25 octombrie 2011

Derby-ul Câmpinei s-a încheiat nedecis


Derby-ul Câmpinei, dintre CSM şi Unirea, a adus un număr record de spectatori (aproximativ 1500) în tribunele arenei „Poiana”. Pe teren, CSM s-a luptat de la egal la egal cu Unirea şi mai ales în repriza secundă a avut momente în care a dominat jocul.
Începutul a fost unul destul de ezitant pentru elevii lui Ionică Burchi, ceea ce a dat prilejul experimentaţilor jucători ai liderului să aibă câteva ocazii de poartă, dar Boşilcă a fost de fiecare dată la post, iar atunci când acesta a fost depăşit, bara l-a ajutat.
După pauză, gazdele au fost mai prezente în jumătatea de teren adversă şi, firesc, au apărut şi ocaziile la porta liderului. Prima ocazie a reprizei secunde i-a aparţinut lui Mugurel Negreanu, care a şutat puternic în minutul 52 de la marginea suprafeţei de pedeapsă, prilejuind portarului advers o intervenţia spectaculoasă şi eficientă. Chiar dacă dominarea CSM a fost mai degrabă una teritorială şi de posesie a mingii, în minutul 74, G. Radu putea deschide scorul, dar a ratat un şut bombă de la marginea suprafeţei de pedeapsă adversă pe un culoar foarte bun. Ultima ocazie a jocului a aparţinut tot CSM-ului, în minutul 85, atunci când M. Mihai a trimis din lovitură liberă de la 16 metri în zid.
Una peste alta, CSM Câmpina nu s-a făcut de râs în confruntarea cu liderul clasamentului Ligii A Prahova, ba chiar în multe momente ale jocului a fost peste adversarul său, ceea ce poate da speranţe pentru potenţialul pe care îl are.
La finalul partidei, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „Cred că este un rezultat echitabil, chiar dacă jocul nu a fost unul prea spectaculos. Am întâlnit o echipă bună, care consider că se află pe merit pe primul loc al clasamentului. Ţin să-i felicit pe băieţii noştri pentru că s-au dăruit, s-a văzut că au vrut, au luptat şi din punct de vedere al angajamentului nu am ce să le reproşez. Campionatul este lung, dar, totuşi, cred că opt puncte faţă de ocupanta primului loc reprezintă o diferenţă destul de mare. Noi ne păstrăm obiectivul de clasare între primele trei formaţii ale clasamentului”.

Duelul galeriilor a avut, uneori, mai mult nerv decât meciul în sine
 
Duelul celor două galerii de la derbiul câmpinean dintre CSM şi Unirea (un meci sărac în spectacol şi cu puţine faze de poartă), a avut, uneori, mai mult nerv decât desfăşurarea ostilităţilor propriu-zise de pe terenul de joc. Înaintea meciului, s-a stabilit (de către conducătorii celor două cluburi), ca galeria echipei Unirea să se aşeze lângă tribuna I, pe laterala dinspre podul de la intrarea în comuna Poiana Câmpina. Galeriei formaţiei gazdă i-a revenit o zonă la tribuna a II-a, chiar sub loja oficială în care au stat doar reprezentanţii clubului CSM Câmpina. Primarul Horia Tiseanu şi ceilalţi finanţatori ai Unirii, plus câţiva consilieri municipali PDL, deşi au fost invitaţi la loja oficială, au declinat invitaţia, aşezându-se la o laterală a tribunei a II-a, nu departe de jucătorii şi antrenorii formaţiei CS Vispeşti, veniţi să vadă la lucru fotbaliştii câmpineni. 


Înainte de acest derbi, echipa din Blejoi, principala contracandidată la promovare a echipelor noastre, ocupa locul trei, dar după remiza albă de pe stadionul Poiana, CS Vispeşti a ajuns pe al doilea loc în grupă, la şase puncte de Unirea, care şi-a păstrat poziţia fruntaşă, cu 34 de puncte. Locaţiile celor două galerii au fost decise, probabil, şi pentru ca distanţa apreciabilă dintre cei mai înfocaţi suporteri ai celor două echipe fruntaşe ale fotbalului câmpinean să împiedice eventuale altercaţii, verbale sau fizice, între membrii celor două grupări. Dacă la dispute fizice nu s-a ajuns, în schimb vorbe grele s-au aruncat, în special dinspre galeria “uniriştilor”. Cei mai pregătiţi, din punct de vedere logistic, au fost cei de la Unirea, care nu s-au sfiit să folosească fumigene şi petarde. În primul mitan, când ritmul de joc a fost ceva mai intens, galeriile s-au încins rapid, iar “urările de bine” adresate unii altora nu au întârziat să se facă auzite. În repriza a doua, când meciul a scăzut şi mai mult în intensitate, galeriile au continuat duelul lor fără a reuşi însă, mai deloc, să grăbească ritmul partidei. În a doua parte a meciului, “urările” cu care s-au gratulat reciproc în prima repriză au fost abandonate, iar suporterii din cele două galerii au schimbat registrul şi au început să facă referiri, în scandările lor, la reprezentanţii clubului advers (membri ai staff-ului, sponsori etc). Băieţii din galeria echipei Unirea au fost, de departe, cei mai agresivi şi mai licenţioşi în limbaj, din arsenalul lor nelipsind nici ameninţări cu închisoarea ale unor reprezentanţi ai clubului CSM Câmpina, nici scandări cu trimiteri spre perversiuni sexuale aplicate “duşmanilor” din teren şi din tribuna oficială. Cuvântul acela deocheat care desemnează denumirea populară a felaţiei a fost adeseori pe buzele lor. La rândul lor, însă într-un registru mult mai ponderat, cei din galeria CSM au pomenit în strigătele lor despre faptul că asocierea dintre Unirea şi PDL reprezintă cea mai mare mafie. Însă distanţa de la o scandare de tipul “Unirea şi PDL – cea mai mare mafie” la grobianisme de genul “Gurane, la puşcărie” şi “M- -e la ţărani şi la CSM” poate fi considerată taman distanţa dintre maidan şi o arenă sportivă în adevăratul înţeles al cuvântului. 

Fotbalul local sau cine tranşează porcul la abator

Fără îndoială, evenimentul local cu cea mai mare audienţă la public care a avut loc săptămâna trecută a fost derby-ul fotbalistic dintre CSM şi Unirea, echipe care în acel moment erau primele două clasate în Liga I Prahova. În faţa a peste 1500 de spectatori, fotbalul câmpinean a arătat tot ce are el mai bun în acest moment. Desigur, nu voi face din această scriitură o cronică sportivă, pentru că nu este nici locul şi nici nu mă prea pricep la acest gen jurnalistic, ci mai degrabă am să aduc în prim plan o poveste din tribună, care mi-a dat de gândit.  Atât în timpul meciului, cât şi după fluierul de final, am auzit multă lume cu scaun la cap comentând defavorabil pe marginea propagandei pe care şi-o fac politicienii pe spinarea fotbalului. Nimic nou. Însă unul dintre comentarii, care se constituia, de fapt, într-o replică a unui microbist către altul, suna cam aşa: „Ce te faci, mă, că nu înţelegi? Aici e vorba de cine tranşează porcul la abator în alegerile de anul viitor! Crezi că ăstora le pasă de fotbal?” Auzind o astfel de vorbă, recunosc că am stat pe gânduri câteva minute, să înţeleg cam ce a vrut să spună omul, pe care l-am identificat pe loc cu un personaj din romanul „Moromeţii”, când făcea legătura între porc, alegeri şi abator. Am înţeles că se referea la bătălia politicienilor pentru putere, care odată ajunsă şi în fotbal, îl dezgusta pe el şi pe amicii din jur. L-am auzit apoi vorbind despre rivalitatea politică, care a dat naştere unei rivalităţi sportive artificiale între cele două echipe de fotbal şi că fiecare ar avea un viitor strâns legat de anul electoral 2012. La un moment dat, am vrut să intervin şi să-i spun Morometelui şi interlocutorilor săi că, pe undeva, aveau dreptate, pentru că rivalitatea politică dintre Guran şi Tiseanu a adus artificial, în conturile celor de la Unirea, mulţi bani publici, care în alte condiţii nu i-ar fi primit niciodată, mărturie fiind şi faptul că în anii din urmă Unirea nu a primit nici o ceapă degerată de la primarul portocaliu. Aş mai fi vrut să-i spun că rivalitatea politică în cazul de faţă se manifestă de pe poziţii total diferite şi anume între un iubitor al fenomenului, care îşi cheltuieşte propriile resurse financiare de ani de zile şi un mim politic, dispus să finanţeze din banul public, în preajma campaniilor electorale, şi o cursă de melci, numai să iasă voturi. Pentru că una este să tranşezi la abator porcul crescut de tine şi alta să-l primeşti plocon pe masă, cu mărul în gură, fără să scoţi vreun leu din propriul buzunar.
Fluierul arbitrului a lăsat, însă, numai fotbalul să îşi spună cuvântul. Până la urmă asta este important.

P.S. Dincolo de spectacolul sportiv şi rivalitatea politică prost înţeleasă, derby-ul fotbalistic dintre CSM şi Unirea a adus în prim plan şi câteva aspecte care ar trebui să le dea de gândit celor care le girează cu numele lor, printre care şi acela că o bună parte a galeriei celor de la Unirea a înjurat şi scuipat după meci doi acţionari ai CSM care tocmai părăseau stadionul. Astfel de manifestări sunt cel puţin ruşinoase.

Editorial

MANE, TEKEL, FARES
   
Nu cred că există vreun alt stat democratic în care un act administrativ banal, elementar, cum este un recensămînt, să stîrnească o asemenea isterie publică. Obsedaţi de  a face din absolut orice un bolovan de aruncat în capul puterii, actanţii complexului mediatico-politic care controlează spaţiul public naţional au declanşat o psihoză colectivă demnă de spaimele apocaliptice ale Evului Mediu incipient. Circulă pe net petiţii catastrofiste care fac din recensămînt prima treaptă a infernului şi cheamă la boicot. Dacă ascultăm specialiştii, sau minimul bun simţ din noi, vedem că România (ca şi întreaga Europă de altfel) stă pe o bombă mult mai periculoasă decît criza economică, gripa porcină sau rachetele de la Deveselu. Este vorba de bomba demografică: scăderea accentuată a populaţiei prin scăderea numărului de copii per familie, plus emigraţia, plus îmbătrînirea generală prin creşterea duratei de viaţă. Despre asta  ar trebui discutat zi şi noapte cu seriozitate, nu despre inepţia cu CNP-ul secret. Oameni buni, de unde nebunia asta cu secretul CNP-ului?

Primele probleme ale recensământului:

După numai o zi, doi recenzori s-au retras
Săptămâna trecută, a început recensământul populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor. După numai o zi de la începerea lui, au apărut deja primele probleme. Acestea nu ţin de organizarea primului recensământ din oraşul nostru după aderarea României la Uniunea Europeană, la 152 de ani de la primul recensământ al localnicilor, desfăşurat cu cinci ani înainte ca domnitorul Al.I. Cuza să acorde Câmpinei rangul de oraş. Problemele nu sunt cauzate de deficienţe organizatorice, ci de motive subiective, mai mult sau mai puţin întemeiate.
Concret, după doar o zi, motivând dificultăţi în găsirea adreselor şi un prea mare volum de muncă, doi recenzori s-au retras, aceştia urmând a fi înlocuiţi cu persoane aflate pe lista de aşteptare, un fel de rezervă de personal. “Astăzi, am fost informat că doi recenzori renunţă şi se retrag, din motive care mie nu mi se par serioase. Este regretabil ce se întâmplă, nu poţi să vii să-mi spui azi că ai sectorul repartizat la prea mare distanţă de casă, că ţi-e teamă să intri într-un bloc cu familişti pentru că sunt mulţi bărbaţi şi alte asemenea scuze fără fundament. Mai ales că ei ştiau de 15 zile ce muncă îi aşteaptă. Probabil, se aşteptau să câştige şase milioane de lei fără prea mare efort, doar bifând nişte căsuţe, aşezaţi pe un scaun la o masă”, ne-a declarat coordonatorul-şef al recensământului de la Câmpina, Paul Moldoveanu. 
Baza recensământului din municipiul câmpinean este formată din 188 de recenzori distribuiţi în tot atâtea secţii. Ei vor fi subordonaţi unor recenzori-şefi, 27 la număr, care, la rândul lor, vor raporta rezultatele din teren celor doi şefi de circumscripţii. Toţi cei 217 recenzori, cu răspunderi mai mici sau mai mari, vor fi coordonaţi de secretarul municipiului, Paul Moldoveanu, care îndeplineşte funcţia de coordonator-şef al recensământului de pe raza localităţii. Paul Moldoveanu, cu o experienţă considerabilă în administraţia publică (de două decenii secretarul Primăriei, a organizat precedentele recensăminte din 1992 şi 2002), ne-a asigurat că, în ciuda celor două retrageri, desfăşurarea recensământului nu va avea de suferit: “Ne pare rău, asta-i situaţia , dar vă asigur că îi vom putea înlocui rapid pe cei doi, iar recensământul va merge mai departe, fără sincope.”
Remintim cititorilor că, la acest recensământ, nu au fost tot atâtea solicitări câte se înregistrează, în general, în timpul unor alegeri. De vină se pare că ar fi cele trei chestionare stufoase ale recensământului (referitoare la populaţie, locuinţe şi gospodării), care vor da destule bătăi de cap atât recenzorilor, cât şi celor recenzaţi. Menţionăm, de asemenea, că pentru întreaga perioadă a recensământului (15 zile), recenzorii au încheiat convenţii civile cu Prefectura, fiecare dintre ei urmând a primi 560 lei net. Recenzorii-şefi vor primi o indemnizaţie de 672 lei (pentru 18 zile calendaristice), iar coordonatorii-şefi, câte 785 lei (pentru 21 zile calendaristice).

Caravana filmelor 3D, din nou la Câmpina

În weekend-ul care urmează sunteţi invitaţi în sala de spectacole a Casei Tineretului pentru a viziona proiecţiile 3D ale unor producţii cinematografice noi, după următorul program:
Sâmbătă, 29 octombrie: ora 14.00 - Rio (dublat); ora 15.45 - Thor; ora 18.00 - Piraţii din Caraibe 4; ora 20.45 - Priest.
Duminică, 30 octombrie: ora 10.00 - Rio (dublat); ora 11.45 - Tangled; ora 13.30 - Thor; ora 15.45 - Sanctum; ora 18.00 - Piraţii din Caraibe 4; ora 20.45 - Priest.
Intrarea: 15 RON.

Modificări ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului public de salubrizare

Consiliul Local a aprobat modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului public de salubrizare din municipiul Câmpina, regulament ce primise girul legislativului municipal în iulie 2010. Promovarea proiectului s-a impus ca urmare a faptului că o parte din sancţiunile prevăzute în Regulamentul aprobat în urmă cu un an se regăseau şi în alte HCL mai vechi. Aşadar, prin noile modificări, s-a realizat o centralizare a sancţiunilor de acest gen dispersate în hotărâri din anii precedenţi, prin includerea lor în noua anexă a Regulamentului. În plus, pentru neîndeplinirea obligaţiilor ce revin operatorului de salubritate ori beneficiarilor (persoane fizice sau juridice) nu erau stabilite sancţiuni, acestea din urmă fiind prevăzute acum în noul Regulament. Cele mai aspre sancţiuni sunt aplicate operatorului de salubrizare în cazurile în care acesta încalcă obligaţiile sale prevăzute în Regulamentul serviciului de salubrizare, refuză să pună la dispoziţia autorităţii publice locale datele şi informaţiile solicitate, ori furnizează municipalităţii date şi informaţii incomplete sau incorecte. Aceste contravenţii se pedepsesc cu amenzi cuprinse între 2000 şi 2500 de lei. Practicarea unor tarife mai mari decât cele aprobate de Consiliul Local este pedepsită şi ea cu amendă, al cărei cuantum se înscrie în aceeaşi plajă de valori: 2000 – 2500 de lei.
Abandonarea sau depozitarea de către localnici a deşeurilor menajere, a molozului şi a ambalajelor pe spaţiile verzi, căile de comunicaţie, locurile publice etc se sancţionează cu amendă de minimum 700 de lei şi maximum 1000 de lei. Cuantumul amenzii, în acest caz, creşte la 800 de lei, respectiv la 1200 de lei, dacă fapta este săvârşită de persoane fizice autorizate, mergând până la intervalul de valori ale amenzilor de 1500-2500 lei, în situaţia in care contravenientul este o persoană juridică. Între 500 şi 2500 de lei vor plăti firmele amendă pentru neîncheierea contractelor de salubritate cu Floricon Salub. În cazul persoanelor fizice autorizate, cuantumul acestei amenzi scade până la intervalul 300-800 lei, urmând ca locuitorii oraşului să fie amendaţi cu 100 până la 200 de lei, pentru aceeaşi contravenţie. Depunerea în recipientele de precolectare/ colectare a gunoiului menajer de pe platformele situate pe domeniul public a deşeurilor animaliere (dejecţii, cadavre de animale şi de păsări), deşeuri de construcţii, deşeuri vegetale, deşeuri periculoase etc, nu scapă nici ea nepedepsită. Firmele care se dedau la astfel de acţiuni poluatoare vor plăti amenzi de la 1000 pană la 2500 de lei. Amenzi mai mici, dar usturătoare pentru buzunarul oricărui contravenient atins de criza economică, vor plăti localnicii, cuantumul sancţiunii acestora situându-se în intervalul 400-1000 de lei.

Spitalul Voila va ajunge centru de cercetare

Spitalul de Psihiatrie Voila se va transforma, în curând, într-un adevărat centru de cercetare în medicină, pe lângă care să se înfiinţeze şi o facultate, care să pregătească medici specialişti în psihiatrie.
Într-o recentă declaraţie de presă, dr. Gabriel Ţintărescu, directorul instituţiei, susţine că proiectul de modernizare a Spitalului Voila va atrage multe fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii, spitalul va fi renovat în întregime, iar activitatea va fi ridicată la nivelul unei instituţii de învăţământ. Mai mult decât atât, la Voila se vor dezvolta servicii conexe, astfel încât bolnavii vor putea beneficia de o mică comuniune în care se vor trata, dar în acelaşi timp vor fi alături de familie. Persoanele grav bolnave vor beneficia şi ele de condiţii deosebite de supraveghere şi de reinserţie şi includere în diferite activităţi. „Voila va fi locul unde se va da deşteptarea în psihiatria din România” – a mai declarat Gabriel Ţintărescu.
În prezent, principalele activitati din cadrul spitalului Voila sunt următoarele:
* Serviciul de gardă - urgenţe psihiatrice
* Evaluări psihice şi psihologice, diagnostic şi tratament de specialitate - psihiatrie adulţi şi psihiatrie pediatrică
* Psihiatrie copii şi adolescenţi în regim sanatorial
* Informare şi consiliere pacienţi şi familiile acestora
* Psihodiagnostic - evaluarea QI, indice de deteriorare, profil de personalitate şi altele
* Anchete sociale pentru cazuri speciale ale pacienţilor internaţi
* Evaluarea paraclinică a pacienţilor internaţi, prin Laboratorul de analize medicale
* Fizioterapie
* Electroencefalografie - pentru pacienţii internaţi in cadrul evaluărilor de specialitate sau contra cost pentru persoane neinternate
* Ambulator integrat cu cabinete in specialitatile: psihiatrie adulţi, psihiatrie copii şi medicină internă.
Începand cu 1 iulie 2010, conform OUG 48/2010, managementul spitalului a fost preluat de Primăria Câmpina.

Închirierea sălilor de sport a devenit ceva mai costisitoare

Închirierea sălilor de sport de către câmpinenii dornici de a face puţină mişcare în timpul liber a devenit şi ea, din această lună, puţin mai costisitoare. Cu atâtea scumpiri de preţuri şi tarife, ale tuturor produselor şi serviciilor, nici nu-i de mirare că s-a întâmplat această majorare. Consilierii municipali au aprobat modificarea şi completarea Anexei la HCL nr.28/2005 referitoare la aprobarea tarifelor minime pentru închirierea unor clădiri şi terenuri aflate în administrarea unităţilor de învaţământ câmpinene. Concret, este vorba despre mărirea tarifelor doar la închirierea celor patru săli de sport existente în zestrea liceelor noastre, la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, Grupul Şcolar Energetic, Colegiul Tehnic “Constantin Istrati” şi Grupul Şcolar Construcţii de Maşini. Cea mai mare şi mai căutată, sala de la Grigorescu, va putea fi închiriată la tariful de 16 euro/oră (o creştere de un euro faţă de tariful precedent), iar celelate trei, la tariful de 9 euro/oră(mai scump cu doi euro). Scumpirile nu sunt mari în comparaţie cu cererile directorilor acestor licee, unii dintre ei dorind o majorare care să acopere mai mult costurile cu întreţinerea şi utilităţile aferente. Mai ales că vechile tarife s-au păstrat neschimbate timp de şase ani de zile. Celelalte tarife aprobate prin hotărârea Consiliului Local din 2005 au rămas neschimbate. Ceea ce înseamnă că închirierea spaţiilor destinate activităţilor de producţie şi comerţ se vor putea închiria, în continuare, la tarifele de 2 euro/m.p./lună şi respectiv 3 euro/m.p./lună (tariful nu include plata utilităţilor). De asemenea, pentru închirierea unor spaţii de depozitare rămâne tot tariful de 1 euro/m.p./lună (fără plata utilităţilor şi fără legătură cu un contract încheiat pentru activităţi de producţie). Tot aceiaşi bani vor scoate solicitanţii care vor dori: închirierea ocazională a unor săli de curs (2 euro/oră), închirieri camere (pentru elevi – 1 euro/pers/zi/pat; pentru terţi – 3 euro/pers/zi/pat), închirierea ocazională a unei cantine şcolare (100 euro/zi); închirierea de terenuri pentru producţie sau comerţ (0,3 euro/mp/lună, respectiv 1 euro/mp/lună).

Crosul Câmpinei, o nouă ocazie de propagandă pentru PDL

Este ştiut de acum faptul că PDL încearcă din răsputeri să politizeze - atât la nivel naţional, cât şi la cel local -, orice acţiune publică din care ar putea câştiga o brumă de capital electoral. Îngrijorarea actualilor conducători ai Românei că vor pierde puterea şi ciolanul este mare, mai ales că toate sondajele de opinie acreditează ideea că partidul condus (într-un mod neconstituţional) de preşedintele Băsescu este în cădere liberă, în topul preferinţelor românilor. La Câmpina, administraţia Tiseanu nu face excepţie. De curând, primarul oraşului şi câţiva apropiaţi ai săi s-au gândit că musai trebuie să apară la Crosul Câmpinei, o manifestare sportivă de mase, încercând să politizeze evenimentul şi să apară în ipostaza de unici promotori ai sportului câmpinean şi ai binelui public. Căci nu vedem niciun motiv care ar fi putut să-i îndreptăţească pe conducătorul administrativ al oraşului nostru şi pe oamenii săi din Consiliul Local să dea startul la competiţiile desfăşurate sub genericul „Crosul municipiului Câmpina”. Dacă ar fi fost vorba despre inaugurarea unei investiţii publice nu aveam nimic de zis, atunci primarul ar fi avut toate motivele şi temeiurile să taie panglica inaugurală. Dar de la tăierea unei asemenea panglici inaugurale la ţinerea unei panglici de start, ca să te vadă toţi copiii grupaţi în spatele ei (mai mult, părinţii acestora, care au drept de vot), este cale lungă. Iar parcurgerea acestui drum nu se poate face fără riscul de a fi acoperit de penibil, un penibil consimţit şi asumat doar de dragul câştigării unor voturi în plus. Sau, mai bine zis, de păstrare a unor voturi, având în vedere că tendinţa generală este de pierdere de către actualii guvernanţi a încrederii electoratului. La sfârşitul săptămânii trecute, pe Bulevardul Culturii şi pe o stradă învecinată, a fost organizat „Crosul municipiului Câmpina”, a competiţie care a revenit pe agenda manifestărilor sportive locale după  o întrerupere de câţiva ani. Conform tuturor materialelor promoţionale, în organizarea evenimentului au fost implicate Consiliul Local (care a alocat în acest sens 3000 lei), Primăria Câmpina, Casa Tineretului şi Catedra de educaţie fizică a Colegiului Naţional «Nicolae Grigorescu» (din cadrul căreia s-a remarcat profesoara Simona Pavel, ajutată de soţul ei, cunoscutul antrenor de atletism Nicolae Pavel). Participanţii au fost împărţiţi în patru mari categorii: elevi de gimnaziu (cu probe pentru fete şi băieţi), elevi de liceu (fetele şi băieţii alergând tot separat), adulţi (femei şi bărbaţi laolaltă) şi părinţi + copii. Existând şase subcategorii, s-au desfăşurat tot atâtea probe; prea multe, în opinia unora. Startul s-a dat de pe Bulevardul Culturii, din faţa Bibliotecii Municipale „Constantin Istrati”. Într-o notă firească, semnalul de începere pentru fiecare dintre cele şase curse putea fi dat de unul dintre profesorii de sport care au participat la organizarea tehnică a competiţiei. Dar cum normalitatea este o pasăre rară în viata publică din România (desigur, şi din Câmpina), reprezentanţii administraţiei Tiseanu s-au gândit că nu ar fi rău să încerce politizarea, pe cât se poate, a evenimentului. Astfel, au fost aduşi de acasă mai mulţi consilieri municipali PDL, pentru a ridica fiecare, la semnalul profesorului de sport Nicolae Pavel, panglica în spatele căreia aşteptau concurenţii gata de start. Nu cu mult timp în urmă, primarul interzisese o caravană liberală sanitară (cu verificarea gratuită a glicemiei şi tensiunii solicitanţilor), pe motiv că liberalii nu aveau autorizaţie şi, în plus, îmbrăcaseră acţiunea într-o haină electorală. Acum, chiar dacă nu au fost lipite pe traseu afişe electorale cu fruntaşii PDL Câmpina, se poate spune că pedeliştii au făcut la fel. Chiar nu se putea desfăşura crosul fără ca primarul şi cei patru consilieri pedelişti să fie pomeniţi înaintea startului? Nemaivorbind de faptul că începerea competiţiei s-a făcut cu destulă întârziere, fiind aşteptat, minute în şir, primarul Horia Tiseanu. Acesta a apărut, într-un târziu, căci nu putea lipsi de la un asemenea exerciţiu de imagine şi, prin urmare, de la ţinerea panglicii de start la una dintre probe.

 Dar pentru că a întârziat peste 15 minute, competiţia a început, până la urmă, şi făra şeful executivului local. De remarcat că punctualitatea lui Horia Tiseanu  a lăsat de dorit şi la alte evenimente publice, el lăsându-se aşteptat chiar şi în miez de iarnă, la ceremoniile desfăşurate la Unitatea de Jandarmi, pentru omagierea eroilor jandarmi căzuţi pe altarul Revoluţiei din Decembrie. Imediat după ce a sosit, el a fost invitat să ţină panglica de start, ceea ce a şi făcut, dovedind că poate trage sfori şi în sport, nu doar în politică. În final, ca să nu pară prea străvezie intenţia „portocaliilor”, la una dintre alergări a ţinut panglica de start şi consilierul liberal Dragomir Enache, iniţiatorul, de fapt, al evenimentului, căci el a propus primul în legislativul municipal (re)organizarea crosului „Campionilor Sănătăţii”. De altfel, consilierul Enache Dragomir a  participat efectiv la acest cros, alergând cot la cot cu Florin Frăţilă, directorul publicaţiei noastre, în cadrul probei adulţilor. „Este evidentă intenţia primarului şi a celor de la PDL Câmpina de a politiza acest cros, pentru a câştiga simpatii electorale, deşi în mod normal, sportul şi politica nu ar trebui să se intersecteze niciodată. Din păcate, cei de la PDL nu înţeleg acest lucru”, ne-a declarat, după cursă, consilierul liberal Dragomir Enache. Câştigătorii celor şase probe, dar şi cei de pe locurile 2 şi 3, au primit diplome, medalii, precum şi premii constând în tricouri. 
 La probele elevilor de gimnaziu, primii au sosit Cristina Bărbulescu şi Silviu Marin. Cei mai buni alergători dintre elevii de liceu au fost Bianca Ioniţă şi Ioan Călăraşu. Dintre participantele la proba adulţilor, cea mai bună prestaţie a avut-o Irinel Dumitraşcu, frumoasa concurentă atrăgând atenţia printr-un şi mai atrăgător tricou, mulat perfect pe corp, tricou pe care era înscrise cuvintele: „Atitudinea este totul.” Dintre bărbaţii adulţi, cei mai buni a fost Ştefan Cârciu şi Nicolae Pavel. La ultima probă, cea a părinţilor însoţiţi de copii, printre primii clasaţi s-au numărat tandemurile Diana şi Crina Neagu, Florin şi Alexandru Ciupală, Florin şi Antonio Frăţilă.
Cu toate încercările de politizare ale liderilor locali PDL, întru câştigarea unor posibile simpatii electorale, se poate spune că, pe ansamblu, competiţia a fost o reuşită şi o bună propagandă pentru sport şi sănătate.

Curs de şah la Clubul Copiilor

Sâmbătă, 22 octombrie, s-a inaugurat la Clubul Copiilor din Câmpina un nou curs gratuit de şah, ce se va desfăşura în fiecare sâmbătă, între orele 10.00 - 12.00. Cu această ocazie, a avut loc un joc de şah amical între echipele CSM Câmpina şi Eliro Câmpina, încheiat la egalitate: 3-3.
Pentru relaţii şi înscrieri la cele două cursuri de şah gratuite organizate la nivelul municipiului de CSM Câmpina în parteneriat cu Clubul Copiilor, vă puteţi adresa instructorului coordonator Nicoleta Dumitran la telefon 0726-687.307.

Codruţ Constantinescu semnează o nouă carte:

„În labirint sunt umbre şi lumini”

În citadela cărţii câmpinene - Biblioteca „Dr. C.I. Istrati” - joi, 20 octombrie, a avut loc lansarea volumului „În labirint sunt umbre şi lumini”, Editura Vremea, 2011, autor Codruţ Constantinescu.
Activitatea, onorată de prezenţa câtorva oficialităţi locale precum Horia Tiseanu, Marian Dulă şi Viorel Bondoc, precum şi de către numeroşi iubitori de literatură, a fost deschisă de Liliana Ene, directoarea instituţiei. După ce a mulţumit asistenţei pentru participare, aceasta a prezentat revista „Biblioteca de Câmpina”, ajunsă la numărul 3.
În această atmosferă, scriitorii Christian Crăciun, Florin Dochia şi Gherasim Rusu Togan au făcut o serie de aprecieri pertinente privind calitatea volumului. „Cartea - mărturiseşte criticul şi istoricul literar prof. dr. Christian Crăciun - a venit ca un şerbet cu apă rece”, marcând parfumul amintirilor, apoi continuând: „Este o carte care mi-a pătruns la suflet... Când citeşti o astfel de carte, te priveşti în oglindă pentru a te compara cu personajele volumului - să-ţi trăieşti propriile amintiri”. Criticul a evidenţiat, totodată, calităţile narative ale autorului, „cursivitatea expunerii, contribuind din plin la reconstituirea unei pagini a microrelaţiilor umane. Coperta, concepută de Florin Dochia, sugerează foarte bine atmosfera epocii”.
Întărind punctele de vedere ale d-lui Crăciun, poetul Florin Dochia a remarcat noua abordare literară a autorului, în care „istoria familiei este proiectată pe canavaua istoriei mari; cartea este plăcută şi uşor de citit; găseşte o scrisoare de la care porneşte o întreagă aventură”. De asemenea, Florin Dochia, impresionat de „frazele pe care autorul le construieşte poetic”, citeşte un fragment din capitolul IX al cărţii, intitulat „Dragostea în vremea războiului” - „Parcă pentru a-mi contrazice presupunerile docte despre reţinerea sentimentală de care dădeau dovadă bunicii noştri când plecau pe front şi-şi lăsau soţiile acasă pentru a înfrunta nesiguranţa şi zbaterea zilnică”.
În acelaşi ton, etnofolcloristul Gherasim Rusu Togan şi-a exprimat bucuria descoperirii unui romancier autentic, talentat, cu care s-a întâlnit, sufleteşte, în lumea transilvăneană.
Scurte, dar interesante aprecieri, referitoare la carte au făcut şi scriitorii Octavian Onea, Alin Ciupală şi Emanoil Toma.
Invitat de onoare la activitatea Cercului Literar, primarul Horia Tiseanu a mulţumit organizatorilor, lectorilor şi, în special, tânărului scriitor Codruţ Constantinescu, pentru reuniunea culturală şi pentru frumuseţea cărţii: „Trebuie să ne mândrim cu Codruţ Constantinescu, care a pătruns cu succes în tainele literaturii”.
La rândul său, autorul a mulţumit Primăriei şi Consiliului Local pentru sprijinul acordat în realizarea cărţii, lectorilor pentru frumoasele expuneri şi spectatorilor, cărora le-a acordat autografe.
Directorul Casei de Cultură „Geo Bogza” a comunicat celor prezenţi programul instituţiei pentru perioada următoare. Astfel, vineri 4 noiembrie, lansări de carte - „Poeme în proză” (Marian Ruscu); „Traducerile lui Caragiale” (Ieronim Tătaru); „Divinităţi păgâne în Carpaţi” (Gherasim Rusu Togan); „Elegii pe strada mea” (Florin Dochia). Sâmbătă, 5 noiembrie, lansare - „Secrete în alb şi negru” (Ion Ochinciuc).
Theodor MARINESCU

Resemnarea la români

- tema de discuţie a celei de-a X-a ediţii a Cafenelei liberale Brătianu -

Vineri, 21 octombrie, începând cu ora 18.00, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Cafenelei liberale Brătianu, organizată şi moderată de publicistul Florin Frăţilă şi de Irinel Dupu, la sediul PNL Câmpina, invitaţii au vorbit mult despre resemnarea românilor care, sub toate formele ei, generează atât de multe probleme în societate. Discuţia a pornit de la recenta zi mondială a indignaţilor, care duminică, 15 octombrie, a scos în stradă mii ce cetăţeni dispuşi să-şi apere drepturile în peste 950 de oraşe din întreaga lume şi care în România a avut un ecou foarte slab.
Fiecare dintre cei prezenţi a încercat să abordeze lipsa de reacţie a românilor cu argumente pro sau contra, iar Florin Frăţilă a citit câteva paragrafe din articolul „Resemnaţi de Ziua Indignării” pe care le reproducem în continuare:
„De la bun început, ideea de a protesta împotriva celor care au condus lumea în pragul colapsului mi s-a părut excelentă, însă trebuie să recunosc că nu mă aşteptam la o reacţie de asemenea proporţii din partea cetăţenilor lumii.
Mişcarea care a generat Ziua Indignaţilor s-a extins cu repeziciune în peste 950 de oraşe din 82 de ţări din întreaga lume: Tokio, Seul, Jakarta, Melbourne, Sidney, Paris, Moscova şi alte oraşe din Mexic, Venezuela, Kenya, Africa de Sud. Mii de oameni au ieşit în stradă să-şi apere drepturile sub devizele „A venit timpul ca ei să ne asculte” sau „Puterile lumii muncesc doar pentru propriile beneficii, ignorând dorinţele majorităţii” sau „Pe 15 octombrie ne întâlnim în stradă pentru a iniţia schimbarea globală pe care o dorim. A venit timpul să ne unim”.

Chiar dacă mulţi dintre manifestanţi au ajuns în arestul poliţiei, sub acuzaţii mai mult sau mai puţin întemeiate, cred că important rămâne faptul că lumea se mişcă şi reacţionează, ceea ce nu se poate spune şi despre românaşii noştri (adică despre noi toţi), care au rămas încă o dată în afara umbrelei de cetăţeni ai lumii. Protestul de la Bucureşti s-a dovedit a fi o simplă întâlnire a unor tineri care erau prea puţin dispuşi să-şi ceară drepturile, o „răzmeriţă” de catifea, unde câţiva cetăţeni „indignaţi” de ceea ce li se întâmplă au decorat o jumătate de trotuar în Piaţa Unirii cu zeci de cartoane inscripţionate cu citate şi expresii celebre pe care le-au înfipt într-un gard viu. Sigur că o astfel de abordare reprezintă mai mult decât nimic, însă aşa stând lucrurile, nu trebuie să ne mai surprindă ce ni se întâmplă. Resemnată de Ziua Indignaţilor, societatea românească se îneacă în propria-i neputinţă.  Indiferenţa şi lipsa de reacţie a unei societăţi naşte, printre altele, şi abuzul de putere şi exemplele în acest sens sunt nenumărate”.
După câteva ore de polemici constructive, extrem de interesante şi multă cafea aburindă, organizatorii şi invitaţii Cafenelei şi-au propus să iniţieze în comun o serie de acţiuni civice prin intermediul cărora opinia publică să înţeleagă că reacţia în faţa nedreptăţilor sociale este singura cale spre normalitate.

18 octombrie 2011

Conform topului Forbes România 500 de miliardari ai anului 2011,

Anastasescu şi Tufan au averi 
de 35 şi respectiv 33 de milioane de euro

Zilele trecute a apărut pe piaţă Topul Forbes România cu primii 500 de miliardari români, în care figurează şi doi câmpineni: Mihai Anastasescu şi Mihai Tufan, cu averi de 35 şi respectiv 33 de milioane de euro.
Cu o avere de 34-35 milioane de euro, cei de la Forbes susţin că Mihai Anastasescu derulează afaceri în domenii precum industrie, construcţii, farmaceutice şi imobiliare. Mihai Anastasescu deţine, alături de Mihai Tufan, fabrica de materiale de construcţii Soceram Bucureşti, societate care în luna mai a acestui an a început construcţia unei alte fabrici de BCA la Roman, investiţie în valoare de 20 de milioane de euro. Fabrica a cărei construcţie a început cu o întârziere de un an, din lipsa surselor financiare (circa 70% din sumă reprezintă credite de la bănci) va fi finalizată în vara anului viitor, fiind programată să funcţioneze la capacitate maximă din 2013. Soceram a mai finalizat în 2008 o fabrica de cărămizi în Dâmboviţa, în urma unor investiţii de 20 de milioane de euro. Acţionarii Soceram se gândesc chiar să mai construiască o altă fabrică de BCA la Târgu-Jiu, pentru care deţin deja terenul şi autorizaţiile necesare. Decizia va fi luată însă în funcţie de evoluţia pieţei.
În acest moment, Soceram are în portofoliu două fabrici de cărămidă la Doiceşti (Dâmboviţa) şi Urziceni şi două fabrici de BCA la Doiceşti şi la Bucov. În 2010, cifra de afaceri a Soceram s-a redus la 21 de milioane eurom faţă de 28 de milioane în anul anterior.
Soceram este controlată de cei doi oameni de afaceri, Anastasescu şi Tufan, prin intermediul Metaleuroest Câmpina. Aceasta, la rândul ei, are participaţiuni la mai multe societăţi, între care se numără Elsid Titu sau Electrocarbon Slatina.
Mihai Anastasescu mai are participaţii la firmele Neptun Câmpina, Fontec, Forja Neptun, Stok Metal, Dobromin şi Medimfarm, listată pe bursă, companie care se ocupă cu comercializarea produselor farmaceutice, parafarmaceutice şi cosmetice. Medimfarm are sediul în Ploieşti şi o reţea de distribuţie care acoperă judeţele Prahova, Dâmboviţa, Buzău şi Bucureşti. În Câmpina, Anastasescu mai deţine multe spaţii comerciale.
La rândul său, Mihai Tufan are o avere cotată între 31-33 milioane de euro şi deţine, alături de Mihai Anastasescu, aşa cum am arătat, compania Metaleuroest, cu participaţii la mai multe societăţi. Tufan este şi el unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din ţară. Despre proprietăţile deţinute de acesta nu se ştie mare lucru. În presă s-a vehiculat faptul că ar avea la Tulcea o proprietate ce se întinde pe câteva zeci de hectare, o vilă la Breaza şi una la Monte Carlo.

Cuvântul care înţeapă

Resemnaţi de Ziua Indignaţilor

Duminică, 15 octombrie, am aşteptat cu interes protestul oamenilor din întreaga lume, chemaţi prin intermediul reţelelor de socializare să susţină mişcarea „Occupy Wall Street” sau Ziua Indignaţilor, iniţiată în SUA şi extinsă destul de rapid la nivel global.
De la bun început, ideea de a protesta împotriva celor care au condus lumea în pragul colapsului mi s-a părut excelentă, însă trebuie să recunosc că nu mă aşteptam la o reacţie de asemenea proporţii din partea cetăţenilor lumii.
Mişcarea care a generat Ziua Indignaţilor s-a extins cu repeziciune în peste 950 de oraşe din 82 de ţări din întreaga lume: Tokio, Seul, Jakarta, Melbourne, Sidney, Paris, Moscova şi alte oraşe din Mexic, Venezuela, Kenya, Africa de Sud. Mii de oameni au ieşit în stradă să-şi apere drepturile sub devizele „A venit timpul ca ei să ne asculte” sau „Puterile lumii muncesc doar pentru propriile beneficii, ignorând dorinţele majorităţii” sau „Pe 15 octombrie ne întâlnim în stradă pentru a iniţia schimbarea globală pe care o dorim. A venit timpul să ne unim”.
Chiar dacă mulţi dintre manifestanţi au ajuns în arestul poliţiei, sub acuzaţii mai mult sau mai puţin întemeiate, cred că important rămâne faptul că lumea se mişcă şi reacţionează, ceea ce nu se poate spune şi despre românaşii noştri (adică despre noi toţi), care au rămas încă o dată în afara umbrelei de cetăţeni ai lumii. Protestul de la Bucureşti s-a dovedit a fi o simplă întâlnire a unor tineri care erau prea puţin dispuşi să-şi ceară drepturile, o „răzmeriţă” de catifea, unde câţiva cetăţeni „indignaţi” de ceea ce li se întâmplă au decorat o jumătate de trotuar în Piaţa Unirii cu zeci de cartoane inscripţionate cu citate şi expresii celebre pe care le-au înfipt într-un gard viu. Sigur că o astfel de abordare reprezintă mai mult decât nimic, însă aşa stând lucrurile, nu trebuie să ne mai surprindă ce ni se întâmplă. Resemnată de Ziua Indignaţilor, societatea românească se îneacă în propria-i neputinţă, iar călăii ei de pretutindeni îşi freacă mâinile. Indiferenţa şi lipsa de reacţie a unei societăţi naşte, printre altele, şi abuzul de putere şi exemplele în acest sens sunt nenumărate. Unul dintre ele poate fi şi acela care s-a întâmplat zilele trecute în oraşul nostru.
Liberalii au iniţiat, la nivel naţional, o campanie (care a ajuns şi în Câmpina) gratuită de verificare a glicemiei şi a tensiunii arteriale în rândurile cetăţenilor, sub deviza „PNL are grijă de sănătatea ta”.
Ajunsă la Câmpina, caravana umanitară a avut succes pe loc în rândurile a sute de cetăţeni care au vrut să-şi verifice starea de sănătate fără să scoată vreun ban din buzunar, însă politrucii care deţin puterea în administraţia locală au trimis potera să „restabilească ordinea publică serios afectată” (în parcarea de la Carrefour) de pensionari (şi nu numai), care stăteau cuminţi, în ploaie, să-şi aştepte rândul.
Gestul politrucilor înscăunaţi pe veci (zic ei!) în funcţii la primărie, de a interzice activitatea caravanei sanitare pe domeniul public, nu a avut efectul scontat, pentru că de a doua zi ea s-a mutat într-un spaţiu privat, aducând un număr dublu de solicitanţi şi multă indignare din partea celor mulţi, pentru care sănătatea înseamnă altceva decât o flecăreală politică.
Administraţia Tiseanu s-a legat de faptul că liberalii nu au cerut explicit autorizaţie pentru o astfel de acţiune, chestiune cu care aş putea să fiu de acord, dacă nu aş cunoaşte zeci de cazuri în care se ridică construcţii şi se organizează fel de fel de bâlciuri stradale în Câmpina, pentru care nimeni nu cere autorizaţie. Desigur, o încălcare a legii nu se justifică cu o alta, dar nici deciziile discreţionare ale unei autorităţi nu trebuie iertate.

Editorial

COAGULAREA
   
Dacă ne luăm după imaginea cotidianului pe care ne-o prezintă analiştii de caraulă, liderii opoziţiei ar putea pleca într-o vacanţă prelungită, incompetenţa, corupţia, ticăloşia puterii vor face ca populaţia să voteze într-o zdrobitoare majoritate cu actuala opoziţie. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate. Opoziţia este dezbinată, lipsită de proiecte, cantonată într-un discurs perimat şi la fel de coruptă, are în plus o percepţie publică cel puţin la fel de proastă ca şi PDL-ul. Soluţia? În nici un caz acest deprimismul general care ne face să nu vedem partea luminoasă a zilelor. Există soluţii chiar în interiorul mecanismului democratic pe care media de zi cu zi îl blamează. Eu aici văd pericolul cel mai mare, dincolo de apocaliptica mult mediatizată a crizei economice. Există pericolul unor indivizi „carismatici” care să vehiculeze soluţii non-democratice. În toată Europa discursurile naţionaliste, xenofobe, antisemite, izolaţioniste, anticapitaliste, antiamericane şi chiar făţiş antidemocratice sunt în expansiune. Exemple sunt puzderie:

Din “bunăvoinţa” primarului,

O caravană sanitară liberală 
a fost împiedicată să funcţioneze în Piaţa Centrală

Animozităţile dintre primarul Horia Tiseanu (preşedintele PDL Câmpina) şi omul de afaceri Virgil Guran (preşedintele PNL Câmpina) se accentuează tot mai tare, cu cât se apropie mai mult campania electorală. Nu mai este un secret pentru nimeni că liderii celor două formaţiuni politice se războiesc fără menajamente în ultima vreme. Cum ar veni, se au ca fraţii, dar nu ca nişte fraţi obişnuiţi, ci chiar ca biblicii Cain şi Abel. Nu putem spune cine dintre ei este Cain şi cine este Abel, dar un lucru este cert: în varianta în care Guran va candida din partea USL pentru Primăria Câmpina la viitoarele alegeri locale (candidatura lui Tiseanu e sigură, chiar dacă nu e oficializată), unul dintre cei doi “va muri” în apropiatele bătălii electorale pentru prima dregătorie a municipiului. 
Recent, duşmănia pe care Tiseanu i-o poartă lui Guran a lovit din nou. De data aceasta, lovitura a ricoşat şi în câteva zeci de câmpineni care se găseau, într-una din zilele trecute, prin Piaţa Centrală. Actualul primar al oraşului, chiar dacă ocupă prima poziţie în toate sondajele de opinie privind intenţiile de vot ale câmpinenilor, de teamă că ar putea pierde teren cu fiecare zi care trece peste viaţa plină de privaţiuni a localnicilor, cu fiecare acţiune a opoziţiei câmpinene, este hotărât să-şi folosească (prin orice mijloace, chiar abuziv), toată puterea deţinută vremelnic pentru a-l împiedica pe liderul liberalilor câmpineni să urce în topul simpatiilor electoratului. Probabil speriat că, în competiţia pentru câştigarea Primăriei, s-ar putea întâmpla să simtă în ceafă răsuflarea lui Guran, Tiseanu a interzis, săptămâna trecută, ca o caravană sanitară liberală să funcţioneze în Piaţa Centrală. Motivul: organizatorilor le lipseşte autorizaţia de la Primărie.
Organizată la nivel naţional şi destinată susţinerii unui proiect de lege prin care PNL doreşte reintroducerea analizelor medicale anuale gratuite, acţiunea era menită a se înscrie în cadrul unei campanii ample denumite „PNL are grijă de sănătatea ta!”. Un titlu ce ar putea avea conotaţii electorale, dacă ne gândim la apropiatele alegeri locale şi parlamentare. Dar dacă nu ne gândim la aşa ceva şi îi lăsăm să se gândească la alegeri pe cei cărora le este frică mare să nu le piardă? În acest ultim caz, dacă nu ne gândim la alegeri (că lumea este sătulă până-n gât de politică şi de minciunile ei), şi ne gândim doar la cele câteva mii de diabetici şi hipertensivi trăitori pe meleagurile câmpinene, la faptul că această campanie avea ca obiect controlarea gratuită a stării de sănătate a câmpinenilor (verificarea gratuită a glicemiei şi tensiunii solicitanţilor), poate că, totuşi, acţiunea liberalilor merita mai multă înţelegere, precum şi acordarea unui scurt răgaz pentru obţinerea documentului respectiv. Mai ales că nu era vorba despre amplasarea unui cort sau a unei tonete, ci despre desfăşurarea unei acţiuni de binefacere într-un microbuz privat; parcat, ce-i drept, pe domeniul public al oraşului. Dar mai bine să vă prezentăm cum au decurs lucrurile. 
La Câmpina, liberalii au hotărât ca acţiunea să se desfăşoare într-un microbuz în care localnicii puteau intra uşor folosindu-se de o scăriţă. Microbuzul a fost pregătit şi echipat corespunzător, iar locaţia găsită a fost un loc în Parcarea Centrală, ocupat de microbuzul caravanei, loc pentru care s-a plătit taxa aferentă mai multor ore. Nici nu au început bine liberalii acţiunea, că s-au văzut nevoiţi să plece, întrucât o echipă a Poliţiei Locale le-a cerut autorizaţia pentru desfăşurarea acţiunii pe domeniul public, document pe care organizatorii nu-l obţinuseră. Liberalii, care şi-au mutat ulterior caravana în sediul IFN Vital, consideră abuzivă măsura luată de către Primăria Câmpina, la porunca edilului portocaliu, care s-a făcut roşu de mânie când a aflat despre caravana liberală din Piaţă, socotind că “acţiunea oamenilor lui Virgil Guran are un profund caracter de campanie electorală”. O avea, nu zicem nu, dar  acelaşi lucru i se poate imputa primarului în multe demersuri pe care le-a întreprins pe parcursul mandatului său: scrisori periodice de informare a câmpinenilor în legătură cu realizările administraţiei Tiseanu, editarea recentă a unui ziar al Primăriei Câmpina care să prezinte luminos activitatea edilului etc. Nemaivorbind de multe acţiuni în care PDL (dar şi alte partide), a împărţit localnicilor, cu ocazia unor sărbători naţionale, pachete cu dulciuri, dar şi cu însemnele PDL.
“Pentru că trăim într-un stat poliţienesc, imediat după ce am început acţiunea, au apărut reprezentanţii Poliţiei Locale, care ne-au luat declaraţii şi ne-au cerut să eliberăm domeniul public. Le-am explicat că este o iniţiativă cetăţenească pentru care avem acordul Direcţiei Sanitare Judeţene, că avem şi un medic acolo. Horia Tiseanu, care conduce discreţionar oraşul, se teme să nu-şi piardă scaunul. De aceea el a reacţionat imediat, ordonând evacuarea noastră abuzivă. Dacă nu mai avem voie nici să facem un bine oamenilor, nici să ne spunem părerea, mă întreb de ce ne-am mai luptat să pice regimul comunist, că nu este nici o diferenţă între cei care conduceau atunci şi cei care ne conduc acum. Noi am cerut o aprobare încă din 25 august, iar după 30 de zile în care trebuia să ni se răspundă, tăcerea autorităţilor am interpretat-o, aşa cum prevede şi legea, ca pe o aprobare tacită”, consideră Virgil Guran.
De partea cealaltă, primarul municipiului se apără invocând faptul că “orice activitate pe domeniul public trebuie să aibă aprobarea municipalităţii. Chiar dacă nu a fost vorba despre un cort montat, ci doar de un microbuz în interiorul căruia se desfăşura toată treaba, tot le trebuia aprobare pentru această acţiune desfăşurată pe domeniul public şi prin care PNL a început deja campania electorală, fără să ţină seama de prevederile legale. Închipuiţi-vă că în Piaţă ar putea să fie parcate maşini în care să se organizeze jocuri de noroc. Virgil Guran a făcut într-adevăr o cerere, căreia nu-mi dau seama de ce nu i s-a răspuns de către funcţionarii Primăriei, dar aceasta se referea la realizarea unor sondaje de opinie, locul solicitat era la Ceas, iar solicitarea se întindea pe o perioadă nepermis de lungă: 30 de zile. Nu înţeleg de ce nu a acordat doctorul Virgil Guran consultaţii câmpinenilor în toţi anii precedenţi, şi de ce a trebuit să aştepte apropierea alegerilor locale. Ca să nu vă mai spun că pe microbuz erau lipite multe afişe electorale, de propagandă liberală, iar în jurul său îşi făceau de treabă mai mulţi lideri liberali.”
Vicepreşedintele organizaţiei municipale a liberalilor, Daniel Ioniţă, ne-a declarat că, “oricum ar încerca primarul să o dreagă, tot un abuz este alungarea caravanei noastre din Piaţa Centrală. De ce nu ne-a răspuns la cererea din 25 august 2011? Fiindcă după o lună, legea îi obligă să ne răspundă. Este păcat că din cauza duşmăniei cu care ne înconjoară actualul primar trebuie să sufere şi populaţia. Într-adevăr, eram mai mulţi liberali adunaţi în jurul microbuzului, că doar era o acţiune a partidului nostru. Dacă aşa se pune problema, îi sugerez primarului să ne aresteze pe noi, liberalii, unde ne-o vedea că suntem în grupuri de două-trei persoane şi stăm de vorbă. Legea nr 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul public al acesteia, pe care ne-au invocat-o, nu face referire la astfel de acţiuni. Noi am anunţat acţiunea la DSP Prahova, pentru a putea fi eventual controlată, iar cei de acolo ne-au spus că nu trebuie nicio autorizaţie de la Primărie.” 

Adjunctul comandantului Poliţiei, Gheorghe Vlăsceanu, şi-a cerut transferul la Cornu

Gheorghe Vlăsceanu, adjunctul şefului Poliţiei Câmpina, vrea să renunţe la funcţie. Nu cu mult timp în urmă, acesta a depus o solicitare în scris în acest sens comandantului IJP Prahova. ”Avem o cerere scrisă din partea comisarului Gheorghe Vlăsceanu în care acesta solicită transferul ca șef de secție rurală Cornu. Invocă motive personale. Deocamdată nu am decis nimic. Analizăm cererea.” a declarat Bogdan Despescu, comandantul IJP Prahova.
Întâmplător sau nu, cert este faptul că decizia lui Vlăsceanu de a părăsi poliţia municipală a venit într-o perioadă în care corpul de control al Ministerului a efectuat o serie de controale în urma cărora mai mulţi şefi din poliţia prahoveană sunt pe cale să-şi piradă funcţiile. Legat de acest subiect fierbinte de la vârful Poliţiei Câmpina a făcut următoarele declaraţii de presă: ”Plec pentru că așa vreau eu, nu din cauza anchetei Corpului de Control al Ministerului. Din contră, cererea mea a fost depusă anterior controlului. Sunt motive personale”.

Câmpina îşi comemorează veteranii de război

Asociaţia „Cultul Eroilor” - filiala Câmpina, împreună cu Parohia „Sf. Andrei”, organizează, cu prilejul Zilei Armatei României, Comemorarea veteranilor de război care au dat nume unor străzi din cartierul Veteranilor – Câmpina. Activitatea va avea loc luni, 24 octombrie , ora 11.00, în cartierul Veteranilor. 

Scurt istoric
Potrivit  Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum si unele drepturi ale invalizilor si văduvelor de război – actualizata la art. 13.  se precizează: Veteranii de război, cărora le-au fost acordate ordine si medalii pentru faptele de arme savarsite pe câmpul de lupta, beneficiază de împroprietărirea cu 500 m2 pentru loc de casa in municipiul, oraşul sau comuna in care domiciliază sau, daca acest lucru nu este posibil, cu 1 ha teren arabil in extravilan.
In municipiul Câmpina au fost repartizate 65 de loturi, la Est de cartierul Pacuri, teren devenit cartierul Veteranilor si alte 8 loturi in cartierul Muscel. 

Eco Şcoala „Ion Câmpineanu” sau un model demn de urmat

Zilele trecute, Centrul Carpato Danubian de Geocologie, membru al Fundaţiei Mondiale de Educaţie pentru Mediul Înconjurător, a acordat Şcolii „Ion Câmpineanu” o diplomă de excelenţă drept recunoaştere a efortului depus de cadrele didactice şi elevi în organizarea unor manifestări naţionale în cadrul programelor de educaţie pentru mediu în anul şcolar 2010 - 2011.
Fundaţia a mai acordat şcolii câmpinene, în cadru festiv, drapelul verde „Eco” şi o diplomă internaţională care atestă că noua denumire oficială a instituţiei de învăţământ este „Eco Şcoala Ion Câmpineanu”.
Cadrele didactice le-au prezentat elevilor drapelul, diplomele primite şi le-au vorbit despre importanţa acestei recunoaşteri internaţionale.

Uniunea Europeană s-a îndurat de noi şi anul acesta

Uniunea Europeană s-a îndurat de noi şi anul acesta, şi ne-a trimis ajutoare alimentare: făină, orez, mălai, paste făinoase, lapte-praf, biscuiţi. De-ale gurii. Ce-i drept, cantităţile nu sunt de neglijat: 14 kilograme de făină, 10 de mălai, 8 de orez. Aşa că, ce să zicem, să fie primit şi acest ajutor. Bogdaproste, Coano Europa! Să fie pentru sufletul neamului românesc. Mai bine zis, pentru sufletele acelor care, de-a lungul istoriei, au părăsit această lume şi acest neam pentru ca porţile sud-estice ale bătrânului continent să fie apărate de năvălitori şi de vrăjmaşi, aşa încât vest-, central- şi nord-europenii să-şi poată ridica în mai multă linişte cetăţile şi catedralele. Dar tot drept e că prea mult nu mai puteau aştepta unele dintre alimentele trimise de mai-marii de la Bruxelles. Bunăoară, făina şi mălaiul aveau de gând să iasă din termenul de garanţie peste vreo trei-patru luni. Noroc cu sărăcia românului şi cu Sărbătorile de Iarnă, care vor face ca aceste alimente să nu se odihnească prea mult prin cămările câmpinenilor. Prin presa centrală s-a vehiculat ştirea că aceasta ar putea fi ultima tranşă de ajutoare din partea Coanei Europa. Oricum, la Cantina Socială din incinta Grupului Şcolar Construcţii de Maşini, din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene, funcţionarii Primăriei Câmpina au distribuit, până în prezent, produse alimentare unui număr de peste 1900 de persoane. Dreptul la primirea alimentelor comunitare îl au doar câmpinenii beneficiari ai ajutorului social, şomerii care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi băneşti obţinute din pensie se află sub 400 de lei/lună, precum şi persoanele cu handicap grav şi accentuat. Din baza de date a Primăriei, 800 de persoane sunt aşteptate, în continuare, să-şi ridice ajutoarele alimentare europene.

Pregătirea distribuirii ajutoarelor la încălzire se apropie de final

Nu peste mult timp, se vor distribui ajutoarele pentru încălzirea locuinţelor, atât de aşteptate de câmpinenii cu venituri mai modeste. Pregătirile sunt în toi, ba chiar se poate spune că, în curând, vor intra în linie dreaptă. Ajutoarele se acordă numai pe baza cererii şi a declaraţiei pe propria răspundere. Deocamdată, sunt peste 5000 de câmpineni care au solicitat sprijinul autorităţilor în acest sens. Potrivit OG nr.70/2011 şi normelor sale de aplicare, se vor acorda ajutoare în funcţie de tipul de încălzire al locuinţei şi de venitul net lunar pe membru de familie. Familiile şi persoanele singure care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale sau lemne, cărbuni ori combustibili petrolieri vor beneficia de ajutor dacă venitul net lunar pe membru de familie este de cel mult 615 lei. Familiile care utilizează pentru încălzirea locuinţei energia termică furnizată în sistem centralizat vor beneficia de ajutor dacă venitul net lunar pe membru de familie este de până la 786 lei, iar în cazul persoanelor singure, venitul este de până la 1.082 lei. Această ultimă situaţie nu se regăseşte la Câmpina, unde cele 12 centrale termice de cartier au fost închise de mulţi ani. Actele normative prevăd categorii de venituri suplimentare care se vor lua în calcul la stabilirea dreptului, precum şi lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei. Lista cu aceste bunuri care duc la decăderea din dreptul de a primi ajutoare la încălzire este lungă, dar din ea am aminti sintetic următoarele: clădiri, spaţii locative sau alte imobile aflate în proprietate, cu excepţia locuinţei de domiciliu; autoturisme cu o vechime mai mică de 10 ani (cu excepţia celor adaptate pentru persoanele cu handicap sau destinate transportului acestora sau persoanelor dependente, precum şi pentru uzul persoanelor aflate în zone greu accesibile), autoutilitare, autocamioane de orice fel etc; utilaje agricole, utilaje de prelucrare agricolă sau de prelucrat lemnul; depozite bancare cu valoare de peste 3.000 lei; terenuri, animale sau păsări peste limita prevăzută de lege. S-ar părea că cele mai mari ajutoare le primesc cei care îşi încălzesc locuinţele cu gaze. În această variantă, suma maximă este de 262 lei - în cazul în care venitul mediu lunar pe membru de familie (respectiv, al persoanei singure), este de până la 155 de lei. Ajutorul scade gradual, ajungând până la 19 lei pentru intervalul de venit 540,1 – 615 lei. Ajutoarele pentru încălzirea locuinţelor pe bază de lemn, cărbuni, combustibili petrolieri sunt mai reduse şi variază între maximum 54 lei şi minimum 16 lei, pentru extremele treptelor de venit amintite ceva mai devreme. Viitoarele solicitări ale câmpinenilor care îndeplinesc condiţiile legale, împreună cu toate documentele necesare întocmirii dosarelor aferente, nu se mai depun la Primărie, ci vor fi  depuse la sediul Poliţiei Locale, acolo unde va funcţiona Comandamentul pentru centralizarea solicitărilor. Conform legislaţiei în domeniu, care impune mărirea numărului de anchete sociale (pană în acest an, ele erau în reduse numeric), Primăria Câmpina va efectua anchete sociale pentru 60% dintre beneficiarii ajutorului de încălzire. Cererile şi declaraţiile pe propria răspundere se transmit la Primărie până la finalul lunii octombrie, urmând ca, ulterior, până la sfârşitul lunii noiembrie, consumatorii să fie înştiinţaţi dacă beneficiază sau nu de ajutorul pentru încălzirea locuinţei. Dispoziţiile primarului privind acordarea, respingerea, modificarea sau încetarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei se pot ataca potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. 
Vă prezentăm mai jos documentele necesare ptr obţinerea ajutorului de încălzire:
- cerere tip;
- declaraţie pe propria răspundere că sunt întrunite condiţiile legale;
- copii după actele de identitate ale membrilor familiei şi copii după certificatele de naştere ale copiilor minori
- copie după factura la gaze (în cazul persoanelor care folosesc gaze naturale la încălzirea locuinţei)
- adeverinţă venituri pentru toţi membrii familiei (care au venituri)
- adeverinţă de la Administraţia Financiară, în cazul în care solicitanţii nu au venituri.

Miss Highschool, un concurs de frumuseţe reuşit

Vineri seară, în sala de spectacole a Casei Tineretului, s-a desfăşurat un concurs de frumuseţe organizat de Asociaţia Protejarea Mediului Înconjurător Prahova. De fapt, aşa cum aveam să aflăm de la Cristian Brotoiu, preşedintele acestui ONG, “iniţiativa a venit din partea unor elevi de la Forestier şi Energetic, simpatizanţi ai APMÎ Prahova şi participanţi la mai multe acţiuni de ecologizare desfăşurate de noi. Ideea a fost a lor, iar noi nu am făcut decât să-i sprijinim financiar, alături de câţiva sponsori generoşi: Apa Talea (dl Virgil Guran), Ave Diana (dna. Rodica Papuc), Daspi SRL, Lemet SRL şi alţii.”
APMÎ Prahova îşi face simţită din ce în ce mai mult prezenţa în viaţa municipiului nostru, acelaşi ONG fiind organizatorul Marşului Biciliştilor, desfăşurat la începutul acestei luni. Miss Highschool a venit să evidenţieze un lucru deja cunoscut: câmpinencele sunt foarte frumoase. La acest concurs de frumuseţe au participat eleve de la patru licee câmpinene: Colegiul naţional “Nicolae Grigorescu”, GS Energetic, Colegiul Tehnic Forestier, Colegiul Tehnic Constantin Istrati. Au fost 13 participante, una mai frumoasă decât cealaltă, fapt care a făcut dificilă misiunea juriului compus din Cristian Brotoiu (preşedinte), Virgil Guran, Rodica Papuc şi şapte elevi de la liceele participante. Au fost şase probe de concurs, dintre care nu au lipsit prezentările fetelor în ţinute de zi şi de seară, proba de aptitudini (unde fetele ba au cântat, ba au dansat, ba au jucat în mici scenete puse în scenă cu ajutorul colegilor), proba de cultură generală ş.a.. Frumoasele s-au confruntat şi cu o probă surpriză (pe care toate, cel puţin la nivel declarativ, au apreciat-o), în cadrul căreia au fost nevoite să spele nişte prosoape murdare de ketchup, unele dintre ele dovedind că s-au mai intersectat cu treburile gospodăreşti din familiile proprii. Au fost acordate trei premii: premiul I (Laura Ioniţă - Colegiul Naţional „N. Grigorescu”), premiul II (Iulia Braşoveanu - Grup Şcolar Energetic), premiul III (Ioana Tocitu - Colegiul Tehnic Forestier) şi Premiul Miss Popularitate (Bianca Albu - Grup Şcolar Energetic).

Cupa „Sf. Parascheva” la şah

Cu ocazia aniversării a zece ani de la sfinţinirea bisericii cu hramul „Sf. Parascheva”, sâmbătă, 15 octombrie, a avut loc prima ediţie a Cupei „Sfânta Parascheva” la şah pentru copiii din parohiile protoieriei Câmpina. Sportul minţii a creat  adevărate pasiuni. Concurenţii au dat dovadă de inteligenţă şi intuiţie, nevoiţi fiind să se lupte şi cu timpul de joc, având la dispoziţie doar 10 minute pentru terminarea partidelor.
În urma desfăşurării celor cinci runde, Cupa „Sf. Parascheva” şi-a desemnat câştigătorii, astfel:
Locul I: Parohia Poiana II - 9 puncte (Vlad Şinca, Alexandru Horja, Ştefan Horja);
Locul II: Parohia Lac - 8 puncte (Dragoş Enăchescu, Andrei Ungureanu, Sabin Orăşanu);
Locul III: Parohia Sf. Parascheva - 7 puncte (Carolina Davidescu, Natalia Hiţicaş, Alexandru Matei);
Locul III: Parohia Brazi - 6 puncte (Matei Popp, Constantin  Hornea, Delia Chiriţă)
Locul IV: Parohia Poiana I - 6 puncte (Mihai Pripoaie, Alexandru Cristescu, Natalia Rădulescu);
Locul V: Parohia Slobozia - 3 puncte (Teodor Gavrilescu, Sofia Gavrilescu, Maria Gavrilescu).

De remarcat faptul că Parohia Slobozia a fost reprezentată în concurs de copiii doctorului Dan Gavrilescu, care au avut o prestaţie onorabilă, deşi s-au aflat pentru prima dată la o astfel de competiţie.
Părintele Grigore Melnic a dăruit copiilor cruciuliţe, iconiţe, dulciuri şi răcoritoare, iar la festivitatea de premiere a înmânat personal cupa echipei câştigătoare şi diplome tuturor echipelor participante.Organizatorul competiţiei, Ion Nicolae, le-a promis copiilor că în luna decembrie va organiza pentru ei Cupa Moş Nicolae şi Cupa Moş Crăciun şi i-a mulţumit părintelui Grigore Melnic pentru colaborare.

Cursuri de şah gratuite
Managerul general al şahului câmpinean, Ion Nicolae, invită toţi copiii iubitori ai sportului minţii, şi anume şahul, să participe la cursurile gratuite organizate de CSM Câmpina în fiecare joi, între orele 18.00 - 20.00, în sala din strada Mărăşeşti nr. 2 (instructori sportivi: Nicoleta Dumitru şi Florin Bohâlţea), iar începând de sâmbătă, 22 octombrie, orele 10.00 - 12.00, şi la cursul  gratuit organizat de Clubul Copiilor în parteneriat cu CSM Câmpina (instructori sportivi: Gheorghe Crâmpiţă şi Aurelian Iordache).

În aşteptarea derby-ului de duminică,

CSM şi Unirea ocupă primele două locuri în Liga A Prahova

Dero Ploieşti - CSM Câmpina 0-5
Duminică, 16 octombrie, la Băicoi, pe un frig pătrunzător, CSM Câmpina a dat replica ploieştenilor de la Dero, într-un meci care nu a creat multe probleme elevilor lui Ionică Burchi. Câmpinenii şi-au făcut jocul obişnuit de pase, cu o bună circulaţie a balonului, iar rând pe rând, Marius Mihai (de trei ori), Stroe şi Necula au marcat pentru un scor care nu mai necesită niciun fel de comentariu: 5-0 pentru CSM Câmpina.
Preocupaţi mai mult să nu se accidenteze ori să primească avertismente care i-ar putea suspenda în următoarea etapă cu Unirea, jucătorii CSM au avut parte de o utilă repetiţie înaintea marelui derby care ar putea relansa lupta pentru şefia clasamentului în Liga A Prahova.
Antrenorul Ion Burchi a utilizat la Băicoi formula: Boşilcă – Gânju, G. Radu, Safta – A. Burchi, Budileanu, Ilioiu, Stroe, Safta – M. Mihai, Olteanu. Au mai jucat: Grigoraş, Necula, Negoiasă şi Negreanu.
Imediat după joc, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „A fost un meci la discreţia formaţiei noastre. Trebuie să fim mulţumiţi de acest joc şi pentru că nu s-a accidentat jnici un jucător şi nu ne-am ales cu vreun jucător suspendat în perspectiva partidei de duminică. Urmează un meci greu, cu Unirea, în care îmi doresc să vină la stadion un număr cât mai mare de spectatori, să demonstrăm fair-play, indiferent de rezultat, şi este important pentru Câmpina să fie un spectacol sportiv cât mai frumos. Jucătorilor celor două echipe le-aş transmite să conştientizeze că astăzi sunt adversari, dar peste câteva luni s-ar putea să fie colegi”.

Unirea Câmpina - Tinereţea Izvoarele 4-1
În meciul de pe teren propriu cu Tinereţea Izvoarele, Unirea a dominat cu autoritate de la un cap până la celălalt al partidei, în vreme ce oaspeţii s-au baricadat pe două rânduri cu scopul de a limita proporţiile scorului. Cei de la Izvoarele au reuşit să şi înscrie în poarta gazdelor, la singurul lor şut pe poartă, o minge trimisă de la circa 40 de metri, care a trecut pe sub transversală direct în plasă. Unirea s-a desprins destul de greu, lăsând impresia că a aşteptat mai mult greşeala adversarului şi căderea sa fizică. Cele patru goluri ale câmpinenilor au fost marcate de Cernea (minutul 31 – reluare cu latul, din 8 metri, din pasa lui Nichifor), Filip (minutul 50 - şut din apropiere, după o fază prelungită de atac), Dorişor (minutul 88 – voleu din cădere, de la limita suprafeţei de poartă, după o centrare servită ca la carte de Bica) şi D. Ciobotaru (minutul 90 – după o cursă de la centrul terenului, a şutat de la 16 metri în portar , mingea a sărit tot la el şi a împins-o în plasă).
Unirea a folosit următoarea formulă de joc: D. Şandru – A. Stoica, Neagu (cpt), B. Şandru, Zecheru (68 Dorişor) – Cernea (88 Fl. Stoica), Lambă, Bărăgan, Filip – Bica (86 Burlacu), Nichifor (84 D. Ciobotaru). Rezerve neutilizate: T. Ionescu – Coman.

Derby la juniori

CSM Câmpina - HM Junior Câmpina 2-1

Sâmbătă, 15 octombrie, începând cu ora 13.30, pe stadionul Poiana a avut loc derby-ul etapei campionatului de juniori C Prahova ‘96 - ‘97 între CSM Câmpina şi HM Junior Câmpina. După un joc spectaculos în care ambele echipe au arătat multă ambiţie şi dorinţă de victorie, CSM Câmpina s-a impus la limită cu scorul de 2-1 în faţa celor de la Hiagianu Junior prin golurile marcate de Narcis Ţânţaru şi Alexandru Lungu.

11 octombrie 2011

Administraţia Tiseanu este bună de plată 10 miliarde lei vechi

La ultima conferinţă de presă a Primăriei, primarul Horia Tiseanu ne-a adus aminte de celebrele bancuri cu Radio Erevan, de acum câteva decenii. Unul dintre aceste numeroase bancuri suna cam aşa:  Întrebare pentru Radio Erevan: - Este adevărat că cetăţeanului Ivan i s-a dat o maşină? Raspuns: - Da, este adevărat, dar nu este vorba de cetăţeanul Ivan, ci de cetăţeanca Ludmila, nu este maşină, ci este bicicletă, şi nu i s-a dat, ci i s-a confiscat. 


Desigur, dincolo de comicul de limbaj din banc, generat de ambiguizarea unui fapt asumat iniţial ca fiind cert, întors ulterior total pe dos, cazul discutat de Tiseanu în conferinţa de presă nu seamănă deloc cu cel al cetăţeanului Ivan, prin care se ironizau, la vremea aceea, “avantajele” comunismului sovietic. În situaţia dezbătută de primar, chiar dacă nu se făcea referire directă la el, era implicat cetăţeanul Câmpineanu (termen generic pentru orice câmpinean contribuabil).
Concret, Tiseanu a sărit în apărarea proiectului european “Modernizare Calea Dacia”, suspectat de către inspectorii Uniunii Europene şi ai Agenţiei de Dezvoltare Regionale Sud-Muntenia a fi derulat în urma unei licitaţii care nu miroase a bine.
Să fim limpede înţeleşi: şi noi apreciem această investiţie importantă şi foarte benefică oraşului, dar nu am vrea ca cititorii noştri să nu fie informaţi despre derularea acestui proiect, cu bunele şi relele sale, proiect finanţat parţial şi din banii lor. În toată înverşunarea cu care edilul cel cumsecade a apărat proiectul, am putut observa, uneori, un umor involuntar à la Radio Erevan, prin aceeaşi folosire în cascadă a conjuncţiei adversative “ci”, deşi sensurile propoziţiilor (din titlul articolului), exprimate de edil sunt doar aparent opuse, ele ducând la o singură şi certă realitate: municipalitatea câmpineană este bună de plată un milion de lei. Aceşti bani vor fi plătiţi pentru finalizarea investiţiei de la bugetul Câmpinei. Ei nu vor mai fi primiţi din fondurile europene neramburabile alocate proiectului (aproape 20 de milioane de lei), din motive nelămurite încă de auditorii Ministerului Dezvoltării, dar care pot trimite la una din două variante: nepricepere sau rea-credinţă.
Reamintim cititorilor firul evenimentelor care au dus la acest deznodământ.
Administraţiei Tiseanu i s-a imputat de către autorităţile centrale (nu de către ziarul nostru), că, la licitaţia de atribuire a lucrărilor, din 2009, a solicitat ca ofertanţii să aibă experienţă în execuţia reţelelor de iluminat, iar câştigătorul licitaţiei nu a îndeplinit această cerinţă, lucru considerat o suspiciune de neregulă. În urma controalelor efectuate, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, Liviu Muşat, a declarat la Ploieşti că  proiectul “Modernizare Calea Dacia” va primi o corecţie financiară de 5%, ceea ce înseamnă că municipalitatea câmpineană nu va mai primi din fondurile europene aproape un milion de lei.
Proiectul a fost urmărit parcă de ghinion de la începuturile sale. Cast SRL (de fapt, o asociere între firma din Băneşti şi o firmă italiană) a câştigat licitaţia cu un preţ de execuţie mai mare decât al altor participanţi, promiţând finalizarea lucrărilor în doar patru luni, un termen aproape imposibil de respectat, dată fiind complexitatea lucrării. Pentru acest termen de execuţie de domeniul SF, ceilalţi participanţi au contestat felul în care a fost câştigată licitaţia, iar Comisia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) a dat câştig de cauză reclamanţilor. Primăria a contestat, ulterior, decizia CNSC, a pierdut la prima instanţă (la Tribunalul Prahova), dar a câştigat la Curtea de Apel Ploieşti, ultima instanţă soluţionând definitiv şi irevocabil dosarul.
În urmă cu două săptămâni, primarul Horia Tiseanu declara unui ziar local că a aflat despre corecţia financiară ce urmează a fi aplicată administraţiei câmpinene din presă, că la Câmpina nu s-a făcut nici un control cu privire la modernizarea Căii Dacia şi că Primăria nu a primit niciun document oficial pe care să-l poată contesta. Recent, la şedinţa extraordinară a Consiliului Local,  a fost aprobat un contract de linie de credit de investiţie, angajat cu CEC Bank, cu o maturitate de 10 ani şi o perioadă de graţie şi de valabilitate a tragerii de trei ani. Creditul de opt milioane de lei (dintre care şapte milioane alocate celor de la Cast, până la primirea banilor europeni de la guvern) a fost garantat cu o ipotecă mobiliară asupra veniturilor bugetare locale viitoare. Consilierul liberal Dragomir Enache a cerut informaţii despre “amenda de  un milion de lei despre care s-a scris în presa de obstrucţie că va trebui plătită de Câmpina în cadrul acestui proiect”, propunând, într-un mod nefericit, garantarea creditului cu sediul Primăriei.
Primarul a insistat pe faptul că “nu este vorba despre nicio amendă, ci despre faptul că este posibil să nu ni se mai deconteze suma de 922.000 lei, ca o corecţie aplicată de Ministerul Dezvoltării. Este o discuţie ceva mai amplă şi destul de tehnică. Noi avem o scrisoare de la ANRMAP, care ne permitea începerea lucrărilor, dar comisia de control a ministerului, care nu a efectuat nici un control la Câmpina, nu a luat în considerare această scrisoare. Acum, va trebui să vedem dacă o să contestăm această decizie a comisiei de control.”
A doua zi, la conferinţa de presă a Primăriei, Tiseanu a revenit asupra problemei, aducând acuze directorului ziarului „Oglinda de azi” pentru că, într-un editorial al său, ar fi scris, pasămite, tendenţios şi calomnios la adresa conducerii Primăriei. “Nu stăm pe o grămadă de euroi, cum se afirmă în acest articol calomnios, şi nu tremură pe noi izmenele de firmă… nu tremură izmenele de… frică, cred că a vrut să spună cel care a scris”, a încercat o analiză pe text edilul cel cumsecade şi priceput în metafore şi alte figuri de stil. Mai mult, în figuri impuse, politicianiste. Tiseanu a ameninţat că-i va da în judecată pe cei care vor mai aduce critici nefondate şi calomnioase acestui proiect european. El a mai subliniat că nu a putut răspunde solicitărilor ziarului „Oglinda de azi”, deoarece a primit un document lămuritor de la ADR Sud Muntenia abia pe 5 octombrie. “Mă voi consulta cu juriştii şi vom hotărî dacă vom contesta în instanţă aplicarea corecţiei de 5%”, a mai spus Tiseanu, deşi ştia şi ştie foarte bine (aşa cum a dat de înţeles şi în plenul legislativului local), că nu va recurge la o acţiune în instanţă, pentru că orice contestaţie aduce după sine sistarea lucrărilor şi întârzierea nepermisă a finalizării investiţiei.
În apărarea demersurilor Primăriei pentru derularea proiectului european, Tiseanu a ţinut să-i dojenească puţin şi pe cei din ministerul de resort, ai cărui inspectori nu au fost de acord cu scrisoarea ANRMAP. Şi, ca să revenim la începutul acestui articol, primarul o ţinea una şi bună, ca gaia-maţul: “Nu este amendă, ci este corecţie. Şi nu vom plăti un milion de lei, ci nu ni se va mai da această sumă.” Când să-l întrebăm dacă va fi tras cineva la răspundere, edilul s-a decis să nu mai vorbească despre acest subiect. Dincolo de discuţiile sterile care s-au purtat asupra termenilor “amendă” (folosit neinspirat de consilierul liberal amintit) şi “suspiciuni de nereguli” (folosit de directorul Liviu Muşat), un lucru este clar: Câmpina va trebui să umple “golul” de un milion de lei cu fonduri echivalente din bugetul local. Tiseanu se face că uită un lucru: cu banii aceştia se puteau asfalta trei-patru străduţe, că tot tot s-a lansat el într-o intensă campanie de asfaltări cu iz electoral.  Ori că municipalitatea primeşte 20 de milioane lei din fonduri europene şi trebuie să returneze unul, pedeapsă pentru suspiciuni de nereguli, ori că va primi doar 19 milioane, beneficiul acestor fonduri nerambursabile este practic tot acelaşi şi tot ştirbit. Aşa cum se vede şi din fotografia ataşată acestui articol, asupra investiţiei pasajelor supraterane de la DN1 planează încă destule umbre, pe care Horia Tiseanu, cu toată apologia sa partinică, nu credem că va reuşi să le alunge prea curând.

Cuvântul care înţeapă

Suflete moarte

Pe cititorii de literatură în general şi mai cu seamă ai operelor marilor clasici, titlul scriiturii mele de azi îi poate duce cu gândul la naraţiunea semnată de Gogol. Faptul că am preluat una dintre sintagmele preferate ale lui Gogol nu este deloc o întâmplare, pentru că în „Suflete moarte” celebrul autor ne-a încântat spiritul cu personaje memorabile din epoca în care a trăit şi pe care azi le regăsim la tot pasul în societatea modernă.
Unul dintre eroii lui Gogol, Cicikov, despre care azi voi face vorbire cu un anumit scop, este un personaj fără substanţă, care este dispus la orice sacrificiu pentru a se menţine într-o funcţie publică călduţă, de dragul unor privilegii mărunte, în urma cărora să se simtă mai aproape de lumea bună. Iată cum îl descrie scriitorul pe Cicikov: „... Eroul nostru îndura totul, îndura cu tărie şi răbdare şi a îndurat mereu, până ce în sfârşit a găsit o soluţie să se menţină în slujba comunităţii. Trebuie spus că această slujbă fusese încă de mult obiectul tainic al gândurilor lui. Adeseori spunea cu un oftat: «Aici e de mine, între oameni din lumea bună. Şi ce cămăşi de olandă fină ar putea să-mi pice». Cicikov se gândea şi la un anume săpun franţuzesc, care făcea pielea nemaipomenit de albă, dând frăgezime obrajilor. Dumnezeu ştie cum se numea săpunul, dar după închipuirea lui el se putea procura fără doar şi poate numai de pe urma funcţiei de slujbaş al statului în vamă...”.
Aşa cum spuneam mai înainte, tipul de om pe care îl reprezintă personajul lui Gogol a ajuns azi la putere în societatea românească. Cicikov trăieşte în toate structurile statului, de cele mai multe ori sub chipul funcţionarului public şi, ceea ce este mai grav, al eternului candidat pentru o funcţie publică, care odată ce a simţit „parfumul săpunului franţuzesc” s-a transformat într-un suflet mort, pentru care nimeni şi nimic nu mai contează, în afara vieţii lui privilegiate de lefegiu al statului. El îşi urmăreşte scopul cu răbdare şi de cele mai multe ori nu suportă să fie criticat.
Zilele trecute, un astfel de personaj din administraţia locală, desprins parcă din naraţiunea lui Gogol, a organizat o conferinţă de presă la Primărie, cu scopul de a demonta dezvăluirile publicate în ziarul pe care îl conduc, cu privire la suspiciunile de nereguli găsite de Uniunea Europeană la proiectul Calea Dacia, finanţat din bani europeni.

Editorial

LUMEA ARE ALZHEIMER

După difuzarea de către TVR a filmului Povestea Sovietelor, simt nevoia cîtorva observaţii. „Ecoul” internaţional al filmului, aproape nul, după cum a notat cu amărăciune Andrei Pleşu, arată cred principala boală a Occidentului. Hemiplegia „Europei” de vest care vede numai unul dintre cele două genociduri  ale secolului, ignorînd similitudinea de fond ideologic şi apropierea iniţială între bolşevism şi nazism, este perfect pusă în evidenţă de filmul regizorului lituanian Edvins Snore. Zeci de milioane de victime sunt uitate. Este un film „rece”, fără patetisme, lăsînd documentele să vorbească. Un film care explică multe, nu numai din istoria secolului XX, ci şi din criza Europei de azi. După căderea regimurilor comuniste (nu a comunismului!) din 1989, Vestul ne-a primit cu braţele deschise, oferindu-ne fonduri şi „know-how”, cu condiţia subînţeleasă de a nu-i tulbura somnul şi siesta cu memoria noastră a infernului prin care trecusem. Şi fiindcă unii nu au respectat acest „pact al uitării”, au insistat să mărturisească esenţa criminală a comunismului, am început să fim din ce în ce mai urît priviţi, ca omul care vine încălţat în adidaşi la concertul simfonic. Filmul lui Snore este o astfel de rafală rece peste lenevoasa amnezie. De aceea el, ca şi învăţămintele sale, au fost discret ignorate. Un maimuţoi propagandist antiamerican ca Michael Moore stîrneşte admiraţia snobilor şi ia premiu la Cannes. Povestea Sovietelor  este un film neştiut.

Atenţie domnule primar Horia Tiseanu!

Colectările la bugetul local au scăzut cu 10%

Criza economică şi financiară fără precedent, sub care scrâşnesc a neputinţă aproape toate statele lumii, nu putea să nu afecteze veniturile şi cifrele de afaceri ale câmpinenilor şi, respectiv, ale agenţilor economici locali. Cu atât mai mult cu cât actualii guvernanţi ai României îşi arată, în continuare, întreaga lor impotenţă politică şi administrativă, nereuşind decât să ne afunde şi mai tare în sărăcie şi disperare. Criza mondială fără precedent nu pare a-l impresiona pe primul demnitar al Câmpinei. Horia Tiseanu rămâne fidel unui riscant, pe vreme de criză, principiu economic (e şi un mare economist domnia-sa), şi anume cel al angajării de credite uriaşe de la bănci pentru susţinerea investiţiilor publice. Chiar şi a investiţiilor care beneficiază de fonduri europene nerambursabile. “Niciun om de afaceri nu şi-a dezvoltat afacerea din bani proprii, ci doar prin credite obţinute de la bănci”, ne învaţă Tiseanu. În acest caz, propunem să se scrie mare pe faţada Casei cu Grifoni: Primăria Câmpina SRL. Primarul ar trebui să ştie (şi sigur ştie) că veniturile pe timp de criză scad. Dovadă sunt colectările din acest an la bugetul local, care au scăzut cu 10% comparativ cu anul trecut. Deşi 30 septembrie a fost ultimul termen de plată al obligaţiilor fiscale, situaţia încasărilor pe 2011 nu este definitivă, căci mai sunt agenţi economici care au plătit sau vor plăti la începutul acestei luni, iar alţii aşteaptă realizarea unor compensări cu Primăria. Totuşi, situaţia poate fi luată în calcul, chiar şi cu o mică marjă de eroare. Concluzia este că gradul general de colectare, la nivelul întregului municipiu şi al tuturor contribuabililor, este de 70%. Defalcând situaţia, agenţii economici şi-au plătit impozitele într-un cuantum reprezentând 75% din necesarul ce trebuia virat la vistieria comunităţii locale. 
 Pe de altă parte, gradul de colectare a obligaţiilor fiscale ale persoanelor fizice este de doar 65%, localnicii dovedindu-se, în acest an, mai neputincioşi decât altădată, din acest punct de vedere. “Toate persoanele fizice şi juridice care au restanţe mai mari de 200 de lei vor primi somaţii de plată, prin care îi vom înştiinţa că, dacă nu-şi vor achita obligaţiile fiscale, vom trece la executarea lor silită. Dintre firmele restante aş aminti o societate de construcţii care are de plătit suma de 80.000 lei, bani pe care nu i-a virat în ideea că va putea face o compensare cu Primăria. Suma totală colectată este cu circa 10% sub nivelul celei de anul trecut. Faţă de anii trecuţi, o scădere accentuată am înregistrat-o la impozitul pe clădiri”, ne-a declarat Gheorghe Ecaterinescu, directorul Direcţiei Economice din Primăria Câmpina.
Pentru persoanele fizice, valoarea impozitului pe clădiri se calculează în funcţie de suprafaţa imobilului respectiv, pe baza unei valori unitare fixe, aprobată de Consiliul Local.  În ceea ce priveşte persoanele juridice, impozitul pe clădiri se calculează la valoarea contabilă a proprietăţii, la care se aplică un procent. Agenţii economici au obligaţia ca, din trei în trei ani, să-şi reevalueze valoarea contabilă a proprietăţilor. Gheorghe Ecaterinescu ne-a asigurat că, deşi nivelul colectărilor este mai redus decât în anul precedent, nu există niciun risc pentru ca veniturile bugetului municipal să nu fie îndestulătoare pentru asigurarea finanţării marilor investiţii publice aflate în curs de derulare, precum şi a celorlalte care se vor realiza în viitor. Şi aceasta deoarece gradul de îndatorare al municipiului (de 15%) este mult sub pragul maxim permis de actuala legislaţie (de 30%). Liniştirea localnicilor pe motiv că municipiul nu este îndatorat decât la jumătate din maximul permis de lege este periculos. Mai ales că ni s-a spus adesea de către guvernanţii de la Bucureşti, ca o motivare a drasticelor reduceri salariale ale bugetarilor, că bugetul unei ţări, al unei comunităţi, seamănă cu bugetul unei familii. Pe timp de criză, nicio familie nu se împrumută decât în situaţii dramatice. Să fi ajuns Câmpina într-o asemenea situaţie, de a trebuit aprobată, recent, de către Consiliul Local, angajarea unui credit bancar de 8.000.000 lei?

La Câmpina, USL va fi reprezentată în alegerile locale de PNL

După intense negocieri, în primul rând la nivel judeţean şi în cele din urmă la nivel naţional, liderii USL Crin Antonescu şi Victor Ponta au hotărât ca aliaţa social-liberală va fi reprezentată la Câmpina în competiţia de anul viitor pentru funcţia de primar de candidatul propus de PNL.
Vă reamintim că PSD a obţinut în urma negocierilor candidaturile pentru funcţiile de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova şi de primar al municipiului Ploieşti.
În aceste condiţii, cele mai mari şanse de a reprezenta USL la Câmpina în viitoarea competiţie electorală le are preşedintele PNL, Virgil Guran, care referitor la acest subiect a declarat: „Ne onorează faptul că liderii naţionali ai alianţei au hotărât că liberalii trebuie să reprezinte USL la Câmpina însă, dincolo de această nominalizare trebuzie să avem maturitatea să propunem cel mai bun candidat. Vom analiza, alături de colegii din PSD, care este cea mai bună soluţie şi vom propune electoratului câmpinean un candidat puternic, care să câştige alegerile. În ceea ce mă priveşte am spus de câte ori am avut ocazia că nu îmi doresc cu orice preţ funcţia de primar. În schimb, vreau ca oraşul în care trăim să fie condus de oameni competenţi”.
De partea cealaltă a alianţei, vineri, 7 octombrie, într-o conferinţă de presă, senatorul PSD Georgică Severin a declarat la rândul său: „Sunt convins că vom avea drept candidat al USL o persoană cu şanse reale, care să-l învingă pe actualul primar, Horia Tiseanu. O persoană care să fie agreastă atât de PNL, cât şi de PSD”.
 Aşadar, cel puţin momentan, concluzia nu poate fi decât aceea că USL Câmpina se pregăteşte serios pentru înlăturarea administraţiei Tiseanu.

Plata impozitelor locale se va putea face on-line

La ultima conferinţă de presă a Primăriei, purtătorul de cuvânt Mariana Pătraşca a anunţat că, începând cu 15 septembrie, plata taxelor şi impozitelor locale se poate efectua prin card bancar la ghişeele Direcţiei Economice. Aceasta este prima etapă pentru implementarea  Sistemului Naţional Electronic de Plată. Prin acest sistem, se încearcă încurajarea plăţii on-line (prin mijloace electronice) a obligaţiilor fiscale datorate bugetului local, reducerea timpului alocat acestei îndatoriri de către contribuabili şi optimizarea colectării finanţelor publice. Comisionul pentru plata cu cardul la casieriile Direcţiei Economice este suportat de la bugetul câmpinean. Până în decembrie 2011, se va putea face şi plata on-line, cu ajutorul unui card, a taxelor şi impozitelor locale.

Administratorul bazinului didactic de înot solicită scutirea de impozite

“Activitatea la bazinul de înot didactic şi la terenurile de tenis asigură venituri modeste care abia acoperă cheltuielile lunare cu utilităţile, salariile, consumabilele, materialele de curăţenie şi lucrările de întreţinere şi reparaţie. Acest lucru este determinat de gratuitatea asigurată de luni până vineri inclusiv, între orele 09.00 – 15.00, elevilor câmpineni, conform contractului de asociere aprobat de către Consiliul Local. Urmare a celor menţionate, vă solicităm scutirea de impozit pentru baza sportivă cuprinzând bazinul de înot, terenurile de tenis şi parcarea.”
Textul aparţine unei adrese trimise Primăriei de către George Armaşu, administratorul Gercom Business Ploieşti SRL, care aduce la cunoştinţa conducerii executivului câmpinean că întreţinerea şi administrarea de către firma sa a bazei sportive nu prea seamănă a afacere profitabilă.
Bazinul de înot didactic din Câmpina, inaugurat cu atâta pompă de către edilul cel cumsecade al oraşului şi ministresa Elena Udrea, primul realizat printr-un program de investiţii al Ministerului Dezvoltării, se dovedeşte a fi din ce în ce mai scump şi mai dificil de administrat de către Gercom Business Ploieşti, firma care a câştigat licitaţia. Că este foarte scump şi pentru administraţia locală, care va trebui să suporte din bugetul municipiului 80% din cheltuielile cu utilităţile (suma de plată s-ar putea ridica la circa 300.000 de lei anual), o ştiam şi noi, din spusele unor reprezentanţi ai opoziţiei.
Iată însă că nu au trecut nici trei luni de când bazinul a fost deschis publicului, şi administratorul bazei sportive se plânge că veniturile realizate sunt foarte mici în comparaţie cu cheltuielile, solicitând scutiri de impozit, aprobate de către consilierii municipali. Singurul mulţumit în toată afacerea asta pare a fi constructorul bazinului (după cum se aude, una dintre firmele de suflet ale PDL). Căci constructorul a încasat bani frumoşi, peste un milion de euro, din această investiţie. După cum vorbesc gurile-rele ale urbei, bazinul de înot de la Câmpina pare a fi din ce în ce mai mult o manevră politică a principalului partid de guvernământ, menită să lărgească bazinul electoral pro-PDL cu elevii de liceu din anii terminali, care ar urma să beneficieze primii şi în cea mai mare măsură de cursuri de înot gratuite. Că doar şi ei au drept de vot la viitoarele alegeri din 2012! Cel puţin aşa s-ar părea după cum au început cursurile de înot gratuite: cu elevii unei clase a XII-a de la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”.
Solicitat să comenteze zvonul potrivit căruia PDL ar încerca prin acest bazin de înot atragerea simpatiilor electorale ale liceenilor cu drept de vot, consilierul democrat-liberal Marian Dulă, preşedintele Comisiei de cultură şi sport din cadrul legislativului câmpinean, ne-a declarat: “Infirm categoric acest zvon, care nu are niciun fundament. S-a început cu clasa a XII-a B de la Grigorescu, deoarece dirigintele clasei, un cunoscut profesor de înot, ne-a solicitat acest lucru. Să fim serioşi. Credeţi că elevii îşi vor aminti în cabina de vot că apa din bazin a fost portocalie, ca să voteze PDL. Ar însemna să le jignim inteligenţa. Liceenii noştri au caractere puternice şi sunt convinşi că vor vota după cum le va dicta propria conştiinţă, fără a fi influenţati în vreun fel. Şi ca să contracarez şi mai mult acest zvon, vă spun că se pregăteşte pentru începerea unor cursuri de înot gratuite o clasă a III-a de la Şcoala Ion Câmpineanu.”
Om trăi şi om vedea câte clase de a XII-a vor face cursuri de înot gratuite în acest an şcolar, şi câte din ani mai mici.