12 aprilie 2011

În ciuda crizei şi a dificultăţilor, câmpinenii plătesc cu conştiinciozitate obligaţiile fiscale către bugetul local


31 Martie a fost primul termen pentru achitarea taxelor şi impozitelor lcoale. Mulţi câmpineni şi-au plătit obligaţiile fiscale către bugetul local până la acest termen pentru a beneficia şi de reducerea de 10% acordată de Consiliul Local.
Gradul de colectare a taxelor şi impozitelor de la persoanele fizice, în primele trei luni ale anului, a fost de 58,24%. S-au încasat 3,2 milioane lei din cei aproximativ 5,5 milioane lei cât trebuie să plătească populaţia în 2011. În ceea ce priveşte agenţii economici, gradul de colectare a fost de 43%. Firmele au plătit 4,1 milioane lei dintr-un total de aproximativ 9,53 milioane lei.
Despre nivelul de colectare a taxelor şi impozitelor lcoale, directorul Direcţiei Economice din cadrul Primăriei Câmpina, Gheorghe Ecaterinescu, ne-a declarat: „Din punctul meu de vedere, încasările de pe primul trimestru sunt la limita satisfacţiei. Stăm foarte bine la încasările de la populaţie, unde avem un grad de colectare superior celui de anul trecut. Nu ne putem plânge, totuşi, nici de procentul încasărilor de la persoanele juridice, chiar dacă e mai mic. S-a încheiat primul termen, iar acum vom începe somaţii pentru cei care nu au plătit. În urma acestor somaţii vor mai veni contribuţii din partea agenţilor economici, astfel încât cred că până la sfârşitul lunii aprilie vom ajunge la un procent de 50% şi pentru persoanele juridice”.

Cuvântul care înţeapă

Cronica unei rivalităţi mincinoase

Meciul de fotbal din Cupa României, care a avut loc fix acum o săptămână, între CSM Câmpina şi Unirea Câmpina, a fost un adevărat spectacol, rar întâlnit în ultimii ani în oraşul nostru, cu o încărcătură emoţională ieşită din comun. Ceea ce trebuia să fie o simplă confruntare sportivă între două echipe de fotbal, s-a transformat într-o luptă plină de ambiţii, dusă până la extrem de o mână de politruci care, nemaigăsind altă sursă de propagandă, au pus la cale o mare cheltuială din banul public de „dragul” suporterilor.
Am să mă refer aici mai puţin la obrăznicia şi îndrăzneala acestor politruci aşezaţi vremelnic pe scaunul puterii, aceea de a folosi în mod discreţionar fonduri din banul public, plătite cu greu şi nejustificat (vezi mărirea taxelor şi impozitelor locale cu 20%) de către toţi contribuabilii şi mai degrabă la rivalitatea mincinoasă pe care aceşti oameni injectaţi cu un tupeu fantastic au reuşit să o aducă în rândul iubitorilor de fotbal şi al opiniei publice în general.
Ca să fiu mai explicit în a demonstra făţărnicia politicianistă, am să vă reamintesc doar câteva dintre „măreţele” lor realizări în plan sportiv, care sunt de notorietate şi stau mărturie împotriva acestei găselniţe electorale care se cheamă implicarea administraţiei locale în fotbal cu bani publici: desfiinţarea FCM Câmpina, echipă de fotbal cu mare tradiţie a oraşului, care s-a stins în mandatul trecut exclusiv pe mâna celor care azi deţin puterea în Primărie; desfiinţarea traseului de motocros printr-un „ordin de împădurire” despre care am scris la vremea respectivă - azi cluburile de motocros din oraş se căciulesc pe la uşa mereu închisă a primarului pentru o bucată de teren, oriunde, numai să se poată antrena; buget derizoriu în ultimii 11 ani la capitolul sport, lucru care a împins toată mişcarea sportivă câmpineană în colaps - rezultatul: niciun sport de echipă (cu excepţia fotbalului), niciun club care să polarizeze mişcarea sportivă în şcoli, nicio bază sportivă publică, într-un cuvânt un mare NIMIC.
Aşadar, politrucii asfaltangii de la putere, care au o singură grijă, de a colecta taxele şi impozitele, pentru a le distribui apoi după bunul lor plac, sunt arhitecţii acestui sumbru peisaj al vieţii sportive câmpinene, iar azi vin să ne spună cât de mult îi pasionează fotbalul local. Aceste lipitori mincinoase au simţit că le fuge pământul de sub picioare şi s-au aplicat ca nişte ventuze pe corpul slăbit (falimentar) al celor de la Unirea Câmpina.

Editorial

Doamna Săftoiu, Parlamentul şi profesorii

Aşa s-a încurcat treaba cu salarizarea profesorilor, că nici dracu’ n-o mai descurcă! Dna. Săftoiu este unul dintre foarte puţinii politicieni români care îşi merită numele. De aceea mă bucur să o pot contrazice într-o chestiune care ţine de situaţia mai generală a României de azi. La o dezbatere radiofonică despre asumarea răspunderii pentru o nouă uniformizare/plafonare a salariilor din învăţămînt, dna. Săftoiu a afirmat că este o procedură anormală într-un stat de drept, nedemocratică, de scurtcircuitare a Parlamentului, încălcare a separaţiei puterilor. Perfect adevărat în teorie. Dar tocmai aici este merchezul problemei. Originea blocajului se află în decizia luată în unanimitate de către parlament în 2008 de mărire cu 50% a salariilor din învăţămînt. O decizie evident iraţională, scîrbos populistă, ignorînd suveran avertismentele economiştilor, inclusiv ale prim-ministrului de atunci, dl. Tăriceanu. Or, acum, dna. deputată ne cere  să reîncredinţăm legea aceluiaşi parlament. Ce ne facem să credem însă că parlamentul ar fi devenit între timp raţional?

PNL a strâns peste 1.200 de semnături pentru diminuarea taxelor şi impozitelor locale

În urmă cu puţin timp, PNL Câmpina a lansat o amplă campanie de strângere de semnături pentru sensibilizarea autorităţilor locale, în ideea de a reveni la valoarea taxelor şi impozitelor locale de anul trecut, după ce administraţia Tiseanu a majorat cu maximum permis de lege, 20%, cuantumul acestora.
Despre stadiul acestei campanii, preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „Avem o surpriză plăcută pentru că în majoritatea lor oamenii sunt receptivi şi se pare că mulţi au început să reuşească să treacă peste teama faţă de autorităţi, o caracteristică a românilor. Până acum s-au strâns peste 1.200 de semnături în cadrul campaniei lansate de PNL şi sunt convins că vom ajunge la 3-4.000 de semnături, însemnând un eşantion important din rândurile cetăţenilor Câmpinei. Acest lucru ar presupune ca Tiseanu şi administraţia PDL să fie receptivi la demersul nostru, pentru că au fost aleşi de oameni să-i reprezinte şi dacă aceasta este dorinţa oamenilor, ei trebuie să găsească soluţii sau dacă nu să se retragă, pentru că cei care nu au competenţa necesară să lase locul celor care au soluţii. Şi apropo de soluţii, am auzit zilele trecute un răspuns de-al primarului Tiseanu referitor la afirmaţia noastră că primarul trebuie să se implice în problema creşterii economice a localităţii, un răspuns care suna ceva de genul „primarul nu are atribuţii în problemele economice”. Este total greşit... Eu spun că este cel mai important lucru pe care ar trebui să-l rezolve administraţia în această perioadă. Şi pentru a nu fi acuzat de demagogie, vă dau un singur exemplu: am vizitat recent Spania, zona Valencia, şi am întâlnit oameni de afaceri puternici, care au bani şi disponibilitate să investească în România. Singura lor condiţie era ca municipalitatea să garanteze cu patrimoniul că lucrările executate în folosul comunităţii vor fi achitate la timp sau să li se faciliteze de către Guvern, Primărie sau alte autorităţi accesul la anumite investiţii. Sunt dispuşi să realizeze inclusiv o rampă ecologică şi să nu mai fie astfel nevoie să plătim dublu preţul gunoiului, doar pentru că administraţia Tiseanu n-a fost în stare să rezolve această problemă. Mă întreb, dacă atunci când am adus posibili investitori italieni la Primărie şi primarul n-a avut timp să stea de vorbă cu ei pentru că organiza un concurs pentru ocuparea unui post de femeie de serviciu, dacă aş aduce oameni de afaceri puternici să investească în Câmpina, ce motiv ar mai avea să nu-i întâlnească, mai ales că orice iniţiativă a unui om care nu face parte din partidul unic PDL nu este bine privită şi se încearcă stoparea ei”.

MAI hotărăşte pe banii Câmpinei:

Poliţiştii locali se instruiesc la Constanţa!

Pentru a deveni din poliţişti comunitari poliţişti locali, fiecare angajat al acestui serviciu trebuie să urmeze nişte cursuri. Ei bine, când în Câmpina există două instituţii de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor (şi exista deja acceptul acestora pentru instruirea poliţiştilor locali câmpineni), vine un ordin al ministrului Igaş care-i trimite pe agenţii câmpineni să se instruiască la... Constanţa!!! Deh, reforma statului...
Şi nu este vorba numai de trambalarea agenţilor de la Câmpina tocmai la Constanţa, dar şi de o cheltuială nejustificată, pentru fiecare dintre cei 37 de agenţi, Primăria Câmpina trebuind să achite 7.500 lei (2.000 lei pentru instruirea, utilizarea bazei didactico-materiale, organizarea şi desfăşurarea examenului de absolvire, inclusiv eliberarea certificatului de absolvire şi a foii matricole care atestă competenţele profesionale dobândite; 3.200 lei pentru cazare şi 2.300 lei pentru masă). Primii trei agenţi câmpineni au plecat deja spre Constanţa, la Şcoala de Formare Iniţială şi Continuă a Personalului Poliţiei de Frontieră. Cursul va dura trei luni, iar de la Câmpina se va pleca doar în serii de câte trei agenţi pentru a nu afecta activitatea instituţiei, ceea ce înseamnă că instruirea tuturor agenţilor câmpineni va dura mai bine de 3 ani! Dar se reformează statul... Curat reformă!

15 aprilie, Bursa generală a locurilor de muncă

Vineri, 15 aprilie, de la ora 9.00, la Casa de Cultură “Geo Bogza” are loc Bursa generală a locurilor de muncă, o acţiune organizată la nivel naţional şi dedicată tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, indiferent dacă mai sunt sau nu şomeri, indemnizaţi ori nu, sau chiar dacă au deja un alt loc de muncă.
ALOFM Câmpina, organizatorul acestui eveniment pe plan local, a trimis deja solicitări de participare câtorva zeci de agenţi economici, dar până la închiderea ediţiei noastre nu se ştia cu exactitate numărul de locuri de muncă pe care agenţii economici invitaţi la vor putea pune la bătaie.

Centenar EMIL CIORAN

Emil Cioran, personalitate a culturii româno-franceze, a culturii europene în general, membru post-mortem al Academiei Române - 2010, a fost subiectul predilect al intelectualităţii câmpinene, abordat în zilele de 7 aprilie la Casa de Cultură „Geo Bogza” şi respectiv pe 8 aprilie la Biblioteca Municipală „Dr. C.I. Istrati”.
Aniversarea centenarului naşterii lui Emil Cioran (8 aprilie 1911, Răşinari - 20 iunie 1995, Paris) a fost marcată printr-o amplă acţiune iniţiată de Cercul Literar „Geo Bogza”, coordonată de Florin Dochia şi susţinută de prof. dr. Christian Crăciun, cu tema: „Emil Cioran - exerciţii de admiraţie”.
Încântat de prezenţa onorantă a cenacliştilor (Marian Dulă, Florin Dochia - moderator, Ştefan Al. Saşa, Florin Frăţilă, Gherasim Rusu Togan, Serghie Bucur, Alexandru Blank, Iulian Moreanu, Codruţ Constantinescu, Mariana Dârmon, Alin Ciupală, Anda Miroiu, Nicolae Geantă, Emil Sud şi Tiberiu Stanciu - deţinător al unei scrisori originale a d-nei Paraschiva Cioran, adresată fratelui său, Emil Cioran, datată cu „8 iulie 1933, Răşinari”), eseistul Christian Crăciun - cioranofil convins, eminescian şi caragialist total (declarat) - a făcut unele comentarii interesante legate de viaţa şi activitatea filosofului.
Cu toate că pe Emil Cioran „l-a descoperit” târziu (deoarece era interzis în România), în anii studenţiei, prin anumite „artificii”, profesorul Crăciun a putut intra în posesia unor documente valoroase. Astfel, din celebrele caiete scrise de Cioran, lectorul a citat o serie de definiţii. De exemplu: „Tot ce vine din suferinţă este de folos”, definiţie care poate fi extinsă în toate cărţile sale.
Dintre numeroasele criterii de admiraţie faţă de Cioran, Christian Crăciun s-a referit la trei motive: 1. Generaţia din care face parte; 2. Tipul său de om; 3. Umorul. Emil Cioran a fost liderul neîncoronat al Generaţiei ‘27, generaţie lipsită de complexe, care se mişca firesc, cu o gândire europeană (fără a face parte din... UE) şi urmărea să realizeze „o cultură mare”. Profesorul Crăciun consideră că Cioran oscila între scepticism şi cinism, trăind cu o maximă intensitate, dar puţin comunicativ, dorind doar să se purifice, cu o gândire emblematică a secolului al XX-lea.
Programat exact la împlinirea centenarului naşterii lui Cioran, 8 aprilie 2011, simpozionul organizat de Biblioteca Municipală, condusă de Liliana Oiştie, a constat într-o proiecţie documentară şi două expuneri: „Cioran - scepticul nemântuit” (referent prof. dr. Christian Crăciun) şi „Emil Cioran şi poezia” (referent prof. dr. Constantin Trandafir).
Activitatea a fost onorată de prezenţa câtorva oficialităţi locale, precum primarul Horia Tiseanu, Marian Dulă - preşedintele comisiei de cultură a Consiliului Local, cenaclişti, liceeni, iubitori de literatură.
Motivând dificultatea susţinerii temei anunţate, întrucât prezentase, cu o zi înainte, o temă legată de acelaşi Emil Cioran, prof. Christian Crăciun a evitat, cu abilitate, reluarea unor subiecte/ citate asemănătoare, punctând: „Cioran este un gânditor al apocalipsului, al sfârşitului unei civilizaţii. La 21 de ani era un specialist al morţii (...). Cioran vine în aventura lui de autodescoperire, fiind un autoexilat. Vine dintr-o generaţie ‘27 independentă, dornică de afirmare (...). S-a retras într-o cămăruţă, dar a ocupat Franţa cu limbajul său (...). A făcut trecerea, ca şi Eliade, de la cultura minoră la cultura majoră”.
Schimbând registrul sobrietăţii, cu o „notă şi stare de relaxare” (întâlnită şi la Emil Cioran), criticul şi istoricul literar C. Trandafir a precizat că filosoful  „a scris eseistică, adică libertate, o libertate a rigorii” şi a amintit că, odată cu aniversarea celor 100 de ani de la naşterea lui Cioran, sărbătorim şi „Ziua internaţională a românilor” şi a continuat: „Ţine de domeniul locului comun faptul că nihilistul şi mizantropul Cioran avea un fond schizoid. Pe de o parte om bun, «de o bunătate deplină», prea blajin şi de aceea predispus la disperare, amabil, săritor, fericit, modest, «înţelept din naştere», pe de altă parte «a scris» contrariul a tot ce este bine”.
Opera lui Emil Cioran se înscrie printre valorile fundamentale ale secolului trecut, prin intermediul cărora „România a pătruns la nivelul cel mai înalt al culturii europene”.
  Theodor MARINESCU

Câmpina dă startul Campionatului National de Sărituri peste Obstacole

Pe 15, 16 si 17 aprilie, sunteţi aşteptaţi la Baza Hipică Sport Horse de pe dealul Muscel pentru a urmări un spectacol de inaltă clasă, avându-i ca actori pe cei mai buni călăreţi ai României, sărind obstacol dupa obstacol in lupta pentru Trofeul “Memorial Oprea Berechet”. Organizatori: Primăria Câmpina, Clubul Sport Horse şi Federaţia Ecvestră Română.

Şi-au făcut singuri meciul greu

Gloria Ologeni – CSM Câmpina 1-2
Cea mai lungă deplasare a campionatului pentru CSM Câmpina, la Ologeni, a venit după cel mai lung meci al anului, cel din Cupa României, cu Unirea, încheiat după 120 de minute şi cinci serii de lovituri de departajare. Iar elevii lui Opatchi au început partida de la Ologeni, practic, de la 0-1, după ce gazdele au fructificat o greşeală a defensivei câmpinene. Câmpinenii au egalat repede, în minutul 12, Hromei expediind din apropiere un şut la colţul lung care a adus egalarea. Tot în prima repriză, contra vântului, acelaşi Hromei a realizat un lob de excepţie, cu care şi-a adus echipa în avantaj. Avea să fie chiar rezultatul final, pentru că repriza secundă câmpinenii s-au întrecut în ratări, având nu mai puţin de cinci ocazii singur cu portarul, inclusiv o bară. În această parte a jocului, ratările le-au aparţinut lui R. Stoica (2), Hromei, Dârstaru şi Vintilă, ultimul expediind balonul în bară.
În final, o victorie importantă, de moral şi de parcurs de regularitate, venită după un joc pe care antrenorul Robert Opatchi l-a considerat „bun. Am avut o posesie mai bună, am construit bine şi mult, dar am şi ratat nepermis de mult, iar prin aceste ratări ne-am făcut singuri jocul greu”.
CSM Câmpina a evoluat în formula: Cosmineanu – Bej, G. Radu, Gânju, Grigorescu – Vintilă, Budileanu, Dârstaru (Grigoraş), Necula (Ilioiu) – Tuchilă (Negoiasa), Hromei (R. Stoica).

A fost spectacol

CSM Câmpina - Unirea Câmpina 6-4 (1-0, 1-1, 1-1)
Derby de Câmpina a fost un spectacol. Nu neapărat pentru calitatea jocului, dar meciul a avut tensiune, a avut nerv (uneori, şi nervi), astfel încât prima întâlnire dintre cele două grupări câmpinene, CSM şi Unirea, putem spune că a făcut o frumoasă propagandă fotbalului.
Meciul a început, practic, de la 1-0 pentru CSM, arbitrul Ionuţ Neagu dictând fără ezitare lovitură de pedeapsă la o pătrundere a lui Budileanu, care a fost împins de „căpitanul” Unirii, Neagu. Tot Budileanu a transformat şi CSM-ul conducea cu 1-0. Apoi,
CSM-ul a dominat jocul, menţinând o presiune constantă la poarta lui T. Ionescu. Chiar dacă nu au avut mari ocazii, echipierii CSM-ului au condus ostilităţile. Momentul de cotitură al jocului l-a constituit, paradoxal, eliminarea lui Gratie, de la Unirea, după un clinci cu Budileanu. A fost momentul declicului pentru elevii lui Pălănceanu, care au început să fie din ce în ce mai prezenţi în joc şi să se apropie tot mai periculos de poarta lui Cosmineanu. B. Ionică şi Ungureanu au două mari ocazii de gol, chiar pe finalul celor 90 de minute, pentru ca lovitura de graţie să vină în al patrulea din cele cinci minute de prelungiri, atunci când arbitrul Ionuţ Neagu a dictat penalty pentru oaspeţi.  A transformat Basma şi s-a intrat în prelungiri. Culmea este că şi în prelungiri, tot jucătorii de la Unirea au fost mai periculoşi, Burlacu fiind cel care a ratat cele mai clare ocazii de gol. Iar după ce a jucat, practic, o oră în inferioritate numerică, fără să se cunoască acest lucru, ba chiar dominându-şi adversarul, Unirea a pierdut la loteria penaty-urilor, decisivă fiind ratarea lui Daniel Ciobotaru. CSM Câmpina se califică pentru sferturi, iar ambele echipe se pot felicita pentru spectacolul oferit pe teren, iar microbiştii neutrii au plecat de la stadion visând la ce ar reprezenta Câmpina din punct de vedere fotbalistic dacă cele două echipe s-ar uni şi ar crea una puternică…

Galeria oaspeţilor şi-a dat în petec
Cele două echipe s-au mobilizat pentru acest meci şi la capitolul galerii. Cei de la Unirea au cam sărit, însă, calul… Au venit cu trei bannere, cu mesaje destul de dubioase: „Nu este derbi de tradiţie doar un meci cu ambiţie”, „Numele oraşului reprezentate jucători cu caracter adevărat” şi „13 negrii mititei aţi mai rămas 3!?!?” În plus, au aruncat cu petarde în teren, cu fumigene, în două rânduri au incendiat la propriu tribuna în care se aflau, iar spre finalul primei reprize au fost la un pas să ducă la întreruperea partidei, după ce o fumigenă aprinsă a trecut pe la urechea asistentului Louis Oprescu. Apelurile de la staţia de amplificare a stadionului au adus doar huiduieli şi repetarea unui cuvânt care începe cu m… A fost „pata neagră” a unui spectacol, altminteri, agreabil.

Marcatori: Budileanu (3-11m)/ Basma (90+4-11m). La lovituri de departajare: Gânju, Budileanu, R. Stoica, Georgescu, Burchi (pentru CSM)/ Basma, B. Ionică, Dragomir; a ratat Ciobotaru (pentru Unirea).
CSM: Cosmineanu - Burchi, G. Radu, Gânju, Georgescu - Dârstaru (78 Tuchilă), Budileanu (cpt), Ilioiu, Necula (89 Grigoraş) - Vintilă (27 Hromei; 102 R. Stoca), Motoroiu. Rezerve neutilizate: Marinică - Bej, Negoiasă. Antrenori: Robert Opatchi (principal), Robert Stoica (secund).
Unirea: T. Ionescu - Gratie, Neagu (cpt), Basma, Coman - Ungureanu, Burlacu, Toader (65 Dragomir), Fl. Stoica (69 Jantea) - Ciobotaru, Nichifor (46 Zbârcea; 87 B. Ionică). Rezerve neutilizate: Pălănceanu - Constantinescu, Căpraru. Antrenori: Marius Pălănceanu (principal), Daniel Corcodel (secund).
Arbitri: Ionuţ Neagu (Poienarii Apostoli) - Valentin Dumitru (Gherghiţa), Louis Oprescu (Ploieşti).
Observator: Mihai Ionescu (Ploieşti).
Cartonaşe galbene: Vintilă (18), G. Radu (43), Budileanu (61), Burchi (83), Cosmineanu (108), Grigoraş (119)/ Neagu (2), Ungureanu (44), Gratie (53, 61), Zbârcea (65), Dragomir (70).
Cartonaş roşu: Gratie (61).

Virgil Guran, preşedinte CSM Câmpina: „În locul primarului, nu aş fi venit la meci”
La câteva zile după partida dintre CSM Câmpina şi Unirea Câmpina, preşedintele CSM-ului, Virgil Guran, a susţinut o conferinţă de presă, în care a vorbit despre meci, dar nu numai. Totuşi, cel mai important subiect a fost legat de meciul cu Unirea: „Nu neapărat rezultatul favorabil, care nu a fost foarte important pentru noi, dar vreau să scot în evidenţă jocul, spectacolul şi respectul din teren. În ambele echipe, majoritatea jucătorilor provin din clubul pe care l-am condus atâţia ani, sunt copii care au jucat împreună şi care au trebuit să se războiască printr-o conjunctură creată de politicienii de la putere. Este trist că m văzut un oraş împărţit în două şi acest lucru a fost posibil pentru că primarul Tiseanu în loc să unească forţele fotbalistice din Câmpina, ne dezbină şi ne învrăjbeşte din interese strict electorale. Susţin că este totul doar o manevră electorală, pentru că ştim toţi că de numele lui Tiseanu se leagă desfiinţarea echipei de fotbal Poiana, dar şi a motocrosului. Acum, cu un an înaintea alegerilor, l-a lovit subit dragostea de sport… S-a spus despre noi că suntem echipa PNL-ului, pentru simplul motiv că unii dintre cei care investim din banii noştri în acest club suntem şi membri PNL, dar eu întreb acum, Unirea a cui echipă este? Pentru că ei sunt finanţaţi din bani publici, inclusiv din banii mei! Practic, Tiseanu şi colegii săi de partid, majoritari în Consiliul Local, fac pe bani publici ceea ce facem noi din banii noştri. E corect?! Nu vreau să închei fără a discuta de atitudinea galeriei formaţiei oaspete. Oameni băuţi bine – apropo, din banii cui o fi fost plătită băutura? – care au scandat obscenităţi şi au aruncat în teren cu petarde… În locul lui Tiseanu mi-ar fi fost ruşine de ceea ce au strigat acei oameni din tribună. De fapt, dacă eram în locul primarului nu aş fi venit la meci”.

Victorie la „masa verde”

CS Floreşti – Unirea Câmpina 0-3
Elevii lui Marius Pălănceanu s-au bucurat că după dificilul meci din Cupa României cu concitadina CSM au în campionat un meci mai uşor, cu „lanterna roşie” CS Floreşti, care în cele 24 de etape de până acum reuşise să obţină un singur punct. Bucuria lor a fost şi mai mare că au obţinut cele trei puncte puse în joc după doar 15 minute de aşteptare. Ce au aşteptat? Asistenţa medicală, dar cum formaţia gazdă nu a putut asigura obligatoria asistenţă medicală pentru desfăşurarea oricărei partide, Unirea a acumulat 3 puncte la „masa verde”.