29 martie 2011

A început evacuarea Fundaţiei „Dr. Dinu”

Până pe 31 martie, ora 14.00, reprezentanţii Fundaţiei „Dr. Dinu” trebuie să predea imobilul de pe bulevard

Marţi, 22 martie, ora 10.00. La sediul Fundaţiei „Dr. Dinu” de pe B-dul Culturii o tristeţe apăsătoare pluteşte în aer… Câteva femei strâng de pe pereţi ultimele afişe, strâng perdelele şi împachetează de zor în cutii mari de carton. Fundaţia „Dr. Dinu” a pierdut procesul pe care îl avea cu Primăria Câmpina, prin care contesta executarea silită, şi trebuie să evacueze clădirea. În cabinetul său, dr. Adrian Dinu stă la birou şi priveşte în gol, jucându-se în mână cu o brichetă. Schiţează un zâmbet, după care spune: „Am fost într-o audienţă la primarul Tiseanu şi i-am cerut să ne lase până la terminarea anului şcolar, pentru că avem aici peste 175 de elevi, dintre care mai mult de 50 termină în această vară. Nici n-a vrut să audă… Ce să facem noi acum cu aceşti copii?! Unde să duc tot ce este aici?! Unde să mut cabinetul?! Numai pentru arhivă mi-ar trebui un spaţiu foarte mare…” Apoi, privirea sa pierdută alunecă spre colţul în care tronează un tablou al tatălui său, dr. Florea Dinu, alături de numeroase brevete de invenţie. Şi continuă, parcă mai mult ca pentru sine: „Acest cabinet îl voi elibera ultimul… Nu am crezut vreodată că se va ajunge la aşa ceva… Îmi aduc aminte câţi oameni de seamă au trecut pragul acestui cabinet… În 2000, chiar cu câteva luni înainte de a se întâmpla cu tata, poetul Adrian Păunescu – bun prieten al tatălui meu – l-a avertizat pe tata să aibă grijă cu acest spaţiu, după ce fusese trecut – ilegal, după părerea mea – de administraţia locală, în domeniul public al localităţii. Câtă dreptate avea Adrian Păunescu, pentru că sunt convins că încă de atunci cineva pusese ochii pe acest spaţiu! Şi câţi oameni au mai trecut pe aici… Îmi aduc aminte de generalul Stănculescu, unul dintre cei mai mari gentlemani în adevăratul sens al cuvântului pe care i-am cunoscut. Avusese o pareză facială, iar tata l-a făcut bine…”
Amintirile doctorului Adrian Dinu sunt întrerupte brusc de un freamăt, o gălăgie… Şi-a făcut apariţia executorul judecătoresc, Mihai Frâncu, alături de reprezentanţii Primăriei, Felicia Olteanu şi Iulian Anton. La solicitarea reprezentanţilor Fundaţiei „Dr. Dinu”, aceştia au fost de acord să permită eliberarea spaţiului până la 31 martie, ora 14.00. „Nu vrem să facem circ, să ajungem să ne adunăm bunurile din stradă. Am început deja strângerea lucrurilor, nu ştim unde o să le ducem pe toate, dar sper să aveţi înţelegerea să ne permiteţi să eliberăm singuri spaţiul”, a sunat solicitarea reprezentanţilor Fundaţiei „Dr. Dinu”. S-a stabilit de comun acord termenul amintit şi aşa pare a se încheia un capitol important din ceea ce a însemnat pentru istoria Câmpinei viaţa şi activitatea remarcabile ale doctorului Florea Dinu. Şi a rămas răsunând nefiresc în memoria celor prezenţi o replică spusă la un moment dat de dr. Adrian Dinu: „Oare dacă mai trăia tata s-ar mai fi întâmplat aşa ceva?!” Imposibil de răspuns…
 
Ce se va întâmpla cu aparatura de la Spitalul Municipal şi substanţele radioactive?
Reprezentanţii Fundaţiei „Dr. Dinu” i-au informat pe cei ai Primăriei Câmpina şi pe executorul judecătoresc asupra faptului că sunt câteva bunuri pe care nu le vor putea ridica. „Avem un aparat pentru radiologie şi o serie de substanţe toxice, cu regim special, pentru care noi avem toate autorizaţiile dar în acest spaţiu. Ele nu se pot transporta decât în condiţii cu totul speciale. În plus, aparatul de radiologie este luat pe un contract de comodat de la Spitalul Municipal. Practic, el aparţine spitalului”.
În replică, Iulian Anton, din partea Primăriei Câmpina, a solicitat o copie după acel contract existent între Fundaţia „Dr. Dinu” şi Spitalul Municipal, precum şi găsirea unei soluţii pentru eliberarea completă a spaţiului, inclusiv a acestor aparate şi substanţe.

Virgil Guran: „Un primar isteţ găsea o soluţie să nu desfiinţeze o şcoală!”
Subiectul acestei evacuări a fost abordat de preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran, într-o conferinţă de presă: „Am înţeles din presă că administraţia intenţionează să realizeze acolo un muzeu al oraşului, ceea ce mi se pare a fi o idee lipsită de realism. Totuşi, acolo funcţionează o şcoală, un cabinet medical, sunt peste 170 de elevi, iar sistemul medical duce lipsă de personal mediu calificat, pentru că toţi pleacă în străinătate pentru un trai mai bun. Şi atunci, de ce să recurgi la o asemenea metodă?! Măcar pentru memoria doctorului Florea Dinu, care a fost o personalitate a acestui oraş, ar fi trebuit să se găsească o soluţie civilizată. Faptul că orice medic de familie şi-a putut cumpăra cabinetul, iar în acest caz nu, îmi spune că la mijlocul este fie o răzbunare personală, fie o manevră politică, oricum, un abuz. Un primar isteţ găsea o soluţie să nu desfiinţeze o şcoală, dar, probabil, Tiseanu vrea să rămână în istoria acestui oraş ca fiind  cel care distruge şi desfiinţează activităţi sportive (motocros şi fotbal), iar acum, iată, şi şcoli postliceale!”

Cuvântul care înţeapă

Cronica unei jupuieli publice

Ştiu că am mai spus-o, însă tare îmi place să o repet. Decizia celor aflaţi la putere în administraţia locală de a mări taxele şi impozitele cu 20% (cea mai mare creştere din România) este pe cât de inoportună, în această perioadă, pe atât de nejustificată, având în vedere motivele „subţiri” invocate de autorităţi.
Am avut curiozitatea să calculez, cu aproximaţie, cîţi bani va încasa administraţia locală în urma acestei majorări fără precedent a birurilor. Ei bine, aproximativ 40 de miliarde lei vechi (în cazul în care toată suflarea cetăţenească contribuabilă îşi va plăti impozitele) este suma pentru care aceste paiaţe politice au ales să ne jupoaie de piele, iar ei să rămână liniştiţi, în funcţiile lor călduţe, lăudându-se doar cu respectul şi responsabilitatea pentru cetăţeni.
Dar să vedem pentru ce trebuie să plătim acest preţ suplimentar... (citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Primarul Horia Tiseanu s-a pronunţat în favoarea concesionării hotelului de la Casa Tineretului

Printre proiectele care vor fi luate în discuţie de consilierii câmpineni la următoarea şedinţă se numără şi concesionarea hotelului de la Casa Tineretului. Aşa cum v-am prezentat într-o ediţie anterioară, după ani întregi în care nimeni nu a fost interesat de acest hotel, brusc, în două săptămâni, trei firme au depus solicitări pentru a-l concesiona împreună cu restaurantul de la parter. Reamintim că este vorba de firmele Syno Maxim Casino Sinaia, International Casino Crystal Bucureşti şi Faraway Sinaia, toate având ca principal obiect de activitate organizarea de jocuri de noroc, de tip cazinou.
În schimb, primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu, susţine că nici nu se pune problema ca la Casa Tineretului să apară vreun cazinou şi singurul argument pentru realizarea acestei concesionări este necesitatea unei investiţii în modernizarea hotelului de la Casa Tineretului, care ar urma să ajungă de la una la trei stele. „Sunt de acord cu această concesiune dintr-un motiv foarte serios. În hotelul de la Casa Tineretului trebuie făcute investiţii importante pentru a-l aduce de la o stea la trei stele. Noi nu avem la bugetul local banii necesari unei astfel de investiţii şi nici Casa Tineretului nu dispune de asemenea fonduri. De aceea, concesionarea este cea mai potrivită soluţie”, a declarat primarul Horia Tiseanu la ultima conferinţă de presă a Primăriei Câmpina.
La rândul său, principalul partid de opoziţie din Câmpina, PNL, prin vocea preşedintelui său, Virgil Guran, a criticat dur această iniţiativă a actualei puteri locale: „Mai nou s-a ajuns la concluzia că la Casa Tineretului s-au desfăşurat suficiente activităţi de cultură şi pentru tineret şi că hotelul şi o serie de alte spaţii trebuie direcţionate către alte firme, care - din informaţiile noastre - au ca principal obiect de activitate organizarea de jocuri de noroc de tip cazinou. Ce pot să înveţe copiii noştrii în cazul în care actul de cultură într-un viitor mandat, cu o altă administraţie, pentru că în actuala formulă este exclus, va deveni o preocupare, în momentul în care vor merge să înveţe să cânte, să danseze, să facă teatru printre persoanele care stau la cazino să joace bani la ruletă?! În acest caz va trebui să avem grijă să nu nimerească acolo şi aleşii locali la şedinţele lunare ale Consiliului Local, pentru că unii sunt în stare să joace la cazinou şi bugetul Câmpinei. Aici nu mă refer la întregul Consiliu Local, pentru că în componenţa sa sunt şi oameni de bun simţ, care sunt convins că se vor opune acestui gen de afacere. Mai mult, administraţia PDL Tiseanu a comandat şi un studiu de oportunitate, care costă şi el câteva mii de euro, pentru a se demonstra cât de utilă pentru cultura câmpineană este o astfel de iniţiativă”.

Consilierul Dan Telegescu vrea să demonstreze că… se poate!

O iniţiativă a consilierului Dan Telegescu, aprobată în cursul anului trecut de plenul Consiliului Local, a stârnit destul de multă vâlvă la nivelul administraţiei locale. Telegescu a venit cu o idee care părea năstruşnică la momentul respectiv: în fiecare săptămână, de luni dimineaţă până marţi dimineaţă, maşinile să fie parcate doar pe partea stângă a bulevardului central, luând ca reper sensul de mers de la Casa Tineretului spre celebrul sens giratoriu de la Complexul Comercial Fibec. Motivul oficial al acestei iniţiative era acela ca şi pe partea ocupată în restul săptămânii de maşini parcate să se poată face curăţenie.
Primele săptămâni de la aprobarea acestei săptămâni nu au adus rezultate spectaculoase, singurul loc în care existau tentative de respectare a acestei hotărâri fiind pe segmentul cuprins între intersecţiile Bulevardului Carol I cu străzile 1 Decembrie 1918 şi Goleşti, adică – întâmplător sau nu – exact locul în care locuieşte… iniţiatorul proiectului. La momentul respectiv, primarul Horia Tiseanu chiar anunţa într-o conferinţă de presă că „dacă în termen de câteva săptămâni nu se văd efectele pozitive ale acestei hotărâri, voi propune Consiliului Local abrogarea ei”.
Lunile au trecut şi nimeni nu a mai comentat hotărârea respectivă, care în toată această perioadă s-a aplicat doar… pe alocuri. Până la începutul săptămânii trecute, atunci când zona în care sunt parcate maşinile de obicei a fost izolată, iar o maşină de la societatea de salubritate făcea curăţenie de zor. Scena s-a repetat şi la începutul acestei săptămâni… Deci, se poate!

Firmele de transport public, obligate să încheie contracte cu firme de deratizare

O nouă idee a autorităţilor centrale oferă un nou „robinet” pentru alimentarea conductei de bani a partidului de guvernământ. S-a decis ca fiecare transportator să fie obligat să încheie contracte cu o firmă de deratizare şi dezinsecţie, astfel că apropiaţii PDL care au astfel de firme, care operează şi pe alte instituţii publice, inclusiv la nivelul Câmpinei, să beneficieze de o nouă îngroşare a… conturilor. Că doar se apropie campania electorală…
Explicaţia este, ca de obicei, mărinimoasă pentru omul de rând: mijloacele de transport public să fie cât mai curate. Dar dar având experienţa campaniilor de la gripa aviară, se poate lesne trage concluzia că profitul firmelor de dezinsecţie şi deratizare apropiate de PDL va fi aproape de 100%, astfel încât formaţiunea politică aflată la guvernare îşi asigură o nouă sursă consistentă de finanţare.

Administraţia Tiseanu nu dă nici un ajutor celor care îşi reabilitează blocurile, dar le ia 100 milioane lei vechi ca taxă pentru autorizaţie

Pentru că administraţia locală nu a mişcat nici un deget pentru a demara reabilitarea termică a blocurilor, unele asociaţii de proprietari nu au mai stat la mila autorităţilor şi s-au apucat singure de treabă. Este şi cazul unuia dintre blocurile P, cu zece etaje, de pe B-dul Carol I. Dar în loc de un ajutor din partea administraţiei Tiseanu, respectiva asociaţia de proprietari s-a trezit că are de dat către bugetul local suma de 100 milioane lei vechi, „pentru autorizaţie”, după cum a sunat sec explicaţia oficială.
Oare nu se poate găsi o soluţie ca astfel de oameni cu iniţiativă, care, practic, scutesc bugetul local de efortul de a realiza reabilitarea termică a blocului respectiv, să fie scutiţi de această taxă?!

PNL a demarat o campanie de strângere de semnături pentru anularea hotărârii de majorare a taxelor şi impozitelor locale

Partidul Naţional Liberal, filiala Câmpina, declanşează, în această săptămână, o amplă campanie de strângere de semnături pentru revizuirea hotărârii Consiliului Local de majorare cu 20% a taxelor şi impozitelor locale pentru acest an. Decizia liberalilor câmpineni a fost anunţată de preşedintele Virgil Guran: „Cea mai proastă măsură în vreme de criză este să măreşti taxele şi impozitele. Atunci când o faci cu procentul maxim permis de lege, lucrurile devin şi mai dramatice pentru cei care trebuie să plătim aceste taxe şi impozite. Administraţia locală nu ne-a putut explica de ce bugetul local a sc[zut cu peste o sută de miliarde lei vechi, în condiţiile în care taxele şi impozitele locale au crescut cu 20%, cel mai mare procent din ţară! Această creştere ar aduce la buget aproximativ 40 miliarde lei vechi. Nu se va ajunge la această sumă, deoarece nu-şi vor mai permite toţi oamenii şi toţi agenţii economici să plătească aceste taxe şi impozite majorate. În loc să majoreze taxele şi impozitele locale cu 20%, autorităţile locale ar fi putut reduce unele cheltuieli. Şi aici amintesc doar celebrul rond de aproximativ 6 miliarde lei vechi, concursul de arhitectură, unde s-au mai cheltuit cam 1,5 miliarde lei vechi, iar spectacolele şi concretele s-ar fi putut face cu artişti locali, pe bani mai puţini, sau chiar deloc, că suntem într-un an de criză. În aceste condiţii, am decis să declanşăm o campanie de strângere de semnături din partea populaţiei, în speranţa că vom sensibiliza Consiliul Local pentru a rediscuta şi revizui această hotărâre. Le vom înainta miile de semnături pe care le vom strânge către Primărie şi Consiliul Local şi vreau să văd dacă vor ţine sau nu seama de ele. De asemenea, vrem să vedem şi reacţia oamenilor şi să-i convingem să nu le fie teamă, pentru că, din păcate, frica începe să se instaleze în rândul populaţiei. Oamenii trebuie să conştientizeze că nu au de ce să le fie frică, pentru că cei care sunt în funcţiile de conducere sunt aleşi şi plătiţi de noi să administreze banii noştrii, nu ne dau bani de la ei de acasă! Eu sper că dacă vom reuşi să adunăm câteva mii de semnături, vor trebui să-i ia în considerare pe toţi aceşti oameni şi să ia o decizie, să le dea un răspuns”.
În conferinţa de presă în care au făcut acest anunţ, liderii liberailor câmpineni au mai comentat şi alte subiecte fierbinţi de pe scena politică, socială sau economică a Câmpinei.

„Suntem hotărâţi să vedem ce se întâmplă cu SF-urile Primăriei”
„La începutul acestei săptămâni am trimis oficial o solicitare Primăriei Câmpina, pentru a ni se pune la dispoziţie o situaţie detaliată a studiilor de fezabilitate făcute din anul 2005 şi până în prezent, cu precizarea pentru fiecare în parte dacă s-a realizat lucrarea sau nu, care a fost costul lucrării conform studiului şi care a fost costul final pentru lucrările executate”, a anunţat Virgil Guran, preşedintele PNL Câmpina. Şi a explicat şi de ce s-a impus o asemenea abordare: „Există un sistem destul de bine pus la punct în administraţiile locale şi suntem hotărâţi să vedem ce se întâmplă cu SF-urile Primăriei Câmpina. Se fac multe studii de fezabilitate, în care apar valori foarte mari ale unor lucrări. Există un dublu scop al acestei stratageme: pe de o parte, se încasează cei 5% pentru studii, proiecte şi alte acte birocractice, iar pe de altă parte, lucrarea – atunci când se execută – se realizează la un preţ mai mic, poate chiar la jumătate, deşi normal ar fi fost la un sfert, iar primarul iese şi anunţă ce economii a făcut la bugetul local. Astfel, lumea este păcălită şi mulţi ajung să fie mulţumiţi că un rond costă aproape şase miliarde de lei vechi! La PNL suntem economişti, oameni de afaceri şi ne oferim să dăm consultanţă gratuită celor din Primărie privind evaluarea unei lucrări, pentru că noi am făcut astfel de lucruri când a fost vorba de lucrări plătite din banii noştri. Dacă nu vom primi răspuns în termenul legal, ne vom adresa instanţei, pentru că suntem hotărâţi să vedem ce se întâmplă şi să arătăm oamenilor adevărul privind felul în care sunt cheltuiţi banii lor”.

 Daniel Ioniţă, noul vicepreşedinte al PNL Câmpina
 La conferinţa de presă a PNL Câmpina, alături de preşedintele Virgil Guran s-a aflat şi Daniel Ioniţă, până mai ieri secretar general al filialei locale a liberalilor. De puţin timp, Daniel Ioniţă a devenit vicepreşedinte al organizaţiei locale, Virgil Guran explicând astfel situaţia: „Conform statutului am putea avea până la cinci vicepreşedinţi. Noi, acum, avem trei vicepreşedinţi şi ni se pare normal ca Daniel Ioniţă să devină vicepreşedinte în condiţiile în care va fi directorul de campanie la viitoarele alegeri locale”. Şeful liberalilor câmpineni a evitat să facă vreo legătură între demisia lui Liviu Briciu din funcţia de vicepreşedinte şi numirea lui Daniel Ioniţă pe un post similar.

Guvernul a fixat alegerile la Scorţeni pe… 1 mai!

Din luna august a anului trecut, primarul comunei Scorţeni, Gheorghe Bâzgă, a fost demis prin ordin al prefectului, după ce a fost condamnat definitiv pentru abuz în serviciu. Gheorghe Bâzgă, acum în vârstă de 71 de ani, fusese ales ca primar al acestei localităţi din partea PNDC, fostul partid al lui Florin Anghel.
După atâtea luni de interimat, zilele trecute, Guvernul a decis, în sfârşit, data alegerilor parţiale – 1 mai! Este o alegere cel puţin neinspirată, având în vedere că perioada de campanie oficială va fi 16 – 30 aprilie, interval în care sunt două mari sărbători creştine: Floriile şi Paştele, astfel că fiecare potenţial candidat va avea suficiente „motive” să le ofere alegătorilor diverse cadouri. Iar de 1 mai, tradiţionalul mic şi berea se vor suprapune chiar cu ziua scrutinului…

Guvernul Boc are grijă de localităţile prahovene. De unele...

Printr-o hotărâre a Guvernului Boc, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată se alocă peste 10 milioane lei unor localităţi prahovene pentru finanţarea unor investiţii în infrastructură. Este vorba de realizarea unor poduri, alimentări cu apă, reţele de canalizare, dar şi baze sportive. Printre localităţile norocoase se numără şi câteva din zona noastră: Brebu, Cornu, Măgureni, Scorţeni, Secăria, Telega şi Poiana Câmpina.
Iată sumele alocate pentru localităţile din zona Câmpinei:
Programul de dezvoltare a infrastructurii rurale
- Poiana Câmpina – 507.000 lei pentru modernizarea şi extinderea sistemului de canalizare (este vorba despre introducerea canalizării pe drumul Proviţei, de la punctul “Grătar” până la ultima casă din Poiana, spre Proviţa de Jos
- Măgureni – 229.000 lei pentru construcţie pod peste pârâul Proviţa pe DC 115B
- Scorţeni – 304.000 lei pentru modernizarea şi extinderea alimentării cu apă potabilă
- Secăria – 1.954.000 lei pentru extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă
- Telega – 273.000 lei pentru construcţia a două poduri peste pârâul Sărata în punctele „Grădiniţa 2” şi „Vărari”
Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive
- Brebu – 250.000 lei pentru construcţia unei baze sportive în satul Megieşesc
- Cornu – 525.000 lei pentru realizarea unei baze sportive şi a unui stadion

Ministrul Igaş vrea ca primarii să conducă şedinţele consiliilor locale şi să aibă drept de vot

În cadrul unei întâlniri cu prefecţii, pe care a avut-o în week-end, ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a anunţat că pregăteşte un proiect de modificare a Legii 215 a  administraţiei publice. „Primarii vor avea atribuţii identice cu cele ale preşedinţilor de consilii judeţene. Primarul va putea să conducă şedinţele de Consiliu Local şi să voteze ca orice consilier local. Primarul, plus consilierii locali, plus specialişti din cadrul aparatului Primăriei, care şi-au dat avizul pe un proiect de hotărâre, vor răspunde solidar când vor exista sesizări în instanţă”, a declarat ministrul Igaş în faţa prefecţilor. O altă modificare anunţată de Igaş va viza învestirea consilierilor, care se va face prin hotărâre judecătorească şi nu prin votul celorlalţi consilieri.

Doar patru consilieri locali şi-au depus rapoartele de activitate pe ultimul an

Consilierii locali au obligaţia să depună, la începutul fiecărui an, un raport privind activitatea lor în anul anterior. Din păcate, legea nu prevede nici o sancţiune în cazul în care consilieri nu respectă prevederile sale. Practic, respectarea legii rămâne doar la... obrazul fiecărui consilier. Până în acest moment, doar patru consilieri locali şi-au depus rapoartele de activitate, care se regăsesc, de altfel, şi pe site-ul oficial al administraţiei locale.
Dragomir Enache
Consilierul liberal precizează în raportul său că a fost prezent la acţiunile şi şedinţele Consiliului Local, mai puţin la două şedinţe, în care s-au concesionat nişte terenuri şi s-a aprobat creşterea taxelor şi impozitelor locale cu 20%. De asemenea, a iniţiat 21 de proiecte, dintre care 18 alături de colegii săi din Comisia de Urbanism, a avut un amendament şi 26 de propuneri şi interpelări.
Marian Dulă
În afara activităţii specifice, consilierul PDL Marian Dulă aminteşte, în raportul său, câteva dintre iniţiativele care i-au aparţinut: acordarea a 30 de burse de performanţă pentru elevi, instituirea unei comisii pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare, interzicerea circulaţiei auto în zona centrală în prima duminică din fiecare lună, acordarea titlului de Cetăţean de Onoare fostului primar Romul Remus Micu, acordarea unor sume de bani pentru Ansamblul „Ghiocelul”. A participat la două seminarii, unul la Poiana Braşov, altul în Turcia.
Marian Nistor
A iniţiat 42 de proiecte, dintre care 24 de proiecte ca unic iniţiator şi 18 alături de ceilalţi membri ai Comisiei Urbanism. De asemenea, a avut mai multe amendamente şi propuneri, iar în calitate de consilier local a fost desemnat să facă parte din Consiliul de Administraţie de la Spitalul de Psihiatrie Voila, Consiliul de Administraţie de la Centrul Financiar Grădiniţa 10, iar în acelaşi timp face parte şi din Comisia de licitaţii. Alături de alţi colegi, a avut o deplasare în Turcia la un seminar al Patronatului Serviciilor Publice.
Dan Telegescu
A iniţiat două proiecte de hotărâre şi a avut mai multe amendamente şi propuneri către Executiv. Reprezintă Consiliul Local în Consiliul de Administraţie al Grupului Şoclar Forestier, a participat la o deplasare în Elveţia la Conferinţa Regională pe tema deşeurilor şi a participat la numeroasele acţiuni ale administraţiei locale.

Viraj mortal

Marţi sunt trei ceasuri rele, iar săptămâna trecută, unul dintre acestea i-a fost fatal unei femei din Câmpina. Se afla pe bicicletă la intersecţia de la Răcitor. Venea de pe Calea Doftanei dinspre Rafinărie şi oprise la semafor, alături de un camion de mare tonaj. Când s-a făcut „verde”, atât camionul, cât şi femeia pe bicicletă au virat dreapta pe Strada Hasdeu. Mergând în paralel, în momentul când a ajuns în dreptul trecerii de pietoni de pe Strada Hasdeu, biciclista a virat brusc stânga, încercând să treacă prin faţa camionului. Nu a apucat, fiind acroşată de acesta şi trasă sub roţi. Femeia nu a mai avut nici o şansă, iar medicii sosiţi de urgenţă la faţa locului nu au mai putut s-o salveze.
Victima nu avea nici un act de identitate asupra ei, dar mai mulţi oameni din zonă le-au declarat poliţiştilor că o cunoşteau, că se numeşte Elena Rodica M Marica, că locuia pe Strada Tudor Vladimirescu şi avea aproape 50 de ani.
Prezent la faţa locului, şeful Poliţie Rutiere din cadrul Poliţiei Municipiului Câmpina, Cornel Dăncescu ne-a declarat că „se fac cercetări pentru a se afla cu exctitate cum s-a întâmplat accidentul, primul mortal petrecut pe raza municipiului Câmpina, în acest an. După definitivarea cercetărilor se va putea spune cu exactitate a cui a fost vina”.

Mormintele descoperite la Slobozia datează din anii 1200-1400 î.Hr.

În anul 2008, în timpul lucrărilor de amenajare a unui drenaj în jurul casei parohiale de la Slobozia, muncitorii au descoperit mai multe oseminte umane. O echipă de arheologi (condusă de Alin Frânculeasa) a găsit 14 morminte care marchează prezenţa aici a unei necropole. Ulterior, au fost descoperite noi morminte, ceea ce i-a determinat pe arheologi să considere că „nu trebuie exclus caracterul sacru al zonei, chiar funcţionarea acesteia ca loc de înmormântare pe o perioadă mai îndelungată”.
„Sunt morminte care, la prima vedere, estimăm că sunt din Epoca Bronzului, cultura Tei, ceea ce înseamnă anii 1400 – 1500 înainte de Hristos. Adică, estimăm că au o vechime de 3400 – 3500 de ani”, spunea, atunci, Dan Lichiardopol, cercetător ştiinţific principal la Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova.
Recent, au fost prelevate probe de la 5 dintre cele 35 de morminte descoperite în curtea Bisericii „Sf. Nicolae” din cartierul Slobozia şi au fost transmise la un celebru institut german pentru datarea cu exactitate. Zilele trecute a venit şi răspunsul, pe care preotul paroh Petre Moga l-a prezentat în cadrul întâlnirii Filialei Câmpina a Societăţii Naţionale de Istorie: mormitele datează din perioada 1200-1400 înainte de Hristos.

Emil Manta a fost numit director general administrativ al Academiei de Poliţie

Comisarul şef Emil Manta a fost director adjunct al Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina. A fost, pentru că zilele trecute, prin ordin al ministrului Traian Igaş, Emil Manta a devenit, pentru o perioadă de 6 luni, directorul general administrativ al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti. În acelaşi timp, în funcţia de rector al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior a fost numit comsiarul şef Ioan Liviu Tăut, de la Maramureş.
Emil Manta a lucrat 19 ani la Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr”, parcurgând aproape întreaga ierarhie de la ofiţer specialist la Compartimentul Organizare Mobilizare, la şef Birou Tehnic şi până la director adjunct.

O profesie periculoasă – muzeografia.

Trei reprize pentru Castelul Iulia Hasdeu. Ultima repriză (6)

D-lui inginer Mihai Stănescu, D-lui Cornel Ştefanovici, D-lui Traian Drăguşin, D-lui Mihail Şerbănoiu, D-lui Horaţiu Zăgan, D-lui inginer Ion Mircea, ziarelor „Oglinda de azi” şi „Partener” şi Directorului Casei de Cultură „Geo Bogza”, pentru „Revista Nouă”. Cu Doamna Doctoră Mihaela Petrovici şi cu D-nii Viorel Bondoc, ing. Gheorghe Tudor şi Ion Dragomir am vorbit la telefon, iar pe D-l Gheorghe Iatan nu l-am găsit în niciun fel. Am omis-o, din motivele care s-au văzut, pe Jenica Tabacu, deşi ea era lidera consilierilor (!?; cum umbla vorba prin târg) şi se şi vedea primăriţa mucipiului. D-l Primar a repartizat-o Of. Juridic / Rog analizaţi propunerea d-lui Onea şi solicitaţi sprijin dacă este cazul. / Rog copie pentru d-l Olăraşu, şi s-a semnat: H[oria] T[iseanu].

Activităţi La Casa de Cultură

  • Lecturi publice
  • Expoziţie fotografică
  • Teatru
Antrenat într-o permanentă înnoire, Cercul literar „Geo Bogza” al Casei de Cultură îşi continuă (şi bine face!) programul variat şi atractiv (lansare de carte, conferinţe, lecturi, expoziţie de carte, note de călătorie etc.), oferind câmpinenilor interesante serate literar-culturale.
În cadrul acestora, joi, 24 aprilie, în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură, prof. Iulian Moreanu a prezentat, din creaţia proprie, o proză scurtă - „Change your mind!” („Schimbă-ţi gândul!”), urmată de numeroase şi concrete comentarii: „Proza lui Iulian Moreanu este construită profesionist, obligând cititorul să meargă pe linia subţire, ca o lamă, ce desparte realul de vis. Ai senzaţia că autorul obligă realitatea să existe!” (Florin Dochia, moderator); „Din cele câteva pagini pe care le-am ascultat în lectura autorului, mi s-a părut un gen de proză captivant, care scoate în evidenţă multe trăiri interesante. Probabil că, transformată într-un roman, proza domnului Moreanu ar avea mai multe de spus” (Florin Frăţilă); „O proză serioasă, muncită, o proză căreia cu greu îi poţi anticipa finalitatea. Nu cumva, poate, prea diluat subiectul?!” (Gherasim Rusu Togan); „(...) Pare diluat prin suprapunerea multiplelor planuri... Remarcabilă este minuţiozitatea  unor lucruri prezentate, lucruri concrete, care dau un farmec aparte” (Alexandru Blank); „Proza d-lui Moreanu este extraordinar de captivantă, reuşeşte să surprindă foarte bine atmosfera adolescentină - familiară nouă, celor de vârsta a treia, are ritm alert, pendulează între real şi fantezie, acordând finalului multe posibilităţi de interpretare” (Ştefan Al. Saşa). Aprecieri deosebite au făcut, de asemenea, Christian Crăciun şi Serghie Bucur.
Bucuros de o nouă seară literară reuşită, mentorul „Lecturilor publice”, Florin Dochia, comunică, în încheiere, o serie de noutăţi editoriale, calendarul activităţilor culturale şi invită cenacliştii, a doua zi, la „Printemps des poetes/ Caravana Poeziei 2011”.
Astfel, pe 25 martie, în acelaşi loc, programul a continuat cu vernisajul expoziţiei de eseu fotografic - „Avatarurile unui autoportret”, autor Mihai Vasile, urmat de excelentul spectacol „Antrenorul de îngeri” de Nichita Stănescu, interpretat de actorii Teatruluui „Equinox” din Ploieşti.
Spectacolul, desfăşurat în timpul Festivalului „Nichita la echinocţiu”, ediţia a şasea, sub conducerea, scenariul şi regia artistului Mihai Vasile, a umplut de bucurie inimile celor care au nevoie de artă.
Theodor MARINESCU

CSM Câmpina – Unirea, derby-ul optimilor de finală ale fazei judeţene a Cupei României

Roberto Opatchi & Marius Palaceanu
Sorţii au decis ca în optimile de finală ale fazei judeţene a Cupei României, cele două formaţii câmpinene, CSM şi Unirea, să se dueleze între ele pentru un loc în sferturile de finală. Partida va avea loc marţi, 5 aprilie, de la ora 17.00, pe stadionul „Poiana” şi va fi, cu siguranţă, una a marilor orgolii.

Roberto Opatchi, antrenor CSM: „Sper ca orgoliile să se vadă doar pe tabela de marcaj”

Te aşteptai la un duel cu Unirea în Cupa României?
Nu mă aşteptam, dar, sincer, îmi doream un astfel de joc, în primul rând pentru suporterii ambelor echipe, care sunt convins că vor veni în număr mare la stadion. Îmi doresc un joc frumos, sper ca şi vremea să ţină cu noi şi să fie un spectacol sportiv agreabil în faţa unor tribune pline.
Cine consideri că este favorit în acest joc?
Consider că ei sunt favoriţi. Joacă într-un eşalon superior, au o experienţă mai mare la un nivel competiţional superior. Eu sunt conştient că întâlnim o echipă foarte bună şi sper să iasă un meci spectaculos. Consider că şi noi avem un lot valoros, dornic de afirmare, dar şi cei de la Unirea sunt experimentaţi, au doi antrenori foarte buni, astfel încât, la final, cei mai câştigaţi după acest joc să fie spectatorii care au văzut un meci deosebit.
Îţi cunoşti foarte bine adversarul. Cât de importante vor fi orgoliile?
Da, îi cunosc foarte bine pe aproape toţi componenţii echipei Unirea. Mulţi mi-au fost chiar jucători şi îi ştiu pe fiecare în parte care le sunt punctele forte, dar şi punctele mai slabe. Eu sper ca orgoliile să nu se manifeste dincolo de limitele sportivităţii şi mă bazez şi pe faptul că mulţi dintre componenţii ambelor echipe se cunosc, sunt chiar prieteni foarte buni, sunt colegi la şcoală, astfel încât, sper ca orgoliile să se vadă doar pe tabela de marcaj.
 
Marius Pălănceanu, antrenor Unirea: „Sper să fie un meci curat şi echipa mea să câştige!”

Te aşteptai la un duel cu CSM în Cupa României?
Sincer, da, pentru că am văzut că în general criteriul geografic este determinant în stabilirea acestor partide, aşa cum şi formaţiile din Sinaia şi Buşteni se întâlnesc între ele. Şi mă bucur pentru că odată şi odată trebuia să ne întâlnim şi noi şi să oferim un spectacol sportiv remarcabil pentru toţi cei care iubesc fotbalul câmpinean, indiferent de numele echipelor. Sunt convins că vor fi orgolii mari, dar sper ca aceastea să nu depăşească limitele fair-play-ului, măcar pentru respectul spectatorilor care sunt convins vor umple tribunele stadionului Poiana.
Cine consideri că este favorit în acest joc?
Hm, e greu de spus... Şi, oricum, eu sunt subiectiv... Din acest motiv am şi spus că va fi un meci al marilor orgolii. Probabil că dacă noi vom câştiga, CSM-ul nu are atât de mult de pierdut, pentru că se va considera că noi suntem echipa dintr-un eşalon superior. În schimb, dacă noi vom pierde, adversarii vor fi consideraţi o echipă mai bună. Indiferent de toate acestea, eu sper să fie un meci curat şi echipa mea să câştige, chiar şi după prelungiri sau chiar şi lovituri de departajare.
Îţi cunoşti foarte bine adversarul. Ne putem aştepta la surprize?
CSM are jucători buni, dar are şi segmente unde este deficitară. În ceea ce ne priveşte sper ca la momentul jocului să avem cel mai bun unsprezece la dispoziţie şi spun acest lucru având în vedere problemele pe care noi le întâmpinăm la meciurile din timpul săptămânii, când studenţii şi cei care lucrează prin Bucureşti ajung mai greu.

Şapte echipe s-au întrecut la faza locală a Cupei PNL

Sâmbătă, pe terenul artificial de dimensiuni reduse din apropierea Casei Tineretulu,i a avut loc faza locală a Cupei PNL la fotbal. La competiţia iniţiată de preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran, s-au prezentat şapte echipe, reprezentând organizaţiile locale ale PNL din Câmpina, Poiana Câmpina, Băneşti, Proviţa de Sus, Proviţa de Jos, Brebu şi Şotrile.
Cele şapte formaţii au fost împărţite în două grupe, în care s-a jucat pe principiul „fiecare cu fiecare”, înregistrându-se următoarele rezultate:
  • Grupa A
Poiana Câmpina – Proviţa de Sus 5-4
Câmpina – Poiana Câmpina  4-2
Câmpina – Proviţa de Sus 4-0
  • Grupa B
Brebu – Şotrile  7-3
Băneşti – Proviţa de Jos  6-3
Băneşti – Şotrile  6-0
Proviţa de Jos – Brebu 7-2
Băneşti – Brebu 9-7
Partida Proviţa de Jos – Şotrile nu s-a mai dispuat, deoarece nici una dintre echipe nu mai avea vreo şansă la primul loc şi, implicit, calificarea în finală.
Ultimul act al competiţiei a adus faţă în faţă câştigătoarele celor două grupe, Câmpina şi Băneşti, formaţia din Câmpina impunându-se cu scorul de 4-2.
S-au acordat cupe, diplome, iar câştigătoarea va reprezenta această zonă la faza judeţeană a Cupei PNL. În afara câştigătorilor au mai fost premiaţi şi alţi jucători, inclusiv golgheterii turneului: Niţulescu (Brebu), cu 12 goluri, care a fost urmat de Budileanu (Câmpina), cu 10 goluri.

Negreanu, în ghips trei săptămâni!

După derby-ul câştigat în faţa formaţiei Intersport Filipeştii de Târg, CSM Câmpina se confruntă cu o problemă majoră – Mugurel Negreanu a devenit indisponibil pentru o perioadă mai lungă de timp, trei săptămâni fiind imobilizat în ghips.
Ce s-a întâmplat? La faza în care a fost atacat în suprafaţa de pedeapsă adversă, dictându-se just lovitură de pedeapsă, Mugurel Negreanu a resimţit o durere puternică în zona gleznei. A strâns din dinţi şi a continuat să joace. După terminarea jocului, durerile s-au acutizat, iar un consult medical preliminar a stabilit că este vorba de o problemă a ligamentelor. În cele din urmă, verdictul a fost şi mai dur – ruptură de ligamente, iar Mugurel a ajuns la Azuga, unde medicii i-au pus piciorul în ghips, pentru trei săptămâni.
Despre acest nefericit accident, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „Din păcate, Mugurel a avut un mare ghinion şi la faza în care a obţinut lovitura de pedeapsă s-a accidentat mai grav decât am fi crezut. Medicii au constatat că are ruptură de ligamente şi i-au pus piciorul în ghips pentru trei săptămâni. Probabil că întregul sezon este compromis pentru căpitanul formaţiei noastre... Este o pierdere imortantă pentru noi, chiar dacă problema promovării este practic rezolvată, dar aveam nevoie de el pentru a închega o formulă de joc cât mai competitivă pentru sezonul viitor, dar şi pentru un parcurs cât mai bun în actuala ediţie a fazei judeţene a Cupei României, unde ne dorim un traseu cât mai lung”.

Unirea a produs surpriza la Ceptura

Formaţia câmpineană s-a deplasat la Ceptura, în fieful formaţiei de pe locul secund, fără Ţigănuş (suspendat) şi cu doar trei jucători pe banca de rezervă, inclusiv Ciubotaru „Mara”. În aceste condiţii, Unirea a preferat să se baricadeze şi să contraatace periculos ori de câte ori a avut ocazia.
În prima repriză, tactica le-a reuşit din plin, reuşind să închidă toate drumurile spre poarta lui Tibi Ionescu, dar şi să contraatace periculos, la una dintre aceste incursiuni, Constantinescu trimiţând mingea în bară.
În repriza secundă, presiunea gazdelor a fost mult mai puternică. La presiunea din teren s-a adăugat presiunea suporterilor, dar defensiva câmpinenilor a rezistat până la ultimul fluier al arbitrului Gabriel Cojanu, cel mai greu moment fiind în ultimele zece minute ale jocului, atunci când – după o fază prelungită de atac – gazdele au trimis de trei ori mingea în bară în numai două minute!
La final, antrenorul câmpinneilor, Marius Pălănceanu, ne-a declarat: „În primul rând trebuie să spun că la Ceptura nu mai e ce era odată... Gazonul este mai bun decât în anii trecuţi, iar atmosfera s-a schimbat total, inclusiv din punct de vedere al organizării existând un plus substanţial. Despre jocul propiu-zis pot să spun că mă bucur pentru rezultat, unul care sper să ridice moralul băieţilor mai ales că avem patru meciuri grele în următoarele două săptămâni. Mă bucur că jucătorii au înţeles ceea ce le-am cerut din punct de vedere tactic, că au respectat instrucţiunile mele şi au avut o atitudine bună care le-a permis să reziste inclusiv presiunii din tribune”.