07 iunie 2011

Primăria Băneşti şi Cast SRL, o “prietenie” de nedespărţit

De fapt, “prietenia” dintre Primăria Băneşti şi Cast SRL (prima, o instituţie publică ce administrează viaţa comunităţii celor aproape 7000 de localnici pentru a o face cât mai decentă, iar a doua, o societate privată locală ce-şi administrează fondurile proprii pentru a scoate cât mai mult profit), este prietenia dintre primarul Petre Ion Costache şi “Jimmy” Palada, patronul firmei în cauză. Cast SRL s-a numărat printre principalii sponsori ai primarului în campanile electorale pentru primăria comunei, din 2004 şi 2008, câştigate de actualul edil, iar Petre Ion Costache pare a nu fi uitat acest lucru.

Ziarul nostru a început, în numărul trecut, o serie de dezvăluiri ale nemulţumirilor oamenilor din comună referitoare la modul în care Cast SRL “s-a pricopsit” cu aproape 29 de hectare, într-un loc pe care munca asiduă a zeci de familii de localnici îl transformaseră într-o oază de verdeaţă, linişte şi sănătate, aducătoare de belşug prin însemnate recolte pomicole şi legumicole.
În zona numită de localnici Căţin, poţi ajunge urmând strada care virează la dreapta din DN1, imediat ce începi să urci, după traversarea podului de la ieşirea din municipiul Câmpina. După ce ajungi la capătul străzii asfaltate, o iei pe un drumeag de pământ, flancat de-o parte şi de alta de loturi pe care bănăştenii fac agricultură. La capătul drumului se cască brusc o pantă abruptă la baza căreia, pe locul unde altădată era lunca Doftanei, se văd o mulţime de camioane de mare tonaj alimentând grămezi uriaşe de pietriş şi nisip. Este noua staţie de sortare a firmei Cast, care a câştigat, acum un an, licitaţia prin care Primăria Băneşti i-a vândut aproape 29 de ha de pământ.
Nu avem nimic împotriva modernizării, a progresului şi a liberei inţiative, dar numai atunci când toate acestea se fac transparent şi cu anunţarea prealabilă a tuturor celor implicaţi, adică a foştilor posesori ai acelor terenuri. Or, vânzarea parcelelor din Căţin firmei Cast s-a făcut fără anunţarea celor aproape 40 de familii care deţineau aici terenuri în folosinţă, unele date de Primărie, în urmă cu 100 de ani, strămoşilor acestor familii pentru merite deosebite în Primul Război Mondial. Foştii posesori ai acestor terenuri consideră că au fost deposedaţi, până la urmă, într-un mod aproape abuziv, pentru că, dacă ar fi fost anunţaţi de către primar de intenţiile sale, ar fi făcut toate demersurile şi cheltuielile necesare eliberării titlurilor de proprietate. “Nu ne-a zis nimeni nimic, domnule, cu primarul ne-am întâlnit de atâtea ori înainte de licitaţie, dar nu ne-a anunţat deloc că ar vrea să vândă locul acela. Toată viaţa am lucrat pământul ăla, şi eu, şi părinţii mei. Dacă am fi ştiut, ne-am fi interesat şi noi şi am fi obţinut actele de proprietate necesare. Cinci-şase milioane de lei, cât ar fi costat, chiar dacă ne-ar fi usturat la buzunare, am fi dat, ca să devenim proprietari, dar aşa primarul ne-a lăsat cu buzele umflate”, ne-a declarat cu obidă unul dintre “expropriaţi”, Dumitru Eliodor.
Adevărul este că, dacă ar fi ştiut, oamenii ar fi putut obţine dreptul de proprietate asupra loturilor din luncă, pe care le-au lucrat ei şi strămoşii lor, invocând îndelungata folosinţă a lucrului. Dacă ar fi ştiut. Dacă ar fi fost anunţaţi de primar. Dacă… Este ştiut că nu poţi invoca necunoaşterea legii în apărarea ta, dar toţi deposedaţii de pământuri consideră că primarul Costache nu a fost de bună credinţă, căci ar fi trebuit să-i anunţe şi pe ei că se vor scoate la licitaţie parcelele respective. Şi asta “măcar din omenie, şi fiindcă mulţi ne-am păcălit şi l-am ales, crezând că o să fie un primar cinstit. Pentru că noi suntem oameni simpli, n-avem multă carte, n-am umblat prin tribunale ca să ştim cum să folosim hârtiile şi actele, nu ştim decât să muncim pământul, pe care nu l-am lăsat pârloagă niciodată.”.
Adevărul este că oamenii au muncit din greu, mulţi ani, ca să înlăture bolovanii şi resturile de materiale de construcţii deversate pe malul apei de camioanele unor întreprinderi câmpinene, încă din vremea comunismului. “Oamenii s-au chinuit mult până au curăţat şi ecologizat lunca. După ce au scos pietrele şi mâlul, localnicii au amenajat aici livezi (cu zeci de nuci seculari) şi grădini cu zarzavaturi şi legume. Locul a început să fie populat, apoi, cu potârnichi şi iepuri, astfel încât a devenit un mic ecosistem, o gură de rai, cum zice balada populară. Toată această zonă minunată a comunei a dispărut sub buldozerele trimise de dl Palada”, ne-a mărturisit, cu amărăciune în glas, Vasile Chiţă. Tot de la acesta am mai aflat că au fost făcute sesizări către Procuratura Câmpina pentru tăierea ilegală a celor aproape 100 de nuci, nucul neputând fi tăiat decât cu aprobare specială, dar sesizările au rămas fără finalizare. Pentru desfiinţarea livezilor şi grădinilor, primarul şi patronul de la Cast au urmat un plan bine pus la punct. Într-o săptămână, buldozerele au culcat la pământ toate gardurile, dar în prealabil, au fost lăsate să pască liber în acest loc o mulţime de capre, care au distrus, treptat şi descurajant, toate recoltele şi o parte din garduri. Apoi, toată iarna lui 2010, aici au fost trimişi oameni care să taie copacii rămaşi şi să-i ia acasă pentru foc. Au acţionat iarna, pentru ca zăpada căzută să le ascundă manevrele lor distructive şi meschine”, ne-a mai spus Vasile Chiţă, care crede că “deşi Consiliul Local a aprobat scoaterea la licitaţie a zonei, consilierii comunei nici nu ştiu, în general, ce votează, ei ridică mâna după cum le cere primarul. De fapt, consilierii nu primesc, înainte de şedinte, mapele cu proiectele de hotărâri ce urmează a fi dezbătute.”
Am mai aflat că este de notorietate în comună faptul că firma Cast este firma “de suflet” a primarului Costache. Doi consilieri comunali PDL, deci din partidul primarului, şi-au înaintat demisiile după vânzarea către Cast, cu 0,5 euro/m.p., a loturilor din zona Căţin şi din zona Silişte. Ulterior, la presiunile edilului, unul dintre consilieri a revenit asupra deciziei. Mulţi localnici sunt supăraţi şi din cauza faptului că preţuri mici la vânzarea unor loturi de pământ de către Primărie (preţurile mici de începere a licitaţiilor), nu sunt practicate mereu şi pentru toţi locuitorii comunei.

În timpul scandalului din Căţin,

Primarul din Băneşti a încercat să mai vândă alte 23 de hectare de teren în zona Silişte şi a rampei de gunoi

În urma răzmeriţei de la Băneşti, în care mulţi dintre locuitorii comunei au protestat împotriva înfiinţării balastierei firmei Cast SRL, încep să apară din ce în ce mai multe reclamaţii la adresa primarului Ion Costache Petre care, după afirmaţiile cetăţenilor din comună, este implicat în diverse „proiecte” care nu au nimic de a face cu bunul mers al comunităţii, ci dimpotrivă.
Un exemplu în acest sens ar fi şi faptul că în ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local, primarul a venit cu un proiect de hotărâre prin care intenţiona să obţină votul consilierilor (marea lor majoritate supuşi ordinelor sale) pentru vânzarea altor aproximativ 23 de hectare de teren, situate în zonele rampei ecologice de gunoi (7,33 hectare) şi Silişte (15,48 hectare).
Surprins în plină şedinţă de mai mulţi cetăţeni vigilenţi cu hectarele la subraţ, primarul a retras proiectul cu intenţia de a-l readuce în actualitate atunci când apele se vor linişti. Interesaţi să vedem ce se află în spatele acestei vânzări, am dat peste câteva amănunte interesante care, pentru orice om de bună credinţă, ar trebui să ridice multe semne de întrebare. De exemplu, din câte se pare, preţul de vânzare a celor 23 de hectare va fi de 0,50 euro/ mp şi asta în condiţiile în care cele 15 hectare din zona Silişte au fost donate de OMV Petrom către Primăria Băneşti împreună cu o serie de puţuri dotate cu pompe prin care se poate extrage apă potabilă. De fapt, investitorul din Băneşti care ar vrea să pună mâna pe acest teren, prieten la cataramă cu primarul Costache, urmăreşte să folosească acele puţuri pentru a „planta” acolo o fabrică de apă plată. Dacă vânzarea acestor terenuri s-ar face transparent şi la preţul corect, poate că nimeni nu ar avea nimic de zis, în ideea în care menirea unui primar este aceea de a aduce venituri la bugetul comunităţii locale. Însă Ion Costache Petre preferă să lase loc de interpretări, pe care oamenii au dreptul să le creadă justificate.

Cuvântul care înţeapă

Circuitul banilor publici la groapa de gunoi

De foarte multă vreme afirm în această rubrică faptul că administraţia Tiseanu nu este decât un măr frumos devorat din interior de o aprigă armată de viermi preocupaţi să ronţăie permanent banul public. Putregaiul acestei administraţii, în care colcăie tot felul de indivizi slugarnici care trăiesc din politică şi care sunt împărţiţi în sfere de influenţă şi de interese, iese la iveală în fiecare zi, însă din păcate, o mare parte a cetăţenilor, preocupaţi de greutăţile vieţii de zi cu zi, nu mai au chef să-l vadă.
Ultimul exemplu este legat de zecile de milioane de lei vechi pe care le încasează firmele a doi PDL-işti din imediata apropiere a primarului Tiseanu de pe urma unor servicii prestate (sau nu?!) la groapa ecologică de gunoi de la Băneşti.
Pontul a fost livrat către presă (intenţionat sau nu) de viceprimarul Ion Dragomir, care în ultima şedinţă de consiliu, când a venit vorba de rampa de gunoi de la Băneşti, de mult închisă, şi sumele alocate de administraţia locală Câmpina pentru întreţinerea ei, a afirmat: „Îmi tremură pixul când semnez ordinul de plată!” Dragomir se referea, de fapt, la cei 500 de milioane lei vechi pe care bugetul local îi plăteşte lunar către Compania Publică Băneşti drept cotă parte la administrarea şi întreţinerea rampei, care după cum spuneam s-a transformat într-o afacere bănoasă pentru colaboratorii lui Tiseanu.
(Citeşte continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Editorial

CELE DOUĂ ECOLOGII
 
Trebuie să vă spun direct, de la început, că sunt un antiecologist convins. Atenţie, nu sunt împotriva ecologiei, ci a ecologismului, nu înseamnă că susţin tăierea bezmetică a junglei, poluarea, chimicalizarea, aruncarea unde se nimereşte a gunoaielor, uciderea animalelor etc. Nu, sunt doar împotriva instrumentalizării politice şi financiare a spaimelor ecologice şi climatologice, împotriva stîngismului cu nuanţe anarhice al ecologiştilor militanţi, împotriva anti-umanismului feroce care stă la baza gîndirii lor, a anti-occidentalismului care îi nutreşte, deşi marea poluare vine mai ales din răsărit, împotriva manipilării multor miliarde de dolari pe proiecte fanteziste etc. Pentru cine a citit acea capodoperă a literaturii universale (nu numai a genului SF) care este seria DUNE, este limpede că numărul de parametri şi timpul în care aceştia trebuiesc urmăriţi pentru a avea o imagine reală a raporturilor cauză-efect în domeniul ecologic depăşesc cu mult, inimaginabil de mult, puterea însumată de evaluare a tuturor calculatoarelor de pe pămînt. Ghicitul în palmă este o „ştiinţă” infinit mai exactă decît ecologia.

La prima conferinţă de presă a USL Câmpina s-au făcut dezvăluiri

USL ar putea avea liste comune la alegerile pentru Primărie şi Consiliul Local

La sfârşitul săptămânii trecute, USL Câmpina a organizat prima sa conferinţă de presă. Aceasta s-a desfăşurat la cabinetul senatorului câmpinean George Severin, parlamentarul fiind gazda şi “moderatorul” discuţiilor purtate de preşedinţii organizaţiilor municipale ale PSD şi PNL (Ion Dragomir, respectiv Virgil Guran), cu reprezentanţii presei locale participanţi la eveniment. Din partea PC, partid component al Uniunii Social Liberale la nivel naţional, nu a participat nimeni, întrucât la Câmpina, conservatorii sunt ca şi inexistenţi. Sunt puţine şanse ca organizaţia conservatorilor locali să fie revigorată până în preajma viitoarelor alegeri locale, dar cum în politică nimic nu este imposibil, nu-i total exclusă această variantă. Conform protocolului USL, cele trei partide ale alianţei care a adunat laolaltă stânga şi dreapta politicii româneşti vor avea candidaţi comuni la alegerile pentru primari şi preşedinţii consiliilor judeţene în toate municipiile din România. În celelalte oraşe şi în comune, organizaţiile locale ale PSD, PNL şi PC au libertatea de a alege dacă merg sau nu pe liste comune la aceste funcţii. Pentru alegerea membrilor consiliilor judeţene şi ai consiliilor locale, cele trei formaţiuni politice au, de asemenea, libertate totală în a-şi desemna listele de candidaţi. Pentru că, la Ploieşti, după câte se pare, candidaţii pentru funcţiile de şef al legislativului judeţean şi primar vor fi social-democraţi, în al doilea municipiu prahovean, este posibil ca liberalii să dea candidatul comun al USL Câmpina în bătălia pentru câştigarea Primăriei. Cu toate acestea, atât Dragomir, cât şi Guran au declarat că acel candidat comun al USL la Primăria Câmpina va trebui să stea cel mai bine în sondaje. Cum modificările Legii alegerilor locale impun alegerea primarului dintr-un singur tur de scrutin (iar în această variantă, actualul edil-şef Horia Tiseanu are mari şanse de a fi reales), social-democraţii şi liberalii câmpineni şi-au strâns rândurile şi au hotărât ca şi la Consiliul Local să meargă pe o listă comună. Căci o majoritate confortabilă în legislativul câmpinean ar putea bloca eventualele proiecte şi acţiuni abuzive ale primarului în funcţie. Soluţia aceasta a fost susţinută, în mod clar, de către viceprimarul Ion Dragomir, liderul PSD Câmpina: “Deoarece, la Câmpina, USL va avea candidaturi comune pe buletinele pentru Primărie, Consiliul Judeţean şi preşedintele CJ, mi se pare firesc să avem listă comună şi pentru Consiliul Local. Aceasta este cea mai bună soluţie pentru noi, mai ales în condiţiile în care primarul va fi ales dintr-un singur tur de scrutin.” Virgil Guran, preşedintele PNL Câmpina, nu a avut o poziţie la fel de tranşantă ca şi colegul său de coaliţie, considerând că “în ceea ce priveşte listele pentru Consiliul Local, decizia finală se va lua în luna septembrie. Şi va trebui să fie cea mai bună decizie, pentru ca să obţinem majoritatea în Consiliul Local. Degeaba ai primarul, dacă în Consiliul Local eşti în minoritate, întrucât nu poţi realiza nimic din ceea ce ţi-ai propus.”

Bazinul de înot didactic rămâne cu panglica tăiată, dar cu poarta închisă

Revine în actualitate, după o uitare de numai o săptămână, bazinul de înot didactic de la Câmpina, primul dintr-un program al Ministerului Dezvoltării Regionale. Recenta sa inaugurare, făcută de ministrul Elena Udrea şi primarul Horia Tiseanu, a fost în centrul atenţiei presei centrale, fiind relatată de cele mai importante televiziuni din Bucureşti. Cu toate că panglica inaugurală a fost tăiată, poarta piscinei acoperite, ultima fală a administraţiei Tiseanu, a rămas tot închisă. Dacă e să asimilăm bazinul de înot didactic cu cel mai frumos “copil investiţional” din mandatul Tiseanu II, am putea spune că, de prea multe “autorităţi-moaşe” (în spatele lui Tiseanu şi Udrea, au stat fără foarfeci în mână, doar pentru a da greutate “moşitului”, Emil Boc şi Roberta Anastase), a rămas copilul cu “buricul folosinţei” netăiat. Degeaba a recunoscut doamna Udrea, imediat după forfecarea panglicii tricolore, că “e prima dată când foarfeca mea taie din prima”. Inaugurarea oficială (făcută, oricum, cu mare întârziere, din cauza programului încărcat al ministresei), nu a fost chiar de bun augur, căci se pare că nu va ajuta prea mult la darea rapidă în folosinţa câmpinenilor a bazinului, aşa cum promisese conducerea Primăriei. Şi asta întrucât, deşi investiţiei i s-a dat undă verde încă din 2009, iar lucrările au fost demarate la începutul anului 2010, investiţia fiind finalizată şi recepţionată cu o întârziere de cinci luni, Tiseanu şi apropiaţii săi nu s-au gândit că va trebui găsită o soluţie şi pentru administrarea acestui bazin. O soluţie pentru ca obiectivul să nu ajungă de izbelişte şi de nerecunoscut, după câteva luni de folosire de către câteva mii de localnici şi plătitori de bilete, nu toţi bine crescuţi în sens educaţional. Tiseanu a anunţat doar că bazinul va putea fi folosit şi de câmpineni, iar tariful biletelor va fi stabilit de către Consiliul Local. Cam puţin pentru a arăta marea sa grijă pentru o investiţie publică ce a costat 1,2 milioane de euro. Liderii liberali câmpineni atrăseseră atenţia, cu mult înainte de inaugurare, că nu există un regulament de funcţionare a bazinului şi nici o perspectivă clară în privinţa găsirii unei soluţii de administrare a bazinului. S-a avansat chiar ipoteza (ce nu poate fi probată, fiind doar un simplu zvon), că încă nu a fost găsită firma (de curte) portocalie care să merite administrarea acestei baze sportive de excepţie. Primarul Horia Tiseanu dă vina (cineva trebuie să-l joace pe Acarul Păun), pe guvernanţii din Capitală, conduşi chiar de partidul domniei-sale, deoarece “nu ni s-a dat aprobarea să angajăm personal nou, care să-l administreze, iar pentru administrarea bazinului avem nevoie de cel puţin 10 oameni. Am înaintat memorii la Prefectura Prahova, la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, dar răspunsul lor a fost mereu negativ. Este o scăpare a tuturor. S-a uitat de administrarea bazinului.” Măi, să fie, de doi ani de zile, nimeni dintre factorii de decizie nu s-a gândit să conceapă un regulament de funcţionare a bazinului! Deşi legislaţia restrictivă în angajarea personalului bugetar este arhicunoscută, abia acum s-au gândit, pasămite, cei din Primărie la externalizarea serviciului de administrare a bazinului către o firmă privată. Prin licitaţie, desigur, păi cum altfel. Vom vedea, în curând, cine “a meritat” să câştige licitaţia. Până la deschiderea piscinei acoperite (mai spre toamnă, încolo, la un colţ de sfârşit de an), aceasta rămâne, în continuare, doar un vis frumos pentru miile de elevi şi tineri câmpineni.

Ziua Mediului amestecată cu Ziua Copilului

Că nu mai merge nimic în ţara asta, fiindcă nu se mai respectă nicio regulă, ştiam. Dar că se va ajunge ca şi obiceiuri şi sărbători cu tradiţii vechi să fie suprapuse, amestecate şi încurcate, nu am fi crezut. La Câmpina, municipalitatea a reuşit performanţa de a suprapune Ziua Mediului peste Ziua Copilului şi viceversa. Viceversa, probabil, ca să fie toată lumea mulţumită şi busuiocul dres în cel mai autentic stil balcanic.
Pentru că 1 Iunie a picat, anul acesta, într-o miercuri, administraţia Tiseanu, socotind că nu pot fi scoşi elevii din şcoli, cu deranjarea procesului de învăţământ, a hotărât ca Ziua Copilului să fie sărbătorită duminică, 5 iunie, adică de Ziua Mondială a Mediului. Dacă tot a fost decalată, sărbătoarea copiilor s-ar fi putut organiza sâmbătă, pe 4 iunie, dar şeful executivului câmpinean a dorit ca ea să aibă loc duminică, zi în care circulaţia în Centrul Civic a fost oprită, tocmai pentru o mai mare participare a celor mici.
Duminică, într-adevăr, cu sprijiinul Clubului Copiilor, a Casei Tineretului şi a Fundaţiei Zamolxes, pe bulevardul central au fost montate corturi (ateliere de animaţie stradală) unde cei mici au avut parte de tot felul de “tratamente”: pictarea feţelor (desigur, cu acordul părinţilor), animale realizate din baloane, magie cu cărţi etc.
Pe carosabilul dintre Casa Cărţii şi Hotel Muntenia copiii au desenat pe asfalt şi s-au distrat în diverse concursuri hazlii: alergare în saci sau cu ou în lingură, ghidare cu spatele, concurs de tras cu frânghia. Pe terasa de la Milia, au avut loc programe artistice susţinute de membrii Clubului Copiilor şi ai Fundaţiei Zamolxes, totul terminându-se cu un concert de fanfară susţinut de Fanfara Consiliului Judeţean.
Toate bune şi frumoase până aici, dacă nu ar fi fost organizate numeroase acţiuni dedicate Zilei Mediului, în zilele de 1, 2 şi 3 iunie, zile în care o mulţime de copii au fost scoşi din şcoli pentru a participa la concursuri în care s-a desenat pe asfalt, s-au prezentat costume eco şi eco-fotografii, totul culminând, vineri, cu un marş al elevilor, la care au fost aproape două sute de participanţi, de la Casa Tineretului până în centrul oraşului. Un marş cu sute de elevi care nu au venit din timpul lor liber pentru a participa la “acţiune”, fiind angrenaţi la acest eveniment numai pentru o campanie de imagine în culoare portocalie. Când este corect să scoţi copiii din şcoli pentru diverse acţiuni cu vădit scop propagandistic, numai consilierii PDL (prezenţi la manifestări) şi şeful lor ştiu cel mai bine.

Iosif Mihăilescu a fost reales preşedintele Cartel ALFA Filiala Prahova

De puţin timp, Filiala Prahova a C.N.S. “Cartel ALFA”, care are sediul în Câmpina, şi-a ales o nouă conducere. De fapt, înnoirea filialei judeţene a celei mai importante şi mai active confederaţii sindicale din România (cu sediul central în Bucureşti, Splaiul Independenţei nr.202A), este numai parţială. Vechiul preşedinte al filialei, câmpineanul Iosif Mihăilescu, a fost reales pentru încă un mandat de patru ani în fruntea uniunii teritoriale prahovene a Cartelului ALFA. Filiala Prahova este condusă, de 12 ani, de către actualul ei lider, care a reuşit să o revigoreze şi să îi crească sensibil numericul şi forţa, pornind, în 1999, de la un nucleu format din câteva sindicate afiliate Cartelului ALFA, în marea lor majoritate, din Câmpina şi din zona de nord a judeţului. Ca o recunoaştere a acestui început dificil, dar cu evoluţii fructuoase, conducerea cartelului sindical condus de Bogdan Hossu (cel mai vocal lider sindical naţional şi o nucă tare pentru toate guvernele perioadei postdecembriste), a decis ca sediul Filialei Prahova să fie stabilit la Câmpina. În afară de preşedinte, structura Biroului Executiv al Filialei Prahova mai include trei vicepreşedinţi şi un secretar. Drept urmare, în şedinţa de alegeri, în urma unui vot secret şi liber exprimat, au fost aleşi în funcţia de vicepreşedinte al Filialei următorii candidaţi: Gheorghe Chiriţă (preşedintele Sindicatului Mecanicilor de Locomotivă din Depoul Ploieşti), Petre Baraviera (liderul Sindicatului Gospodarul Filipeştii de Pădure) şi Silviu Buzilă (fost lider al Sindicatului Liber din Primăria Câmpina). Primii doi vicepreşedinţi nou aleşi sunt la primul mandat, al treilea dintre ei îndeplinind această funcţie şi în mandatul precedent. Pentru prima dată în această postură, secretar al Filialei a fost ales Marian Chiţu (liderul Sindicatului Hidro Sinaia). Şedinţa de alegeri pentru noua conducere a Filialei Prahova a fost condusă de Ion Homoş, secretarul-general al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor “Cartel ALFA”.
CNS “Cartel ALFA”, ca orice confederaţie sindicală naţională, este organizată în structuri profesionale (federaţiile, care includ sindicate dintr-un anumit domeniu de activitate) şi în structuri teritoriale (reprezentate de filialele judeţene, ca uniuni sindicale interprofesionale). Confederaţia Naţionala Sindicală „Cartel ALFA” a fost creată în 1990. Obiectivul său fundamental este consolidarea societăţii democratice româneşti în scopul apărării şi promovării intereselor lucrătorilor şi a justiţiei sociale. Confederaţia este total independentă faţă de guvern sau grupuri politice, ea nefăcând niciodată un protocol de colaborare cu vreunul dintre partidele politice, aşa cum au încheiat alte confederaţii sindicale naţionale, ai căror lidei supremi au ajuns în Parlament sau în Guvern. În prezent, 50 de federaţii profesionale sunt afiliate la CNS “Cartel ALFA”, reprezentând domenii de activitate diverse, atat din sectorul public, cat şi din cel privat. De asemenea, „Cartel ALFA” coordoneaza activitatea a 42 de uniuni sindicale teritoriale interprofesionale (filialele din toate judeţele plus cea din Bucureşti).

Concurs de interpretare şi creaţie poetică pentru elevi

Sub patronajul Bibliotecii Municipale „Dr. C.I. Istrati” şi al Casei de Cultură „Geo Bogza”, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local, vineri, 3 iunie, a avut loc Concursul de interpretare şi creaţie poetică pentru elevi.
Salutând prezenţa oaspeţilor, Liliana Ene, directoarea Bibliotecii Municipale, a deschis concursul şi a comunicat programul activităţilor.
Concursul a fost structurat astfel: 1. Secţiunea interpretare, cu monolog, scenetă, piesă de teatru (fragmente) şi 2. Secţiunea creaţie poetică, în cadrul căreia s-au depus opt plicuri sigilate cu câte zece poezii tehnoredactate.
Spectacolele au fost evaluate de către un juriu alăctuit din specialişti şi oameni de cultură (Florin Dochia - preşedinte, Liliana Ene, Ştefan Al. Saşa, Cristinel Dragu şi Adrian Dochia - membri), care a analizat următoarele formaţiuni grupate pe cicluri de învăţământ:
I. PRIMAR: Şc. „Ion Câmpineanu” - „În dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu (prelucrare), îndrumător Daniela Simona Dinu; Şc. „B.P. Hasdeu” - „Făt Frumos şi Zana Lacului” (după un basm de Victor Tulbure), îndrumătoare Gabriela Dinu şi Adina Săbăngeanu.
II. GIMNAZIU: Şc. „Ion Câmpineanu” - „O scrisoare pierdută” (de I. L. Caragiale), îndrumător Irina Tudor; „Lanţul slăbiciunilor” (de I.L. Caragiale), îndrumător Nadia Soroiu; Şc. Centrală - „Snobul” (de Alexandru Andy), îndrumător Andreea Laura Popa; „Critica de jos” (de Nina Cassian), îndrumător Andreea Laura Popa; „Gemenele senatorului”, îndrumător Andreea Laura Popa; Şc. „B.P. Hasdeu” - „O inspecţiune” (de I.L. Caragiale), îndrumător Cristina Enescu; Şc. „Al.I. Cuza” - Monolog: „Coana Chiriţa” (de Vasile Alecsandri), îndrumătoare Diana Marinache şi Anda Miroiu; Scenetă: „Momente şi... fiţe” (colaj, adaptare după „Momente de schiţe” de I.L. caragiale), îndrumătoare Diana Marinache şi Anda Miroiu.
III. LICEU: Liceul Forestier - „Ion” (de Liviu Rebreanu) - dramatizare, îndrumător Diana Adam; Colegiul Naţional „N. Grigorescu” - „Bubico” (de I.L. Caragiale) şi „Scufiţa Roşie”, ambele sun îndrumarea Cristinei Dinu.
În ansamblu, organizarea şi desfăşurarea concursului şcolar a scos în evidenţă atât preocuparea îndrumătorilor de a asigura un spectacol de calitate, cât şi talentul şi mai ales dorinţa de afirmare a concurenţilor.
Majoritatea formaţiilor artistice, cu denumiri sugestive („Muguraşii”, „Pinocchio”, „Viceversa”, „Thalia”, „D’ale comediei” etc.) şi-au ales o tematică adecvată (din clasicii literaturii române), cu o distribuţie bine gândită, însă unii dintre concurenţi au depăşit cu mult numărul decibelilor acceptaţi.
Chestionat asupra calităţii concursului de interpretare, Florin Dochia ne-a declarat: „Concursul de Teatru pentru elevi a dovedit că nasc şi la Câmpina şi talente. Am remarcat pregătirea bună a formaţiilor, dovadă a preocupării până la pasiune a îndrumătorilor. Premiile, care se vor da pe 9 iunie, vor stabili o ierarhie care oricând poate fi schimbată prin mai multă muncă şi dorinţă de a pune în valoare talentul nativ”.
Notă: Pentru secţiunea a II-a (creaţie poetică), juriul este format din Florin Dochia, preşedinte, Ştefan Al. Saşa şi Gherasim Rusu Togan, membri, iar festivitatea de premiere va avea loc joi, 9 iunie, ora 12.00, în sala „Constantin Radu” a Casei de Cultură „Geo. Bogza”.
Theodor MARINESCU

Proiecte didactice la Şcoala Postliceală „Louis Pasteur” Câmpina

Marti, 31 mai 2011, elevii anului I B ai Şcolii postliceale Louis Pasteur - Câmpina au desfăşurat în cadrul modulului Sociologie concursul cu tema „ Prăjitura mea e cea mai bună”.
Prăjiturile, torturile şi cozonacii au fost degustate de un juriu exigent având ca preşedinte pe doamna Laura Belu. Juriul a punctat preparatele în principal după complexitate, forma de prezentare, gust şi savoare.
Concursul a avut şi 3 câştigători după cum urmează: Locul I Cofaru Valy şi Marinescu Denisia, Locul II Tifigiu Claudia şi Locul III Murariu Mădălina.
Cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului în data de 1 iunie 2011 elevii anului I A şi B ai Scolii Postliceale Louis Pasteur – Câmpina au donat alimente, prăjituri, torturi, cozonaci şi băuturi răcoritoare Asociaţiei „ Iubiţi Copii „ din cartierul Muscel, municipiul Câmpina, asociaţie condusă de doamna Eugenia Câmpeanu. Dulciurile au fost create de elevii anului I B, iar la proiect ne-au onorat cu prezenţa şi D-na Elena Murariu, D-na Paraschiva Corneanu şi D-nul Ion Mircea, invitaţi din partea conducerii Asociatiei Mutuale Amus France Roumanie, asociaţie care partonează şcoala, dar şi profesori ai şcolii.
Proiectul „ DIN SUFLET PENTRU UN ZÂMBET „ se defăşoară în cadrul modulului curicular de Sociologie Medicală şi a ajuns la cea de-a 5 – a ediţie.
Coordonatorul şi organizatorul proiectelor educaţionale din cadrul Şcolii Postliceale Louis Pasteur este psiholog Natalia Paşca.

CSM Câmpina vă aşteaptă la

Meciul amintirilor
 
Poiana ‘90 Câmpina - Petrolul ‘95 Ploieşti

Sâmbătă, 11 iunie, de la ora 16.30, în deschiderea ultimului meci din actuala ediţie de campionat, conducerea CSM Câmpina oferă microbiştilor câmpineni un eveniment fotbalistic de excepţie: un meci demonstrativ între echipele Poiana Câmpina (din anii ‘90) şi Petrolul Ploieşti (din anii ‘95), ultima câştigătoare a Cupei României după o finală în compania Rapid Bucureşti.
Din echipa Petrolul Ploieşti, care va veni la Câmpina sub comanda antrenorului Virgil Dridea, nu vor lipsi portarul Ştefan Preda, fraţii Lazăr, Cristian Zmoleanu sau Joe Panait, în timp ce pentru Poiana se vor afla pe teren portarii Şoacăte şi Pălănceanu, precum şi jucătorii de câmp Cristian Dumitru, Alin Postolache, Costin Plăvache, Sorin Badea, Mario Disantolo şi alţii.
Organizatorii au pregătit numeroase surprize, mai ales pentru suporterii care şi-au demonstrat în acest sezon ataşamentul faţă de culorile CSM.
Astfel, în pauza meciului demonstrativ dintre Poiana Câmpina şi Petrolul Ploieşti, conducerea CSM va acorda diplome foştilor sportivi care au adus glorie şi cinste Câmpinei. Nu vor fi doar sportivi din domeniul fotbalului, ci şi din alte discipline, precum boxul, motocrosul, atletismul.
Conducerea CSM îi invită pe toţi suporterii care au câştigat de-a lungul campionatului tricouri cu însemnele clubului, să vină la meci îmbrăcaţi cu acestea şi fiecăruia îi va fi oferit un mic premiu surpriză.
La finalul meciului, toţi participanţii vor primi bere şi sucuri, pentru a sărbători promovarea CSM Câmpina în Liga A Prahova.

Egal dificil în ultima deplasare a sezonului

Duminică, 5 iunie, CSM Câmpina a făcut ultima deplasare din acest sezon la Varniţa, pentru a juca meciul din penultima etapă a campionatului în compania celor de la Tricolorul.
Cu gândul la vacanţă după efortul depus pe tot parcursul campionatului, dar şi în Cupa României, elevii lui Robert Stoica au intrat în teren hotărâţi să scrie repede istoria acestei partide, iar în minutul 5 Mugurel Negreanu deschidea scorul printr-un şut plasat în interiorul careului, care nu i-a dat nicio şansă portarului advers. În următoarele cinci minute, CSM a irosit două mari ocazii de a-şi majora avantajul, prin Dârstaru şi Negreanu, pentru ca patru minute mai târziu gazdele să egaleze în urma unei lovituri de la colţul terenului, reluată în plasă cu capul din centrul careului.
Următoarele 30 de minute au reprezentat un adevărat asediu la poarta gazdelor, care numai printr-un mare noroc nu au primit al doilea gol, după ocaziile lui Hromei (min. 20, 21, 25), Negreanu (min. 22) şi Gânju (min. 23). Pe finalul reprizei, în min. 43, gazdele recuperează o minge de la mijlocul terenului, declanşează un contraatac rapid şi marchează pentru 2-1, contrar cursului jocului. De reţinut că în min. 38, centralul partidei a refuzat să acorde o lovitură de pedeapsă pentru CSM, după ce unul dintre jucătorii gazdă a atins mingea cu mâna în careu.

După pauză, cei de la Varniţa au încercat să-şi apere rezultatul practicând un joc de aşteptare presărat cu multe durităţi. În min. 60, antrenorul-jucător Robert Stoica a intrat în teren înlocuindu-l pe Ionuţ Necula, iar jocul CSM-ului a căpătat mai multă consistenţă. Tridentul ofensiv Negreanu – Hromei – Stoica a pus presiunea pe defensiva adversă, iar în min. 89 s-a produs egalarea, după o lovitură de colţ executată aproape perfect de Stoica şi o reluare imparabilă cu capul a tânărului Tuchilă.
Meciul s-a încheiat cu primul rezultat de egalitate din acest sezon al CSM Câmpina şi cu regretul suporterilor, prezenţi în număr mare în această deplasare, de a nu fi asistat la o nouă victorie meritată a echipei favorite.
Etapa viitoare, ultima a campionatului, CSM Câmpina va întâlni pe CS Cornu, partida fiind programată pe stadionul „Poiana” sâmbătă, 11 iunie, de la ora 18.00.