25 ianuarie 2011

Cine răspunde pentru centralele termice?

Licitate, modernizate, dar… nevândute!

În orice localitate din această ţară există mult folclor pe seama administraţiei locale. Că ăla ia, că ăla face, de ce şi cum… Câmpina nu putea face excepţie. Iar în cazul centralelor termice dezafectate, chiar administraţia locală pare să alimenteze din plin folclorul care circulă prin urbe.


Centrale dezafectate, scoase la mezat
În şedinţa din luna iulie 2010 a Consiliului Local s-a aprobat o iniţiativă a Monicăi Clinciu prin care se scoteau la vânzare două centrale termice dezafectate. Una dintre acestea este CT 5, de pe Strada Orizontului, cu un teren de 232,34 mp şi o construcţie de 158 mp, pentru care preţul de pornire a licitaţiei a fost de 148.608 lei. Cealaltă, CT 1, de pe Strada Hasdeu, cu un teren de 274 mp şi o suprafaţă construită de 228,16 mp, pentru care preţul de pornire a licitaţiei a fost de 189.602 lei.
Licitaţii interesante şi multe coincidenţe…
Licitaţiile din luna august 2010 pentru aceste două foste centrale termice s-au dovedit extrem de interesante. Astfel, pentru clădirea de pe Strada Orizontului s-a licitat de la 148.608 lei până la 371.508 lei! Deşi centrala fusese solicitată prin adresa nr. 60.534 din 14 iunie 2010 de firma Afer Construct SRL Câmpina, reprezentată de Alexandru Florin Iugulescu, câştigătoarea licitaţiei a fost firma Mes Amis Pub SRL Băneşti! Numai că, surpriză, firma din Băneşti are ca acţionar şi administrator pe… Cosmin Ion Iugulescu! O primă coincidenţă.
Situaţia este copiată la indigo şi în cazul celeilalte centrale termice. Spaţiul a fost solicitat de Radan Imob Câmpina prin adresa nr. 60.533 din 14 iunie 2010 (altă coincidenţă, cele două cereri, în aparenţă, total diferite, au fost depus, practic, simultan). Câştigătoarea licitaţiei a fost desemnată firma Magfid Serv Câmpina, iar preţul a urcat de la 189.602 lei la 322.322 lei (toate preţurile sunt fără TVA). Şi ca să nu existe dubii privind seria coincidenţelor, acţionarul majoritar de la Magfid este… Cosmin Ion Iugulescu!
Şirul coincidenţelor nu se opreşte aici: ambele firme câştigătoare ale licitaţiilor – Mes Amis Pub Băneşti şi Magfid Serv Câmpina sunt înfiinţate pe aceeaşi dată – 19 august 2010, adică după aprobarea licitaţiilor în Consiliul Local.

Nu s-au încheiat contractele, dar s-au modernizat clădirile!
Conform hotărârilor Consiliului Local, la articolul 4, contractele de vânzare-cumpărare a spaţiilor trebuie să se încheie în termen de 180 de zile de la data adoptării hotărârilor, ceea ce înseamnă că trebuie încheiate respectivele contracte până pe 29 ianuarie 2011! Numai că, până la închiderea ediţiei noastre, nici vorbă de încheierea acestor contracte, implicit nici vreun ban din sumele respective nu a fost virat către bugetul local. Totuşi, clădirile au fost modernizate – s-au pus termopane, s-au văruit, s-au igienizat. În schimb, gunoiul rezultat după modernizare a fost lăsat exact lângă uşă. În lipsa unui contract de vânzare-cumpărare, nu poţi încheia contract nici cu operatorul de salubritate.
Cine le-a dat voie acestor firme să modernizeze clădirile înainte de semnarea contractelor? Mulţi locatari din zona celor două foste centrale termice ne-au declarat că lucrările au fost supervizate de personaje foarte cunoscute, din vârful administraţiei locale. Chiar şi aşa, ce i-a împiedicat pe câştigătorii licitaţiilor să semneze acele contracte de vânzare-cumpărare, mai ales că au investit nişte bani buni în modernizarea acelor spaţii care arătau groaznic?!

Administraţia locală nu are nimic de spus?
Cine răspunde pentru această încălcare a legii? Strict tehnic vorbind, ADPP-ul şi Biroul de Urbanism, ambele în subordinea viceprimarului Ion Dragomir, ar avea atribuţii în acest domeniu. Pentru mizeria lăsată după modernizare, poate ar trebui să răspundă consilierul personal al primarului Horia Tiseanu, Alin Moldoveanu, cel care în vara anului trecut a lăsat datele sale de identificare tuturor asociaţiilor de proprietari pentru a-i fi semnalate orice probleme legate de curăţenie. Iar edilul-şef al localităţii în care se desfăşoară toate acestea chiar nu o avea nimic de spus?! Cum poate fi interpretată tăcerea sa în acest caz? Şi ca o completare a acestor date, trebuie precizat faptul că au fost depuse pe adresa Consiliului Local încă două cereri pentru vânzarea şi a fostelor centrale termice de pe stăzile 1 Mai şi Tudor Vladimirescu.

Afacerea „centrala termică” miroase a gaze puturoase

Hotărât lucru, opoziţia pe care o manifest prin scrierile mele faţă de cei care azi deţin puterea, mai ales pe plan local, are părţile ei bune, dar şi mai puţin bune, dacă stau să mă gândesc la toate mesajele de „dragoste” transmise de ăştia pe care i-am ales să ne reprezinte şi care se cred stăpâni în funcţii publice ca pe moşia familiei lor. Deocamdată n-am chef să vorbesc despre presiunile care se fac asupra mea în cel mai ordinar stil securisto-comunist, care cred l-ar pune pe gânduri (să-mi fie iertată comparaţia) şi pe unul dintre cei mai incomozi români care au trăit în perioada interbelică, ziaristul, filosoful şi profesorul universitar Nae Ionescu, ai cărui discipoli au fost nume ilustre ale culturii române, precum Cioran, Eliade ori Noica. Dacă însă lucrurile vor ajunge într-o zonă periculoasă şi am să constat că în ţara asta a noastră nu mai avem nici măcar dreptul să vorbim ori să scriem despre tot ceea ce nu este în regulă, am să fac publice toate mizeriile la care sunt şi suntem supuşi de aceşti nenorociţi, de se va auzi până în Parlamentul Europei, pentru că numai aşa simt că pot evada din acest contingent de deznădejde în care ne-am înrolat parcă cu toţii.
Să revenim însă la părţile bune ale demersului meu jurnalistic. Una dintre ele ar fi aceea că mulţi oameni mă caută şi îmi povestesc nemulţumirile şi problemele lor, a căror sursă este nemernicia politrucilor şi a slugilor lor, puse pe căpătuială. Trist este faptul că cei care sunt nedreptăţiţi se ascund, în marea lor majoritate, în spatele anonimatului, dând dovadă de o laşitate detestabilă, care mă duce cu gândul la întreaga istorie a acestui neam dezbinat, care în cea mai mare parte a existenţei sale (cu unele mici excepţii) a fost doar martor la naşterea şi dispariţia marilor civilizaţii construite de oameni hotărâţi.
Aşa este şi cazul celui care m-a apelat într-o zi la telefon şi a cerut să ne vedem într-un anumit loc din oraş, pentru a discuta pe marginea unui „caz greu”, spunea el.

Câmpina a încheiat un contract de 2.390.000 euro pentru peste 4.000 mp de batale

Municipiul Câmpina este prima localitate din România care semnează un contract cu Ministerul Mediului pentru finanţarea reabilitării unui batal. Este vorba de singurul batal care se află în proprietatea administraţiei locale şi pentru care s-a obţinut o finanţare de 2,39 milioane euro prin Axa 2.1 – Reabilitarea terenurilor poluate istoric din Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Grantul acordat proiectului de investiţii este de 98%, autoritatea locală urmând să asigure cofinanţarea de 2% din totalul cheltuielilor eligibile, la care se adaugă eventuale cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA.
Semnarea contractului a avut loc marţi, 18 ianuarie, între primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu şi ministrul Mediului, Laszlo Borbely, iar la festivitate au mai fost prezenţi prefectul Adrian Dobre, deputatul Florin Anghel, precum şi mai mulţi directori din Ministerul Mediului, precum şi reprezentanţii acestuia în judeţ.

Florin Anghel: „Aţi luat Rafinăria cu doi lei...”
Subiectul celorlalte batale din Câmpina, care aparţin Rafinăriei „Steaua Română”, nu putea fi ocolit de reprezentanţii administraţiei centrale şi locale. Mai întâi, prezent chiar la locul batalului care urmează a fi reabilitat, ministrul Borbely a exclamat: „Doar pentru atât dăm 10 milioane de lei?! Mă aşteptam să fie o suprafaţă mai mare...” Apoi s-a arătat interesat de situaţia celorlalte bazine cu reziduuri petroliere. Fiind ale unei societăţi comerciale private, Rafinăria, ele nu pot face obiectul unei finanţări europene. Ministrul Borbely a avut o primă discuţie cu reprezentantul Rafinăriei, directorul tehnic Iulian Lungu, chiar în apropierea batelelor, dar dialogul a continuat la ceremonia de semnare a contractului de finanţare. Reprezentantul Rafinăriei a sintetizat situaţia societăţii şi, implicit, a rezolvării problemelor de mediu: „Acum căutăm finanţare pentru repornirea activităţii. Din punctul nostru de vedere ar trebui stabilit cu exactitate de unde începe răspunderea agentului economic în privinţa siturilor contaminate istoric. Noi considerăm că răspunderea noastră ar trebui să fie doar de la semnarea contractului de privatizare a societăţii, iar responsabilitatea pentru poluarea istorică ar trebui să şi-o însuşească statul. Şi apoi, dacă se omoară cele câteva societăţi care deţin astfel de situri poluate, se rezolvă problema?!”
A fost momentul în care a intervenit deputatul Florin Anghel: „Sunt multe de făcut în relaţia administraţiei publice cu Rafinăria. Cât am fost preşedinte al Consiliului Judeţean am iniţiat un dialog cu patronatul Rafinăriei, dar fără rezultat. Cât au stat pe roze din punct de vedere economic nu i-a preocupat rezolvarea problemelor de mediu. Este vorba de foarte mulţi bani şi nu văd ce soluţie ar putea găsi Rafinăria. Eu fac un apel public la autorităţile locale şi conducerea Rafinăriei să găsească o soluţie. De-aia aţi luat Rafinăria cu doi lei şi nu cu două milioane, pentru că prin contract vă angajaţi să investiţi pentru rezolvarea problemelor de mediu!”.


Răspunzând unei întrebări din partea presei, ministrul Borbely s-a interesat de respectarea, de către Rafinărie, a condiţiilor impuse prin autorizaţia integrată de mediu. „Sunt în grafic!”, a răspuns reprezentantul Agenţiei de Protecţia Mediului Prahova. De unde? Când li s-a cerut o detaliere a investiţiilor estimate la 100 milioane euro pe care Rafinăria trebuie să le facă în perioada 2006 – 2015 pentru rezolvarea problemelor de mediu, reprezentantul APM a precizat că sunt doar la stadiul de... „monitorizare”. „Mâine să-mi prezentaţi un raport amănunţit privind eşalonarea investiţiilor, iar dacă nu există aşa ceva, venim noi şi facem treaba asta!”, a „tunat” ministrul Borbely.
Câmpina mai accesează şi alte proiecte de mediu
Ministrul Laszlo Borbely a vorbit şi despre alte proiecte ale Ministerului Mediului, subliniind că „judeţul Prahova este de felicitat pentru că are contractate 90 milioane lei cu Fondul de Mediu pentru proiecte cu energie regenerabilă, parcuri, panouri solare şi altele. Printre cele şase-şapte parcuri pentru Prahova, unul este în Câmpina. Şi tot pentru Câmpina se află în faza de evaluare un proiect pentru împădurirea unei suprafeţe. În afara acestora, Ministerul Mediului mai derulează proiectele Rabla şi Casa Verde, care sunt de succes”.

Când SF-ul e pentru bani europeni…
Ne-am obişnuit cu SF-uri (studii de fezabilitate) care stabilesc cote foarte ridicate ale lucrărilor, în funcţie de aceste valori, autorii lor, dar şi proiectanţii luându-şi partea leului. E o practică destul de des întâlnită în administraţia câmpineană şi nu numai. Ei bine, când este vorba de fonduri europene, pare ceva mai greu cu realizarea SF-urilor aşa, ca pe la noi...
Primul studiu de fezabilitate pentru reabilitarea batalului de pe Strada Lacul Peştelui a „scos” o valoare de 4,88 milioane euro, care, de altfel, a şi fost anunţată de administraţia locală. Ulterior, la vizita ministrului Borbely şi semnarea contractului, s-a anunţat că suma finală este de 2,39 milioane euro. Ce s-a întâmplat între timp? Studiul de fezabilitate realizat de ISPE (Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Bucureşti) a ajuns pe mâna consultantului agreat de Comisia Europeană pentru acest gen de proiecte. Consultantul Comisiei Europene a retrimis către ISPE studiul de fezabilitate, tocmai din cauza „umflării” nejustificate a costurilor. ISPE l-a refăcut rapid, a schimbat soluţia tehnică şi a ajuns la o valoare mai acceptabilă pentru „nasurile fine” europene.
De data aceasta, administraţia locală chiar nu a avut nici o răspundere, ISPE Bucureşti fiind în relaţie directă cu Ministerul Mediului şi nu cu administraţia locală. Dar procedeul rămâne valabil… Mai puţin pentru fonduri europene.

Câmpina, doar un caz din peste o mie…
Ministrul Laszlo Borbely a vorbit la Câmpina despre siturile contaminate, capitol la care România stă foarte prost: „Avem în ţară peste o mie de astfel de situri, care însumează peste 900.000 hectare, iar reabilitarea lor costă între 5 şi 30 miliarde euro! La Câmpina, situl contaminat pentru care am semnat acest contract de finanţare va putea fi redat în doi-trei ani folosinţei publice”. Potrivit primarului Horia Tiseanu, lucrarea propriu-zisă de reabilitare a batalului va dura 18 luni, după care aici va putea fi amenajat un parc sau o construcţie uşoară.

Despre 2010 şi 2011, cu viceprimarul Ion Dragomir

Ca la fiecare început de an, am stat de vorbă cu reprezentanţii Executivului câmpinean, încercând o radiografie a anului anterior şi câteva direcţii privind anul aflat încă la început. Astăzi, viceprimarul Ion Dragomir.

Cum a fost anul 2010 pentru viceprimarul Ion Dragomir?
Pentru mine, 2010 a fost un an bun… Şi zic acest lucru, atât în ceea ce priveşte acţiunile pe care le desfăşor în cadrul Primăriei, cât şi în plan personal, familial şi politic. Referindu-mă la activitatea din cadrul Primăriei pot să vă mai spun că am reuşit să utilizăm fondurile pe care le-am avut la dispoziţie, astfel că, la sfârşitul anului, s-a ajuns ca soldul din Trezorerie să fie foarte aproape de zero. În privinţa atribuţiilor pe care le am ca viceprimar, consider că am făcut lucruri importante, în limita fondurilor alocate. Astfel, am continuat modernizarea drumurilor, lucru început odată cu acest mandat, iar în anul 2010 s-au finalizat câteva străzi importante, printre care IH Rădulescu, Hasdeu, Cuza, Ana Ipătescu, Sondei, Goleşti şi altele. O problemă puţin mai delicată este cea a câinilor comunitari. Am reuşit s-o ţinem cât de cât sub control, deşi nu am rezolvat-o şi nici nu cred că se va putea rezolva vreodată, în primul rând pentru că sunt aduşi în permanenţă câini din alte localităţi. În anul 2011 sper într-o îmbunătăţire în privinţa plantării de arbori, amenajării spaţiilor verzi şi, în general, a înfrumuseţării oraşului. În privinţa plantării arborilor, pot spune că vom achiziţiona pomi mai mari, mai robuşti şi mai greu de deteriorat. Concluzionând, cred că în zona în care activez am reuşit să fac lucruri de calitate şi la preţuri bune, nu aşa cum consideră alţii.

Concursul de arhitectură, o reuşită

Care ar fi cele mai importante realizări ale administraţiei locale în anul 2010?
Nu aş vrea să greşesc, dar cred că un lucru foarte bun este concursul de arhitectură, iar eu am ferma convingere că acesta va fi şi pus în practică. Cred că acest concurs este un lucru bun, pentru că asupra unor acţiuni de asemenea importanţă este bine să se pronunţe specialiştii, pentru că vremea în care cei care conduc se pricepeau la toate a trecut. Şi poate o dovadă că acest concurs a fost o reuşită îl constituie faptul că mai multe administraţii din alte oraşe ne-au contactat pentru a le da lămuriri şi detalii, deci şi în alte localităţi se doreşte realizarea unor astfel de concursuri de arhitectură.

„M-a deranjat când s-a dorit schimbarea mea din funcţia de viceprimar”

Dar momente grele au fost în administraţia câmpineană, în 2010?
Pentru mine nu au fost momente grele… Au fost, în schimb, unele în care nu m-am simţit prea bine şi aici mă refer la un moment – cam pe la jumătatea anului trecut – când s-a dorit schimbarea mea din funcţia de viceprimar. Şi m-a deranjat că era doar o chestiune politică şi nu una care să ţină de activitatea mea propriu-zisă. Oricum, nu sunt în administraţie pentru că nu aş avea ce mânca acasă…

„Voi face modernizarea Bulevardului”

Cum s-a simţit criza economică în administraţia câmpineană, în 2010?
Ca să fiu sincer, nu prea s-a simţit criza… Şi cred că nici în 2011 nu se va simţi foarte mult pentru că oamenii au educaţia necesară şi sunt conştienţi că trebuie să-şi plătească impozitele. Probleme ar putea apărea la cotele defalcate care ne revin din zona economică, pentru că economia a slăbit. Totuşi, sperăm ca aceste cote să fie măcar la nivelul anului 2010. Venituri vor fi la bugetul local şi atunci va trebui să cheltuim banii eficient şi să rezolvăm priorităţile Câmpinei şi locuitorilor săi. Astfel, în anul 2011, eu m-aş concentra mai mult pe câteva lucrări, pentru a lăsa o amprentă mai puternică a acestui mandat. Şi aici mă refer la investiţii masive pentru un spital de nivel european şi aducerea a două şcoli la cele mai înalte standarde, pentru că, dacă dăm din nou bani puţini pentru fiecare şcoală, se face o spoială, cu anumite firme şi asta e tot, atunci n-am făcut nimic! De asemenea, voi face, subliniez, nu promit ci voi face modernizarea Bulevardului Culturii şi mă refer doar la platou, unde va fi schimbat total iluminatul, mobilierul urban şi gărduleţul care delimitează zona.
Cum aţi colaborat în anul 2010 cu primarul Horia Tiseanu comparativ cu anul anterior?
A fost o colaborare mai bună decât în anul 2009 şi nu ascund că ne înţelegem şi colaborăm bine chiar dacă suntem din tabere politice diferite. Cred că este o colaborare normală, pentru că numai aşa lucrurile merg într-un sens bun.
Mai funcţionează alianţa politică locală creată la alegerile locale şi care a dus la alegerea dumneavoastră ca viceprimar?
Nu, nu mai funcţionează această alianţă şi nu mai funcţionează pentru că s-a creat o altă majoritate în Consiliul Local după al doilea tur al alegerilor. Dar faptul că nu mai funcţionează această alianţă nu înseamnă că nu ne înţelegem şi nu colaborăm bine.
Aminteaţi şi dumneavoastră că s-a dorit, la un moment dat, schimbarea viceprimarului. Mai este o idee de actualitate?
Nu… Nu cred… A fost doar o idee, la un moment dat, dar eu am convingerea că îmi voi duce mandatul la bun sfârşit.

Spitalul, răspunderea exclusivă a altora

O mare problemă pentru administraţia locală şi în 2010 a fost Spitalul Municipal. Preluat de administraţi în vara anului trecut, cu o echipă managerială revenită pe metereze, dar cu datorii foarte mari. Cum aţi comenta ceea ce s-a întâmplat la Spitalul Municipal?
Când Călin Tiu, care fusese susţinut de mine, a fost înlocuit, iar reprezentanţii PSD au fost excluşi din toate structurile de conducere de aici, mi-am spus că nu mă va mai interesa acest subiect. Să fie răspunderea exclusivă a celor care au dorit cu tot dinadinsul să fie în aceste structuri de conducere ale Spitalului Municipal. În plus, mi-aş deranja colegii din Executiv şi din Consiliul Local dacă aş ridica nişte semne de întrebare…
Plecarea senatorului câmpinean de la PDL şi înscrierea sa în PSD este un câştig pentru organizaţia locală a PSD pe care o conduceţi?
Senatorul George Severin este un câştig pentru PSD, pentru că este unul dintre parlamentarii care se opune vizibil actualei puteri, lucru pe care alţii nu îl fac. Cooptarea lui a fost una benefică, însă senatorul Severin are particularităţile lui şi trebuie luat aşa cum e, oricum, consider că face mai mult bine decât rău partidului.
Se va simţi în administraţia locală că 2011 este un an preelectoral?
Nu doresc acest lucru, dar grav este că se va simţi în administraţia locală că este un an preelectoral. Dar acest lucru s-a simţit şi în 2010, atunci când orice acţiune, mai ales culturală, a avut o tentă politică.

Liberalii înteţesc atacurile!

După scrisoarea care a generat atâtea valuri, liberalii câmpineni au organizat o conferinţă de presă, în care s-a răspuns punctual tuturor atacurilor venite mai ales din partea PDL, dar s-a continuat şi chiar s-a înteţit atacul la adresa administraţiei locale – tema principală fiind cheltuirea banului public.

Scrisoarea liberalilor şi reacţiile principalilor adversari politici au determinat noi clarificări din partea preşedintelui PNL Câmpina, Virgil Guran. Nu vom reveni asupra subiectelor deja abordate în ediţia noastră precedentă, ci doar vom puncta câteva consideraţii. Astfel, spre exemplu, acuzat că nu face diferenţa între managementul unui club sportiv şi cel al unei unităţi administrativ-teritoriale, Virgil Guran a spus: „Cine a zis aşa ceva are dreptate. Într-adevăr, este o mare diferenţă între cele două tipuri de management, pentru că la un club sportiv, spre deosebire de o primărie, trebui să aduci bani, trebuie să ştii să faci rost de ei şi să-i cheltui cu maximă eficienţă, nu cum se întâmplă în administraţia locală…”


Guran a cerut o situaţie amănunţită a SF-urilor„Nu ne interesează să începem o polemică, nu ne interesează viaţa particulară a nimănui, ci ne interesează doar cum se cheltuiesc banii publici. De altfel, tocmai în acest sens, vom solicita administraţiei locale o situaţie exactă a tuturor studiilor de fezabilitate realizate din anul 2004 şi până în prezent. Vom solicita să vedem câte astfel de SF-uri s-au făcut, cât au costat ele bugetul local, câte lucrări dintre cele prevăzute în aceste studii s-au realizat, la ce valoare au fost evaluate lucrările şi cât au costat ele finalmente. Şi am decis să cerem acest lucru, pentru că este o şmecherie, pe care o fac prin unele părţi chiar şi primari liberali: se supraevaluează o lucrare, se plătesc realizatorul SF-ului şi proiectantul la această valoare mai mare, apoi lucrarea se face poate chiar la jumătate de preţ şi iese primarul şi se laudă ce de bani a economisit, că a făcut lucrarea la jumătate de preţ. În realitate, oricum şi acel preţ este mai mare decât cel real, la care se adaugă pierderile pricinuite de plăţi uriaşe către realizatori de SF-uri şi proiecte. Iar dacă aceştia vor fi cam aceiaşi, atunci vor fi multe semne de întrebare de ridicat”, a declarat preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran. Şi a mai adăugat: „Şi cred că se mai pregăteşte ceva… Cerem public ca pentru costisitoarea lucrare de modernizare a centrului, SF-ul – de multe miliarde, probabil - să se facă doar atunci când administraţia poate anunţa public şi sursa de finanţare integrală a lucrării. Altfel, nu vom fi de acord, pentru că există riscul să nu se facă din toată această lucrare decât studiul de fezabilitate, să ia banii cine trebuie şi gata!”

„Primarul Tiseanu are probleme cu legea!”Afirmaţia aparţine Lilianei Marica, jurist, membru în conducerea PNL Câmpina, care a identificat mai multe încălcări ale legii de către edilul Câmpinei: „În data de 7 ianuarie, primarul Horia Tiseanu a făcut o declaraţie unui post local de televiziune în care făcea publică situaţia financiară a unui agent economic, lucru total interzis de lege. Nu ştiu ce motive l-au determinat să facă acest lucru, dar s-a încălcat în mod flagrant secretul fiscal. De asemenea, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, noi considerăm nu a fost oportună şi nu se justifică din punct de vedere legal creşterea taxelor şi impozitelor locale cu 20%, ceea ce a adus Câmpina pe primul loc la nivel naţional în topul creşterii obligaţiilor către bugetul local. În fine, considerăm că transparenţa decizională are foarte mult de suferit la nivelul administraţiei locale, pentru că nu se respectă prevederile legale care solicită expres publicarea cu 30 de zile înainte a hotărârilor cu implicaţii importante asupra cetăţenilor – taxele şi impozitele locale, rectificările bugetului local şi altele”.

Dragomir Enache a revenit asupra subiectului „CAS”
O idee mai veche a liberalului Dragomir Enache a fost readusă în discuţie de acesta: „Am văzut cu toţii, la televizor, cozile, unele infernale, de la sediile CAS. Revin cu o idee mai veche de-a mea, pentru că nimeni nu se preocupă de rezolvarea acestei probleme. De aceea, solicit administraţiei locale găsirea unei soluţii pentru ca toţi agenţii economici şi persoanele fizice interesate din Câmpina şi zona de nord a judeţului să poată depune declaraţiile în cadrul unui oficiu la Câmpina. Ar fi mai simplu, mai corect şi mai civilizat”.

„Vom avea un bazin de înot. Să-l folosim!”Un alt lider liberal, Daniel Ioniţă, a abordat un alt subiect important pentru viaţa Câmpinei. Este vorba de bazinul de înot din incinta Căminului Petrol: „Bazinul de înot trebuia finalizat pe 3 decembrie 2010. Încă nu este gata, dar mă gândesc că va fi… Chiar dacă nu este încă gata, noi vrem să iniţiem un proiect, prin care fiecare clasă de elevi din ciclul gimnazial să poată beneficia ca o oră de educaţie fizică să o realizeze la acest bazin şi să avem o oră de înot, aşa cum se întâmplă şi în Occident. Probabil că ar fi nevoie de achiziţionarea unui microbuz sau chiar autobuz şi găsirea unei soluţii pentru doi profesori cu specializarea înot, pentru a putea asigura copiilor Câmpinei o dezvoltare armonioasă. Sunt sigur că se pot găsi soluţii, dacă se doreşte. Altfel, ar fi păcat să avem un bazin de înot şi să nu-l folosim”.
Ambiţii politice în jurul unui teren
Povestea terenului de pe Strada Sălaj, solicitat de CSM pentru realizarea unui teren de antrenament, este arhicunoscută. Ultimul „episod” a fost cel în care Horia Tiseanu i-a promis lui Virgil Guran – după ce acesta anunţase că nu mai doreşte terenul respectiv – că va introduce pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local modificarea proiectului inţial, „pentru ca Virgil Guran să-şi poată ţine promisiunea”, după cum a precizat chiar primarul Tiseanu.
În replică, Guran a precizat: „Văd că Tiseanu are ambiţia să mi-l dea. Îi reamintesc că nu-l vreau pentru mine, ci pentru copiii Câmpinei. Eu scot bani din buzunarul meu pentru a-l realiza. Îl fac, dar vreau să le intre bine în cap celor de la putere că lui Guran nu i se poate închide gura cu un teren. Dacă ei cred că astfel nu voi mai critica administraţia, greşesc. Eu sunt un om de cuvânt şi voi realiza acel teren de antrenament. În plus, dacă ne va ajuta Dumnezeu să conducem oraşul după alegeri, vom realiza şi o sală a sporturilor, cu tribune, aşa cum merită Câmpina”.

Bani pentru reabilitarea termicăLiberalii au venit şi cu o propunere pentru bugetul local, aflat încă în fază de lucru. „Cerem – a spus preşedintele Virgil Guran – Executivului şi Consiliului Local să includă în buget sumele necesare pentru reabilitarea termică a cât mai multor blocuri. Există studii care atestă că, în urma unor astfel de lucrări, cheltuielile de încălzire scad cu până la 40%, ceea ce pentru foarte mulţi câmpineni contează, iar pentru întreaga comunitate înseamnă circa 5 miliarde lei vechi lunar, bani care ar putea intra în consum şi revigora astfel şi alte segmente ale pieţei locale”.

„Mă tem de abilitatea lui Băsescu”Subiectul alierii opoziţiei nu putea trece nediscutat în conferinţa liberalilor. În privinţa discuţiilor dintre Alianţa PNL-PC şi PSD, Virgil Guran a precizat: „încă se negociază la nivel central şi fiecare încearcă să obţină cât mai mult, pentru a-şi promova proiectele, oamenii, interesele şi pentru mai mult influenţă. Crin Antonescu este mandatat să poarte aceste negocieri şi sunt convins că poate să ridice mult partidul. Poate că noi, liberalii, nu vom ajunge la performanţele electorale ale PSD-ului, dar vom avea performanţe peste ei în administraţie. La nivel naţional, mă tem de abilitatea lui Băsescu, pentru că tot el va fi preşedinte şi la alegerile parlamentare din 2012. Iar rolul alianţei mari a opoziţiei va fi tocmai acela de a nu-i da posibilitatea să mai facă vreo scamatorie sau să nu-i răspundă Geoană la telefon lui Tăriceanu şi să ne trezim pentru încă patru ani cu cine ştie ce Guvern. Totuşi, cred că fiecare partid ar trebui să lupte pentru identitatea lui, pentru candidaţii lui, iar abia după alegeri să avem soluţii economice comune. Pe plan local, sper să nu se modifice legea şi oamenii să-şi poată alege cel mai bun primar din două tururi de scrutin. Altfel, va trebui să avem un candidat comun şi va fi destul de greu”.

La Băneşti, afaceri dubioase cu terenuri sau doar birocraţie?!

Multă vreme, afacerile cu terenuri au reprezentat o adevărată mană cerească pentru profitorii imobiliari. S-au făcut averi fabuloase, dar s-au şi nenorocit oameni. De multe ori, „afacerile” au complicităţi, fie în rândul funcţionarilor din primării, fie în rândul notarilor. Un astfel de caz, extrem de încîlcit, s-a întâmplat la Băneşti şi vi-l prezentăm în rândurile următoare.
Povestea începe pe 30 decembrie 2008, odată cu decesul lui Avram Enache. Apoi, pe 19 februarie 1999 se realizează masa succesorală, la Biroul Notarial Mihaela Ivan şi Mihaela Săvulescu, prin care soţia Magdalena Enache şi fiicele defunctului - Carmen Georgeta Popescu şi Ruxandra Enache - sunt puse în posesia mai multor terenuri. Mai mult, după mai puţin de o săptămânâ, cele trei depun şi declaraţii fiscale şi li se eliberează un număr de rol, pentru a-şi putea plăti obligaţiile fiscale aferente acestor terenuri.
După numai câteva săpătmâni, apar alte două titluri de proprietate rescrise. La cine au fost acestea şi cui au fost eliberate? Mister... De ce s-a recurs la această metodă? Aproape că nu există un răspuns corect şi firesc, pentru că o situaţie excepţională este greu să o încadrezi în nişte limite normale, fireşti.
Practic, în momentul în care s-a pus problema vinderii unuia dintre aceste terenuri, s-a descoperit că acesta, deşi în indiviziune, fusese adeja vândut, chiar dacă pe numele celor trei succesori exista rol şi plăteau taxele şi impozitele aferente. Pe 10 decembrie 2009, cele trei moştenitoare solicită în scris Primăriei Băneşti clarificarea situaţiei terenului care era vândut, dar care în actele Primăriei nu apărea ca atare. Răspunsul Primăriei Băneşti a fost că „terenul a fost vândut în baza titulului de proprietate, nu a fost declarat de vânzător, iar cumpărătorul nu a venit încă să-l declare la Primărie”.
Odată cu trecerea lunilor, situaţia se complică din ce în ce mai mult. Apar tot felul de alte rude, moştenitori ai acestora, fiecare pare a face cadastrul pe ce teren a vrut, după cum l-a dus capul pe fiecare şi după ce interese de moment a avut. Lucrurile sunt departe de a fi elucidate, iar în hăţişul birocratic creat, fiecare îşi urmăreşte doar propriul interes.
L-am abordat şi pe primarul Petre Ion Costache să ne precizeze care este implicarea Primăriei în toată această tevatură. „Atâta vreme cât există titlul de proprietate, practic, nu mai este treaba noastră, a administraţiei locale. Cum îşi împarte rudele între ele un teren în indiviziune, cine plăteşte impozitul, dacă vine să declare la Primărie pentru modificarea rolului fiscal, după fiecare tranzacţie, sunt deja lucruri colaterale, mai puţin importante pentru noi. Probleme precum cele ridicate de dumneavoastră se rezolvă între rudele implicate sau pe calea justiţiei. Repet, după eliberarea titlului de proprietate asupra unui teren, practic, Primăria nu mai are nici o altă atribuţie decât să încaseze impozitul local”.

Incendiu de proporţii la Turnătorie

Miercuri dimineaţă, un fum gros s-a aşternut peste mai bine de jumătate din suprafaţa Câmpinei. Totul a pornit de la un incendiu izbucnit la Turnătoria Centrală Orion. Un scurt-circuit la un transformator de 6.000 de volţi de la unul dintre cuptoare a declanşat incendiul, cu care s-au luptat mai bine de două ore cinci echipaje de pompieri. A existat în permanenţă pericolul prăbuşirii acoperişului halei respective, care era pe o structură metalică. Din fericire, nu au exiatat victime omeneşti, dar pagubele societăţii se ridică la peste 600.000 lei, pentru că au ars transformatorul de 6.000 volţi, celula de alimentare cu energie electrică şi aproximativ 1,5 tone ulei revărsat pe o suprafaţă de aproximativ 400 mp. Practic, hala în care a izbucnit focul a fost distrusă complet. Pompierii au salvat, totuşi, bunuri în valoare de aproape 2.000.000 lei.
Fascinaţia geografiei *)

GEOGRAFIA, o disciplină extrem de vastă şi complexă, când este studiată cu pasiune devine un domeniu fascinant. Într-un astfel de domeniu am avut fericita ocazie de „a pătrunde”, recent, împreună cu un grup select de invitaţi - col. (r) Marian Dulă, prof. Dan Ioan Bujor, Florin Dochia, prof. Viorica Iancu, dr. Traian Mocuţa, Victor Bercăroiu, ing. Victor Dumitru, ing. Ion Mircea, prof. Şerban Băleanu - cu ocazia lansării celui de-al patrulea volum, din seria Geografie, al prof.dr. Nicolae Geantă.
Autorul, un cercetător ştiinţific tenace, a închinat cea mai mare parte a timpului său realizării unor publicaţii destinate elevilor (revista Radical - noul val), colegilor (revista GeoPrahova), politicienilor (revista Geopolitica), specialiştilor (seria vol. Geografie), lucrări despre care am scris în ziarul Oglinda de azi, precum şi în revistele Dialog info-sind, Axioma şi Tribuna învăţământului.
Lucrarea scoate, în mod strălucit, în evidenţă, importanţa corelaţiei dintre industrie şi spaţiu, în crearea unui dinamism permanent, generat de schimburile de masă, energie şi informaţie dintre componente, precum şi de interacţiunile acestora cu alte sisteme.
„Cu atât mai meritoriu este aportul dlui. Geantă la cunoaşterea în domeniu - remarcă prof.univ.dr. Ioan Ianoş, prefaţatorul cărţii -, cu cât acesta nu îşi desfăşoară activitatea într-un mediu academic de cercetare, ci într-unul tipic liceelor româneşti actuale, unde există riscul plafonării profesionale”.
Etalând un evident potenţial analitic, Nicolae Geantă finalizează Dinamica restructurării postdecembriste cu un set de concluzii pertinente, de mare actualitate, apreciate de către asistenţă: Studiul „dincolo de georgrafie este o antropologie, deoarece ne prezintă ce se întâmplă pe acest teritoriu cu oamenii” (Florin Dochia, moderator); „Tradiţia de a scrie cărţi la liceul nostru este continuată, cu succes, de prof. Nicolae Geantă” (Viorica Iancu); „Felicitări pentru această carte extrem de muncită” (Traian Mocuţa); „Profesorul Nicolae Geantă este un model pentru elevii săi” (Marian Dulă); „Cel mai prolific autor de cărţi din acest domeniu” (Dan Ioan Bujor); „Această carte-document m-a inspirat în accesarea fondurilor europene” (Victor Bercăroiu).
P.S. Nicolae Geantă şi-a exprimat nemulţumirea, în repetate rânduri, deoarece i s-a refuzat „un loc pe ordinea de zi” pentru lansarea cărţii sale în cadrul aniversării Zilei Câmpinei, precum şi faţă de organizarea acestui eveniment, „în funcţie de cum le pică bine unora”.
*) Dinamica restructurării postdecembriste în municipiul Câmpina şi în arealul său adiacent. Colecţia Geografie, Ed. Top Form, Bucureşti, 2010, 120 p.

Ploieştiul, oraşul Scrisorii pierdute, o ipoteză îndrăzneaţă *)

Renumita editură prahoveană „Premier” a lansat un amplu şi interesant studiu efectuat de scriitorul Octavian Onea privind locul desfăşurării acţiunii din „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale.
Apărută într-o ţinută grafică remarcabilă, purtând amprenta autorului (care a valorificat din plin desenele realizate de Adao Silva (Portugalia), coperta I, Roberto Mejia Alarcon - (Guatemala), Diana Lofiego (Argentina), Zoran Matic Mazos (Serbia), coperta IV şi Renato Ciavola (Italia), cartea are o structură complexă.
În pofida faptului că „scriitorul, când se apucă să aştearnă pe hârtie, ştie deja rezultatele cercetării sale”, Octavian Onea foloseşte cu eleganţă o întrebare de complezenţă: „Sunt sau nu Ploeştii oraşul Scrisorii pierdute?”, iar răspunsul este ferm, fără ocolişuri, afirmativ: „Da!”. Cu toate acestea, autorul, imparţial, îl citează pe Şerban Cioculescu: „La noi, nu puţine au fost oraşele care şi-au revendicat sâmburele acţiunii şi personajele principale din O scrisoare pierdută”.
De asemenea, Octavian Onea consideră că monografistul Dimitrie Hogea se înşală pe jumătate când crede că Noaptea furtunoasă şi O scrisoare pierdută au fost scrise după scurta trecere prin oraşul său (Piatra Neamţ, oct. 1881 - feb. 1882).
Dacă ar fi fost să-şi aleagă modelele eroilor din O scrisoare pierdută într-o urbe de munte - apreciază autorul - o concurentă serioasă a Piatrei Neamţ ar fi devenit Curtea de Argeş, unde revizorul (I.L. Caragiale) a locuit chiar în februarue 1882. Afară de Piatra Neamţ, au mai fost luate în calcul oraşele Târgovişte, Ploieşti şi Piteşti.
Cartea, prin excelenta ei documentare, prin argumentele indubitabile, prin anexele sale, constituie un mijloc important de studiu.
*) Octavian Onea - Au fost Ploeştii urbea Scrisorii pierdute?, Ed. Premier, Ploieşti. 2008, 192 p., foto, doc., tab.
Theodor MARINESCU

O profesie periculoasă – muzeografia

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Secundo tempo (7)

Instanţa de fond, neconformându-se îndrumărilor date prin prima decizie a tribunalului regional spre a stabili calitatea pârîtului Ştefan P. Hajdeu, aceia de moştenitor a[l] lui B.P. Hajdeu fost titular al imobilului şi deasemena tribunalul popular stabilind neîntrunirea în cauză a elementelor prevăzute de art. 1 lit.d din Decretul 111/951 şi a Instrucţiunilor Ministerului de Finanţe privitoare la aplicarea acestuia – cu toate că aceasta reeşea cu prisosinţă din probele dosarului, – a dat o hotărîre cu încălcarea acestor texte de lege şi ale art. 315 pr. civilă.
De aceea recursul de faţă este fondat, se admite ca atare şi casându-se sentinţa potrivit art. 312 pct. 3 pr. civilă, se modifică aceasta în sensul că se admite acţiunea şi se trece în patrimoniul statului imobilul din litigiu, care între timp a fost declarat ca Monument de Cultură al R.P.R.
Pentru aceste motive / În numele poporului / Decide:
Admite recursul declarat de către reclamantul Comitetul Executiv al Sfatului Popular Raional Câmpina, respectiv Secţia Financiară a Raionului Câmpina, în contra sentinţei civile nr. 277/957 a Tribunalului Popular al raionului Câmpina.

Primul amical

AFC Brebu – CSM Câmpina 3-2 (1-1)

Sâmbătă, la prânz, CSM Câmpina a susţinut primul joc amical din anul 2011. Elevii lui Opatchi s-au deplasat la Brebu, acolo unde au jucat în faţa formaţiei AFC Brebu, care activează în Liga A Prahova. Câmpinenii au început bine jocul şi au deschis scorul prin Hromei. Chiar dacă au fost egalaţi până la pauză, câmpinenii au schimbat masiv jucători, antrenorul Robert Opatchi rulând, practic, aproape întreg lotul pe care l-a avut la dispoziţie, inclusiv jucătorii aflaţi în probe. Pe acest fond, gazdele au reuşit să mai înscrie de două ori în repriza secundă, în vreme ce câmpinenii nu au mai punctat decât o singură dată, prin Negreanu. Trebuie spus că şi terenul de joc a avut destul de mult de suferit după pauză, devenind din ce în ce mai greu şi favorizând jocul mai „atletic” al brebenilor, în dauna tehnicităţii câmpinenilor.
CSM Câmpina va continua antrenamentele, urmând ca sâmbătă viitoare să dispute un nou meci amical, la Cornu, în faţa formaţiei locale, CS Cornu.

Amicale... amicale...
Tot sâmbătă au mai avut loc şi alte partide amicale ale unor echipe câmpinene sau din zonă.
AFC Filipeşti – Lindab Ştefăneşti (Ilfov) 0-5
CS Băneşti – Petrolul Băicoi 3-0
Avântul Măgureni – Unirea Câmpina 0-7 (0-4)
CSO Plopeni – Unirea Slobozia 1-1

Hagianu, în Comisia Tehnică a AJF

Câmpineanul Mircea Hagianu, fost tehnician în ultima vreme al echipelor Cheile Doftanei Brebu şi Unirea Câmpina, face parte din Comisia Tehnică a AJF Prahova. Comisia, care a fost condusă până de curând de Valentin Sinescu, are, de zilele trecute, un nou şef - Petre Gavrilă, coordonatorul Şcolii de Fotbal Euro-Africa din Buşteni. Din această comisie mai fac parte Mugurel Darman, secretar al Comisiei, şi antrenorii Nicu Lazăr şi Ştefan Preda.

Prezenţă câmpineană la Cupa Bistriţei la atletism, competiţie desfăşurată la Bacău

În zilele de 15 şi 16 ianuarie, la Bacău a avut loc o competiţie atletică pentru juniori, Cupa Bistriţei. La acest eveniment au fost prezenţi şi sportivi de la Secţia de atletism a Colegiului Tehnic „Contantin Istrati” Câmpina, secţie coordonată de prof. Nicolae Pavel. Astfel, echipajul formaţiei câmpinene, în componenţa Tiberiu Solomon, Alexandru Muşat, Alexandru Rujan şi Aurel Dantis, a câştigat proba de 4x200m masculin, cu 1.40.59 şi un avans de aproape două secunde faţă de ocupanţii celei de-a doua trepte a podiumului, în vreme ce Tiberiu Solomon a reuşit şi o clasare pe locul al doilea la săritura în lungime, cu 6,27m, la 51 cm de primul loc.

Cresc baremurile arbitrilor din loturile judeţene

Biroul Executiv al AJF Prahova s-a reunit zilele trecute, iar printre deciziile care au fost luate, în sfârşit, apare şi una în favoarea arbitrilor. Astfel, spre deosebire de prima parte a sezonului actual, cluburile organizatoare ale partidelor vor trebui să achite separat contravaloarea transportului pentru arbitri şi observator. Până acum, exista un barem unic, din care oficialii trebuiau să-şi asigure toate cheltuielile legate de deplasarea la joc.