08 februarie 2011

„Starea Câmpinei”, cu primarul Horia Tiseanu

La fiecare început de an, vorbim cu principalii reprezentanţi ai administraţiei publice locale despre viaţa Câmpinei, despre anul care a trecut şi cel care a venit, despre bani şi investiţii. După interviurile cu directorul Direcţiei Economice – Gheorghe Ecaterinescu şi viceprimarul Ion Dragomir, vă prezentăm acum dialogul, foarte interesant, de altfel, cu primarul Horia Tiseanu.

 
A fost 2010 un an bun pentru primarul Horia Tiseanu?Da. A fost un an bun, cu multe realizări în plan profesional. Cred că la Primăria Câmpina, în ciuda dificultăţilor economice ale anului trecut, există un colectiv valoros de oameni, împreună realizând multe dintre obiectivele propuse pentru anul 2010.
Care ar fi principale realizări ale administraţiei locale în anul 2010?Ooo, sunt foarte multe realizări, chiar le-am pus pe hârtie şi sunt câteva pagini bune...
Să amintim măcar câteva mai importante.Am început consolidarea şi amenajarea malurilor Lacului Bisericii şi reabilitarea corpului C al Grupului Şcolar Energetic. Au mai fost realizate: dezactivarea rampei vechi de gunoi, care a costat peste 20 miliarde lei vechi; canalizarea perimetrală a Lacului Bisericii; canalizarea străzilor adiacente Străzii Griviţei; modernizarea unor străzi din cartierul Erupţiei; finanţarea proiectului Atelier hală la Grupul Şcolar Forestier, parte a unui program finanţat de Banca Mondială; realizarea sensului giratoriu din apropierea Complexului Fibec, care este foarte util şi ne îndreptăţeşte să credem că astfel de soluţii trebuie să avem şi în alte intersecţii, dar şi reactualizarea PUG-ului sau modernizarea unor străzi, printre care Sondei, Ana Ipătescu, IH Rădulescu şi multe altele. Au mai fost şi alte lucrări, nu foarte spectaculoase, dar necesare şi utile: 4 tunuri de aer cald pentru sala de sport de la Căminul Petrol, parcări, reabilitarea iluminatului public (s-au înlocuit deja 1.700 din cele 2.000 de corpuri de iluminat), platforme de gunoi, s-au inclus în programul de salubritate 17.500 mp de străzi modernizate, s-a reparat Casa cu Grifoni. De asemenea, s-au alocat bani pentru parohii, pentru reparaţiile unităţilor de învăţământ, pentru transportul cadrelor didactice (peste 1,8 miliarde lei vechi), s-au acordat burse pentru elevi în valoare de aproape un miliard lei vechi, s-au alocat sume importante pentru spitale, pentru asistenţa socială şi pentru asigurarea hranei pentru 145 de persoane la Cantina Socială. Ne-am înfrăţit cu două localităţi – una din Italia, una din Macedonia, şi s-au mai alocat fonduri importante pentru manifestări culturale şi evenimente speciale, cum ar fi Zilele Câmpinei sau Revelionul.
O listă lungă de realizări, dar care au fost momentele grele ale anului 2010, pentru că au existat în mod cert?Momentele grele au fost legate de restricţiile impuse de Guvern. Au fost momente grele, destul de dificil de gestionat. Restructurările de personal nu au afectat decât Poliţia Comunitară, dar micşorarea salariilor i-a afectat pe toţi angajaţii din Primărie.
Cum aţi resimţit criza economică în 2010 din cel mai înalt fotoliu al administraţiei locale?Nu s-a simţit foarte tare criza, ci aş spune mai degrabă moderat. Am avut avantajul că ne-am dimensionat destul de bine veniturile, astfel încât surprizele neplăcute generate de criză au avut efecte minime. Practic, a fost vorba de tăierea unor sume din cotele defalcate care ne erau repartizate, dar noi nu am mizat foarte multe pe aceste sume, astfel încât neacordarea lor nu ne-a afectat foarte tare.
Cum aţi colaborat în 2010 cu viceprimarul Ion Dragomir faţă de anii anteriori?Foarte bine. În ciuda multor discuţii care au apărut pe marginea acestui subiect, ţin să vă spun că este colaborarea cea mai bună pe care am avut-o de când sunt primar, în limitele faptului că fiecare dintre noi reprezentăm partide diferite. Eu personal nu am avut, nici un moment, nici un motiv să-mi doresc schimbarea sa din această funcţie şi nu am acceptat nici un fel de discuţie din partea unor colegi de partid, atunci când s-a pus această problemă.
Mai funcţionează alianţa politică PDL+PSD+PIN pe care aţi constituit-o între cele două tururi ale alegerilor locale din 2008?Hm... Este greu de spus... Practic, nu prea... Teoretic, nu există nici un act formal care să stipuleze încheierea acelei alianţe, dar, practic, realităţile s-au schimbat foarte mult de atunci. Inclusiv la nivel naţional s-au produs o serie de schimbări din acest punct de vedere. Pe plan strict local, au mai existat nişte reacţii generate de schimbările survenite după alegerile locale, dar au fost nişte reacţii mai degrabă emoţionale, mai ales din partea PSD. Cred că s-ar putea spune că mai mult le-a fost frică de forţa noastră, după ce PD-L s-a întărit cu cei cinci consilieri proveniţi de la PNDC, având acum majoritatea în Consiliul Local.
Din punct de vedere politic, PDL, partidul pe care îl conduceţi la Câmpina, a pierdut un parlamentar, pe senatorul Severin, care a ajuns la PSD. Cum aţi comenta acel moment?Categoric, este o mare pierdere pentru noi. Nu pot să fiu ipocrit şi să spun altceva, dar Severin este un senator, un personaj important, care acum nu mai este în tabăra noastră. În acelaşi timp, am pierdut un post de parlamentar, pentru a cărui obţinere au muncit mulţi oameni din PDL, iar aceştia simt în mod justificat o oarecare frustrare.
Revenind de la politică la administraţie, o problemă spinoasă a anului 2010 a fost Spitalul Municipal, pe care municipalitatea l-a şi preluat în vară. Sunteţi mulţumit de cum se desfăşoară acum activitatea în spital şi de felul în care au răspuns cei vinovaţi de imensele datorii acumulate înainte de preluare?Sunt două probleme distincte. Acum pot să spun că sunt mulţumit de activitatea echipei manageriale de la spital. Noi am preluat spitalul fără datorii şi nu am ce să reproşez de la acel moment şi până acum. Chiar dacă au fost unele contracte defavorabile spitalului, care au creat multe probleme, cred că cei care se ocupă de elucidarea lor îşi fac datoria. Din câte ştiu eu, după raportul Camerei de Conturi, dosarul a ajuns pe undeva pe la Parchet, dar nu mă aştept să fie mari probleme, pentru că nu ştiu dacă adevăraţii vinovaţi sunt cei aflaţi şi atunci şi acum în prim-planul activităţii Spitalului Municipal.
Au mai fost două probleme serioase în 2010. Una ar fi lichidarea Companiei Publice, care se dovedeşte mult mai greu de realizat decât se preconiza. În plus, chiar la ultima şedinţă a Consiliului Local aţi vorbit de interesele din jurul acestei lichidări. Aţi avut o discuţie cu lichidatorul Paul Tifigiu, cum s-a ajuns la această situaţie?Este, într-adevăr, o problemă delicată  administraţiei locale, pe care abia aştept s-o rezolvăm definitiv. Nu am să reiau întreaga poveste... A fost vorba de acel proces cu care noi nu am fost de acord, prin care foştii angajaţi primeau nişte sume compensatorii. Când am discutat cu lichidatorul Paul Tifigiu şi l-am întrebat cum de a fost posibil să scoată la licitaţie sediul şi terenul CPGC, evaluate la 38 miliarde lei vechi, pentru o datorie de două miliarde şi ceva, mi-a răspuns că aceasta a fost dorinţa foştilor salariaţi. Ei au câştigat procesul, iar avocaţii lor i-au prezentat domnului Tifigiu o listă cu activele care pot fi scoase la licitaţie. Au considerat că sediul s-ar vinde cel mai repede. Mi s-a părut o explicaţie puerilă... Nu am dovezi certe, dar am semnale că de sediul şi terenul fostei Companii s-au arătat interesaţi mai mulţi oameni de afaceri, inclusiv din Câmpina şi Breaza. Acum, problema s-a rezolvat. Dar sunt nemulţumit de colaborarea cu lichidatorul şi sper să încheiem cât mai repede această colaborare.
O altă problemă a fost Calea Dacia. Aţi anunţat, la un moment dat, reluarea licitaţiei, apoi s-a revenit... A existat şi un proces privind decizia definitivă pentru licitaţie. Ce s-a întâmplat de fapt şi care este situaţia lucrării dvs. de suflet în acest moment?Of... Au fost atât de multe probleme în jurul acestei lucrări... Mi-e foarte greu să vă spun tot ce cred în acest caz, pentru că în multe privinţe nu am decât bănuieli. Părerea mea este că undeva, la nivel central, s-a dorit ca noi să pierdem această finanţare şi ni s-au pus tot felul de beţe-n roate. Au fost păreri diferite ale autorităţilor centrale care trebuiau să dea anumite avize, apoi aceleaşi organisme au revenit asupra deciziilor lor iniţiale. Nu am nici o dovadă în acest sens, dar am convingerea că s-a încercat ca noi să pierdem această finanţare, iar banii ar fi fost alocaţi unei alte lucrări, acolo unde probabil aveau anumite interese cei care ne-au pus beţe-n roate. Bine că au trecut toate... Acum, s-au demarat deja lucrările, dar constuctorul ne-a solicitat, justificat după părerea mea, sistarea lucrărilor pe perioada de iarnă. Imediat ce vremea ne va permite, se vor relua lucrările şi am convingerea că, în cursul acestui an, vom putea da în folosinţă bretelele de acces dintre  Câmpina şi DN1.
În final, ce vă doriţi pentru anul 2011?În primul rând, să reuşim să ţinem ritmul lucrărilor din anul 2010. În ciuda greutăţilor economice, a limitării veniturilor bugetare şi, cel mai probabil, a unei scăderi a cotelor defalcate alocate, în afara serviciilor publice şi de asistenţă publică, să reuşim să continuăm dezvoltarea edilitară. Avem multe străzi de modernizat, de realizat o amplă lucrare de infrastructră pentru apă şi canalizare, prin HidroPrahova, şi o serie întreagă de alte obiective de investiţii.

Cuvântul care înţeapă

Implant cu silicoane la babe fără dinţi

Cele trei partide importante (mai sunt şi altele, de buzunar), PDL, PSD şi PNL, care îşi consumă energiile în viaţa politică locală, au avut parte de schimbări semnificative în ultimele zile.
Am să încep cu PDL, care printr-un joc politic specific local, deţine puterea administrativă prin liderul său, Horia Tiseanu şi a unei părţi semnificative din Consiliul Local şi care, în urmă cu o săptămână, a organizat (pe ascuns, şi o să înţelegeţi de ce) alegeri interne pentru funcţia de preşedinte şi pentru completarea biroului politic local. Adevăratul motiv al acestor alegeri nu a fost reinstalarea lui Horia Tiseanu în funcţia de preşedinte, ci „implantarea” grupării „viguroase” a lui Anghel (a foştilor consilieri PNDC, în frunte cu Alin Moldoveanu) în trupul îmbătrânit şi destul de slăbit al unui PDL care nu ar mai fi avut forţa, în 2012, la alegerile locale, să se lupte cu valul schimbării.
„Implantul” grupării Anghel este însă o sabie cu două tăişuri în buzunarul lui Tiseanu, care cred că de aici înainte nu va mai putea dormi liniştit la umbra frunzei de palmier ţinută de coloneii din vechea gardă, din mai multe considerente: 1. Florin Anghel (un personaj politic cu totul special, despre care merită să se facă o altă vorbire) este un tip imprevizibil, care oricând îşi poate dirija „armata” în direcţia unde interesul i-o cere în momentul cheie; 2. Gruparea Anghel îşi va vinde foarte scump pielea la viitoarele alegeri locale, iar vechea gardă pedelistă se va trezi, probabil, în situaţia de a rămâne pe dinafară; 3. Tiseanu uită că cine te muşcă o dată de gât o va mai face şi altă dată, fără prea multe remuşcări.
Partea bună pare a fi ...

În 2011, bugetul Câmpinei este mai mic decât cel de anul trecut. Sunt aşteptate rectificările bugetare de peste an...

Câmpina are pentru 2011 un buget de 814,7 miliarde lei vechi. În 2010, bugetul aprobat la începutul anului era de peste 946 miliarde lei vechi, pentru ca în decembrie să se ajungă la aproape 880 miliarde lei. Dar şi în acest an, ca şi în 2010, vor urma mai multe rectificări bugetare. Ideal ar fi ca aceste rectificări să fie pozitive, adică să municipiul să primească bani, nu să i se ia. „Este cam sărăcuţ bugetul pentru 2011, dacă îl comparăm cu începutul anului trecut. Atunci aveam un buget de peste 900 miliarde lei vechi. Acum, însă, ni s-au impus nişte limite”, a spus primarul Horia Tiseanu, sintetizând situaţia bugetului local înainte de aprobarea sa, la finele acestei săptămâni.
Condiţii mai drastice impuse de Ministerul FinanţelorSpre deosebire de anii anteriori, Ministerul Finanţelor a adus câteva modificări la Codul Fiscal, ceea ce a dus la impunerea unor condiţii mai drastice. Astfel, pentru localităţile care nu au încasat veniturile în proporţie de peste 97% faţă de cele prognozate, nivelul veniturilor în bugetul local pentru anul următor nu poate depăşi nivelul anului precedent. La Câmpina, procentul din 2010 este de aproximativ 95%, dar se aplică această regulă, astfel că nivelul veniturilor a fost din start limitat de nivelul încasărilor din anul anterior. „Sunt unii primari care au umflat artifical veniturile, pentru a demara mai multe investiţii, iar când nu mai aveau bani făceau presiuni asupra Finanţelor sau Consiliului Judeţean. Noi am fost, însă, corecţi în estimarea veniturilor de fiecare dată, dar avem acum şi noi de suferit, pentru că ne blochează mărirea veniturilor faţă de 2010”, a declarat Tiseanu.  La fel ca şi în anii precedenţi, bugetul Câmpinei se menţine pe două direcţii: asigurarea serviciilor publice şi de asistenţă socială, precum şi asigurarea dezvoltării edilitare a localităţii.
An de tăiat pangliciÎn acest an se anunţă încheierea mai multor lucrări de mare amploare, ceea ce va prilejui organizarea unor ceremonii cu... tăieri de panglici. Astfel, până la 1 mai trebuie finalizat bazinul de înot didactic din incinta Căminului Petrol, acolo unde intrarea va fi amenajată prin Strada Erupţiei. De asemenea, tot în acest an ar trebui să se finalizeze proiectul de suflet al primarului Tiseanu – modernizarea Căii Dacia, dar şi o investiţie privată de maximă importanţă, care „s-a născut” greu – complexul comercial Kaufland, care va fi construit pe terenul care a aparţinut societăţii IRA, pe B-dul Nicolae Bălcescu.

Încă un sens giratoriu, cu bani de la ministrul UdreaÎn proiectul bugetului local figurează o lucrare de realizare a unei căi de acces în DN1, în apropierea podului spre Poiana Câmpina. „Va fi o cale de acces din intersecţia străzilor Pictor Grigorescu şi Plevnei spre DN1, dar numai spre sensul Ploieşti-Sinaia. De altfel, vom realiza un sens giratoriu în zonă, astfel încât şi traficul din DN1 spre Poiana Câmpina, spre Proviţa şi alte localităţi din zonă, să nu mai tranziteze pe centrul Câmpinei. Pentru această lucrare sperăm să obţinem bani de la ministerul condus de Elena Udrea, în cadrul programului de modernizare a 10.000 km de străzi, din acelaşi program încercând să accesăm fonduri şi pentru reabilitarea bulevardelor Carol I şi Nicolae Bălcescu”, a spus primarul Horia Tiseanu.

Banii Pieţei Centrale, investiţi într-o parcare supraetajatăÎn proiectul de buget figurează mai puţine SF-uri (studii de fezabilitate) faţă de anii anteriori. „Avem deja studiile de fezabilitate făcute anii trecuţi, anul acesta demarăm lucrările respective. De aceea sunt mai puţine SF-uri”, a explicat primarul Tiseanu. Unul dintre studiile de fezabilitate care vor fi realizate în acest an se referă la o parcare supraetajată în zona bazarului din spatele pieţei. Doar SF-ul, pentru care se alocă 300 milioane lei vechi, va fi realizat de la bugetul local, lucrarea propriu-zisă urmând să fie realizată de Piaţa Centrală. „Excedentul bugetar din anii 2007-2010 al Pieţei Centrale îl păstram pentru realizarea corpului C2 al pieţei. După adoptarea hotărârii privind un parteneriat public-privat pentru acest nou corp al pieţei, banii respectivi pot fi folosiţi pentru o altă investiţie, în cadrul acelui parteneriat Servicul Pieţei contribuind doar cu terenul, investiţia propriu-zisă fiind a partenerului privat. În aceste condiţii, excedentul bugetar de aproximativ 14 miliarde lei vechi va fi folosit pentru realizarea acestei parcări supraetajate pe locul actualului bazar”, a precizat Marian Nistor, şeful Serviciului Public de Administrare şi Exploatare a Pieţei Centrale.

Consiliul Judeţean a alocat Câmpinei 14,6 miliarde lei vechiSăptămâna trecută, într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean, s-au aprobat sumele defalcate alocate localităţilor din Prahova. Câmpina a primit 14,6 miliarde lei vechi, din care 6 miliarde lei vechi sunt pentru infrastructura de apă şi canalizare, iar 8,6 miliarde lei vechi pentru alte lucrări de infrastructură.

Guvernul vrea să comaseze Spitalul Voila cu Spitalul Municipal...

... Primarul Horia Tiseanu se opune!

Un proiect legislativ al Ministerului Sănătăţii a declanşat numeroase nemulţumiri în întreaga ţară. Este vorba despre un proiect prin care – în amplul proces de „modernizare a statului” – se doreşte reorganizarea unităţilor medicale din România. O reorganizare care presupune fie comasare, fie desfiinţare. Practic, 182 de spitale rămân fără personalitate juridică. Dintre acestea, 111 ar urma să fie comasate, iar 71 – transformate în cămine pentru bătrâni. Pe lunga listă a acestor unităţi spitaliceşti se află şi Spitalul de Psihiatrie Voila, care ar urma să devină o secţie exterioară a Spitalului Municipal Câmpina.
 
Ministrul Sănătăţii Cseke Attila a dat asigurări că nu va fi disponibilizat nici un cadru medical în urma acestui proces de reorganizare a unităţilor medicale, dar – în noile condiţii – de la Spitalul de Psihiatrie Voila ar urma să dispară mai multe funcţii de conducere. Cele două unităţi comasate vor avea un singur director, o singură contabilitate, un singur buget... Iar întreaga bătaie de cap va fi în sarcina administraţiei locale. Ministrul Cseke Attila şi-a justificat demersul afirmând, într-un comunicat postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, că „reorganizarea spitalelor este determinată de funcţionalitatea sistemului şi de tratamentul corespunzător aplicat pacientului, şi mai puţin de problemele financiare”. O explicaţie cam... aiurea.

Primăria Câmpina va trimite un memoriu ministrului Sănătăţii
Primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu, s-a arătat nemulţumit de proiectul guvernamental, arătându-şi disponibilitatea de a acţiona: „Nu vom sta cu mâinile în sân, pentru că nu putem accepta o asemenea situaţie. Vom trimite un memoriu Ministerului Sănătăţii în care să le explicăm cum vedem noi situaţia. În afara faptului că Spitalul Voila are un specific aparte şi este unul de interes regional, care nu prea este compatibil cu activitatea de la Spitalul Municipal, mai este şi o problemă de principiu. Mi se pare absurd să hotărască altcineva în locul nostru, după ce în urmă cu numai câteva luni, tot prin Hotărâre a Guvernului, cele două spitale erau trecute în administrarea noastră. Dacă sunt în administrarea noastră, mi se pare corect şi normal ca noi să hotărâm soarta lor. În plus, nu mi se pare că s-ar realiza o mare economie prin comasarea celor două unităţi spitaliceşti, având în vedere că numărul de paturi, de pacienţi şi de cadre medicale nu se schimbă. Deci, numai pentru câteva funcţii din conducere, nu mi se pare că o astfel de comasare îşi atinge scopul. Am convingerea că lucrurile nu vor rămâne aşa, cu atât mai mult cu cât am văzut că şi în ţară sunt numeroase probleme pe această temă. Oricum, noi suntem datori să ne spunem punctul de vedere”.

Consultarea populară continuă

Numărul mic al câmpinenilor care au ales să îşi exprime votul pentru una dintre lucrările arhitecturale privind soluţia de viitor pentru centrul localităţii a determinat autorităţile locale să prelungească termenul iniţial, care expirase la 31 ianuarie. Până la această dată îşi exprimaseră opţiunea 272 câmpineni, iar printre ei nu am regăsit decât patru consilieri locali. Primarul Horia Tiseanu s-a arătat dezamăgit de numărul mic al câmpinenilor care au răspuns la iniţiativa administraţiei locale. În consecinţă, s-a decis prelungirea cu două săptămâni a termenului, până la 15 februarie, primarul Horia Tiseanu reafirmând că rezultatul votului popular va desemna lucrarea câştigătoare.

Preşedinţii organizaţiilor locale ale PSD şi PNL au fost la Bucureşti, la semnarea protocolului Uniunii Social Liberale

Sâmbătă, în cadrul unor întâlniri concomitente ale structurilor de conducere ale PSD, PNL şi PC, care au avut loc în săli diferite de la Palatul Parlamentului din Bucureşti, s-a aprobat, de fiecare formaţiune politică în parte, protocolul alianţei Uniunea Social Liberală, după care preşedinţii celor trei formaţiuni politice – Victor Ponta (PSD), Crin Antonescu (PNL) şi Daniel Constantin (PC) - au semnat procolul noii alianţe.
La Bucureşti au fost prezenţi, printre mulţi alţii, şi preşedinţii PSD şi PNL din Câmpina, Ion Dragomir, respectiv, Virgil Guran, care ne-au acordat scurte declaraţii despre acest eveniment, imediat după semnarea protocolului partidelor de opoziţie.
Ion Dragomir - PSD: „În Sala Cuza de la Palatul Parlamentului a avut loc Consiliul Naţional al PSD, care a avut trei puncte pe ordinea de zi, inclusiv un protest faţă de abuzurile actualei puteri faţă de aleşii noştri locali. Cel mai important a fost momentul consultării în privinţa noii alianţe, iar din cei peste 920 de reprezentanţi din teritoriu prezenţi, un singur vot a fost împotriva aceste alianţe. Apoi a avut loc semnarea propriu-zisă a protocolului de către preşedinţii celor trei partide. Acum, pe plan local, rămâne să vedem ce avem de făcut după ce se vor aşeza lucrurile. Astfel, spre exemplu, am fost întrebat chiar la Bucureşti în ce măsură sunt susţinut de PNL în actualul mandat de viceprimar şi nu prea am avut ce să răspund, având în vedere situaţia aparte de la Câmpina. Oricum, această alianţă va fi una pentru viitor şi aproape sigur vom avea candidat comun dacă se va modifica legea electorală în sensul alegerii primarului dintr-un singur tur”.
Virgil Guran - PNL: „La Bucureşti, în Delegaţia Permanentă a PNL s-a dezbătut oportunitatea şi apoi conţinutul protocolului alianţei Uniunea Social Liberală. Au fost argumente atât pro, cât şi contra semnării acestui protocol. Cele împotrivă se refereau la păstrarea identităţii, a ideologiei partidelor, iar cele în favoarea semnării se refereau la momentul dificil în care se află România, iar această unire a forţelor cu o oarecare stabilitate este necesară pentru a trece criza economică şi politică în care ne aflăm. Personal, eu am votat în favoarea acestei alianţe. Acum, urmează semnarea şi la nivel judeţean a unui protocol în care să stabilim ce avem fiecare de făcut, dar păstrându-ne identitatea şi structura proprie. Practic, va fi un front comun în perspectiva alegerilor pentru a putea schimba actualul sistem. În plus, la nivel local se va merge pe principiul stipulat în protocol ca partidul care stă cel mai bine în sondaje şi va avea cea mai bună organizare să dea candidatul comun pentru funcţia de primar, urmând ca pentru Consiliul Local să avem liste separate”.

Horia Tiseanu a fost reales preşedinte al PDL Câmpina

La începtul săptămânii trecute, cu multă discreţie, democrat-liberalii câmpineni şi-au ales noile structuri de conducere. Practic, la nivel de preşedinte, a fost vorba mai degrabă de o reconfirmare în funcţie a preşedintelui Horia Tiseanu. Ceva schimbări s-au produs la nivelul celui de-al doilea eşalon de conducere, acolo unde au primit funcţii „alese” şi unii reprezentanţi ai fostului PNDC – Alin Moldoveanu şi Monica Clinciu. Ceilalţi vicepreşedinţi aleşi ai PDL sunt Ovidiu Cord, Viorel Bondoc, Elena Albu, Marian Nistor, Lucian Cercel şi Gheorghe Sandu. Iar pentru ca discuţiile să fie cât mai liniştite, coincidenţă sau nu, pentru fiecare post a existat un singur candidat, astfel încât orice surpriză a fost practic exclusă din start.
La numai câteva zile după aceste alegeri, noua conducere a PDL a susţinut o conferinţă de presă, în care au fost prezentate rezultatele alegerilor, dar şi proiectul bugetului local al municipiului Câmpina pentru anul 2011. „Un buget pe care ni-l asumăm având în vedere că avem majoritatea în Consiliul Local”, a ţinut să precizeze Horia Tiseanu. Totuşi, a acceptat că în proiectul bugetului local se regăsesc şi iniţiative ale altei formaţiuni politice. „Este vorba de PSD, pentru că bugetul l-am discutat împreună cu viceprimarul Ion Dragomir, cu care am o colaborare foarte bună. Spre exemplu, Dragomir a insistat pentru modernizarea Bulevardului Culturii într-un anume fel şi am văzut că îşi însuşeşte această lucrare. De fapt, a fost o idee mai veche, încă din mandatul primarului Micu. Dacă viceprimarul vrea să-şi însuşească modernizarea bulevardului, n-are decât”, a spus cu multă condescendenţă Horia Tiseanu.

Un şofer de maxi-taxi a fost prins băut la volan!

Poliţiştii din Comarnic au oprit pentru control un microbuz de transport public persoane pe ruta Azuga – Ploieşti. În urma verificărilor efectuate a rezultat că şoferul microbuzului, Ionuţ T., de 30 de ani, din Ploieşti, se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, alcooltestul indicând o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 mg/l alcool pur în aerul expirat. Conducătorului auto i-a fost întocmit dosar penal. Fapta acestuia îmbracă o formă agravantă din punct de vedere al siguranţei rutiere întrucât a pus în pericol atât viaţa tuturor pasagerilor din microbuz, dar şi viaţa şi siguranţa celorlalţi participanţi la trafic.

Intersecţia buclucaşă

A existat o vreme când intersecţiile Străzii Ana Ipătescu cu străzile Toma Ionescu şi Maramureş erau locul producerii celor mai multe accidente. Un conducător auto a recidivat, readucând în discuţie funcţionalitatea acestor intersecţii. Conducătorul auto care a încercat să intre de pe Strada Maramureş pe Strada Ana Ipătescu nu a respectat semnificaţia indicatorului „Stop” şi a pătruns în intersecţie fără să se asigure, acroşând un alt autovehicul care circula regulamentar dinspre Strada Sondei spre Strada Mihail Kogălniceanu. Impactul destul de puternic a proiectat autoturismul care circula regulamentar în gardul unui proprietar din zonă.

Incendiu la Poiana Câmpina

O gospodărie din Poiana Câmpina, situată în satul Bobolia, a fost curpinsă de flăcări într-una din dimineţile trecute. Un coş suprasolicitat şi neprotejat termic a fost cauza din care acoperişul unei case a luat foc. „Ajutat” şi de vânt, incendiul s-a extins rapid la acoperişul altor două imobile din aceeaşi gospodărie.
Şase autospeciale de pompieri, de la Câmpina şi Băicoi, au intervenit pentru a limita proporţiile acestui incendiu. Şi au reuşit să evite propagarea acestuia, singurele pagube materiale fiind distrugerea acoperişului mai multor imobile, pe o suprafaţă estimată de pompieri – la prima vedere – la aproximativ 500 mp.
De asemenea, la faţa locului a sosit şi o ambulanţă, dar, din fericire, nu au existat victime.

Continuă furturile de material lemnos

Poliţiştii din cadrul Serviciului de Ordine Publică au acţionat zilele trecute pentru prevenirea şi combaterea delictelor silvice în localităţile Filipeştii de Pădure, Filipeştii de Târg şi Măneşti. Activităţile au fost desfăşurate în colaborare cu jandarmi, dar şi cu reprezentanţi ai mai multor instituţii, inclusiv ai Direcţiei Silvice. Acţiunea a vizat tăierile ilegale, sustragerile de arbori, precum şi verificarea existenţei şi legalităţii documentelor de însoţire a materialelor lemnoase. Astfel, oamenii legii au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de 6.000 lei şi au confiscat material lemnos în valoare de 270 lei. În timpul acţiunii a fost depistat Marian A., din Filipeştii de Pădure, care deţinea la domiciliu o cantitate mare de material lemnos fără documente legale de provenienţă.
Acesta a fost sancţionat contravenţional cu amendă. Totodată, a fost luată măsura complementară a confiscării materialului lemnos, care a fost predat în custodie Ocolului Silvic Câmpina.

Farmecul copilăriei *)

Epigrama, catrenul, rondelul, elegia - specii ale poeziei lirice - cu care scriitorul Ştefan Al. Saşa ne-a obişnuit, sunt abandonate în favoarea literaturii pentru copii. Astfel, noul volum, Cartea Maiei, destinat în exclusivitate preşcolarilor şi anului pregătitor, adună 18 poezii reuşite, însoţite de admirabile desene (realizate de pictoriţa Lidia Nicolae) şi are o structură graduală, compactă, evolutivă: Personajul principal („s-o cunoaştem pe Maia”); Mediul („Maia şi florile”); Activităţi fizice („Gospodina”); Şcoala („Prima numărătoare”); Anotimpuri („Maia şi primăvara”, „Maia se scaldă”, „A venit toamna”, „Maia la săniuş”)â; Colectivitate („Prietenii mei”); Încheiere („La revedere Maia”).
Renunţând la subtilitatea mesajului, la ironia fină, la poanta finală a epigramei, autorul foloseşte o exprimare directă, clară, accesibilă, plăcută copiilor: „Cine-şi ia hăinuţa/ Şi în scrânciob - huţa,/ Neştiind ce-o frica/ Leagănă burtica?/ Este chiar Măiuţa!” (din „S-o cunoaştem pe Măiuţa”) sau „Doamna de la grădiniţă,/ Care-o-nvaţă pe fetiţă/ jocuri multe, cântecele/ Mai uşoare sau mai grele” (din „Maia la serbare”).
Remarcabilă este, de asemenea, preocuparea autorului pentru asigurarea cadrului formativ - educativ al mesajului său: „Fata a-nceput să-nveţe/ Cifrele, şi-i dă poveţe/ Buni Lili, care-n joacă,/ Poate semnele să facă” (din „Prima numărătoare”).
Cartea Maiei, un exemplu elocvent de armonie între cuvântul scris şi desenul explicativ, o recomandăm, cu toată căldura, tuturor copiilor şi educatoarelor din Câmpina.
Theodor MARINESCU
*) Ştefan Al. Saşa, Cartea Maiei, Ed. Premier, Ploieşti, 2011. Ilustraţii de Lidia Nicolae, redactor Florin Dochia, 56 p.

O profesie periculoasă – muzeografia.

 Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Ultima repriză (1)

Statu-quo-ul situaţiei juridice a Castelului Iulia Hasdeu a durat încă două decenii. Până când – aşa cum prevăzusem, atunci când, în 1979-1981, solicitasem anularea Certificatului, de moştenitor al cavoului familiei lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, obţinut de Ştefan Haşdeu, la 10 Noembrie 1973, în Câmpina – inevitabilul s-a produs. Într-o zi de 26 Februarie, în care cei mai mulţi cred că s-a născut B.P.Hasdeu – deşi data reală este 28 Februarie (1838), cum am demonstrat în cartea mea Şi totuşi, când s-a născut B.P.Hasdeu?, apărută la Editura Verva din Câmpina, în 1998 – ca într-un gest aniversar, în 2002, un urmaş al inginerului Ştefan Petriceicu Haşdeu, şi anume fiul său, profesorul Tadeus-Georgian-Dal Petriceicu Hasdeu, a cerut Primăriei municipiului Câmpina restituirea Castelului Iulia Hasdeu (de parcă îl stăpânise vreodată!). Eu plecasem de la Muzeul Hasdeu în Iunie 1998, la Prefectura Judeţului Prahova, în funcţia de consilier pentru cultură, culte şi învăţămînt, ceea ce poate că-i pavase Profesorului Dal, ca şi altădată tatălui său, după moartea Profesorului Nicolae I.Simache, sentimentul că are la Câmpina o uşă larg deschisă.

Amical egal la Băneşti

CS Băneşti – CSM Câmpina 1-1

În încheierea stagiului de pregătire centralizată de la Valea Doftanei, CSM Câmpina a susţinut un nou joc amical la Băneşti, în faţa formaţiei CS Băneşti, care activează în Liga A Prahova. Pe un teren destul de greu, cele două formaţii s-au angrenat într-un joc de uzură, în care accentul s-a pus pe angajamentul fizic. Băneştenii au deschis scorul prin Filote, care a transformat o lovitură de pedeapsă, câmpinenii egalând în ultimele 5 minute ale jocului, tot din penalty, prin Gânju.
Partida a fost arbitrată de Andrei Antonie (Breaza), asistat de Radu Ghinguleac (arbitru asistent FIFA, Bucureşti) şi Ştefan Călăraşu (Câmpina).
Următorul meci amical al CSM-ului este programat marţi, la Izvorani, în companiei formaţiei Chimia Brazi, care activează în Liga a III-a.

Greu...

Unirea Câmpina – Petrolul Ploieşti 0-1 (0-1)

Vineri, pe stadionul „Rafinăriei” a avut loc meciul amical dintre Unirea Câmpina şi Petrolul Ploieşti, elevii lui Vivi Răchită fiind în drum spre casă după stagiul de pregătire montană de la Predeal. Din păcate, calitatea jocului a avut mult de suferit din cauza terenului acoperit cu un strat de zăpadă îngheţată, care a îngreunat mult controlul balonului de către cei 22 de jucători. În aceste condiţii, s-a pus mai mult accent pe implicarea fizică a jucătorilor. Singurul gol al partidei a fost marcat în minutul 2 de către Pompiliu Stoica. Partida a fost arbitrată de Ionuţ Neagu (Poienarii Apostoli), asistat de Stelian Mălăroiu (Pucheni Moşneni) şi Marius Petre (Poienarii Apostoli).

CSM Câmpina a fost în cantonament la Valea Doftanei

În cursul săptămânii trecute, 21 de jucători ai CSM Câmpina au urcat la Valea Doftanei, la Pensiunea „Veveriţa”, acolo unde s-au aflat într-un stagiu centralizat de pregătire. Antrenorul Roberto Opatchi a avut la dispoziţie inclusiv achiziţiile de marcă din această iarnă, Ilioiu şi Motoroiu.

Robert Opaţchi:
„Avem condiţii excelente, iar jucătorii răspund foarte bine cerinţelor”

În cantonamentul de la Pensiunea „Veveriţa” din Valea Doftanei, între două antrenamente, am stat de vorbă cu antrenorul formaţiei CSM Câmpina, Roberto Opatchi
Cum decurge pregătirea la munte?
Foarte bine. Eu sunt foarte mulţumit de felul în care cei 21 de jucători răspund cerinţelor de pregătire fizică. Mă uit la ei la fiecare antrenament că fac cu plăcere ceea ce fac, încă nu au intrat în rutina, pe care o au în general jucătorii cu vechi ştate şi cu multe cantonamente la activ. Avem condiţii excelente la pensiunea „Veveriţa” din Valea Doftanei, aşa cum vă spun sincer că nu mă aşteptam să găsim.
Care este programul unei zile de cantonament?
Din cauză că este foarte frig dimineaţa, am decis să nu fac cu ei un antrenament prea matinal. Astfel că, după micul dejun şi un pic de discuţii, de la ora 10.00 până la ora 12.00 avem primul antrenament. La ora 13.00 avem masa, apoi odihnă, iar între orele 15.45 şi 17.45 avem un al doilea antrenament, ziua încheindu-se cu cina de la ora 19.00. În restul timpului, jucătorii au timp liber, dar sunt băieţi educaţi şi mă bucură felul în care se comportă în afara orelor de antrenament şi îmi place să văd că ei ştiu ce vor de la viaţă şi dau dovadă de seriozitate. În privinţa antrenamentelor propriu-zise, acestea pun accent pe pregătirea fizică şi îmbunătăţirea capacităţii de efort.
Care sunt noutăţile în lot?
Între cei 21 de jucători aflaţi în cantonamentul de la Valea Doftanei se află şi noile achiziţii: Bogdan Ilioiu şi Motoroiu, dar şi cei doi jucători proveniţi de la Astra Ploieşti – atacantul Andrei Tuchilă şi fundaşul central Laurenţiu Georgescu.
Care va fi programul după încheierea acestui stagiu de pregătire centralizată?
Vom continua seria partidelor de verificare. Sâmbătă am jucat la Băneşti, cu formaţia locală, CS Băneşti, marţi jucăm la Izvorani cu Chimia Brazi, pe 16 februarie am stabilit deja un joc la Filipeşti, cu formaţia din Liga a III-a, AFC Filipeşti. Şi am mai stabilit un joc amical şi cu CSO Plopeni, urmând să cădem de comun acord asupra unei date pentru disputarea jocului.

Bogdan Ilioiu:
„Ştiu că aşteptările sunt mari în ceea ce mă priveşte”
În cantonamentul de la Pensiunea „Veveriţa” din Valea Doftanei, am purtat un scurt dialog şi cu Bogdan Ilioiu, de departe cea mai sonoră a achiziţie a CSM Câmpina în această iarnă.
Cum a fost revenirea la Câmpina?
Trebuie să recunosc că m-am bucurat că am putut face acest pas, mai ales după ce am văzut că este o atmosferă foarte bună la acest club, că suntem cu toţii o adevărată familie. Sper să existe şi profesionalism în rândul tuturor colegilor mei, astfel încât, împreună că realizăm o performanţă şi să putem să aducem bucurie în rândurile tuturor celor care sunt alături de noi – sponsori, acţionari, spectatori.
Ai multe cantonamente la activ, cum ţi s-a părut cel de acum al CSM-ului?
Mda… Sunt condiţii foarte bune, poate chiar nesperat de bune, având în vedere, totuşi, nivelul competiţional la care ne aflăm. Antrenamentele se derulează la un nivel foarte bun, există o atmosferă bună şi cu toţii răspundem cerinţelor tehnice ale antrenorului. Dincolo de antrenamentele propriu-zise, relaţiile dintre noi sunt foarte bune şi, repet, atmosfera este una foarte bună şi propice performanţei.
Ce te-a determinat să te întorci la Câmpina?
Au fost mai multe motive care au stat la baza deciziei mele. Am profitat de faptul că astfel pot să fiu mai aproape de casă, apoi aici sunt oameni cu care am mai lucrat, cu care m-am înţeles foarte bine. Nu în ultimul rând, prin alte părţi am simţit că nu am avut parte întotdeauna de o încredere deplină din partea celor care conduceau cluburile respective.
Ce le promiţi suporterilor CSM?
Ştiu că sunt numeroşi suporteri la meciurile de pe teren propriu ale CSM-ului, iar mulţi dintre ei însoţesc echipa chiar şi în deplasare. Ştiu că aşteptările sunt mari în ceea ce mă priveşte. Îmi doresc să fac meciuri bune, să-i mulţumesc pe toţi cei care sunt lângă această echipă, dar şi – lăsând modestia la o parte – să fie cât mai multe meciuri în care să marchez, iar prin jocul meu să fac diferenţa şi să aduc victoria CSM-ului.