24 mai 2011

Parcul Istrati, o zonă uitată de autorităţi

Blocurile de pe strada C-tin Istrati sunt şi mai lovite de nepăsarea administraţiei

 Un parc uitat de toţi
Parcul Constantin Istrati este cel mai puţin cunoscut spaţiu verde şi de agrement din Câmpina. Şi cel mai uitat de către reprezentanţii administraţiei locale. Pe nedrept, spunem noi, căci locaţia are un bun potenţial pentru a oferi localnicilor (cu doar câteva amenajări, absolut necesare) o oază de relaxare într-o zonă verde retrasă, dar nu foarte îndepărtată de centru, din care se poate admira o panoramă a Văii Prahovei, deschisă spre Poiana Câmpina. Şi chiar dacă investiţia ar fi mai costisitoare, protecţia mediului merită sacrificii. Parcul este situat pe partea dreaptă a străzii Pictor Nicolae Grigorescu (care coboară spre Gara Câmpina) şi are o suprafaţă apreciabilă, fiind mărginit, în partea cea mai înaltă a sa, de una din laturile gardului Şcolii de Poliţie şi, parţial, de strada Constantin Istrati, care se termină la poarta secundară a Şcolii şi la cele trei blocuri de locuinţe care îi aparţineau cândva. Această zonă verde sortită uitării poartă numele savantului chimist de renume internaţional, prima personalitate care s-a stabilit în aşezarea câmpineană, dintr-o triadă ce avea să-i conţină, în ordinea cronologică a stabilirii, pe Bogdan Petriceicu Hasdeu şi pe Nicolae Grigorescu. Aşa cum, din tripleta de aur amintită, Istrati este cel mai puţin pomenit, şi parcul care îi poartă numele este cel mai neglijat de către autorităţile locale. În afară de copaci frânţi (probabil, sub trăsnete sau sub rafale puternice de vânt), o impresie neplăcută oricărui trecător lasă coteţele şi ţarcurile ce le înconjoară, pe care unii locuitori ai blocurilor din vecinătate le-au ridicat aici. Pe sub gardul Şcolii de Poliţie iese un fir de apă, de la un izvor aflat în incinta acestei unităţi. Firicelul de apă coboară în mici cascade până la strada Pictor Grigorescu (pe alocuri, cascadele sunt formate din depuneri de peturi şi gunoaie), stradă pe sub care trece printr-un canal, pentru a coborî apoi spre Prahova, în care se şi varsă. Pârâiaşul susură dezolant şi semipoluant, deşi, nu cu mari cheltuieli, el ar putea fi regularizat sau, măcar, amenajat discret de mâna omului, în aşa fel încât apa şi malurile sale să fie verzi şi nu de alte culori. Aproape de gardul Şcolii de Poliţie, pe o culme, se află o platformă betonată, construcţia semănând, de departe, cu un bunker. Este, de fapt, o veche staţie de sortare a apelor reziduale colectate din fosta canalizare menajeră a Şcolii, construcţia datând de acum cinci decenii şi reprezentând un fel de ministaţie de epurare a apelor menajere; o metodă practicată acum o jumătate de veac. În perioada comunistă, când normele de mediu nu erau deloc respectate, se puteau trata şi în acest fel reziduurile menajere: cu clor şi alte substanţe şi metode mai puţin riguroase. Nişte guri de vizitare postate pe placa de beton cu o grosime impresionantă lasă privirilor mai curioase posibilitatea de a vedea cât de adânc poţi coborî pe treptele încastrate ale acestor tunele verticale. Nenorocirea (care, dacă nu s-a intâmplat până acum, are destule şanse de a se produce în viitor) este că mai multe guri de vizitare sunt lipsite de plasele de protecţie cu care au fost prevăzute iniţial, iar copiii riveranilor (ca orice copii), nu pot fi opriţi să cutreiere parcul şi să ajungă la această construcţia abandonată şi la gurile sale sub care se cască un hău de peste zece metri. Într-o râpă mascată de copaci şi vegetaţie, nişte cetăţeni lipsiţi de bun-simţ au aruncat numeroase resturi de moloz, ţigle şi cărămizi sparte. Drept pentru care nici cetăţeni nu pot fi numiţi, căci cetăţeanul adevărat are grijă de cetatea în care locuieşte. E drept că nici lipsa de iniţiativă a municipalităţii, care a lăsat de izbelişte această zonă, nu poate fi considerată o dovadă de spirit civic. Parcul poate fi reabilitat cu fonduri modeste, alocate de la  bugetul local fără a împovăra deloc “vistieria” comunităţii câmpinene.

Trei subsoluri de blocuri ca nişte haznale 
Puţin mai sus de parc, la cele trei blocuri de lângă poarta Şcolii, amintite ceva mai devreme, problemele de poluare sunt mai acute. Proprietarii apartamentelor vândute după Revoluţie, care nu mai sunt, de ani buni, în proprietatea unităţii de învăţământ mediu a Poliţiei Române, consideră că sunt marginalizaţi şi abandoonaţi de autorităţi din cauza faptului că locuinţele lor au rămas racordate la canalizarea menajeră a Şcolii. Această canalizare se înfundă adesea, iar reziduurile refulează în subsolurile blocurilor făcând ca mirosurile pestilenţiale să urce până în apartamentele oamenilor. Mai mulţi locuitori ai zonei au vrut iniţial să facă o plângere adresată Primăriei, prin care solicitau să fie debranşati de la canalizarea Şcolii şi să fie racordaţi direct în canalizarea străzii Ctin Istrati, deci în reţeaua publică  a apelor menajere. Întrucât li s-a spus că nu sunt fonduri şi că investiţia la care s-au gândit ar putea fi realizată doar pe cheltuială proprie, oamenii au renunţat la proiectul lor. Unul dintre iniţiatori (ne-a rugat să nu-i divulgăm numele) ne-a declarat că “nu este deloc complicat, se poate face un branşament prin spatele blocurilor, pe lângă gardul Şcolii de Poliţie. Atâta lucru merităm şi noi. Nu mai zic că plătim şi canalizare pluvială, iar noi nu avem aşa ceva, apele scurgându-se datorită pantei terenului până în Parcul Istrati şi, de acolo, mai departe în Prahova.” Interesându-ne la Compania de Apă, am aflat că din fondurile provenite din cota de dezvoltare a companiei (ultimele fonduri de acest tip, întrucât Hidro Prahova, în continuare, va aplica un tarif unic), cu aprobarea Consiliului Local, se poate realiza investiţia dorită de cetăţenii de la blocurile din capătul străzii Ctin Istrati. În jocul distribuirii fondurilor de investiţii, mingea se poate considera că este, acum, în terenul municipalităţii.

Lacul de la giratoriu



După fiecare ploaie mai consistentă,  zona singurului sens giratoriu se transformă într-un adevărat lac, făcând aproape imposibilă deplasarea pietonilor de pe un trotuar pe celălalt. Şi când te gândeşti că lucrările au costat aproximativ 6 miliarde de lei vechi!...

Cuvântul care înţeapă

Au făcut bazin de înot, dar nu au cu ce să-l întreţină!!!

A mai trecut o săptămână (dacă nu mă înşel, a patra) şi bazinul de înot, construit în zona căminelor Petrol pe multe zeci de miliarde de lei din banul public, tot închis a rămas. Ministresa blondă Udrea nu şi-a făcut încă timp să taie panglica şi la Câmpina, aşa că autorităţile locale aşteaptă cu foarfeca în mână semnul blondinei, iar principalii beneficiari ai acestei lucrări, copiii, şi-au cam luat gândul de la bălăceala care ar fi trebuit organizată de şcoli, pentru că între timp se apropie vacanţa.
Mult amânata inaugurare nu este însă singura problemă a acestui bazin didactic de înot. Mai nou, aflăm că „inteligenţii” care îl administrează (aleşii noştri locali) şi-au dat seama că va fi foarte greu de întreţinut un asemenea edificiu, care ar putea păpa din bugetul local sute de milioane de lei vechi pe lună pentru cheltuieli curente, cum ar fi factura de gaze, de apă, de electricitate, salubritate şi nu în ultimul rând pentru salariile personalului. După un simplu calcul, asta ar însemna câteva miliarde de lei vechi pe an, bani pe care bugetul local, sărăcit de „marile realizări” ale asfaltangiilor din administraţia locală, nu prea şi-i poate permite.
Aşadar, „inteligenţii”, în frunte cu şeful lor, Tiseanu, primul tăietor de panglici al oraşului (în cazul de faţă al doilea, după ministresa blondă Udrea), s-au văzut nevoiţi să găsească soluţii pentru ca zecile de miliarde plătite din bugetul statului către firmele constructoare alese pe sprânceană să-şi găsească utilitatea. Puşi în faţa unei astfel de dileme, „inteligenţii” s-au strâns ciorchine în casa lor portocalie de pe buleveradul Carol I şi au zămislit o soluţie în urma căreia singurul care va avea din nou de pierdut este cetăţeanul. Şi să vă spun de ce: pentru că vor iniţia în curând un proiect de hotărâre în Consiliul Local, care va avea drept scop concesionarea dreptului de administrare al bazinului de înot către o firmă particulară care, bineînţeles, va fi nevoită să practice tarife piperate pentru a acoperi toate cheltuielile curente, dar şi pentru a obţine un oarecare profit. Altfel spus, ceea ce trebuia să fie un bazin didactic de care să beneficieze gratuit toţi elevii din Câmpina, s-ar putea transforma într-o piscină acoperită, unde vor avea acces doar cei care îşi permit.
Cu siguranţă „inteligenţii” din administraţia locală vor căuta să împace şi capra şi varza, pentru că, în mod normal, cu un an înainte de alegerile locale, nu-şi vor permite să închidă uşa în nas tocmai copiilor pentru care a fost construit acest bazin, însă, în această situaţie, orice firmă care s-ar încumeta să concesioneze dreptul de administrare ar intra grabnic în faliment.
Din păcate, până la urmă, această investiţie publică extrem de utilă pentru copiii oraşului, pe care o aplaud cu toate sinceritatea (chiar dacă a înghiţit mulţi bani publici care au ajuns în buzunare politice), riscă să se transforme într-o afacere măruntă de partid, sortită eşecului. Şi asta pentru că sunt sigur că vreun guzgan portocaliu, care nu se pricepe la nimic, va intra în posesia dreptului de administrare şi va conduce afacerea în primul gard ieşit în cale. Norocul nostru că a mai rămas doar un an până la dezinsecţie!

Editorial

TEME LIPSĂ
   
Săptămîna trecută, agenţiile de ştiri anunţau că, într-un canton elveţian, a fost supusă unui referendum o iniţiativă legislativă pentru interzicerea sinuciderii asistate medical, fie numai pentru cetăţenii străini, fie pentru toţi cetăţenii. Cetăţenii au respins iniţiativa, dar nu asta mă interesează aici. M-am gîndit cîte teme importante lipsesc din dezbaterea noastră publică, acaparată de chestiuni absolut derizorii, datorită unor televiziuni şi unor lideri de opinie carenţi de inteligenţă. Chiar dacă avem telefoane de ultimă generaţie, maşini pe comandă specială şi televizoare 3 D, noi românii trăim în sec XIX, dacă ne luăm după ce (nu) se discută în spaţiul public. Partidele, înglodate într-un populism fără orizont, nu ar aborda pentru nimic în lume asemenea chestiuni spinoase, care le-ar putea face să piardă voturi.

Georgică Severin susţine cu argumente că ziarul Primăriei costă nejustificat de mult

Cele aproximativ 60 de milioane lei vechi cheltuite lunar de administraţia Tiseanu pentru tipărirea „ziarului Primăriei” i-au atras atenţia senatorului Georgică Severin, multă vreme proprietarul unui trust media, care a declarat într-o conferinţă de presă că suma este enormă.
Severin a spus ziariştilor că s-a interesat la mai multe instituţii de gen în legătură cu preţul tipăririi unui ziar de aceleaşi dimensiuni şi de acelaşi tiraj şi a aflat că preţul maxim este undeva în jurul sumei de 0,22 bani/ exemplar, mult mai puţin decât costă acum tipărirea publicaţiei, 0,50 bani/ exemplar.
În plus, senatorul a mai observat că în primul număr apărut pe piaţă nu a existat niciun ISSN, lucru care i-ar fi scutit pe cei din administraţia locală de plata TVA la valoarea de 25%, într-un astfel de caz TVA-ul fiind de doar 9%.
În replica celor afirmate de Georgică Severin, purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mariana Pătraşca, a declarat presei că ISSN-ul este în curs de obţinere şi că Primăria Câmpina şi-a dorit un ziar calitativ, cu poze clare, luminoase şi tocmai de aceea costurile tipografiei sunt atât de mari. Pătraşca a mai declarat că tipografia a fost aleasă de mai mulţi reprezentanţi ai Primăriei şi este aceeaşi la care tipăresc multe ziare din Ploieşti, chestiune care ne îndreptăţeşte să credem o altă afirmaţie a senatorului Severin, prin care a lăsat să se înţeleagă  că şi cu ziarele astea realizate pe bani publici este tot o afacere de partid.

Senatorul Severin crede că PDL a câştigat alegerile de la Scorţeni cu pomeni electorale

Chiar dacă a trecut destul timp de la alegerile pentru funcţia de primar care au avut loc la Scorţeni la începutul lunii mai, politicienii din opoziţie încă mai comenteată rezultatele acestui scrutin. Zilele trecute, senatorul PSD Georgică Severin a ţinut să facă câteva comentarii pe marginea acestui eveniment electoral încheiat cu victoria detaşată a PDL, victorie pe care o leagă mai degrabă de fenomenul pomenilor electorale, decât de valoarea candidatului Mihai Neacşu. „PDL a împărţit lemne, peşte, cozonaci şi multe alte produse la câţiva metri de sediul USL. Degeaba am sesizat organele de ordine, nimeni nu a luat nicio măsură. Nu cred că mai e nevoie să vă conving că acolo s-a dat mită. Există filmări şi poze în toată presa” - a declarat Severin.
Senatorul a mai vorbit şi despre mobilizarea extraordinară a PDL-iştilor din judeţ, prezenţi în localitate pe tot parcursul campaniei, dar şi în ziua alegerilor. „Nu e niciun secret că acolo a fost Roberta Anastase, primarul Ploieştiului, Volosevici, primarul de la Băneşti, Costache, şeful Fiscului, directorul Poştei Române şi alţi demnitari PDL din Prahova” - a mai declarat Severin.
Senatorul PSD a ţinut să remarce, într-o notă mai puţin oficială, că tehnicile PDL-iste de manipulare a oamenilor sunt extrem de bine puse la punct: „Au fost puşi să semneze că votează cu Neacşu. Mai mult, am auzit că i-au pus să jure cu mâna pe Biblie. Vă daţi seama că pentru nişte oameni mai puţini pregătiţi, toate acestea au efectul scontat”.
Întrebat care a fost reacţia membrilor USL Prahova după înfrângerea de la Scorţeni, Severin a răspuns că pentru alianţă miza acestui scrutin nu a fost prea mare.

Aleşii locali nu se lasă de „excursii” în străinătate

Patronatul Serviciilor Publice din România organizează şi în acest an mai multe vizite profesionale şi schimburi de experienţă pentru reprezentanţii administraţiilor publice locale. Pentru 2011 sunt programate câteva deplasări externe din delegaţiile cărora vor face parte şi consilieri câmpineni, precum şi angajaţi ai Primăriei, după cum urmează: vizită profesională şi schimb de experienţă pe tema „Modul de funcţionare a asociaţiilor intercomunale din Franţa”, Angouleme Rouillac, 17 - 24 iulie, unde vor pleca consilierii Elena Albu, Viorel Bondoc, Monica Clinciu, Mihaela Neagu Petrovici, Enache Dragomir, Adrian Piţigoi, Viorica Dumitrescu, Gena Preda şi doi reprezentanţi ai Primăriei; Şcoala de Vară pentru autorităţile locale şi operatorii de servicii publice, cu tema „Eficientizarea actului de administraţie prin modernizarea întreprinderilor publice locale şi dezvoltarea parteneriatului public-privat”, Grecia - Alexandroupolis, 28 august - 3 septembrie, unde vor pleca viceprimarul Ion Dragomir, consilierii locali Marian Dulă, Horaţiu Zăgan şi doi reprezentanţi ai Primăriei.

Bulevardul Nicolae Bălcescu arată de parcă ar fi fost călcat de tancuri

Primul bulevard al oraşului, venind dinspre Ploieşti, arată de parcă ar fi suportat trecerea unei parade militare cu tancuri. Dacă cei care au asfaltat Piaţa Roşie de la Kremlin ar fi folosit aceeaşi reţetă, cu siguranţă, parada de 9 Mai (Ziua Victoriei în Cel De-al Doilea Război Mondial), a armatei ruse nici nu ar mai fi ajuns în faţa tribunelor oficiale, ci s-ar fi împotmolit după câţiva metri. Pe numeroase porţiuni, marginile carosabilului s-au ridicat precum nişte vălurele de asfalt, acestea depăşind uneori cota trotuarelor. Bulevardul Nicolae Bălcescu reprezintă un simbol al asfaltărilor de mântuială, o dovadă de netăgăduit a felului în care s-au executat (şi s-or mai executa) unele asfaltări de străzi în municipiul câmpinean. Bulevardul amintit a fost modernizat ultima oară, acum câţiva ani, în primul mandat al primarului Horia Tiseanu. Astăzi, edilul-şef are două variante pregătite pentru reabilitarea acestei artere. În ultima vreme, primarul este cuprins parcă de o febră a modernizării masive a infrastructurii stradale, pe care ne aducem aminte că a mai dovedit-o şi la sfârşitul primului său mandat. Pentru imaginea oraşului şi a nivelului său de civilizaţie, nu e un lucru rău, dar această evidenţă nu-i împiedică pe unii să pună demersul primarului pe seama apropiatelor alegeri locale din 2012, ca şi pe încercarea sa de a câştiga un nou mandat încercând să “aburească” electoratul local şi să ofere unor concetăţeni “şansa” de a păşi pe un drum drept şi asfaltat. Asta pentru a mai atenua nemulţumirile provocate de nivelul de trai aflat în cădere liberă. E drept, lucrări de proastă calitate au fost executate şi de predecesorii lui Tiseanu în fruntea oraşului şi nici aceştia din urmă nu au nicio scuză pentru că nu i-au “pedepsit” pe asfaltatorii care au lucrat de mântuială, interzicându-le accesul la lucrări pe bani publici. Ceea ce trebuie evidenţiat la modernizările stradale din ultimii ani este faptul că acestea se fac, de multe ori, nu doar cu fondurile bugetului local, ci şi cu bani din creditele bancare obţinute de municipalitate pentru realizarea unor investiţii, bani care trebuie returnaţi, cu dobânzile aferente, tot de către câmpineni. Pentru această povară fiscală suplimentară, asfaltările ar trebui urmărite mult mai atent, pentru a nu se face niciun rabat de la calitate. Că actualul primar nu a înţeles prea bine acest lucru s-a văzut din intervenţia sa, în plenul Consiliului Local, când a prezentat două variante pentru modernizarea Bulevardului Nicolae Bălcescu, când ar fi trebuit să vină cu una şi bună; cea mai bună. Prima dintre variante, în valoare de 5,4 milioane de lei, nu ar include şi refacerea marginilor arterei, cu eliminarea denivelărilor care pot arunca, oricând, un şofer începător în bordură şi pe trotuar, cu potenţiale urmări tragice. Pentru turnarea unui covor asfaltic normal pe toată suprafaţa străzii, deci cu refacerea integrală a primei benzi de circulaţie, ar trebui folosită o a două variantă, mai scumpă cu două milioane de lei. Primarul consideră că “asfaltarea în varianta ieftină ar urma să dureze opt ani (de unde atâta precizie în estimare? – n.red.). Este bine şi aşa, dar aş prefera cealaltă variantă, mai scumpă, ce asigură o asfaltare care va ţine mai mult (de unde atâta incertitudine în estimare? – n.red.).” Tiseanu a recunoscut că “s-a greşit la asfaltarea precedentă a bulevardului, căci constructorul a folosit o invenţie, nisip bitumat, cu care credea că va da lovitura, dar nu a fost o alegere bună, fiindcă ea a dus la apariţia denivelărilor carosabilului de lângă trotuar”, nevrând să mai precizeze ce măsuri a luat împotriva acelei firme care şi-a testat materialele cu atâta insucces pe banii contribuabililor câmpineni.   

Au început înscrierile pentru prima sesiune de bacalaureat

Luni, 22 mai, au început înscrierile pentru prima sesiune de bacalureat, care se vor încheia vineri, 27 mai. Proba A, de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba româna va fi susţinută în perioada 6-8 iunie, în timp ce proba B, de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, se va desfăşura în intervalul 8-10 iunie. Proba C, de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, va avea loc în perioada 20-23 iunie. Proba D, privind evaluarea competenţelor digitale s-a derulat în perioada 13-17 mai.
Cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat va avea loc în perioada august-septembrie, iar înscrierile se fac în intervalul 11-15 iulie.

650 pentru Şcoala de Poliţie

Pentru sesiunea de admitere august – septembrie din acest an, Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” a scos la concurs 650 de locuri, comune, pentru femei şi bărbaţi, mai puţin de jumătate reduse faţă de anul trecut, când au fost 1400 de locuri.
Zilele de 20 şi 21 august vor fi dedicate înscrierilor, iar în perioada 22-27 august se vor desfăşura probele eliminatorii, cea medicală şi cea sportivă.  Pe 29 august este programată proba scrisă, examen la limba română şi o limbă străină, la alegere. Înscrierile se pot face până la data de 1 iulie 2011.

Până la sfârşitul anului, este posibil ca Spitalul Municipal să obţină categoria a III-a

Pentru a ne alinia cerinţelor impuse de Uniunea Europeană, actuala reformă a ministrului Sănătăţii include şi o împărţire a spitalelor din România în cinci categorii, în funcţie de dotări, complexitatea serviciilor medicale, mărimea populaţiei arondate etc. Cea mai înaltă clasificare o oferă categoria I, care (se aude), cu greu va fi obţinută de vreun spital românesc, dacă este să se respecte întru totul exigentele criterii impuse. În categoria a II-a s-ar putea încadra marile spitale din centrele universitare cu tradiţie în medicină, dar şi acestora le vor fi necesare unele modernizări. Ca multe dintre măsurile reformatorului de la Sănătate, şi cea cu clasificarea spitalelor are o necunocută. Cseke Attila a împărţit spitalele în cele cinci categorii amintite, dar a şi permis o eventuală obţinere a unei categorii superioare de către unităţile spitaliceşti (la solicitarea acestora, desigur), dacă acestea îşi vor ridica standardul de competenţă şi se vor moderniza, în urma realizării unui plan de conformare. Însă dacă toate condiţiile din planul de conformare vor fi îndeplinite în următoarele săptămâni, şi nu până la sfârşitul acestui an, când va avea loc evaluarea finală a şefilor de la minister, este neclar cum vor fi plătite serviciile medicale de către Casa de Asigurări de Sănătate, având în vedere că luna viitoare întră în vigoare contractul-cadru cu CAS, iar finanţările vor fi făcute în funcţie de clasificarea spitalului respectiv. În prezent, Spitalul Muncipal Câmpina are categoria a IV-a, dar conducerea instituţiei a făcut toate demersurile necesare pentru a accede în eşalonul imediat superior al serviciilor medicale. Cei din Comitetul Director al instituţiei cred că este posibil acest lucru, cu eforturi finaciare susţinute şi de către administraţia locală (s-au primit promisiuni în acest sens), mai ales având în vedere că cel de-al doilea spital al judeţului funcţionează la parametri net superiori şi cu mult mai multe dotări decât cele cerute spitalelor de categoria a IV-a. Concret, spitalele de categoria a IV-a trebuie să aibă două linii de gardă (interne şi pediatrie) şi patru specialităţi medicale (interne, chirurgie, obstetrică-ginecologie, pediatrie), iar spitalul câmpinean, având 302 paturi, funcţionează cu şase linii de gradă şi mult mai multe specialităţi. “Clasarea spitalului la categoria a III-a ar duce la obţinerea unei finanţări mult mai bune. La categoriile mai mici sunt multe servicii medicale care nu se decontează prin Casa de Asigurări de Sănătate. Când ne-am hotărât să facem acest demers, am avut în vedere că populaţia arondată spitalului este numeroasă, că avem o adresabilitate mare, fiind încurajaţi în acţiunea noastră şi de buna pregătire a cadrelor medicale angajate, precum şi de numeroasele dotări pe care le avem în prezent. Pot spune că aproape 80% din activitatea noastră se încadrează la categoria a III-a. De asemenea, ne-om fi gândit să solicităm această categorie superioară, care va fi benefică pentru imaginea unităţii noastre, poate şi din patriotism local. Nu mă îngrijorează modernizările secţiilor şi înfiinţarea unor cabinete şi compartimente noi, în acest sens sunt sigură că municipalitatea ne va sprijini, aşa cum am fost asiguraţi şi de dl primar Horia Tiseanu, care a avizat recent documentaţia întocmită. Temeri serioase îmi ridică, în prezent, criza din ce în ce mai acută a cadrelor medicale necesare viitoarelor structuri ce se vor înfiinţa”, consideră medicul Elena Dumitrescu, directorul medical al spitalului. Pentru primirea, la evaluarea finală de la sfârşitul anului, a categoriei a III-a, vor trebui înfiinţate două cabinete noi: de pneumologie (separat de cabinetul TBC actual) şi de nefrologie (afecţiuni renale). Din informaţiile abţinute acestea sunt ca şi realizate, mult mai delicată fiind problema sporirii numărului liniilor de gardă, care se va rezolva în timp.

Poezie tânără - umor rafinat la Casa de Cultură

(De la „Cârligul” secolului trecut la „Atelierul de râs” de azi şi de aici la poezia modernă)

Acum mai bine de o sută de ani, apărea la Câmpina (1909) săptămânalul umoristic „Cârligul” (v. serialul „Note de istorie literară”, autor Ion T. Şovăială din „Câmpina literar-artistică şi istorică”, nr. 24/ 41, mai 2011), a cărui menire era de „a pune în curent pe simpaticii noştri cititori cu tot ce se petrece mai picant în întreaga ţară şi în special în oraşul nostru. (...) «Cârligul» nu va cruţa nici pe oamenii zilei, cari ajungând în demnităţi destul de înalte, nu caută să-şi îndeplinească cu sfinţenie îndatoririle lor (...)”. (Uluitoare asemănare tematică cu rubrica semnată de Florin Frăţilă, „Cuvântul care înţeapă”).
Similitudini elocevnte între umorul secolului trecut şi cel al zilelor noastre sunt continuate astăzi, la un înalt rafinament, de membrii Cercului Literar „Geo Bogza”. Toate împletindu-se armonios cu poezia tânără, modernă din „noul val” (Cătălina Grigore, Andrada Chioveanu, Emil Sud ş.a.), realizată de scriitorii câmpineni.

Joi, 19 mai, în sala „Constantin Radu a Casei de Cultură, pe fondul discret al unui concert-café la pian susţinut de maestrul Serghie Bucur, s-au desfăşurat „Lecturile publice” din creaţia scriitorilor Emil Sud şi Ştefan Al. Saşa.
Emoţionat, cu o voce fragilă, Emil Sud a recitat primele trei poezii din creaţia proprie („Autoportret”, „Lumina din strigătul frunzelor” şi „În urmele copilăriei”). În schimb, publicistul Serghie Bucur, ajutat de vocea sa baritonală, bine timbrată, a recitat impecabil ultimele poeme ale lui Emil Sud („C.V.”, „I de la Iubire”, „Creaţia”, „Facerea”, „De la chipul mamei” ş.a.), remarcând totodată saltul calitativ pe care autorul l-a înregistrat în ultimul timp. „Când n-au avut un Brutus,/ M-au înfiat./ Îi iubesc trădându-i./ El iubeşte prea mult./ El scrie prea mult./ El bea prea mult./ El.../ Când n-au avut un Brutus,/ M-au înfiat” („C.V.”) sau „Şi mama/ Cu privirea torcea răsăritul,/ Spre apusul necules încă/ Între două vârste, două palme, două iertări/ Rugăciune la dreapta trifoi cu patru foi/ La stânga a oftat uşurată” („De la chipul mamei”).
În acelaşi ton, cenacliştii, impresionaţi de poeziile audiate, au subliniat: „S-a esenţializat poezia lui Emil... Are un anume fel de detaşare. Un tip de lirism mult mai puternic. Se vede că poeziile sunt lucrate şi se pot constitui într-o plachetă” (Christian Crăciun); „Poezia este superbă. Crează nişte imagini deosebite, tablouri foarte frumoase” (Constanţa Coman); „A reuşit să se debaraseze de un balast, a reuşit să se concentreze... O poezie de simbol. Versuri demne de o plachetă” (Ştefan Al. Saşa); „Sunt bucuros de aprecierile vorbitorilor. În acest minereu sunt pepite cu duiumul, unele dintre ele, realizate într-un stil absolut personal” (Florin Dochia).
Aşteptat cu deosebit interes, proaspătul laureat al unui buchet de premii, Ştefan Al. Saşa, a încântat efectiv asistenţa cu un set de epigrame, rondeluri, balade, fabule, satire, grupate sub genericul „Atelierul de râs”. Programul umoristic, excelent conceput, a debutat cu recitări alternative efectuate de Ştefan Al. Saşa şi Florin Dochia din lucrările regretaţilor epigramişti Gh. Ispăşoiu, Ion Miclescu şi respectiv Petruş Luncaşu, Petru Băneşti şi a continuat cu audierea admirabilelor epigrame marca Saşa: „Toţi patru v-am adus acasă/ Bărbatul, dragă doamnă, şi,/ Dilema-adâncă ne apasă:/ Nu ştim care din noi o fi” (Prieteni de pahar) (hohote de râs, aplauze prelungite, bisuri). Tema politică (abordată încă din 1909 în revista „Cârligul”, de care aminteam) este magistral tratată de Saşa: „În democraticul regim/ (Realul ne probează fapta)/ Pe mafioţi îi împărţim:/ De stânga, centru şi de dreapta” (Categorii); „Cu vecinul Nicuşor/ De mult am copilărit/ El e-acuma senator,/ Eu rămas-am om cinstit” (Evoluţie) sau „Îmi amintesc de vremi «oculte»/ Când blestemam doar un partid,/ Şi-s fericit că azi, lucid,/ Pot înjura atât de multe” (Avantajele democraţiei) (aplauze numeroase).
Vedeţi, vorba profesorului Alex Blanck, „de ce merg la cercul de lecturi publice...”.
Theodor MARINESCU

Robert Opaţchi a demisionat

Surprinzător sau nu, duminică, după victoria din campionat în faţa celor de la Cetatea Coada Izvor, antrenorul CSM Câmpina, Robert Opaţchi, a demisionat cu trei etape înaintea finalului de sezon. Lăsând în urmă o echipă deja promovată în eşalonul superior, cu multe puncte în avans faţă de următoarea clasată, Opaţchi a preferat să se retragă de la echipă într-un mod destul de abrupt, fără să dea prea multe explicaţii, spre surprinderea acţionariatului, care s-a văzut nevoit să caute de urgenţă soluţii pentru sezonul viitor, unul care se anunţă extrem de dificil. Indiferent care sunt motivele demisiei lui Robert Opaţchi, trebuie spus faptul că în timpul mandatului său, CSM Câmpina şi-a atins toate obiectivele propuse, iar mare parte din meritul acestor realizări i se datorează în exclusivitate.  „Când mi s-a propus postul de antrenor, am avut ca obiectiv promovarea. Datorită condiţiilor foarte bune de pregătire şi a unui lot de jucători format din băieţi de mare caracter şi serioşi, mi-am realizat obiectivul. Pe această cale ţin să mulţumesc în mod deosebit echipei, cât şi acţionarilor şi nu în ultimul rând suporterilor, care au fost alături de echipă. Considerând că am realizat tot ceea ce mi-am propus, cred că trebuie lăsat locul altcuiva, care să vină cu un suflu nou şi să îmbunătăţească jocul echipei” - ne-a declarat Robert Opaţchi.
În ultimele trei etape, CSM va fi condus de pe banca tehnică de antrenorul de la copii şi juniori, Robert Stoica.

Fotbal spectacol

CSM Câmpina – Cetatea Coada Izvor 3-2 (0-0)
După înfrângerea categorică suferită în semifinalele Cupei României în faţa celor de la Avântul Măneciu, CSM Câmpina a avut de înfruntat pe teren propriu, duminică, 22 mai, cea mai în formă echipă din seria Vest a Ligii B Prahova, ocupanta locului II, Cetatea Coada Izvor. O misiune destul de grea, având în vedere că oaspeţii au venit la Câmpina cu gândul să câştige un meci care le putea asigura şansa de a intra la baraj în Liga A Prahova, alături de CSM, echipă deja promovată.
Fără câţiva titulari, Negreanu accidentat, Vintilă răcit, Grigoraş învoit şi alţi doi trei jucători prezenţi în teren, dar nerefăcuţi total după accidentări mai vechi (Ilioiu, Dârstaru, Budileanu), CSM Câmpina a început jocul timid, ceea ce le-a permis oaspeţilor, în primele 20 de minute, să-şi creeze câteva ocazii de gol, însă fără prea mare pericol la poarta apărată de Ciprian Cosmineanu. Treziţi parcă de agresivitatea oaspeţilor, elevii lui Robert Opaţchi au revenit în joc în ultima parte a primei reprize, ratând câteva ocazii rarissime prin Hromei şi Dârstaru, care în situaţia de unu la unu cu portarul advers, nu au reuşit să introducă mingea în plasă.
După pauză, pe fondul unei relaxări nejustificate a câmpinenilor, oaspeţii au deschis scorul aproape de minutul 60, printr-un şut plasat din interiorul careului, în urma unei faze în care toată apărarea CSM a gafat în lanţ. Conştienţi parcă de de faptul că se profila un alt duş rece, câmpinenii au ieşit la joc şi în zece minute au întors rezultatul printr-un gol semnat de Tuchilă şi un altul, din penalty, de Budileanu. Cinci minute mai târziu, Budileanu avea să înscrie din nou pentru 3-1 (ocazie cu care a ajuns la cota 14 a marcatorilor echipei în acest sezon), iar în ultimele minute de joc, oaspeţii au reuşit să reducă din handicap printr-un gol marcat tot din lovitură de pedeapsă.
Fluierul de final al centralului partidei a pus capăt unui meci cu multe faze de poartă, ratări incredibile şi de o parte şi de alta, lovituri de pedeapsă, eliminări (G. Radu – „Georsini” a primit destul de uşor două cartonaşe galbene şi unul roşu), goluri spectaculoase, ceea ce se poate numi, în câteva cuvinte, fotbal spectacol pe placul microbiştilor.

Etapa viitoare, a XXVIII-a (28 - 29 mai)
Precizia Breaza - CSM Câmpina
Prahova Nedelea - Tricolor Varniţa
Dalina Bărcăneşti - Unirea Cocorăştii Colţ
Viitorul Ariceşti - Intersport Filipeşti
AS Târgşorul Vechi - CS Valea Doftanei
Cetatea Coada Izvor - CS Cornu
CS Băneşti II - Gloria Ologeni
AFC II Filipeşti stă.

Finala Cupei României, o căciulă prea mare pentru CSM Câmpina

CSM Câmpina - Avântul Măneciu 1-6 (0-2)
Semifinalele au reprezentat în acest sezon capătul de drum al ambiţioasei echipe a CSM în faza judeţeană a Cupei României, mai mult decât în anii precedenţi, însă totuşi destul de puţin în comparaţie cu bugetul şi condiţiile de pregătire de care dispune lotul antrenat de Robert Opaţchi, incontestabil mai bune decât la orice altă echipă care evoluează într-o ligă similară în România. 


Dar cum în fotbal, de multe ori, nu bugetul contează, CSM Câmpina s-a văzut în situaţia ca miercuri, 18 mai, la Boldeşti, să fie zdruncinată din temelii de o echipă, Avântul Măneciu, al cărei singur aliat a fost ambiţia excesivă şi poate calmul şi ştiinţa jocului a câtorva jucători cu experienţă. 
Dacă în prima repriză, care s-a încheiat cu 2-0 pentru Avântul Măneciu, elevii lui Opaţchi au lăsat impresia că vor juca de la egal la egal cu adevrsarii lor, după pauză totul s-a transformat într-un coşmar, în care câmpinenii au primit 4 goluri şi au marcat o singură dată, prin Ilioiu, pe final. Depăşiţi la toate capitolele, elevii lui Opaţchi au părăsit terenul învinşi categoric cu scorul de 6-1 de o echipă pe care o vor întâlni în sezonul viitor, în Liga A Prahova.
Înfrângerea severă din semifinale nu umbreşte însă meritele CSM, care a atins pentru prima dată în istoria sa, performanţa de a ajunge la această fază a competiţiei şi nici parcursul aproape fără greşeală din campionat, în urma căruia a obţinut promovarea în eşalonul superior, cu multe etape înaintea finalului de sezon.
Cu un lot format din jucători foarte tineri, CSM Câmpina a reuşit să se califice în semifinale, după ce a scos din competiţie nu mai puţin de trei formaţii din liga superioară.
În meciul de la Boldeşti, Robert Opaţchi a folosit următoarea formulă de joc:  Cosmineanu – Burchi, G. Radu (‘70 Negoiasă), Gânju, Georgescu – Dârstaru (’25 Tuchilă), Budileanu, Ilioiu, Motoroiu (’51 Grigoraş) – Hromei (’55 Vintilă), Negreanu.

Energeticul a organizat a doua ediţie a Memorialul Stănescu

Vineri, 20 mai, Grupul Şcolar Industrial Energetic a organizat a doua ediţie a Memorialului Stănescu, un concurs de handbal la care s-au înscris echipe formate din elevii mai multor licee câmpinene, care au fost răsplătiţi cu premii şi diplome. Echipele care s-au remarcat au fost cea de băieţi a Colegiului Naţional „N. Grigorescu” şi cea de fete, a Grupului Şcolar Energetic, echipe care s-au calificat şi pentru faza judeţeană.
Următorul eveniment este programat pentru vineri, 25 mai, de data aceasta fiind vorba de „Memorialul Ştirbei Vodă” la fotbal.