19 aprilie 2011

Unitatea de Jandarmi se desfiinţează încet, dar sigur. Şi pe şest...

Săptămâna trecută a fost tristeţe mare printre angajaţii Unităţii de Jandarmi din Câmpina, unul dintre simbolurile localităţii, dar şi un simbol al Revoluţiei din 1989. O hârtie sosită de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, la o săptămână şi puţin de la aniversarea unităţii şi a Zilei Jandarmeriei, a bulversat complet instituţia. În documentul respectiv se precizează că începând cu data de 15 aprilie se restrânge activitatea de aici, unde mai rămân doar 3 ofiţeri şi 7 subofiţeri, care vor avea ca principală sarcină să realizeze inventarul pe baza căruia se va face predarea-primirea spaţiilor către Inspectoratul Judeţean de Jandarmi. Mai există o singură speranţă, aceea de a se păstra la Câmpina o singură catedră, iar aici să mai lucreze 10-15 persoane. Chiar dacă oficial nimeni nu declară nimic, mai mulţi angajaţi ai unităţii ne-au confirmat că vor fi puşi la dispoziţia Inspectoratului Judeţean şi, probabil, repartizaţi la alte unităţi.

Unitatea de Jandarmi din Câmpina, sub diversele sale denumiri de-a lungul timpului, a fost înfiinţată pe 31 martie 1956, iar cel mai important moment din istoria ei a fost în decembrie 1989. Atunci, mai multe cadre şi militari şi termen de la această unitate s-au aflat la Bucureşti, iar în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989, în faţa Aeroportului Otopeni, 37 dintre ei au fost ucişi, într-unul dintre cele mai sângeroase şi mai greu de înţeles momente ale Revoluţiei române din 1989.

Cuvântul care înţeapă

Panglici şi panglicari

Mă aşteptam ca în săptămâna premergătoare sărbătorii Floriilor să avem parte de ceva mai multă decenţă din partea politrucilor, în general şi a celor aflaţi la putere în administraţia locală, în special. Lipitorile puse pe căpătuială şi-au dat din nou în petec şi, în calitatea lor de sugative ale banului public, au pus la cale două evenimente în urma cărora să dea bine în faţa electoratului (zic ei!) şi, bineînţeles, să mai umple puţin buzunarele firmelor politice (într-unul din cazuri) şi să închidă gura unor ziarişti (în cel de-al doilea).
Fac o scurtă paranteză înainte de a intra în detalii. Trebuie să ştiţi că lipitorile bugetare dispun de o celulă de lucru şi propagandă bine organizată, al cărei unic scop este acela de a menţine gaşca politică la putere, acolo unde banul public este din belşug, iar ei nu trebuie decât să întindă mâna şi să-l culeagă sub diverse forme.
Nu insist acum asupra încrengăturii create de cumetria politică din administraţia locală şi nici asupra formelor absolut calificate prin care banul public ajunge în buzunarul unor politruci care ne-au jurat credinţă şi respect.
Dar să revenim la cele două evenimente care, în mod evident (cel puţin aşa cred eu), ne arată cât de penibili sunt aceşti „lăutari” politici, care de 20 de ani asfaltează încontinuu aceleaşi străzi, cu aceleaşi firme, dar de fiecare dată cu bani tot mai mulţi.
Am să încep cu o concluzie: ăştia sunt în stare să taie panglici şi după ce au astupat o gură de canal, doar ca să bifeze evenimentul în lista „marilor realizări”. Ce creier de găină în călduri trebuie să ai ca să tai o panglică peste cadavrul unui spital desfiinţat (mă refer la cel de Boli Infecţioase), pentru mutarea unei secţii de recuperare de la alt spital desfiinţat (şi aici mă refer la cel de la Poiana Câmpina), după ce ai cheltuit 5,5 miliarde lei vechi fără licitaţie (adică prin încredinţare directă) pentru câteva zugrăveli (reamenajări), împărţite cu dedicaţie la anumite firme de partid?! Nesimţirea şi festivismul proletar de care au dat dovadă aceşti indivizi nu reprezintă decât măsura indiferenţei faţă de cetăţeanul contribuabil, plătitor de taxe şi impozite majorate cu 20%.
Săptămâna trecută îl întrebam public pe Gheorghe Ecaterinescu, şeful Direcţiei Economice şi membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului Municipal, dacă s-a ţinut sau nu licitaţie pentru lucrările de reparaţii arătate mai sus. Bineînţeles că nu am primit răspuns, însă între timp am aflat, parţial, adevărul, de la doctorul Alexandru Matei, managerul Spitalului Municipal (mă întreb ce caută în gaşca asta?!), care a recunoscut că lucrările s-au acordat prin încredinţare directă (adică la mica înţelegere) mai multor firme, care şi-au împărţit banii proveniţi din bugetul local (3 miliarde) şi de la Casa Judeţeană de Sănătate (2,5 miliarde).
Cineva ar putea spune că aceste lucrări trebuiau făcute. De acord, cu toate că nu aş fi atât de sigur. Însă nu cred că pentru câteva reparaţii la acoperiş şi câteva spoieli era nevoie de o asemenea sumă. Despre firmele care au executat lucrările se păstrează o tăcere suspectă, pentru că sunt deţinute de oameni politici ori de slugile lor. Eu le ştiu. Îl invit însă, din nou, pe Gheorghe Ecaterinescu să ne spună măcar numele acestora, dacă despre licitaţie nu a vrut să vorbească. Până săptămâna viitoare vă mai spun doar că deputatul PDL Florin Anghel, prezent şi el printre tăietorii de paglică, se purta ca un adevărat dirigite de şantier, care vroia să se asigure că zugrăvelile au fost executate corect. Asta spun unii cârcotaşi. Ce lume rea!
(citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Editorial

DESPRE JAVRE

Nu, nu este vorba despre ceea ce credeţi dumneavoastră, ci despre javre la propriu, cîinii vagabonzi care terorizează oraşele şi comunele ţării. S-a relansat de ceva vreme o confruntare „turbată” între adepţii eutanasiei şi cei ai castrării. Ca om care de cînd mă ştiu am în curte numai prăsilă canină de maidanezi, am observat cîteva ciudate excese şi omisiuni în această dezbatere. Adepţii castrării se feresc ca de mama focului să numească nexul problemei: nici un cîine n-ar trebui să fie pe stradă. Gîndirea lor se învîrte în jurul unor mituri anti-umaniste postmoderne de tip Animal Planet, după care orice lighioană este mai importantă decît omul. Chestiunea că vor fi „selectaţi” numai cîinii violenţi care vor fi duşi în adăposturi este o gogoriţă, fiind evident imposibil de pus în practică. Apoi, javrele sunt periculoase nu numai prin violenţă, ci şi prin bolile pe care le poartă, prin mizeria pe care o fac şamd. V-aţi uitat vreodată în curtea unei şcoli în timpul pauzei? La haitele de cîini care-i însoţesc pe copiii care vin de la chioşc cerşind o bucată din pateul cumpărat? În care şcoală din Europa mai găsim aşa ceva? N-am auzit de nici un inspectorat, de nici un comitet de părinţi care să propună o acţiune de tip: curtea şcolii fără cîini. Despre aşa ceva aş vrea să-i aud pe reprezentanţii ONG-urilor cu patru lăbuţe. De fapt, ca şi în chestiunea ţiganilor, (scuze de asociere) ONG-urile astea sunt în general parte a problemei şi nu rezolvarea ei. Ele nu au nici un interes să rezolve chestiunea, pentru că fîntîna de bani s-ar opri. Simplu. Cîtă vreme cîinii vor fi fiind aşa zicînd sterilizaţi, spaţiul public va fi mereu periculos pentru toţi cetăţenii. Există vreo soluţie? Fireşte, una simplă, care se aplică în destule ţări. Unu: obligarea oricărui cetăţean de a-şi castra animalele pe care nu le ţine pentru reproducere, cîini dar şi pisici, şi astea sunt o problemă. Se poate face iniţial chiar pe cheltuiala primăriei, oricum ar costa mai ieftin decît nu ştiu cîte adăposturi. Doi: în felul ăsta se poate ţine  o evidenţă foarte strictă a deţinătorilor de animale şi se pot da amenzi enorme pentru cei care lasă puii în stradă. În felul ăsta, într-un an, doi am scăpa de acest flagel care sunt javrele urbane. „Mila umanitaristă” faţă de animale reprezintă doar o distorsiune a adevăratului sentiment umanist, pentru că degeaba ne ferim copiii de tot felul de boli, dar îi lăsăm să mănînce alături de cîini bolnavi de jigodie. Nu vorbesc de cazurile extreme, de mulţimea de oameni muşcaţi, statisticile sunt îngrozitoare. Cînd am auzit pe un foarte gureş reprezentant de ONG vorbind plin de admiraţie despre cîinii care păzesc parcările, m-am îngrozit. În care ţară europeană aţi văzut dumneavostră cîini prăsiţi pe lîngă toate parcările, vulcanizările, pub-urile şamd? Ar fi, după părerea mea, o urgenţă să ne propunem un scop simplu ca societate civilă: nici un animal fără stăpîn în spaţiul public!  Ar trebui apoi controlaţi foarte strict acei aşa-zişi iubitori de animale care „adoptă” aniamlele din adăposturi, pentru a le da apoi drumul pe stradă. Chestia asta ar trebui foarte aspru sancţionată penal ca ameninţare la siguranţa publică. Se fac în ultimii ani campanii foarte bine venite pentru sănătatea mersului pe bicicletă. Aţi văzut vreodată haita repezindu-se la picioarele unui biciclist? Aş vrea o dezbatere publică între cele două categorii de cetăţeni. Aş vrea o prezenţă în media mult mai insistentă a doctorilor care fac tratamentele antirabice, cel puţin la fel de intensă precum a armatei de „nutriţionişti” care ne infectează creierele pe motiv că ne vindecă stomacul. Poate că în felul ăsta ar deveni mai puţin vocali cei care ne tot cer să suportăm javrele în spaţiul urban. Toate javrele.

Secţia de Recuperare de la Poiana s-a mutat în imobilul fostei Secţii de Boli Infecţioase

După ce în luna mai a anului trecut, Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Municipal a fost desfiinţată, întreaga activitate mutându-se la Ploieşti, spaţiul de pe Strada Vasile Alecsandri a intrat în atenţia conducerii Spitalului Municipal pentru mutarea Secţiei Exterioare de la Poiana Câmpina, care are profil de recuperare medicală şi balneologie. De câteva luni bune au fost demarate ample lucrări de modernizare a spaţiului existent, iar joi, 14 aprilie, a avut loc inaugurarea. Evenimentul a avut loc în prezenţa primarului Horia Tiseanu, a deputatului Florin Anghel şi a directorului Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică, Cristian Vintilescu. Managerul Spitalului Municipal, dr. Alexandru Matei a tăiat, alături de primarul Tiseanu, panglica inaugurală şi a fost ghid oaspeţilor într-o vizită prin noile spaţii.
Secţia de Recuperare Medicală şi Balneologie îşi păstrează numărul de 35 de paturi pe care le avea şi la Poiana Câmpina, dar spaţiile pentru proceduri, gimnastică şi masaj sunt ceva mai mici. Reabilitarea spaţiilor a costat aproximativ 550.000 lei, din care 300.000 lei provin din sumele alocate de la bugetul local pentru Spitalul Municipal, iar diferenţa a fost acoperită de spital din contractul cu Casa de Asigurări.

Înghesuială mare la Bursa generală a locurilor de muncă

O aglomeraţie fără precedent a caracterizat Bursa locurilor de muncă organizată de ALOFM Câmpina, care a avut loc vineri, la Casa de Cultură. Din cei peste 70 de agenţi economici contactaţi de organizatori, 40 dintre aceştia s-au prezentat la bursă şi au oferit 256 de locuri de muncă. Au fost destul de puţine joburi destinate persoanelor cu studii superiore, în cele mai multe cazuri cerându-se calificare medie sau chiar forţă de muncă necalificată.
Din cei peste 500 de oameni aflaţi în căutarea unui loc de muncă, prezenţi la bursă, 7 au reuşit să se angajeze pe loc, iar peste 220 de CV-uri au fost reţinute de angajatori în vederea unor interviuri ulterioare.

Câmpinenii, mai ales cei mai mici, au participat la Ziua Curăţeniei

Primăria Câmpina a organizat, sâmbătă, o nouă acţiune de curăţenie. Sub genericul „Ziua curăţeniei”, câmpinenii mici şi mari au fost invitaţi la o acţiune de voluntariat, lângă bloc, lângă casă sau lângă o instituţie. La fel ca la majoritatea acţiunilor de acest gen, răspunsul cel mai bun a venit din partea celor mici, care au încercat să dea o mână de ajutor la curăţarea spaţiilor verzi, în special din preajma instituţiilor de învăţământ – şcoli şi grădiniţe. Nici reprezentanţii Primăriei nu s-au lăsat mai prejos şi i-au premiat pe copii cu dulciuri şi diplome, în încercarea de a-i determina să fie mai responsabili cu mediul înconjurător şi să conştientizeze importanţa curăţeniei în urbea în care locuiesc.

Clinica Beike a reuşit să încheie contract cu Casa de Asigurări

Clinica Beike a reuşit, zilele trecute, să încheie un contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, contract care va intra în vigoare de la 1 iunie. Răzvan Iordache, cel care a făcut posibilă deschiderea acestei clinici în Câmpina, era foarte bucuros de această reuşită şi ne-a declarat: „Este un pas foarte important pentru noi semnarea acestui contract cu Casa de Asigurări. În primul rând pentru pacienţi, care nu vor mai fi nevoiţi să plătească, pentru că vor avea, probabil, zece şedinţe gratuite, a căror contravaloare va fi decontată prin acest contract. În aceste zile lucrăm la realizarea unor pachete, astfel încât la preţuri modice să putem oferi pacienţilor un pachet mai vast de proceduri de recuperare. De asemenea, am început demersurile pentru ca, de la 1 iunie, data intrării în vigoare a contractului cu Casa de Asigurări, să aducem la clinica noastră un al doilea medic chinez, specialist în proceduri tradiţionale de recuperare”.

Luna viitoare, Primăria Câmpina va obţine certificarea ISO

Proiectul „Servicii de calitate pentru locuitorii municipiului Câmpina”, prin care Primăria va obţine certificările de calitate ISO, se apropie de final. Acest proiect are ca scopuri principale îmbunătăţirea calităţii şi creşterea eficienţei serviciilor oferite cetăţenilor de administraţia publică locală. De altfel, 40 de angajaţi ai Primăriei au fost la Braşov, unde au urmat cursuri de instruire în managementul calităţii, dezvoltare durabilă şi responsabilităţi sociale, astfel încât să răspundă mai eficient şi mai corect la cerinţele populaţiei. Valoarea proiectului este de 277.819,76 lei, cea mai mare parte a banilor provenind din Fondul Social European, iar contribuţia de la bugetul local fiind de numai 5.556,39 lei.

Căminul Energetic va fi preluat integral de administraţia locală

Fostele cămine de nefamilişti, construite înainte de 1989 pe lângă aproape fiecare mare întreprindere din Câmpina, au creat destule probleme administraţiei locale, ultimul exemplu concludent în acest sens fiind cel al Căminului IRUE, de pe Strada Bobâlna. De atunci, însă, administraţia locală a mai preluat – doar parţial – un fost cămin. Este vorba de cel situat pe Strada Erou Lt. Col. Oprescu Adrian, foarte aproape de DN1.

Căminul cu doi proprietariÎn prezent, imobilul are doi proprietari. Etajele doi şi trei au fost preluate de Primărie şi toate camerele sunt ocupate de chiriaşi. Parterul şi primul etaj aparţin Grupului Şcolar Energetic. Mai exact, Ministerului Educaţiei, care le administrează prin Inspectoratul Şcolar Judeţean. Ei bine, Grupul Şcolar Energetic nu are posibilitatea – nici fizică, nici umană, nici materială – de a se ocupa de administrarea celor două etaje ale acestui cămin.

O mizerie cruntă şi efectele eiÎn cele două etaje care aparţin Grupului Şcolar Energetic nu locuieşte nimeni, toate camerele fiind goale şi din ce în ce mai degradate. Holurile sunt şi mai jalnice, pline de igrasie şi mucegai. Această situaţie îi afectează pe locatarii de la etajele superioare. Aceştia se plâng de mizerie, degradare, de canalizarea care refulează, de vagabonzii care şi-au găsit loc prin camerele nelocuite.

Demersuri pentru preluarea integrală a căminului”Problema este bine cunoscută de noi. Oamenii care locuiesc la Căminul Energetic au dreptate. Din păcate, deocamdată, noi nu-i putem ajuta. Primăria nu poate interveni la primele două etaje pentru că nu sunt ale noastre, fiind în administrarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova. Sperăm ca lucrurile să se schimbe. Am discutat cu conducerea Grupului Şcolar Energetic şi am început demersurile legale pentru preluarea de către administraţia locală a întregului cămin”, ne-a declarat Otilia Buda, responsabil al Compartimentului de îndrumare asociaţii de locatari din cadrul Primăriei Câmpina.
Acum, Inspectoratul Şcolar trebuie să facă demersurile mai departe, la Ministerul Educaţiei. În mod normal, n-ar exista motive pentru care ministerul să se opună preluării întregului cămin de către municipalitatea câmpineană. Dacă mai e ceva normal la ministerul condus de Funeriu… Până când căminul nu va fi trecut integral în administrarea Primăriei, nu se va putea interveni la reabilitarea parterului şi primului etaj, iar problema locatarilor de la celelalte două etaje ale căminului rămâne nerezolvată.

Un câmpinean, printre suspecţii care au spart baza de date Western Union şi au adus un prejudiciu de 100.000 euro

În a doua parte a săptămânii trecute, procurorii DIICOT Ploieşti au descins şi la Câmpina, în cadrul unei acţiuni mai ample care a vizat destrămarea unei reţele suspectate că ar fi realizat tranzacţii informatice frauduloase şi ar fi sparta baza de date a Western Union, creând un prejudiciu de peste 100.000 euro. Câmpina, Bucureşti şi Târgovişte sunt localităţile de domiciliu celor 16 suspecţi. Aceştia au vârste cuprinse între 20 şi 55 de ani, iar procurorii au stabilit că nucleul grupului infracţional cercetat în acest caz, având cunoştinţe informatice foarte bune, a spart baza de date a firmei de transfer de bani Western Union şi a făcut online tranzacţii reale, efectuând plăţi ilegale către mai multe persoane.
În urma percheziţiilor de la domiciliile suspecţilor din Bucureşti, Târgovişte şi Câmpina, poliţiştii au ridicat mai multe sisteme informatice, documente de transfer monetar rapid şi 4.000 de euro. Membrii grupării sunt suspectaţi că au accesat sistemele informatice ale companiei de transfer rapid din Spania, transferând în mod fraudulos valută. Banii erau ridicaţi din România, Bulgaria şi Moldova, de la agenţii ale companiei şi de alţi membri ai grupului. Ulterior, în urma datelor preliminare, s-a decis şi arestarea a 5 dintre cei 16 suspecţi, care vor fi trimişi în cel mai scurt timp în faţa instanţei. Deocamdată, identitatea suspecţilor nu a fost dezvăluită de poliţişti, pentru că aceştia continuă cercetările.

Aleşii câmpineni au ratat o deplasare la Barcelona

Prima invitaţie care a venit în anul 2011 pentru o deplasare a aleşilor câmpineni nu poate fi onorată de aceştia. Este vorba de o invitaţie la un curs intitulat „Dezvoltare prin fonduri europene”, care are loc la Barcelona, în capitala Cataluniei, în perioada 24-26 mai.
Aleşii locali s-au văzut în imposibilitatea de a onora această invitaţie, având în vedere că numai costul pentru achitarea taxei de participare la acest curs este de 1.800 euro pentru fiecare participant. Celelalte cheltuieli rămân în sarcina fiecărei administraţii locale, astfel încât – după o discuţie preliminară – s-a ajuns la decizia de a declina invitaţia la Barcelona, chiar dacă ar fi fost o destinaţie în premieră pentru aleşii locali, cel puţin pentru ultimele patru mandate.

Şi câmpinenii au talent

La prima vedere sunt doi copii. La o privire mai atentă sunt doi copii foarte talentaţi, care au reuşit să cucerească publicul şi arbitri la numeroasele competiţii de dans  sportiv.  Se numesc Miruna Anghelescu şi Eduard Lungu şi sunt din Campina.
Ea are 12 ani, el are 14 ani şi împart o pasiune comună: dansul sportiv. Şi mai împart multe podiumuri şi medalii cucerite la competiţiile de profil din România şi Bulgaria. Dar, în ciuda medaliilor şi diplomelor, numele lor nu sunt cunoscute nici cât al vreunui fotbalist de liga a doua. Aceşti copii au reprezentat cu brio Câmpina la zeci de competiţii.
Miruna  şi Eduard au început să dezlege tainele dansului sportiv în urmă cu cinci ani. Parteneri pe ringul de dans sunt de un an şi jumătate. Au învăţat să se bazeze unul pe celălalt, să se ajute la greu şi să intuiască momentul următoarei mişcări. Dar toate acestea nu s-au întâmplat peste noapte, ci după multe-multe ore de antrenamente. Se antrenează zilnic trei ore, iar înaintea vreunei competiţii importante, pregătirile se înteţesc.
Cei patru părinţi sunt în mare măsură responsabili de pregătirea copiilor. Miruna  şi Eduard sunt acum în clasa B ca nivel de performanţă în  dansul sportiv, iar asta înseamnă că antrenamentele făcute cu antrenorii de la Câmpina şi Ploieşti sunt insuficiente. În consecinţă, pentru coregrafiile şi tehnica dansurilor sunt necesare seminarii şi cantonamente cu antrenori de nivel internaţional.  Totul este filmat, iar la întoarcerea acasă începe partea a doua a pregătirii, cu multe exerciţii, până când dansul este perfect.
La Câmpina, cei doi se antrenează la Casa Tineretului, graţie amabilităţii de care conducerea instituţiei  a dat dovadă.  Performanţele celor doi copii se răsplătesc cu premii şi se plătesc cu bani de către părinţi. La nivelul la care au ajuns,  Miruna  şi Eduard au nevoie de mulţi bani.  Costumaţiile, care trebuie sa respecte regulamentul, costă foarte mult, la fel încălţămintea. Deplasările în ţară, cazarea, înscrierea la concursuri, biletele de intrare în sală înseamnă bani. Şi nu puţini.
Cea mai mare bucurie le-a adus-o lui Eduard şi Mirunei locul I la Campionatul Naţional de Clase, la Cluj, în urmă cu doi ani şi locul al III-lea la Campionatul Naţional de Clase, anul trecut la Iaşi. La prima participare la un concurs internaţioanal, în Albena (Bulgaria), s-au numărat printre finalişti, ocupând locul al IV-lea la Open Basic  Standard, categoria de vârstă 12-15 ani.
Deocamdată, şi pentru Miruna  şi pentru Eduard, şcoala este pe primul plan. Miruna este elevă în clasa a V-a la Colegiul Nicolae Grigorescu, iar Eduard în clasa a VII-a la Şcoala Ion Câmpineanu . Ambii învaţăa foarte bine, sunt olimpici la matematică şi fizică. Eduard este primul în clasă la învăţătură şi al doilea pe şcoală, iar Miruna se număra printre fruntaşi.
Dacă notele de la şcoală, cupele şi medaliile câştigate, munca asiduă de pe ringul de dans ar putea fi transformate în bani, atunci cei doi copii ar fi unii dintre cei mai bogaţi oameni de pe pământ. Din păcate, însă, nu este aşa. Ei au nevoie de ajutor.
Eforturile părinţilor  au nevoie de susţinere. Iubitorii dansului sportiv, şi nu numai, care vor să îi ajute, îi pot contacta pe părinţi la numerele de telefon: 0729-766.272, 0720-727.827.

Cu gândul la cupă...

CSM Câmpina – Prahova Nedelea 3-0 (1-0)
După victoria muncită din Cupa României, obţinută la loviturile de departajare în faţa concitadinei Unirea, şi după victoria din cea mai lungă deplasare a campionatului, etapa precedentă, la Ologeni, echipierii CSM-ului au întâlnit pe teren propriu ocupanta locului 4, Prahova Nedelea.

Foarte motivaţi, câmpinenii au deschis scorul încă din minutul 4, prin Dârstaru, cu un şut de senzaţie de la 25 metri. Peste alte patru minute, Vintilă trimite mingea în stâlpul din dreapta porţii adverse şi toată lumea se aştepta la un festival de goluri din partea elevilor lui Robert Opatchi. N-avea să fie deloc aşa... În ciuda posesiei prelungite, cu o circulaţie foarte bună a mingiei, Budileanu & Co nu au mai reuşit să înscrie, iar odată cu trecerea timpului, oaspeţii au îndrăznit tot mai mult, fiind din ce în ce mai prezenţi în jumătatea noastră de teren. Pe măsură ce timpul trecea, se vedea şi mai mult lipsa de la mijlocul terenului a lui Ilioiu şi Negreanu, ambii accidentaţi şi indisponibili pentru această partidă. Avea să vină o schimbare inspirată a antrenorului Robert Opatchi în minutul 82, care l-a introdus pe Bej în locul lui Motoroiu, iar tânărul fundaş Alexandru Bej avea să-şi treacă în cont prima „dublă” din cariera sa într-un meci oficial pentru CSM. Mai întâi, în minutul 85, a reluat imparabil cu capul din 6 metri o centrare venită de pe partea stângă de la Tuchilă, iar în primul din cele două minute de prelungiri, a şutat fără nici o speranţă pentru portarul advers, de la 8 metri, uşor lateral dreapta, la colţul lung.
Acum, CSM Câmpina se va bucura de o etapă în care vor câştiga fără joc, după ce formaţia CS Băneşti II s-a retras la jumătatea acestui campionat, iar elevii lui Robert Opatchi pregătesc cu mare atenţie următorul joc, unul foarte dificil şi important, sfertul din faza judeţeană a Cupei României, cu AFC Brebu, care va avea loc pe stadionul „Poiana”, miercuri, 27 aprilie, de la ora 17.00. De altfel, şi duminică elevii lui Opatchi au părut cu gândul mai mult la meciul de cupă...
Marcatori: Dârstaru (4), Bej (85, 90+1)
CSM Câmpina: Cosmineanu – Burchi, G. Radu, Gânju, Grigoraş – Vintilă (46 Negoiasă), Budileanu, Motoroiu (82 Bej), Necula (54 Tuchilă) – Dârstaru, Hromei (68 R. Stoica). Rezerve neutilizate: Marinică – Burlacu. Antrenor: Robert Opatchi.
Prahova Nedelea: Ezaru – Drăgănoiu, Ghinescu, Bunea, Niţă (65 Fl. Bunghez) – R. Zamfir, Fl. Grigore (52 B. Zamfir), I. Bunghez (78 B. Bunghez), Ivan – Cărbujan, Cazan (57 Vlad). Rezerve neutilizate: Hogea – Savu, Dinu. Antrenor: Aurel Comşa.
Cartonaşe galbene: Motoroiu (69), Grigoraş (86)/ B. Zamfir (76).
Arbitri: Bogdan Zahiu – Alina Năstase (Ploieşti), Viorel Păduraru (Negoieşti).
Observator: Constantin Ciocoiu (Băicoi).

Galeria a fost aproape de echipă
După demonstraţia din meciul cu Unirea, din cadrul Cupei României, alături de formaţia câmpineană s-a conturat o galerie, deocamdată, mică, din punct de vedere numeric, dar inimoasă şi pusă pe fapte mari. Nucleul acestei galerii însoţeşte echipa şi la meciurile din deplasare, iar duminică au făcut spectacol – cu tobe, trompete, steaguri. Ei au cântat şi au scandat în favoarea CSM-ului pe întreaga perioadă a partidei. La final, jucătorii le-au mulţumit şi i-au aplaudat.
Meciul lui Bej
Chiar dacă a jucat mai puţin de zece minute, tânărul fundaş Alexandru Bej va ţine minte multă vreme acest joc. Introdus de antrenorul Robert Opatchi în minutul 82, în locul lui Motoroiu, Bej a înscris prima sa „dublă” într-un meci oficial în tricoul CSM-ului. Firesc, s-a bucurat foarte mult, iar după a doua reuşită a venit glonţ la banca tehnică, unde i-a sărit efectiv în braţe antrenorului său.

Virgil Guran: „S-a văzut absenţa unor titulari”
Imediat după fluierul final, preşedintele CSM Câmpina, Virgil Guran, a declarat: „Am avut o zi mai proastă astăzi, dar până la urmă rezultatul a fost unul bun. S-a văzut absenţa unor titulari şi trebuie să tragem învăţăminte chiar şi după o victorie. Suntem conştienţi că mai avem mult de lucrat pentru că anul viitor ne aşteaptă un campionat mult mai greu”.

Etapa viitoare, a XXII-a, sâmbătă, 23 aprilie
Unirea Cocorăştii Colţ – Intersport Filipeştii de Târg (0-4)
Gloria Ologeni – CS Valea Doftanei (1-3)
Prahova Nedelea – CS Cornu (1-4)
Dalina Bărcăneşti – Precizia Breaza (1-4)
AFC II Filipeştii de Pădure – Cetatea Coada Izvorului (1-1)
Viitorul Ariceştii Rahtivani – AS Tg. Vechi (0-3)
CS Băneşti II – CSM Câmpina 0-3 (CS Băneşti s-a retras din campionat)
Tricolor Varniţa stă.

„Tricolorii mici” se pregătesc la Câmpina

La hotelul „Muntenia” se află în cantonament naţionala de juniori sub 18 ani, pregătită de Ovidiu Stângă. Săptămâna trecută, aceasta a susţinut două jocuri amicale, în compania formaţiilor Unirea Câmpina şi Tricolorul Breaza, pe ambele învingându-le la două goluri diferenţă: 2-0 cu Unirea şi 3-1 cu Tricolorul.