunci când au mers la Direcţia Economică şi au fost nevoiţi să scoată din buzunar mai mulţi bani decât în anii trecuţi. Ce nu se ştie, deocamdată, este că liberalii nu au de gând să renunţe la acţiunea lor prin care le cer aleşilor locali să se revină, începând cu anul viitor, la valoarea dărilor din anii trecuţi. Reamintim că PNL Câmpina a recurs la o serie de acţiuni pentru a sancţiona ideea edilului-şef, Horia Tiseanu, cel care a fost iniţatorul proiectului, în urma căruia impozitele au fost majorate. Astfel, liberalii şi-au exprimat deschis părerea legată de acest subiect, în cadrul a numeroase conferinţe de presă. Următorul pas făcut a fost redactarea unei cereri, pe care au adresat-o primarului, prin care solicitau diminuarea taxelor locale. Argumentele aduse au ţinut de situaţia economică dificilă în care se află cei mai mulţi câmpineni, grav afectaţi de criza economică. „Oamenii sunt împovăraţi de datorii, nu mai au locuri de muncă şi, în acest context, cei care ne conduc măresc impozitele. E un act iresponsabil şi, din câte ştiu, nicăieri în ţară, în niciun oraş nu s-a mai făcut asta”, a afirmat preşedintele organizaţiei locale, Virgil Guran.

Edilii caută motive pentru a nu lua în seamă semnăturile
Când cele două iniţiative ale liberalilor nu au avut sorţi de izbândă, PNL Câmpina a organizat o campanie de strângere de semnături din partea câmpinenilor, nemulţumiţi de valoarea ridicată a dărilor. Nu mai puţin de 5.000 de cetăţeni au semnat atunci, oamenii fiind mai mult decât solidari cu acţiunea liberalilor. Toate acestea au fost, însă, trecute cu vederea de primarul Tiseanu, care nu a ţinut cont de dorinţa celor mai mulţi contribuabili. Ba mai mult, liberalilor li s-a reproşat că acţiunea de strângere a semnăturilor ar fi una pur „populistă” şi că ar fi trebuit să fie făcută în nume personal, şi nu în numele partidului. „O motivaţie de-a dreptul puerilă”, crede Guran, care trage concluzia că Horia Tiseanu nu vrea să recunoască şi să accepte existenţa unui partid care a reuşit să mobilizeze şi să reprezinte 5.000 de oameni.

PNL merge mai departe:  în Consiliul Local
Conducerea PNL Câmpina intenţionează ca, prin intermediul lui Enache Dragomir, singurul consilier PNL din cadrul Consiliului Local Câmpina, să introducă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe de consiliu un proiect prin care să ceară ca, de la anul, taxele şi impozitele locale să revină la valoarea anterioară majorării. Deşi este conştient de faptul că proiectul nu va fi votat de consilieri, Guran consideră că „e de datoria noastră să luptăm, să nu îi lăsăm să creadă că pot face ce vor fără ca, măcar, să fie traşi de mânecă”. Conducerea PNL Câmpina subliniază faptul că efortul financiar la care sunt supuşi câmpinenii, pentru ca în bugetul local să fie pompaţi mai mulţi bani, nu merită. „Doar vreo 30 de miliarde de lei vechi se vor strânge, în plus, la buget, prin această majorare. Asta, bineînţeles, în condiţiile în care toţi îşi vor plăti dările, lucru de care mă îndoiesc”, spune Guran. Ultimele cifre îi dau dreptate: faţă de anul trecut, procentul de încasări la bugetul local este mai mic, mai ales în cazul persoanelor juridice.

„Ne iau banii pentru a-şi face campanie electorală”
Conducerea PNL Câmpina crede că, disperaţi să păstreze puterea şi beneficiile ce decurg din funcţiile deţinute, cei din administraţia locală „trag cu dinţii” de fiecare bănuţ strâns, pentru a mai bifa câteva „realizări măreţe”. „Să nu uităm că, în 2012, sunt alegeri şi au nevoie de cât mai mulţi bani. În plus, vor să arate lumii câte fac ei pentru oraş, fără a spune, însă, cât costă. De fapt, banii se împrăştie pe diferite proiecte mai mult sau mai puţin importante. Acum, să fim serioşi, chiar aveam nevoie de acel sens giratoriu de la Fibec, care a costat enorm?”, a mai declarat Guran.

„Chiar nu mai avea Poliţia Locală altceva mai bun de făcut decât să distribuie un ziar de propagandă pentru Primărie?”
Este o întrebare pe care şi-au pus-o mulţi oameni, atunci când au primit din mâna unui agent al Poliţiei Locale un ziar în care asfaltările, realizarea câtorva parcări şi a unui sens giratoriu sunt ridicate la rang de mari realizări. „Poate că oamenii ar trebui să nu uite că şi ziarul şi oamenii care îl împart sunt plătiţi tot din bugetul local, deci din banii fiecăruia din noi”, atrage atenţia Virgil Guran. Acesta continuă spunând că „diferenţa dintre noi şi cei de la putere stă în faptul că noi realizăm şi distribuim un ziar prin eforturile noastre financiare, pe când ei o fac folosindu-se de banul public”. 

Aleşii locali au „treburi importante”:

Se împrumută zeci de miliarde la bănci, dau bani la fotbal şi teren gratuit pentru proiectele fanteziste ale ministresei Udrea

Peste două zile, joi, 25 august, Consiliul Local se reuneşte în şedinţă ordinară pentru a vota diverse propuneri legislative care, în marea lor majoritate se referă la concesionarea ori vânzarea (fără licitaţie) unor terenuri din domeniul public, la alocarea de bani pentru fotbal, îndatorarea bugetului local cu zeci de miliarde la bănci şi cedarea gratuită a unui teren din centrul civic (715 mp în zona clădirii Romtelecom) pentru proiectele fanteziste ale ministresei Udrea. Aici, edilii s-au gândit că ar fi bine să înfiinţeze un centru de informare şi promovare turistică, care nu ştim ce ar trebui să promoveze, în afară de cele două muzee deja celebre.
Dintre cele 15 proiecte de hotărâre propuse spre dezbatere în Consiliul Local, doar 3 dintre ele se referă la problemele reale şi bunul mers al comunităţii şi anume: concesionarea prin licitaţie publică a serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân, acordarea burselor de performanţă pentru anul şcolar 2011-2012 elevilor din învăţământul liceal şi diminuarea taxelor şi impozitelor locale (mărite cu 20% anul acesta) pentru anul fiscal 2012.
Dacă primele două proiecte au şanse de 99,9% de a fi votate de „parlamentul local”, cel de-al treilea, referitor la diminuarea taxelor şi impozitelor locale este ca şi respins, din câte se aude, având în vedere că iniţiativa vine din partea opozanţilor administraţiei Tiseanu.
Publicăm în continuare, integral, proiectul ordinii de zi al şedinţei ordinare a Consiliului Local de joi, 25 august.

Mix Music Evolution sau trei zile de concert în aer liber şi o mare de oameni

La sfârşitul săptămânii trecute, platoul Muscel a fost un adevărat loc de pelerinaj pentru câmpineni şi nu numai. Concertele organizate vineri, sâmbătă şi duminică sub egida Mix Music Evolution au adus la Câmpina trupe consacrate  şi artişti precum Proconsul, Keo, Andreea Bălan, dar şi pseudoartişti, care nu prea aveau ce căuta pe scenă.
Aproape în fiecare seară, la ora întâlnirii cu muzica, pe platoul Muscel a plouat torenţial în mai multe reprize, apoi a apărut curcubeul, care a dat tonul la distracţie. S-au băut butoaie cu bere şi s-a dansat până târziu în noapte. Şi cei mici s-au simţit fericiţi, participând la animaţia iscată, au primit premii, au cântat, au fost pictaţi pe faţă şi au modelat baloane.
Spectacolul de o oră şi jumătate oferit de Andreea Bălan, Petrişor şi corpul de balet al acestora a fost atracţia celei de-a doua seri oferit de cei de la Mix Music Evolution.
Una peste alta, evenimentul a fost unul de excepţie, însă au existat şi destule probleme, în sensul că în toate cele trei zile cartierul Muscel a fost aproape blocat de sutele de maşini parcate aiurea şi de haosul creat în trafic la ore târzii din noapte. Unii au fost nemulţumiţi de pauzele prea lungi dintre recitaluri şi de reclama agresivă făcută de sponsorii evenimentului, dar cei mai mulţi au aplaudat iniţiativa.

Scandalul staţiilor desfiinţate s-a încheiat în favoarea călătorilor şi a transportatorilor

Cu aproximativ o lună în urmă, deciziile Consiliului Local de a desfiinţa staţia de autobuz de pe strada Orizontului şi staţiile publice pentru traseele judeţene care trec prin Câmpina au generat multe numulţumiri, atât în rândul călătorilor, cât şi în cel al transportatorilor, care au acuzat administraţia Tiseanu, la vremea respectivă, de „lipsă de responsabilitate, superficialitate şi gravă incompetenţă”, pentru faptul de a fi adoptat pe „şest” două acte normative privind serviciul de transport public local în Câmpina, eludând Constituţia, Legea administraţiei publice locale şi legile care reglementează activitatea de transport public local ca serviciu comunitar de utilitate publică. 
Transportatorii mai spuneau atunci că nici călătorii care utilizează aceste staţii şi nici ei, în calitate de prestatori de servicii, nu au fost înştiinţaţi şi consultaţi de administraţia locală în vederea promovării şi implementării celor două proiecte, ceea ce contravine, spuneau ei, interesului public general.
În urma acestei confruntări, operatorii de transport au decis atunci să sesizeze Prefectura, Consiliul Judeţean şi să conteste în instanţă cele două hotărâri nelegale ale Consiliului Local.
Zilele trecute, Consiliul Judeţean Prahova a trimis o adresă către Primăria Câmpina, a cărei concluzie, în urma sesizărilor operatorilor de transport, a fost următoarea: „Aceste staţii nu pot fi eliminate din graficul de circulaţie al programului de transport judeţean decât atunci când va avea loc o nouă actualizare a programului de transport judeţean şi numai după aprobarea acesteia de către Consiliul Judeţean Prahova”.
Aşadar, hotărârile Consiliului Local Câmpina au fost considerate nelegale, decizia fiind în deplină concordanţă cu vorbele transportatorilor, care acuzau edilii locali de incompetenţă, lipsă de responsabilitate şi superficialitate.

Centrul Stomatologic DentActiv inaugurat de societatea Confind asigură servicii la standarde europene

Ieri, pe strada Progresului din vecinătatea SC Confind SA, a fost deschis Centrul Stomatologic DentActiv, un eveniment important pentru piaţa de servicii stomatologice din zona Câmpinei. După o conferinţă de presă la care au participat reprezentanţi ai presei centrale şi locale, a avut loc lansarea propriu-zisă, însoţită de un mic ritual de sfinţire a locaţiei, oficiat de un sobor de trei preoţi. DentActiv oferă servicii stomatologice gratuite sau la preţuri de producţie celor 1200 de salariaţi Confind, dar şi locuitorilor oraşului şi ai zonei învecinate, valoarea investiţiei ridicându-se la suma 500.000 euro. Graţie acestei finanţări de excepţie, s-a reuşit echiparea celor două cabinete stomatologice şi a celui de radiologie (în care se pot face toate tipurile de radiografii dentare), cu aparatură germană de ultimă generaţie. Cei patru medici stomatologi din Bucureşti vor asigura o gamă largă de servicii medicale: terapie şi chirurgie laser, protetică, implantologie dentară, ortodonţie, estetică şi profilaxie, endodonţie, pedodonţie, chirurgie dento-alveolară şi imagistică dentară. DentActiv este brandul pe partea de stomatologie a Centrului Medical SanConfind, componentă a grupului Confind Câmpina. Centrul Medical SanConfind este un proiect îndrăzneţ la care preşedintele Confind SA, Ioan Simion, ţine foarte mult, fondatorul companiei declarând următoarele:
 “SanConfind este înfiinţat din punct de vedere juridic, iar DentActiv este doar primul pas din derularea unui proiect pe care m-am gândit să-l dedic celor 1200 de salariaţi ai companiei noastre, dar şi câmpinenilor. Fără cei 1200 de salariaţi ai noştri, eu nu valorez nimic. De aceea doresc foarte mult să le ofer – lor, dar şi concetăţenilor mei, servicii medicale de top la preţuri accesibile. În viitorul apropiat, ne vom extinde gama de servicii medicale, fiind în căutarea unei clădiri spaţioase care să poată găzdui un centru medical general, având în dotare zeci de cabinete medicale, cu toate laboratoarele şi anexele necesare.”

Amical cu FC Naţional

Vineri, 26 august, echipa de juniori 97 - 98 a CSM Câmpina, antrenată de Robert Stoica, vajuca un meci amical de pregătire pe stadionul Poiana Câmpina, în compania echipei similare a FC Naţional. Iubitorii de fotbal sunt invitaţi să-i vadă la lucru pe copiii care vor reprezenta generaţia de mâine a fotbalului câmpinean.

După două etape, CSM Câmpina s-a instalat în fotoliul de lider al clasamentului

Chimia II Vadu Săpat - CSM Câmpina     0-2 (0-1)

După ce săptămâna trecută, în prima etapă de campionat al Ligii A Prahova, CSM a înscris 7 goluri în poarta celor de la Tinereţea Izvoarele, sâmbătă, 20 august, în deplasare la Vadu Săpat, elevii lui Ionică Burchi au obţinut o nouă victorie, de data asta cu 2-0 (autorii golurilor: Stroe şi Budileanu) în faţa unei echipe preocupate mai mult de a fragmenta jocul sub diverse forme, decât de fotbal.
CSM Câmpina a dominat partida pe tot parcusul celor 90 de minute, printr-un joc combinativ care nu le-a dat nicio speranţă adversarilor. Aşa s-a ajuns în situaţia în care câmpinenii au avut 10-15 ocazii clare de gol, dintre care 4 au fost irosite de campionul ratărilor în acest joc, Bogdan Ilioiu.
Una dintre noile achiziţii ale CSM din această vară, Bogdan Olteanu, poate fi considerat omul meciului, pentru dăruirea şi clarviziunea în joc de care a dat dovadă, mai ales în repriza secundă. Lui Adrian Burchi i se poate acorda titlul de norocosul meciului, pentru că a scăpat ieftin, cu doar două urme de crampoane în zona gernunchiului, după o intrare extrem de dură a unui adversar. Chiar dacă a fost nevoit să părăsească terenul în urma acesteui incident, Burchi va fi apt de joc în etapa viitoare.
CSM Câmpina a jucat în deplasarea de la Vadu Săpat în următoarea formulă: Boşilcă – Zăpodeanu, Gânju, A. Burchi – Olteanu, Grigoraş, Iloiu, I. Burchi, Stroe – M. Mihai, Negreanu. Au mai jucat: Budileanu, Negoiasă, Vintilă şi Safta.
Partida a fost arbitrată de Ovidiu Oprea, ajutat de Emil Bozieru şi Alexandru Chivu.  Observator din partea AJF: Mihai Ion.
După primele două etape, CSM Câmpina s-a instalat deja în fotoliul de lider al clasamentului şi se anunţă o candidată serioasă la promovarea în divizia C.

Victorie pe muchie de cuţit

Unirea Câmpina - Petrolistul Boldeşti 1-0

Unirea Câmpina a învins cu greu, sâmbătă, 20 august, pe stadionul „Rafinăria”, Petrolistul Boldeşti, după un meci în care câmpinenii şi-au creat destule ocazii de gol, dar pe final au avut multe emoţii şi puteau fi egalaţi. Cu 6 puncte acumulate după două etape, Unirea Câmpina se află pe locul doi în clasament, departajată doar de golaveraj de rivala CSM Câmpina.

Opaţchi are rezultate şi la Băneşti

Cu un lot subţire, fostul antrenor al CSM Câmpina, Roberto Opaţchi îşi face treaba foarte bine şi la Băneşti. După ce în prima etapă a creat o mare surpriză prin egalul (la un moment dat conducea cu 2-0) obţinut la Vispeşti, o echipă puternic susţinută financiar şi cu pretenţii la promovare, Opaţchi şi elevii lui au mai obţinut încă trei puncte pe teren propriu în faţa celor de la Progresul Drăgăneşti.  Cu 4 puncte în clasament, CS Băneşti Urleta se află pe locul 5.

Întâlnire amicală de şah la Sinaia

Sâmbătă, 20 august, la ora 10.00, a avut loc, în parcul din centrul oraşului Sinaia, întâlnirea amicală de şah dintre echipele Carpaţi Sinaia şi CSM Câmpina. S-au jucat 3 partide la 10 mese, scorul fiind de 2-1 pentru echipa mai experimentată şi anume Carpaţi Sinaia.
Echipa CSM Câmpina a fost formată în majoritate din copii de la grădiniţă şi până la clasa a VIII-a. Lotul de jucători a fost următorul: Nicoleta Dumitran (antrenor jucător), Ion Pripoaie, Leonard Tudose, Matei Pop, Vlad Şinca, Mihai Pripoaie, Dragoş Enechescu, Natalia Rădulescu, Carolina Davidescu, Rareş Radu. Trebuie remarcat comportamentul exemplar de care au dat dovadă copiii, atât în timpul meciului, cât mai ales după, când au vizitat Mănăstirea Sinaia. În mod disciplinat şi organizat a fost vizitat şi Castelul Peleş.
Transportul copiilor la această competiţie a fost asigurat de firma Ave Diana.
Cei mai buni cinci şahişti ai CSM Câmpina vor participa, în perioada 3 - 8 septembrie, la openul de şah „Zilele Cetăţii” organizat de clubul de şah Chindia din Târgovişte.

16 august 2011

Medis – partener în activitatea de formare profesională

In perioada 1 iunie – 16 august, Primăria Câmpina a organizat cursuri de califcare/ recalificare în mai multe domenii, unul dintre ele fiind «Ingrijitor copii la domiciliu». Cursul a fost organizat în parteneriat cu alte foruri  prin proiectul european "Sprijin pentru integrare şi incluziune", cofinanţat din Fondul  Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Cursantele grupei 2 – îngrijitor copii au desfăşurat activităţile practice cu colaborarea Centrului de diagnostic şi tratament Medis, a doi voluntari ai Fundaţiei Medis şi a unui grup de 20 de copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 12 ani.
Programul a fost complex,  incluzand activităţi menite să răspundă necesităţilor complexe ale copilului sănătos sau bolnav şi a avut la bază principii  moderne de educaţie, nutriţie şi îngrijire. In cele 6 săptămâni de practică au fost exersate  activităţi de hrănire, igienă  corporală şi a locuinţei, acordarea primului ajutor,  mobilizarea şi masajul . Un spaţiu important a fost alocat formării personalităţii şi deprinderilor copilului precum şi tehnicilor de comunicare cu acesta şi cu familia. In acest scop s-au derulat activităţi de dezvoltare a vorbirii şi scrierii, deplasări la locuri de joacă, vizită la Castelul Iulia Hasdeu, recondiţionare de carte şi organizarea unei biblioteci, activităţi incluzând persoane cu dizabilităţi şi sindromul Down, deplasare la biserică pentru sărbătorirea Sfântului Ilie, vizionare de filme şi jocuri educative.
De un interes deosebit din partea tuturor  s-a bucurat cursul săptămânal de Quilling – arta filigranului de hârtie – coordonat de doi voluntari ai fundaţiei Medis şi finalizat cu o expoziţie şi acordarea de diplome şi premii copiilor participanţi.
Cursul a fost coordonat la această grupă de lectorii Dr. Minerva Stanciu şi Dr. Mihaela Sumbasacu. 
In urma absolvirii acestui program, se obţine certificat cu recunoaştere naţionala şi europeană.

09 august 2011

Despre „privilegiul” de a călca pe asfalt proaspăt cu burta şi buzunarele goale

Azi, când scriu aceste rânduri (duminică, 7 august, ora 21.00), lumea parcă a dat în clocot. Pieţele financiare internaţionale sunt realmente paralizate, iar principalii indici bursieri au înregistrat căderi dramatice de până la 5% din cauza problemelor generate de datoriile ţărilor europene, dar şi ale SUA. Până şi Germania, economia cea mai puternică a Europei, se confruntă, de zile întregi, cu un record negativ al indicilor bursieri, lucru care nu s-a mai întâmplat din 1993.
La această oră, liderii politici şi cele mai mari instituţii financiare ale omenirii înroşesc telefoanele în căutarea unei soluţii care să nu genereze un al doilea val, mult mai puternic decât primul, al crizei economice mondiale. Se vorbeşte că mâine (8 august) va fi lunea neagră a pieţelor financiare, care ar putea avea un efect de domino în întreaga lume. Cu siguranţă unda de şoc ne va atinge, din nou, şi pe noi, afectând o economie românească şi aşa aflată de multă vreme în degringoladă. Este evident că România va continua să meargă în jos, iar cei care deţin astăzi puterea politico-administrativă în plan local, judeţean ori naţional, par a nu înţelege că, într-un fel - vorba zgârcitului finanţator rapidist George Copos -, „lumea se scufundă”. Ei ştiu doar că trebuie să cheltuiască cu orice preţ sume exorbitante pentru fel de fel de proiecte care nu îşi au rostul în această perioadă dificilă, dintr-un buget alimentat de o populaţie (economie) tot mai săracă.
Pentru că nu am pregătirea unui analist economic, iar în calitatea mea de formator de opinie nu am dreptul să mă lansez în afirmaţii fără acoperire, am să mă refer în continuare doar la ceea ce se întâmplă în Câmpina, apelând la un principiu economic simplu şi anume scăderea consumului, care înseamnă automat scăderea producţiei şi implicit sărăcirea populaţiei.
Câmpina a ajuns azi, în comparaţie cu alte vremuri, la un prag istoric negativ al forţei de muncă de aproximativ 10.000 de angajaţi (dintre care 1000 sunt bugetari) din cei 40.000 de locuitori. Trei sferturi dintre aceştia (conform datelor statistice) au un venit brut mai mic de 1000 de lei pe lună. Dacă socotim că pentru a duce o viaţă decentă, salariul mediu brut ar trebui să se situeze în jurul sumei de 2000 de lei, ajungem la concluzia că cea mai mare parte a salariaţilor trăiesc sub pragul sărăciei (aici trebuie să ţinem cont şi de faptul că un salariat se presupune că susţine, direct sau indirect, încă trei persoane).
Tot aceşti 10.000 de salariaţi, alături de alte câteva mii de pensionari, sărăciţi şi ei, alimentează o bună parte a bugetului local cu taxe, impozite şi contribuţii la stat. Mergând mai departe, vom observa că aceşti cetăţeni trebuie să rupă zilnic din puţinul lor pentru a consuma, inevitabil, produse şi servicii. Evident că se rezumă doar la strictul necesar şi la rândul lor, cei care oferă produse şi servicii, dispar încet-încet provocând un alt minus la bugetul local.
Cu siguranţă această teorie vă este cunoscută din viaţa de zi cu zi, însă am ţinut să vă reamintesc povestea tristă a sărăciei prin care trecem de ani de zile, pentru a avea argumentul să vă vorbesc despre profitorii crizei care, din punctul meu de vedere, sunt în principal politruci de la putere (indiferent de culoarea politică) şi găştile din jurul lor.
Profitorii crizei sunt aceia care azi împart banul public în stânga şi în dreapta către diverse grupuri de afaceri şi politice care îi susţin în funcţii, fără să se gândească că în curând vor ajunge la fundul sacului. Profitorii crizei sunt aceia care trăiesc din banul public şi nu au niciun fel de remuşcare să mărească taxele şi impozitele cu 20% într-o perioadă în care cetăţeanul contribuabil se află în sărăcie. Profitorii crizei sunt aceia care s-au trezit, după 20 de ani în care au făcut umbră pământului în administraţia locală, că trebuie să cheltuiască milioane de euro pentru asfalt şi borduri, într-un timp în care economia oraşului a intrat în agonie. Profitorii crizei sunt aceia care consimt să bage în buzunarele clientelei politice banii smulşi cu forţa de la populaţie şi întreprinzători care nu beneficiază de niciun fel de sprijin din partea autorităţilor. Profitorii crizei sunt aceia care pleacă în străinătăţuri fără ruşine, pe socoteala celor care i-au ales să se îngrijească de comunitate şi nu să se plimbe fără rost. Profitorii crizei sunt aceia care îndatorează bugetul local la bănci, împrumutându-se cu zeci de miliarde de lei vechi pentru a susţine proiecte care în mod normal ar fi putut costa mult mai puţin. Profitorii crizei sunt aceia pentru care oraşul şi cetăţenii lui nu reprezintă decât mijloacele prin care ei se gândesc că vor rămâne la putere în slujba intereselor personale şi de grup, promovând un populism care ne va costa. Şi în sfârşit, profitorii crizei sunt aceia care îşi fac de cap sub pretextul bunelor intenţii, oferindu-ne în schimb, zic ei, „privilegiul” de a călca pe borduri şi asfalt proaspăt, însă cu burţile goale şi buzunarele fluierând.
Sigur că mulţi vor spune că bunăstarea unei comunităţi nu ţine de aparatul administrativ şi al politrucilor aleşi să conducă oraşul. Total greşit. Administrarea unui oraş nu înseamnă doar colectare de taxe şi impozite şi cheltuirea lor după bunul plac. Ea trebuie să însemne, în primul rând, implementarea unui pachet de măsuri pe termen mediu şi lung de a aduce venituri la buget prin stimularea micilor şi marilor întreprinzători care aduc plus valoare şi noi locuri de muncă, şi nu în cele din urmă, micşorarea, pe cât posibil, a presiunii exercitate de taxele şi impozitele împovărătoare suportate de cetăţeni. Căci altfel, care  mai este farmecul unui oraş frumos, cu alei pavate şi asfalt strălucitor, dacă locuitorii lui trăiesc de pe o zi pe alta?
Din păcate, românismul ieftin din noi nu ne lasă să vedem lucrurile în profunzimea lor, iar celebrul dicton mioritic „lasă, că merge şi aşa” ne-a adus în starea în care suntem azi.
Pentru cine încă nu a înţeles, e bine de ştiut că România, ca şi Câmpina, merge în jos. Cât de jos vor ajunge cred că depinde, în mare măsură, şi de noi.

P.S. 1 Scriam în urmă cu ceva vreme (în ediţia din 26 iulie a ziarului nostru) că Danieta, soţia deputatului Florin Anghel, a fost trimisă în judecată pentru nereguli în activitatea desfăşurată în calitate de administrator al societăţii Cristal Jupiter SA, un hotel de pe litoralul Mării Negre. Mai spuneam atunci că în acelaşi dosar este judecat şi George Armaşu, nimeni altul decât proprietarul Gercom Business Ploieşti, societate pe care administraţia Tiseanu a ales-o, în urma unei selecţii de oferte, să administreze bazinul de înot didactic din Câmpina. Aşadar, administraţia Tiseanu i-a dat cu bună ştiinţă şi fără remuşcări unui cercetat penal, bănuit de a fi co-autorul unor nereguli într-o activitate turistică, să administreze un bun public pentru care statul (Ministerul Turismului... !!!) a cheltuit milioane de euro. Bună alegere, n-am ce zice, domnule primar!

P.S. 2 Mi-a ajuns la urechi că în spatele târgului de bunătăţi organizat în ultima vreme tot mai des în Câmpina stă, de fapt, o afacere pusă la cale de două cuconiţe frumuşele, care ar fi intrat în graţiile primarului nostru. Se zice că afacerea constă în faptul că femeile cu pricina încasează chirie (taxă de participare – aproximativ 500 lei) de la toate firmele care îşi expun mărfuri în târg pe domeniul public al oraşului, fără să plătească nimic la primărie. O fi aşa ori nu, cert este că lumea vorbeşte, iar autorităţile locale ar trebui să ofere oarece explicaţii, din moment ce majoritatea întreprinzătorilor autohtoni plătesc fiecare centrimetru pătrat pe care îl ocupă pe domeniul public.

08 august 2011

Club Live a organizat Câmpina Jazzrock Festival

Club Live Câmpina, unul dintre primele cluburi de muzică din ţară, a organizat in zilele de 4 - 6 august, primul festival de jazzrock din România. Clubul Live a fost fondat în 1996, însă numai în ultimii 10 ani a avut o activitate neîntreruptă.  În toată perioada existenţei sale, prin eforturile susţinute ale lui Liviu Briciu, întemeietorul clubului, aici s-a putut asculta mereu  muzică de cea mai bună calitate. Astfel, pe mica scena a clubului au evoluat formaţii celebre, româneşti, dar şi străine, ce abordează muzică de toate genurile. În total, peste 250 de concerte live cu trupe din ţară şi din străinătate. Desfăşurarea festivalului nu ar fi fost posibilă fără implicarea unor sponsori generoşi şi a Primăriei Câmpina, care au asigurat susţinere financiară.
Liviu Briciu a avut, de mult, în minte ideea organizării acestui festival, dar abia, la sfârşitul săptămânii trecute, a reuşit să dea viaţă acestui proiect. Este primul festival de jazzrock din România. “Jazzrock înseamnă 80% jazz şi 20% rock. Este un jazz cântat cu instrumente electrice, destul de ritmat, deosebit de jazzul classic. Pentru că este mai ritmat, jazzrockul poate să placă şi celor neavizaţi, spre deosebire de jazzul clasic, care nu poate fi înţeles decât de cei cu o educaţie muzicală bine pusă la punct”, consideră Liviu Briciu.  
Festivalul propriu-zis (desfăşurat vineri şi sâmbătă în incinta Ştrandului Tineretului), a fost precedat, joi seara, de o altă manifestare muzicală (cu intrarea gratuită), numită “Întâlnirea basiştilor”, desfăşurată în interiorul clubului, la care au participat bass-işti din toată ţara. Vineri seara, festivalul a fost deschis de trupa lui Tituş Constantin şi Iulia Mitroi, după care au evoluat băieţii din grupul IVO, al Clubului Live, în componenţa: Cornel Coşereanu - chitară, Mihai Coşereanu - chitară (fiul celui dintâi, o speranţă a muzicii tinere şi un mare virtuoz al acestui instrument, câştigătorul celui mai mare concurs naţional de chitară), Marius Pălănceanu - baterie, Liviu Briciu - chitară bass.
Show-ul muzical de înaltă ţinută a continuat cu două formaţii de calibru (Electric D’Efect şi Kiba Dachi & Band), pentru ca seara muzicală să fie încheiată perfect de cea mai cunoscută formaţie de jazzrock, Nicu Patoi & Platonic Band, din care fac parte doi dintre cei mai titraţi instrumentişti români de jazzrock: Nicu Patoi şi Berti Barbera.
Sâmbătă, în ciuda faptului că festivalul s-a suprapus cu mitingul aviatic de la Băneşti, spectatorii au venit în număr mare la “Cântarea câmpinenilor”, cum a fost denumită a două zi a manifestării, în cadrul căreia au evoluat trupe cu muzicieni locali.

Editorial

DESPRE ORGOLIUL BUN

Creştineşte, orgoliul este un păcat. La nivelul naţiilor însă, el poate fi considerat ca o justă apreciere a propriului loc istoric şi o energie necesară marilor înfăptuiri. Multe lucruri ne lipsesc nouă, românilor, şi nu este zi să nu aflăm prin presă inventare întregi, expuse cu o masochistă încîntare. Suntem excepţionali pînă şi în mizerie... Mi se pare că una dintre cele mai grave carenţe ale noastre este tocmai lipsa  aceastui orgoliu bun. Autodenigrarea, autopersiflarea de tip „ca la noi la nimenea” ne sunt în gena etnică. În fiecare zi nu ni se spune decît ce rău, ce urît, ce mizerabil, ce înapoiere este în România (nu Românica, aşa cum spun persiflanţii). Ni se spun aşa de insistent astea, încît am ajuns să o credem. În loc să ne „dopăm” cu spirit pozitiv, ne „dopăm” cu deprimism şi miştocăreală. Fără să ne dăm seama că asta ne amputează cel mai important organ al organismului unei naţiuni: viitorul. Într-adevăr, cum să faci, de exemplu, educaţia tinerei generaţii, cînd îi spui toată ziua că aici n-are nici un viitor? Ca şi cum o vrabie i-ar spune puiului: n-ai să poţi zbura niciodată!

02 august 2011

În viziunea aberantă a primarului Horia Tiseanu,

Câmpina are şanse să devină staţiune turistică

De la începutul anului, o mulţime de străzi câmpinene sunt puternic răscolite de excavatoarele şi utilajele asfaltatorilor puşi să le modernizeze. Primarul Horia Tiseanu le serveşte localnicilor asfalt prin mai toate cartierele şi ungherele urbei. Numai pe pâine ar mai rămâne să le mai servească niscaiva bitum. În loc de margarina Linco. Pe post de tartinabila Delma. Deşi, din cauza gălăgiei infernale a picamerelor sfredelitoare de vechi covoare asfaltice, edilul ar face mai bine să-i lase pe cei suferinzi de boli cardiace să folosească, în continuare, margarina Becel, cea întăritoare de inimi slăbite.
Răsună văile Câmpinei de zgomotele sacadate ale picamerelor, la fel cum răsuna valea şantierului Bumbeşti-Livezeni, acum 60 de ani. Bună şi asfaltarea asta civilizatoare! Dar parcă mai bine era să fi fost făcută gradual, cu măsură, o măsură sensibil egală pentru fiecare an al mandatului, astfel încât fondurile publice anuale alocate asfaltărilor să fie judicios şi echilibrat repartizate. Indiferent de cât de mult s-ar apropia următoarele alegeri locale.
Dar credeţi că primarul Horia Tiseanu se mulţumeşte doar cu campanii de asfaltare pentru câştigarea voturilor bizonilor mioritici câmpineni? Ei, aş, ţi-ai găsit! Iar dacă nu ţi-ai găsit, îţi găseşte el, starostele Primăriei, un motiv pentru a mai încerca o campanie de imagine, ca să-ţi câştige simpatia electorală pentru viitoarele alegeri, cititorule care eşti şi alegător.

Mai nou, în Consiliul Local, Tiseanu le-a mărturisit aleşilor că pregăteşte un proiect care va avea ca finalitate transformarea Câmpinei în staţiune turistică!!! Câmpina – staţiune turistică … Ce dar mai frumos pentru localnici, ca să mai uite de criză şi de necazuri. O asemenea idee de dar, nici mintea fecundă şi imprevizibilă a preşedintelui Traian Băsescu nu ar fi putut zămisli. Foarte tare e domn’ primar. O asemenea capacitate de a face daruri l-ar face, fără îndoială, invidios până şi pe Moş Crăciun. Ce-i lipseşte chelului, îi lipseşte şi câmpineanului.
Păi degeaba râzi, vericule-cititorule, că dacă tot sunt Câmpina şi Breaza împreună în cea mai înseninată zonă din ţară, nu se cade ca Breaza, cu o populaţie de trei ori mai mică decât a Câmpinei, să fie staţiune turistică, numai pentru că le dă ambientul local brezenilor şansa de a trage în piept aer ozonificat (ca prin staţiunea elveţiană Davos, cică), iar ditamai municipiul prahovean numărul doi să nu ajunga şi el staţiune. Că-i găseşte el, Tiseanu, un specific, începutul e greu.
Bunăoară, Câmpina ar putea fi vizitată de turişti pentru faima de a realiza, lunar, cea mai mare producţie de gogoşi portocalii la mia de locuitori. Iar dacă bieţii câmpineni nu pot trage în piept aer la fel de curat pe cât inspiră brezenii, ei se pot lăsa traşi în piept chiar de către “tătucul” lor din fruntea administraţiei publice locale. Asta dacă nu vor să primească în ochi praful aruncat, adesea, de edilul cel cumsecade al oraşului.
Dar pentru a ajunge staţiune, le-a cuvântat primarul consilierilor municipali, la ultima întrunire a acestora, ar trebui să se obţină o finanţare pentru realizarea unui Centru Naţional de Informare şi Promovare Turistică. Care centru, se poate face cu bani europeni, din fonduri nerambursabile. “Perla Carpaţilor”, are din 2003, un asemenea centru, care însă a venit să se adauge, în mod firesc, hotelurilor luxoase din centru, hotelurilor şi cabanelor alpine din Bucegii învecinaţi, motelurilor şi pensiunilor existente, castelelor Peleş si Pelişor, Mănăstirii Sinaia, numeroaselor muzee şi obiective turistice pe care le poţi vizita în Sinaia. Iar Tiseanu crede că poate promova un proiect de transformare a oraşului pe care îl conduce în prezent (acum două decenii, unul dintre cele mai industrializate din ţară,  raportat la populaţia sa), într-o staţiune numai pentru că “îndeplinim multe dintre condiţiile impuse de lege: avem două muzee, avem biserici declarate monumente istorice, avem monumente arhitecturale, printre care şi sediul Primăriei, avem zone de agrement şi unităţi de cazare, parcuri şi împrejurimi deosebite.”
 La un asemenea proiect, mulţi şi-ar putea ridica sprâncenele a mirare. Iar alţii, la fel de numeroşi, le-ar putea înclina oblic a iritare, supăraţi că li se jigneşte inteligenţa. “Avem di tăti”, sună un cântec moldovenesc dintr-un spot publicitar.
Practic, Câmpina nu prea are nimic care să semene (a) turism, cu excepţia celor două muzee – Hasdeu şi Grigorescu –, care nici ele nu sunt sufocate de mulţi vizitatori din afara oraşului. Nici Sinaia, cât e ea de staţiune internaţională, în pofida  domeniului ei schiabil, mult dezvoltat în ultimii ani, nu pare mai mult decât un târg de provincie pustiu şi sărac în perioadele din extrasezon, când oferta de divertisment este în mare suferinţă, cu toată mulţimea discotecilor sale. Iar Câmpina, fără nicio discotecă, fără nicio logistică serioasă, fără nicio bază sportivă mai de Doamne ajută (piscina acoperită cu o temperatură interioara insuportabilă şi o sală de sport cu duşumea scârţâitoare în loc de parchet performant nu le pot pune la socoteală), cu două muzee interesante, ce-i drept, dar şi alea aproape uitate de lume, ar putea ajunge staţiune, în viziunea edilului-şef…
Se pare că cineva, vrea cu orice preţ, să mai bifeze un proiect european prin construirea unui Centru Naţional de Informare şi Promovare Turistică. Care să informeze, probabil, turiştii rătăciţi prin localitate cum să ajungă mai repede la Sinaia, Buşteni şi Azuga.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului condus de Elena Udrea vrea să înfiinţeze o reţea naţională de centre de informare, care să fie conectate, ulterior, la un serviciu informatic. Oare n-am putea bănui, din această chestie, că cineva mare (la pungă şi la influenţă politică) doreşte neapărat să realizeze sistemul informatic al reţelei amintite? Orice s-ar spune şi s-ar face, Câmpina – staţiune turistică nu poate fi considerat decât un proiect utopic, absurd. Din orice punct ai privi oraşul, de pe dealul Muscel, de pe Piţigaia, de pe Ciobu, nu poţi să te faci că nu observi coşurile, instalaţiile şi halele marilor întreprinderi ale oraşului ajuns, peste noapte, speranţă a turismului prahovean. Câmpina – staţiune turistică!? Să fim serioşi, domnule primar… Să fiţi şi dumneavoastră …

Rânduri transcrise din „(i)realitatea imediată” (4)

În rest e loc, suficient loc, pentru uriaşa noastră, neiertată vreodată, indiferenţă

Joi, 21 iulie actual, spre seară, în cimitirul central din strada Bobâlna, încojurat de iarba crescută în neorânduială, netunsă şi necurăţată, acoperit cu „flori”, şi ele trecute deja..., la mormântul pictorului N. Grigorescu doar crucea din piatră a sculptorului Măţăoanu mai amintea, mângâietoare evlavie, trecerea acum a 104 ani de la moartea artistului.
... O lumânare ruptă, stinsă abia ce a fost aprinsă, sub acoperământul de tablă găurită, mâncată de rugină, al unui felinar trist, se reculegea la mormântul pictorului.
O alee  duce aici (de ce?) în spatele său şi nu în faţa mormântului, cum ar fi fost firesc.
... Mestecenii au dispărut de mult, pantele deluroase ale Muscelului acoperite cândva cu linţolii de flori smălţuite, atât de umblate de paşii săi, au dispărut după siluetele din beton, metal şi sticlă în culoarea amară a tristeţii  unor hale singuratice, semne contemporane ale unei industrii trecătoare...
... Doar de sus, din înalt, în curăţenia şi împăcarea albastrului său, cerul îi veghează eternitatea.
La bustul pictorului din centrul urbei, aceeaşi iarbă, crescută în neorânduială, neîngrijită, în care scâteiau, e drept, albastru metalizat, lângă câteva tufe de trandafiri cu floarea ofilită, câteva fire rebele de cicoare.
El însuşi obiect de artă, soclul bustului îşi picura, în linişte, căzută pe marginea de marmură lată cu care edilii locali au înţeles, de la ei putere, să-l înalţe, tencuiala cu care tot ei, pângărindu-l astfel, încă o dată, i-au acoperit „rănile” provocate de la o mutare la alta.

Un alt loc uitat şi el, neîngrijit de ani de zile, este mormântul din acelaşi cimitir central al scriitorului Al. Tudor - Miu. S-au împlinit, la 26 iulie actual, 50 de ani de la moartea sa.
... Un felinar spart cândva, câteva cioburi rămase tot de atunci, iarba crescută şi aici la întâmplare, resturi de crengi căzute din mojdreanul crescut şi el un mormânt mai încolo, crucea muşcată ici-colo de caria vremii, sub care numele poetului, cioplit în ciment şi marmură...
... Nici o floare...
Doar o ramură din acelaşi mojdrean, aplecată deasupra sa în semn de evlavie, mângâie din când în când, în legănarea ei, amintirea poetului...
Până aici nu duce nici măcar o alee...

Pe stradă, o lume pestriţă îşi târăşte existenţa în umbra unor „autorităţi” care nici ele nu ştiu, de fapt, ce se întâmplă.
Ion T. ŞOVĂIALĂ
P.S. Rânduri care m-aş fi bucurat să lipsească: oriunde în altă parte de lume ar fi existat, ţinute în îngrijirea cuvenită respectului datorat (nu trebuie să accesăm în acest sens fonduri europene), cele două morminte (şi nu doar ele) ar fi fost incluse, cu siguranţă, de mult, circuitului turistic cultural. La noi...