17 mai 2011

O apă mizerabilă poluează viaţa şi gospodăriile unor câmpineni

O canalizare pluvială ca un pârâu mizerabil
La Câmpina, există o apă curgătoare care coboară de-a lungul străzii Ciocârliei, trece pe sub DN1 şi se varsă în Prahova. Ea pare a fi un pârâu, cu malurile înverzite în cea mai mare parte (acolo unde nu sunt pline de mizeriile aduse din amonte de curenţii apei), dar în realitate, este considerată o canalizare pluvială deschisă, descoperită, lucru pe care cu greu ţi l-ai putea imagina într-un municipiu din Uniunea Europeană. De fapt, ca să fie lucrurile clare de la început, ea nu este nici pârâu, nici canalizare pluvială (chiar dacă în documentele oficiale aşa este denumită), ci o biată canalizare menajeră mascată. Mascată de inconştienţa celor care deversează în ea, prin branşamente ilegale, deşeuri menajere, dar şi de indolenta autorităţilor care se ocupă cu monitorizarea sistemele de apă din Câmpina, şi care ar fi trebuit, de mult, să ia măsuri pentru înlăturarea acestei situaţii nedorite. Toţi cei care locuiesc pe strada amintită sunt obligaţi, de multă vreme, să suporte mirosul clocit al acestei canalizări pluviale infecte care le traversează gospodăriile, precum şi duhoarea gunoaielor care s-au adunat, de-a valma, pe marginile sale. Acest fir de apă, botezat de locuitorii străzii Neagra sau Pârâul Negru, este de nerecunoscut după averse puternice, căci atunci se umfla rapid şi inundă gospodăriile oamenilor. Pentru a preveni inundarea terenului din vecinătatea DN 1, zonă unde apa nu mai are pantă, ci curge lin, municipalitatea a betonat malurile sale. Până la această investiţie, discoteca din vecinătate era adesea inundată după ploi cu debite pluviometrice ridicate.

Canalizare în stil comunist

Cum de a ajuns apa curgătoare, căreia îi zic riveranii Pârâul Negru, o canalizare pluvială vă vom spune în continuare. Trebuie să recunoaştem că, până la acest caz, noţiunea de  canalizare deschise ne era total străină. În România, totuşi, se poate şi aşa. S-ar putea spune că Neagra reprezintă finalizarea nefericită a unei canalizări pluviale construite pe la începutul anilor 1980, dar pe care autorităţile comuniste ale oraşului nu au mai dus-o la bun sfârşit, din motive necunoscute. Punctul terminus al acestei canalizări neterminate  îl reprezintă o gură de canal situată pe platoul de lângă fosta fabrică de pâine Extrapan. Orice destinaţie i-ar fi proiectat comuniştii, canalizarea (cu tubulatura aferentă) ar fi trebuit continuată până după ultima locuinţă din zonă (în cazul unei canalizări pluviale) sau până la staţia de epurare din apropiere (în cazul unei canalizări menajere). O bună perioadă de timp, în jurul gurii de canal de pe platoul Extrapan au fost depuse blocuri mari de piatră şi resturi de moloz, lucru care a dus la deteriorarea acestui capăt al canalizării pluviale. Ulterior, mai mulţi agenţi economici şi persoane fizice din oraş (deci din amonte de Extrapan), s-au “înţepat” la conducta principală a acestei canalizări pluviale nefinalizate, deversând în ea ape menajere. De aici până la formarea “pârâiaşului poluator” nu a mai trecut decât foarte puţin timp. Şi uite aşa, o canalizare pluvială (iniţial) s-a transformat degrabă într-una menajeră, numai bună să provoace trecătorilor căderi masive de păr nazal. Despre disconfortul riveranilor, nici nu mai vorbim.

Câte memorii, atâtea nerezolvări
Nemulţumiţi că versantul împădurit pe care coboară străduţa lor s-a transformat dintr-un colţ de natură într-un colţ de poluare, cu mirosuri pestilenţiale de nesuportat în anotimpul cald, mai mulţi locuitori de pe strada Ciocârliei au făcut, în 1996, un memoriu pe care l-au adresat primarului de atunci, Remus Micu. Fără niciun folos. Au urmat, la intervale de doi-trei ani, alte două memorii, datate şi înregistrate în 1999 şi 2001 (ultimul, primarului următor, Gheorghe Tudor), cu aceeaşi (ne)rezolvare. După alţi patru ani de chin, în august 2005, un nou memoriu făcea istoricul celor precedente, amintind de toate promisiunile venite din partea autorităţilor locale, de inundaţiile produse de albia umflată de ploi a “pârâiaşului negru”, precum şi de o gravă degradare a străzii.

O tubulatură cu probleme

Cu câteva zile înainte de acest ultim memoriu, la faţa locului se prezentase o echipă de specialişti de la Hidro Prahova, deoarece, în urma unor averse puternice, albia pârâului (sau a canalizării pluviale deschise, cum vreţi s-o luaţi), se umflase şi inundase gospodăriile oamenilor. Nici vizita de lucru a celor de la Compania de Apă nu a avut nicio finalizare. De fapt, canalizarea deschisă nu străbate toate curţile riveranilor. La familia Iarca, pe la mijlocul străzii, Primăria a amenajat, prin intermediul unei firme de construcţii, o canalizare închisă, prevăzută cu o tubulatură corespunzătoare pe toată lungimea străbătură de apă prin curtea reclamantei. Da, a reclamantei, căci numai în urma unui proces intentat municipalităţiii de Ioana Iarca (în nume propriu), pe care reclamanta l-a câştigat, autorităţile locale, obligate de instanţa de judecată, i-au făcut femeii cuvenitele amenajări. Dar cu toată tubulatura introdusă, această familie a avut probleme. cu vecinii din amonte, cărora apa refulată pe la marginea tubulaturii, în urma unor ploi torenţiale, le-a inundat gospodăriile.

Ultima promisiune şi prima acuzaţie
Sătul de atâtea şteptări şi promisiuni deşarte, Adrian Vlaicu, unul dintre locuitorii străzii Ciocârliei, a fost în audienţă la primarul Horia Tiseanu, în 2008, la întâlnire participând şi reprezentanţi din partea Hidro Prahova. “Domnul primar mi-a spus că este la curent cu problema noastră, cunoaşte că apa care ne traversează gospodăriile este poluată şi are în vedere întocmirea unui SF pentru a realiza acolo o canalizarea pluvială închisă sau cam aşa ceva. Cei de la Hidro prahova au aprobat din cap. Am aşteptat apoi un răspuns oficial, aşa cum era normal, dar nu am primit nimic nici până în ziua de azi”, ne-a declarat Adrian Vlaicu, cu tristeţe şi resemnare în glas. Tot în 2008, zona a fost inspectată de lucrători de la Garda de Mediu. Aceştia au constatat nivelul poluării, le-au dat dreptate oamenilor, dându-şi seama că este vorba despre o canalizare pluvială devenită canalizare menajeră deschisă şi focar de infecţie, iar apoi duşi au fost până în ziua de azi. Vizita inspectorilor de la Mediu a avut totuşi un impact şi o repercusiune: o notificare din partea Hidro Prahova prin care oamenii erau somaţi “să blocheze scurgerea apelor menajere în canalizarea pluvială existentă pe strada dvs”. Cu alte cuvinte, tot locuitorii de pe strada Ciocârliei sunt vinovaţi de poluare, nu cei din amonte, şi nici autorităţile locale, care nu au fost în stare să le amenajeze o canalizare pluvială închisă, conform normelor UE, în care România se pare că a intrat doar cu numele şi total nepregătită.

Nicio rezolvare
Cei de la Serviciul ADPP din cadrul Primăriei, ne-a declarat că “s-au făcut toate demersurile către cei de la Hidro Prahova pentru ca şi canalizarea pluvială poluată de pe strada Ciocârliei să fie introdusă în programul european de reabilitare a reţelelor de apă-canal. Noi am făcut mai multe lucrări acolo, am regularizat o parte a canalizării pentru a împiedica inundarea zonei învecinate, dar monitorizarea apelor nu este de resortul nostru. Nu ştim de ce nu a fost inclusă canalizarea aceasta în master-planul întocmit de Hidro prahova, pentru că noi am informat în acest sens toată conducerea societăţii.” Am încercat să vorbim şi cu cei de la Hidro Prahova Câmpina, dar nimeni nu a dorit să ne dea vreo informaţie.

Cuvântul care înţeapă

Hotelul concesionat fără licitaţie e ca bazinul 
rămas inutil fără ministresă

Zilele trecute am aflat că la primul termen de licitaţie pentru concesionarea hotelului şi a foaierului mic de la Casa Tineretului nu s-a prezentat nimeni. Imediat m-am dus cu gândul la campania de presă pe care am făcut-o în jurul acestei afaceri controversate, în urma căreia, susţin şi azi, dacă nu aduceam în faţa opiniei publice adevăratele intenţii ale cercurilor politice şi de afaceri din jurul administraţiei locale, o mare parte din Casa Tineretului ar fi devenit, probabil, un nou centru al jocurilor de noroc pe harta judeţului. Primul impuls, după aflarea veştii că licitaţia nu a mai avut loc, a fost acela de a crede că firmele solicitante (adică cele trei cazinouri despre care am mai făcut vorbire atât în această rubrică, cât şi în alte articole, nu cu mult timp în urmă) s-au răzgândit văzând că, presaţi de opinia publică şi de ziare, mai marii administraţiei oraşului au fost nevoiţi să hotărască excluderea oricărei posibilităţi de a transforma Casa Tineretului într-un spaţiu al jocurilor de noroc. Mă şi gândeam că în ceasul al doisprezecelea i-a pocnit conştiinţa în cap pe toţi aceşti şmecheri puşi pe căpătuială şi au plecat spre alte zări, unde politrucii aranjeuri sunt mai eficienţi. Eram gata să îmi pun cenuşă în cap şi să bifez în mod public o măruntă victorie împotriva găştilor bine organizate ale celor de la putere, când cineva mai atent la amănunte mi-a arătat care este, de fapt, şmecheria.
(Citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Editorial

ANATOMIA UNEI IDEI
   
Rareori am văzut o asemenea reacţie mai vehement unanimă, dincolo de orientarea politică, întru combaterea unei idei aruncate în spaţiul public, precum faţă de intenţia parlamentarului Victor Socaciu de a propune dublarea filmelor. Practic, toată lumea a fost împotrivă şi cam toate argumentele au fost spuse. De aceea voi lua acest incident ca pretext pentru analiza unui anume mod de gîndire. Se pare că politicienii noştri nutresc ferma convingere că, în clipa în care au primit insigna de parlamentar, primesc şi o anvergură intelectuală de „ales”. Devin omniştiutori. Capătă o infaibilitate papală. Pot decide în orice domeniu. Să presupunem că dl. VS (talentat folkist şi atît) s-a trezit într-o bună dimineaţă cu ideea (cam de tip „să avem şi noi faliţii noştri”, după părerea mea… dacă francezii au dublaj, de ce să nu avem şi noi?) de a propune un astfel de proiect de lege. Dreptul său… Ce ar fi trebuit să facă? Să caute a se consulta cu diverşi specialişti: psihologi, oameni de la UNITER şi UCIN, pedagogi, lingvişti, profesori (care să-l atenţioneze asupra bombei analfabetismului care pîndeşte societatea românească), traducători, scriitori, antropologi, actori şamd. Să facă un dosar serios al problemei, şi numai după aceea să propună proiectul.

Dacă Elena Udrea îşi va aminti de Câmpina, bazinul de înot didactic de la Petrol va fi inaugurat zilele acestea

După lungi aşteptări, pricinuite de agenda încărcată a ministrului Dezvoltării, se pare că, în aceste zile, Elena Udrea îşi va face timp pentru a inaugura, în sfârşit, bazinul de înot didactic din incinta Complexului Petrol (în vecinătatea terenului de fotbal).
Bazinul de înot didactic este primul de acest tip, realizat în baza unui program demarat de Compania Naţională de Investiţii, structură a ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. La Câmpina, primele demersuri pentru realizarea acestei investiţii s-au făcut în 2006. Administraţia Tiseanu consideră, probabil, că dacă tot am aşteptat atâţia ani pentru a  vedea materializată investiţia, ce mai contează cinci săptămâni de aşteptare pentru tăierea panglicii. Căci patru săptămâni au trecut deja, perioadă în care piscina acoperită (cu multe dotări exterioare: parcare, teren de tenis etc) stă nefolosită şi încremenită în peisaj. Presa a fost anunţată de câteva ori că se va inaugura bazinul, au fost lansate şi invitaţii, dar de fiecare dată s-a anunţat că totul se amână “până săptămâna viitoare”. Şi tot aşa.
Bazinul o aşteaptă în van, de câteva săptămâni, pe Elena Udrea, ca să facă valuri. Nu, nu Elena Udrea să facă valuri, ci apa din piscină, impulsionată de mişcările zecilor de iubitori ai înotului, care abia aşteaptă să probeze calităţile bazinului. Nu-i mai puţin adevărat că frumoasa ministresă ar putea, ea însăşi, să facă valuri. Nu ziceţi că ar fi imposibil! Păi, după ce a dat cu mopul şi a tricotat în direct şi la ore de vârf, în cadrul unor emisiuni TV cu impact naţional, ne gândim că poate o vrea să spargă toate tiparele unei campanii de imagine. Iar în acest caz, nimic nu ar putea să o împiedice, după ce va tăia panglica, să-şi dezvelească ţinuta protocolară pentru a etala un costum de baie de 1000 de euro, cumpărat direct de la Paris (de mare firmă, bien sûr, că la d’astea se pricepe dumneaei), cu care să poată intra în piscina acoperită pentru a-i încerca apa şi a-i obliga pe cameramanii obsedaţi de rating să se arunce şi ei în bazin după ministresa înotătoare. Vă daţi seama câtă audienţă va face inaugurarea bazinului didactic câmpinean în această variantă fantastică! Şi putem pune pariu că bizonul mioritic telespectator va aprecia evoluţia sirenei ministrese, care va câştiga şi mai multă popularitate printre alegătorii portocalii, dar şi de alte culori. Ne şi închipuim cât de frumos, de corect şi de didactic (c-aşa cere denumirea bazinului), ar încerca ea apa din bazin, tăind-o alene cu braţele sale diafane, sub privirile admirative ale bărbaţilor prezenţi (şi sub ocheadele invidioase ale doamnelor mai corpolente, desigur), unduindu-şi corpul seducător şi formele voluptoase în stânga şi-n dreapta, mişcări copiate întru totul şi de camerele de luat vederi ale operatorilor urmăritori. Suntem absolut siguri că doamna ministru se va descurca admirabil şi în această aventură de imagine. Garantăm 100% că ar trece sticla şi ar avea toată empatia publicului spectator şi telespectator (că şi la d’astea se pricepe dumneai). E de la sine înţeles că, după ce ne-a arătat cât de bine ştie să călărească şaua calului şi a bicicletei (foarte tare la călărit doamna ministru), înotul e floare la ureche; o simplă înghiţitură de prăjitură - cum spun americanii. Dar ajunge cu atâtea fatasme şi fantezii cu nuri ministeriali. Că nu suntem ziar de can-can şi de mondenităţi.
Revenind cu picioarele pe pământ (după baia imaginară dezvoltată cu ministrul Dezvoltării), credem că inaugurarea bazinului de la Petrol se va face săptămâna viitoare. După ce, duminică, la Conventia Naţională a PDL, a fost ales preşedintele partidului Puterii, Elena Udrea nu va mai fi ocupată să bată ţara în lung şi-n lat pentru a-l sprijini pe candidatul Emil Boc, iar agenda domniei sale îi va permite, în aceste zile, să ajungă, în sfârşit, şi la Câmpina, ca să se poată bucura şi câmpinenii de piscina acoperită. Până atunci, toată suflarea portocalie a municipiului o aşteaptă cu răsuflarea tăiată (liderii pedelişti locali ştiu de ce).

Liberalii trag din nou semnale împotriva neregulilor administraţiei locale

La ultima conferinţă de presă organizată de PNL Câmpina luni, 16 mai, a participat preşedintele organizaţiei municipale, Virgil Guran, şi vicepreşedintele Daniel Ioniţă.
Guran a ridicat trei probleme. Prima a fost cea a campaniei de strângere de semnături pentru anularea măririi taxelor şi impozitelor locale din acest an. Au fost strânse 5000 de semnături, iar în următoarele zile, liberalii vor trimite o adresă conducerii Primăriei, în care vor cere municipalităţii să-şi precizeze poziţia în legătură cu posibilitatea anulării majorării cu 20% a taxelor şi impozitelor locale din acest an.
„Ştim ce ne vor spune, că nu le permite codul fiscal să anuleze creşterea impozitelor. Totuşi, trebuia să se facă o dezbatere publică cu 30 de zile înainte de această majorare. Dacă anul acesta nu pot reveni asupra deciziei, anul viitor o pot face”, le-a spus ziariştilor prezenţi Virgil Guran, care a mai precizat că doar cu secole în urmă, pe vremea stăpânirii turcilor, birurile se măreau atât de discreţionar.
Referitor la licitaţia anulată privind concesionarea hotelului de la Casa Tineretului, Guran a precizat că norocul câmpinenilor l-a reprezentat caietul de sarcini al licitaţiei, care prevedea că în spaţiul destinat concesionării nu se puteau organiza jocuri de noroc, aşa cum ar fi vrut firmele solicitante. „După trei licitaţii, am înţeles că se poate face încredinţare directă, deşi datele problemei ar fi aceleaşi, iar condiţiile cerute la primele trei licitaţii nu s-ar schimba. Sper să nu se ajungă până acolo”, a mai precizat liderul liberalilor câmpineni.
Referitor la alegerile pentru Primăria Scorţeni, câştigate de PDL, în care USL a avut pentru prima dată un candidat comun, Virgil Guran a recunoscut că s-au făcut şi greşeli, dar opoziţia oricum nu ar fi putut câştiga în faţa maşinăriei de vot pusă la punct şi plătită cu bani grei de către PDL, care şi-a trimis la Scorţeni tot aparatul de conducere al filialei judeţene. „M-au decepţionat locuitorii din Scorţeni, pentru că şi-au vândut votul, sacrificând viitorul lor şi al copiilor lor. În oraşe mai mari, precum Baia Mare, nu se mai pot face astfel de manipulări, lucru care ar putea salva USL la viitoarele alegeri”.
Nici premierul Emil Boc nu a scăpat de criticile liderului liberal local, acesta din urmă subliniind, şi cu această ocazie, gravele încălcări ale Constituţiei săvârşite de guvernanţii actuali. „Nu se pot modifica îndatoririle fundamentale prin ordonanţe de guvern. Scrie clar în Constituţie acest lucru. Una din îndatoririle fundamentale o reprezintă şi plata taxelor şi a impozitelor. În Polonia, guvernanţii au încercat să facă acelaşi lucru, dar societatea civilă poloneză a reacţionat prompt şi a reuşit să înlăture abuzurile guvernanţilor”.
Daniel Ioniţă, vicepreşedintele organizaţiei municipale, a arătat presei două seturi de fotografii, unul privind felul cum se asfaltează în Occident, iar al doilea cu imagini de la lucrările de asfaltare din Câmpina. Comparaţia dintre cele două seturi de fotografii a stârnit ilaritate. Tot prin câteva fotografii, au fost evidenţiate deficienţele tehnice constructive ale unicului sens giratoriu din oraş, care după averse puternice, este acoperit cu apă pe aproape toată suprafaţa lui. Lipsa unor scurgeri pluviale este nu doar o carenţă a sensului giratoriu, ci şi a proaspăt asfaltatei străzi 1 Decembrie 1918 (strada pe care se află Judecătoria şi Procuratura).
O altă nemulţumire a lui Daniel Ioniţă făcea trimitere la bazinul de înot didactic, care este gata, dar nu poate fi folosit de elevi (conform declaraţiilor unor profesori), decât în septembrie, la începerea viitorului an şcolar. Până atunci, elevii câmpineni o aşteaptă pe Elena Udrea să taie panglica şi să dea undă verde folosirii bazinului de înot acoperit.

Asociaţia Mutuală AMUS France - Roumanie - Şcoala Postliceală «Louis Pasteur» Câmpina a organizat sesiune de comunicări ştiinţifice de Ziua Internaţională a Asistenţilor Medicali

Miercuri, 11 mai, începând cu ora 16,30, Asociaţia Mutuală AMUS France - Roumanie, Şcoala Postliceală «Louis Pasteur» Câmpina, a organizat la Casa de Cultură „Geo Bogza” o sesiune de comunicări ştiinţifice cu ocazia Zilei Internaţionale a Asistenţilor Medicali, la care au participat elevi, profesori, cadre medicale şi reprezentanţi din administraţia publică locală.
În deschiderea sesiunii au vorbit despre acest eveniment internaţional preşedintele Asociaţiei, Elena Murariu şi consilierul local Marian Dulă. Ulterior au mai fost prezentate de către elevii din anul III ai Şcolii Postliceale «Louis Pasteur» câteva lucrări, cum ar fi: „Fibromul”, „Disgravidia tardivă”, „Menopauza”, „Fibromul uterin”, în urma cărora au avut loc discuţii pe teme medicale, iar doctorul Liviu Caraboi şi maistrul instructor Romulus Pietriceanu au răspuns la întrebările participanţilor.
La sfârşitul întâlnirii s-au purtat discuţii libere pe diverse teme medicale de interes pentru publicul auditor.

Clipe cu dirijorul Marin Constantin (V)

Referatul înregistrat la 22 FEB 1996 este al unui sinucigaş:
Referat, / Pentru organizarea concertului Corului Madrigal din 29 Februarie 1996 am găsit înţelegere la D-l ing. Cord, directorul unei firme de construcţii din Câmpina. [Atât de grăbit fusesem, că nu întrebasem nici cum se chema firma.] D-sa este dispus să împrumute Muzeul pe termen de 10 zile, vărsându-ne în cont chiar azi suma de 2.000.000 lei.
Vă rog să adresaţi o cerere în acest sens SRL-ului D-lui Cord, D-sa aşteptându-mă azi la firmă, până la orele 10,30.
Subsemnatul mă angajez să realizez această sumă din sponsorizări şi încasări de bilete de concert. / Octavian Onea / 22 Februarie 1996.
P.S. În cazul în care nu reuşesc să realizez suma, subsemnatul îmi dau demisia. / Octavian Onea.
Mi-a fost aprobat – „De acord, / Dulgheru” – cu mişcări repetate de cap, ca şi când ar fi fost regina cailor. Ca şi conceptul adresei către firma D-lui Cord – „De acord, / Dulgheru” – scris pe verso:
Către / ..... [loc gol] / Pentru organizarea concertului extraordinar susţinut de Corul Madrigal, dirijat de Maestrul Marin Constantin, la Casa de Cultură din Câmpina, la 29 Februarie a.c., vă rugăm să ne viraţi în contul nostru nr. [îl omit acum] Trezoreria Ploeşti, suma de 2.000.000 lei.
Suma va fi restituită în contul Dvs. în termen de 10 zile.
Cu distinse mulţumiri, / DIRECTOR   CONTABIL ŞEF.

CSM Câmpina, o echipă care câştigă şi atunci când nu are nevoie de victorie

AS Târgşoru Vechi - CSM Câmpina 0-2 (0-0)

Deja promovaţi, cu câteva etape înainte de finalul campionatului, jucătorii CSM Câmpina s-au deplasat duminică, 15 mai, la Târgşoru Vechi, destul de relaxaţi şi mai mult cu gândul la semifinala din Cupa României, care ava avea loc mâine, 18 mai, pe teren neutru, la Boldeşti Scăieni,  împotriva divizionarei din Liga a Prahova, Avântul Măneciu.

Terenul destul de bun, timpul frumos şi cei aproximativ 250 de spectatori prezenţi la meci (dintre care 100 suporteri ai CSM sosiţi de la Câmpina) au fost doar câteva din motivele pentru care jucătorii celor două formaţii au început partida în forţă, cu ocazii la ambele porţi şi uneori chiar cu intrări destul de dure la adversar. În urma unei astfel de ciocniri, mijlocaşul CSM, Iulian Budileanu, a fost nevoit să părăsească terenul în minutul 14, cu o leziune musculară gravă, care îl va ţine departe de gazon cel puţin două săptămâni.
Prima repriză s-a încheiat nedecis, în urma unui joc în care CSM nu a reuşit să creeze superioritate la mijlocul terenului, iar atacanţii Mugureal Negreanu şi Ştefan Hromei au primit puţine pase decisive pentru a pune în pericol poarta adversă.
După pauză, elevii lui Robert Opaţchi au revenit în teren parcă mai motivaţi şi încă din primele minute şi-au dominat adversarul printr-un joc de pase care în minutul 50 a dus la deschiderea scorului prin golul semnat de Sabin Dârstaru, în urma unui şut-centrare din afara careului, care s-a oprit în plasa laterală a porţii unei echipe gazdă deja obosită.
După 1-0, CSM a închis jocul, preferând să-şi aştepte adversarul la mijlocul terenului şi să declanşeze contraatacuri tăioase. Aşa s-a întâmplat şi în minutul 90, când Negreanu a închis tabela printr-un gol marcat cu latul, din interiorul careului, după o centrare perfectă venită de la tânărul Ciprian Vintilă.
Fluierul de final al centralului partidei a adus încă trei puncte în contul CSM şi imaginea unei echipe care îşi doreşte victoria şi atunci când nu mai are nevoie de ea.
Vă reamintim că înaintea acestei partide, CSM Câmpina avea 17 puncte avans faţă de următoarea clasată şi este considerată promovată în Liga A Prahova, din punct de vedere matematic.

Etapa a XXVII-a (22.05.2011)
CSM Câmpina - Cetatea C. Izvor
Gloria Ologeni - Prahova Nedelea
Unirea C. Colţ  - CS Băneşti 2
Intersport Filipeşti - AFC Filipeşti
CS Valea Doftanei - Viitorul Ariceşti
CS Cornu - AS Târgşoru Vechi
Tricolor Varniţa - Precizia Breaza
Dalina Bărcăneşti - nu joacă

Cupa Fibec la şah

Duminică, 15 mai, a avut loc Cupa Fibec la şah. Beneficiind de sprijinul organizatorului Ion Nicolae, competiţia s-a desfăşurat în condiţii foarte bune în spaţiul pus la dispoziţie de clubul organizator (restaurant CLUB AS).
La concursul organizat în sistem campionat-blitz au participat 12 echipe: Apa Nova Bucureşti, Poiana Câmpina, Carpaţi Sinaia, Fibec Câmpina, Caraiman Buşteni, Liceul Militar Breaza, CSM Câmpina, Gambeto Ploieşti, Tricolorul Breaza, Amicii Sumus Ploieşti, Energy Cameron Câmpina, Neptun Câmpina
Clasamentul a fost următorul:
Locul I - Apa Nova Bucureşti
Locul II - Gambeto Ploieşti
Locul III - Energy Cameron
Locul IV - Tricolorul Breaza
In ordine echipele din Campina s-au clasat astfel : Energy Cameron, CSM Campina, Neptun Campina şi Fibec Câmpina.
Cea mai tanara participanta echipă din municipiul nostru a fost CSM Câmpina, formata din căpitant Cosmin Raţ , elevii Liceului Energetic, Leonard Tudose şi Matei Popp şi juniorul  Sabin Orăşanu, echipă care la prima participare s-a clasat pe un merituos loc 7, fiind învinsă doar de experimentata Energy Cameron Câmpina.