14 iunie 2011

Scandal în Consiliul Local din cauza bazinului didactic de înot

Bazinul naşte valuri de scandal
De-abia ce s-au stins criticile apărute în presa centrală (preluate din presa locală), la adresa administraţiei Tiseanu, care nu s-a gândit deloc, în perspectivă, la administrarea bazinului de înot didactic (sau poate că a făcut-o deliberat), că pârdalnica piscină face din nou valuri. Dacă nu la propriu, căci obiectivul nu a fost dat, încă, în folosinţă, cu siguranţă, în sens figurativ. Valuri uriaşe de scandal şi zâzanie între puterea locală portocalie şi opoziţia din legislativul municipal.  Cu acest prilej, “s-au ales apele”, cum se spune în popor, căci scandalul cu pricina a generat şi o ruptură puternică în relaţiile oscilante dintre viceprimarul Ion Dragomir, unul din cei doi lideri ai opoziţiei câmpinene, şi primarul Horia Tiseanu, starostele actualei administraţii, de o culoare politică a cărei intensitate ar face să roşească şi o portocală. Chiar dacă s-ar numi Pilat, Tiseanu tot nu se poate spăla pe mâini, cum a încercat să facă la recenta adunare a legislativului câmpinean. Fiindcă administraţia Tiseanu, în cei doi ani de la aprobarea proiectului de finanţare a bazinului, nu s-a gândit la o formă de administrare a importantului obiectiv. Deşi putea şi trebuia să ia în calcul acest lucru. Mai ales în condiţiile în care se cunoşteau foarte bine restricţiile impuse angajării personalului bugetar de către guvernanţii de la Bucureşti. 

O interpretare dubioasă a legii
La recenta şedinţă extraordinară a Consiliului Local Câmpina, a ieşit cu boicot şi cu scandal. Întrunirea a avut ca scop aprobarea asocierii municipiului Câmpina cu o firmă privată care să administreze baza sportivă compusă din bazinul de înot acoperit şi terenurile de tenis adiacente. La interpelarea consilierului liberal Dragomir Enache, secretarul Primăriei, Paul Moldoveanu, a explicat că se va vota potrivit art. 45 alin (2) lit. f din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, textul de lege respectiv stipulând că asocierile consiliilor locale cu persoane juridice române sau străine pot fi votate cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, deci cu 10 voturi în cazul Câmpinei. 

Opoziţia părăseşte sala
Imediat după aceea, viceprimarul Ion Dragomir, preşedintele PSD Câmpina, s-a retras din şedinţă împreună cu consilierii PSD, urmat, la câteva minute, de singurul consilier liberal, amintit mai sus. Ion Dragomir a explicat, înainte de a părăsi sala de şedinţe, motivele acestui boicot: “În opinia noastră, asocierile privind patrimoniul oraşului se aprobă cu 2/3 din numărul consilierilor în funcţie, aşa cum prevede, de altfel, şi art.45 alin (3) din Legea nr 215/2001. Ne vom retrage din această şedinţă din mai multe motive. Pentru că asocierea se vrea a fi făcută cu o firmă care să câştige cât mai mult, ea neavând altceva de făcut decât să plătească salariile angajaţilor, căci toate utilităţile le vom plăti noi. Pentru că nu am fost consultaţi în niciun fel în legătură cu întocmirea proiectelor privind asocierea, care s-au făcut în mare grabă. Pentru că, în condiţiile unei aprobări cu 10 voturi, opinia noastră nu mai contează. Nu putem să mai stăm în sală, căci nu vrem să fim părtaşi la aprobarea acestor proiecte de hotărâri, mai ales cunoscând modul în care au fost întocmite. Îmi pare rău, pentru că iar nu lucrăm în echipă, aşa cum s-a întâmplat şi când am venit în Primărie. Proiectele de hotărâri au fost făcute fără să se afle şi părerea celorlalţi. Nu putem participa la o şedinţă doar pentru a legifera nişte lucruri cu care nu suntem de accord. Considerăm că aşa cum aţi făcut cu tonetele, puteţi semna contractul cu piscina şi fără noi. Pentru toate acestea, daţi-ne voie, nouă, consilierilor PSD, să ne retragem.”

Majoritatea de 2/3 e bună doar în lege 
Cel puţin din punct de vedere juridic, “revolta” social-democraţilor pare întemeiată şi de înţeles, chiar dacă articolul de lege amintit (art.45) prevede, în cadrul a două alineate distincte, două feluri de majorităţi prin care se aprobă hotărârile consilierilor. Şi asta întrucât orice lege trebuie interpretată sistemic, adică în integralitatea sa, analizându-i toate articolele şi înţelesurile acestora, iar în cadrul unui articol, analizând toate alineatele şi punctele sale. Dacă alin. 3 al art. 45 prevede că la aprobarea hotărârilor privind patrimoniul consiliilor locale trebuie o majoritate calificată de 2/3 din voturile totale, iar alin.2 al art.45 nu a menţionat, în prealabil, că asocierile amintite pot avea ca obiect şi bunuri din patrimoniile administraţiilor locale, este foarte limpede că majoritatea impusă de alineatul ultim (alin.3) este cea care trebuie respectată. Este ca şi când nu ar trebui să ţii cont de prevederile unei legi, doar pentru că legi precedente, din acelaşi domeniu de legiferare, prevăd alte norme juridice, cu toate că acestea din urmă sunt completate şi clarificate de prima lege amintită. 

Horia Tiseanu, jurist şi Pilat din Pont
După plecarea consilierilor Opoziţiei (şedinţa a continuat, căci era întrunit cvorumul necesar), primarul a încercat să liniştească atmosfera şi a criticat boicotul, calificând gestul celor plecaţi ca fiind “unul regretabil. De unde ştiau consilierii PSD că nu le vom lua în considerare propunerile şi observaţiile? Să fi rămas până la sfârşitul şedintei, şi apoi să afirme, eventual, acest lucru. Cei plecaţi au greşit grav, pentru că nu au ţinut cont de prezumţia de nevinovăţie. Exact ca la un proces. Vă mărturisesc că sunt aşa de ocupat (dar nu mă plâng, deoarece eu am vrut să fiu primar şi îmi asum dificultăţile funcţiei), încât nu am avut timp să întorc toate lucrurile şi pe faţă, şi pe dos, şi să mă uit în Legea 215 ca să văd cu câte voturi se aprobă proiectele. Dar mai bine ca dl secretar nu ştie nimeni cum să votăm, fiindcă dânsul lucrează în administraţia publică din 1990. Consilierii PSD au uitat că au fost aleşi de o parte dintre câmpineni ca să le reprezinte interesele, lucru pe care nu îl pot face prin părăsirea şedinţei. Am ridicat, acum două şedinţe, problema administrării bazinului de înot, rugând toţi consilierii să vină cu propuneri. Nu a venit nimeni cu nicio soluţie. Se pare că a început deja campania electorală.” Lăsând la o parte cunoştinţele juridice impresionante ale primarului, ne gândim în ce logică ar mai fi putut protesta consilierii Opoziţiei, dacă ar fi rămas până la sfârşitul şedinţei, acuzând puterea portocalie, la finalul lucrărilor, că i-a marginalizat şi i-a folosit ca masă de manevră. După ce au rămaşi singuri în sală, ca să mai dreagă busuiocul, consilierii PDL şi ceilalţi aliaţi ai lor din Consiliul Local au hotărât să mai introducă un criteriu de selecţie în caietul de sarcini, pe lângă procentul din profitul obţinut cedat municipalităţii (evaluat la 30 de puncte). Astfel, câştigătorul selecţiei va fi obligat să plătească minimum 10 % din valoarea utilităţilor, acest ultim criteriu introdus având o pondere mai mare şi  fiind valorizat cu 70 de puncte. Oricum, fără adversari, pedeliştii şi “tovarăşii” lor de legiferare au fost pătrunşi de un curent de frenezie generală,  glumind adesea pe seama celor plecaţi cu ironii fine, de genul: “2 procente din cele 10, pentru plata utilităţilor, să le plătească PSD”, “instructorii de înot să fie ori de la PDL (care să lucreze cu cei din PSD), ori de la PSD (care să lucreze cu cei din PDL)” ş.a. Deoarece clauzele contractuale nu erau foarte clare, proiectul privind contractul de asociere a fost retras, dar asocierea, regulamentul de funcţionare şi tarifele de intrare în baza sportivă au fost aprobate fără probleme.

Viitorul administrator al bazinului va fi din Piteşti?
La conferinţa de presă a PSD, a două zi după şedinţa extraordinară, viceprimarul a reluat motivele pentru care PSD a părăsit lucrările şedinţei, precizând că plecarea lor a fost benefică, căci în caz contrar, pedeliştii nu ar fi plusat şi introdus criteriul privind suportarea de către administrator a unei cote din plata utilităţilor. El a făcut, de asemenea, şi o dezvăluire, declarând că, în opinia sa, “firma care va câştiga selecţia de oferte va fi din Piteşti, mai administrează şi alte baze sportive şi este agreată de conducerea centrală a PDL”. Vom reveni cu noi amănunte în ediţia viitoare a ziarului nostru.

Mogulul cel rău şi primarul corect

Am scris atât de multe lucruri adevărate despre tot ceea ce este în neregulă în societatea politico-administrativă câmpineană încât mă tem că, mergând în continuare pe acest drum, miile de oameni care le citesc să nu se obişnuiască cu ele şi ceea ce este mai rău, să le accepte ca pe o fatalitate a existenţei lor.
Am vrut şi încă mai vreau să demonstrez că nu este nevoie să fim laşi, precauţi şi „înţelepţi” în faţa celor care deţin puterea şi ne calcă pe grumaz ori de câte ori au ei chef. Octavian Paler spunea la un moment dat că „un om curajos este o oglindă neplăcută într-o societate bântuită de frică” şi că  „el devine stânjenitor şi de aceea trebuie explicat într-un mod convenabil”. Din păcate, acest gen de explicaţii „convenabile” despre curajul meu de a ridica vocea împotriva autorităţii au început deja să apară, la modul organizat, în conferinţe de presă. Nu mai departe de marţi (7 iunie), primarul PDL-ist Tiseanu, alături de câţiva rezervişti absolut neglijabili din punctul meu de vedere, le-a povestit cetăţenilor, prin intermediul presei, ce mogul rău şi mincinos sunt eu şi că el, de fapt, nu răspunde la toate interpelările din această rubrică, transformată periodic într-un supliment de atitudine al ziarului „Oglinda de azi”, pentru că este prea ocupat cu „marile realizări” edilitare ale oraşului şi nu are timp de prostii. 
(Citeste continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Editorial

COŞMARUL RECURENT

Am văzut Gala Premiilor Asociaţiei Profesioniştilor din televiziune. Un coşmar. Nu pare posibil să fim în 2011. Încerc în zadar să sper că mă pot trezi. O asemenea lipsă de criterii sau o asemenea sfidătoare promovare a imposturii, ticăloşiei afişate cu panaş şi inculturii drept Repere nu mi se mai părea posibilă. Dacă s-ar fi strecurat vreun premiat discutabil, am fi spus că este o omenească scăpare a juriului, dar cînd majoritatea premianţilor de pe latura „politică” sunt de o anume orientare, atunci e limpede ce s-a urmărit. Dincolo de numele „laureaţilor”, comentariile juraţilor au fost îngrozitoare.  Juriul, compus din acad. Nicolae Breban, prof. dr. Manuela Cernat, realizatoarea TV Lucia Hossu Longin, prof. univ. Sorin Ilieşiu, preşedintele APTR Dan Necşulea şi regizorul Dan Piţa a făcut din cei cîţiva laureaţi de la Antene şi Realitatea nu numai „mari profesionişti” ci şi adevăraţi martiri ai independeţei presei. Ai fi zis, ascultînd-o pe dna. Lucia Hosu că Radu Tudor, Dana Grecu, Victor Ciutacu, Mihai Gadea, Mircea Badea, Oana Stancu si Adrian Ursu trăiesc în Libia sau Siria sau Coreea de Nord şi că de 10 ori pe zi viaţa le este pusă în pericol de odiosul regim care sugrumă toate libertăţile presei şi îi aruncă pe vitejii ziarişti în puşcării atroce.

Primarul Câmpinei este supărat “pe o anumită parte a presei”

Celebra sintagmă “o anumită parte a presei”, lansată de Ion Iliescu la începutul anilor ’90, prin care acesta voia să delimiteze presa care îi era ostilă, revine în actualitate, cu cosmetizările de rigoare. De data aceasta, ea a fost folosită (adaptată şi modificată pe ici, pe colo), de către actualul edil-şef al urbei. Ultima conferinţă de presă a PDL (în foto), a fost un bun prilej pentru portocaliii locali de a trece în revistă, cu fală, toate proiectele cu fonduri europene (trecute, prezente şi viitoare), accesate de administraţia Tiseanu. După ce a reamintit jurnaliştilor prezenţi “măreţele realizări”, Tiseanu s-a lansat într-o lungă serie de acuze asupra unui anumit ziar local, inclusiv a suplimentului acestuia. Toată lumea şi-a dat seama că este vorba despre ziarul “Oglinda” şi suplimentul său “Cuvântul care înţeapă”, recunoscute pentru virulenţa cu care sancţionează greşelile, nu puţine, ale administraţiei publice câmpinene. “Am hotărât să nu răspundem, în niciun fel, atacurilor continue ale unui anumit ziar local şi ale suplimentului acestuia”, şi-a început primarul “filipica”. Tiseanu, vizibil iritat, nu a pomenit numele publicaţiilor, pentru  nu le face pesemne publicitate, uitând că, de fapt, le-a făcut un bine, căci prea multă publicitate strică, întrucât duce la saturaţie. “Am hotărât să nu răspundem, fiindcă, în caz contrar, ar însemna să începem un carusel care nu se va încheia decât după campania electorală din 2012. Avem altceva mai bun de făcut. Este, de altfel, şi greu să răspunzi unor minciuni. Important este că toate aceste atacuri sunt nişte atacuri politicianiste. Se caută cu acul greşeli ale administraţiei locale. Nu zic că nu or fi şi greşeli, că nimeni nu-i perfect, dar greşelile nu-s de amploare şi nu trebuie ridicate la rang de mari nerealizări. Realizările noastre sunt importante şi ele vor fi apreciate de câmpineni la sfârşitul acestui mandat. Iar dacă, până la sfârşitul acestui mandat, vom reuşi să asfaltăm cele mai importante străzi din municipiu, nu trebuie să ne supere că suntem numiţi de ziarul mincinos asfaltangii, pentru că, asfaltangii fiind, satisfacem cea mai mare dorinţă a câmpinenilor, conform tuturor sondajelor efectuate”, s-a mai lăudat Tiseanu. Chiar aşa, cu această ultimă idee a sa suntem întru totul de acord. Dacă tot este convins de justeţea cauzei sale (asfaltări cu orice preţ, unde cuvântul preţ nu are sens de sacrificiu), dacă tot e sigur că “realizărili” respective vor fi apreciate de electorat la următoarele alegeri, ar fi putut să se gândească şi la nervii ziariştilor prezenţi şi să scurteze conferinţa de presă printr-o prezentare mai sintetică a proiectelor europene şi pomenirea lapidară a “duşmanilor” din  presa locală, adică a celor din acea parte a presei câmpinene care nu e dispusă la elogierea administraţiei Tiseanu. Mai ales că tirajele celor două publicaţii incriminate nu au tirajul ziarului Primăriei, apărut recent în peisajul publicistic local şi editat în 12.000 de exemplare, cu nişte costuri, se aude, cam condimentate.

În limita legii, dar nu şi a moralităţii,

Doi consilieri ai primarului fac afaceri cu CPGC Băneşti?

De fapt, stricto sensu, doar unul dintre consilierii pomeniţi în acest titlu este al primarului, în sensul că lucrează în Primărie, deci, în subordonarea directă a lui Horia Tiseanu; în plus, are şi carnet de pedelist. Celălalt este membru al Consiliului Local, dar şi al PDL, deci se cheamă că tot în “ograda” edilului-şef se găseşte, mai ales că este  vechi colaborator al lui Tiseanu. CPGC Băneşti administrează, de câţiva ani, întreţinerea rampei ecologice de la Băneşti, care este plină ochi, dar nu s-a reuşit închiderea ei “oficială”. Periodic, cei din Băneşti trimit Câmpinei, ca acţionar al rampei, notificări cu creşteri ale tarifelor pentru serviciile practicate. Mai mulţi consilieri municipali şi-au declarat nemulţumirea pentru creşterea continuă şi nejustificată a tarifelor practicate de compania bănăşteană. Mai nou, mai mulţi localnici din Băneşti ne-au informat că firme câmpinene, în care au interese, mai mult sau mai puţin direct, cei doi consilieri amintiţi mai devreme, efectuează lucrările de deratizare şi dezinsecţie la acestă rampă ecologică. La ultima conferinţă de presă a PDL, primarul a fost întrebat cum comentează aceast fapt, în condiţiile în care destui consilieri s-au arătat indignaţi de tarifele exagerate ale CPGC Băneşti (exagerare recunoscută indirect şi de Tiseanu, în plenul miniparlamentului), iar viceprimarul Ion Dragomir a declarat “îmi tremură mâna când semnez ordinele de plată către CPGC Băneşti”. Mai în glumă, mai în serios, prima reacţie a edilului-şef a fost să-şi ironizeze adjunctul: “Nu înţeleg cum poate să mai semneze dl viceprimar, dacă îi tremură mâna.” Apoi Tiseanu s-a lansat în câteva afirmaţii, unele contradictorii. Astfel, el a început prin a spune că tarifele respective nu au nemulţumit tot Consiliul Local, de vreme ce acesta le-a aprobat mereu, uitând, se pare, că PDL Câmpina deţine în legislativul câmpinean o majoritate care îi permite să treacă toate proiectele de hotărâre convenabile. Căci trebuie spus, tarifele au fost aprobate chiar şi de consilierii nemulţumiţi de ele, fiindcă aceştia s-au gândit că, oricum, trebuie să existe o societate care să se ocupe de conservarea rampei. În continuare, primarul a declarat că nu ştie de existenţa unor contracte de prestări servicii derulate prin firmele celor doi consilierilor ai săi, iar “acest lucru ar trebui probat”. Apoi, recunoscând într-un fel, chiar indirect, afacerile celor doi consilieri, a afirmat că “nu e treaba noastră să ştim cu cine face deratizarea CPGC Băneşti. Nu zic că e rău sau bine, dar eu constat că toate tarifele au fost aprobate, iar dl viceprimar semnează în continuare ordinele de plată, chiar cu mâna tremurândă.” Continuând cu răspunsurile evazive, primarul a mai susţinut că “trebuie căutat dacă există o incompatibilitate între calitatea de consilier şi cea de acţionar la o firmă care prestează servicii către CPGC Băneşti. Iar dacă unora li se par mari aceste cheltuieli, nu trebuie să uităm că el ar trebui plătite şi de Apasco Măneciu, firmă care a ieşit forţat din asociere şi cu care noi avem un litigiu. Eu am susţinut mereu că la întreţinerea rampei ar trebui să contribuie şi Apasco.” 
Dacă afacerile celor doi consilieri amintiţi nu pot fi considerate ilegale, faptul că doi reprezentanţi de seamă ai administraţiei locale încasează sume importante, de ordinul zecilor de milioane de lei lunar, de la o societate plătită din banii municipalităţii poate fi considerat, cu siguranţă, la limita moralităţii. În zona negativă a acesteia, desigur. 

“Preşedintele CNAS îşi bate joc de medicii de familie”

Recent, medicul de familie Mihaela Petrovici a făcut declaraţii publice în legătură cu modul abuziv în care preşedintele CNAS, dr. Lucian Duţă, le-a impus medicilor de familie semnarea noului contract-cadru, un contract-cadru cu multe inegalităţi, pe Lucian Duţă l-ar fi vrut semnat în alb de către purtătorii halatelor albe ce au în grijă sănătatea a milioane de familii de români. “Prin noul contract-cadru am primit finanţarea doar pe primele patru luni. Noi am fi vrut un contract multianual, care să ne asigure o finanţare pe patru-cinci ani, cum era şi firesc, pentru a putea accesa credite şi dezvolta cabinete. Acest contract este absolut năucitor. Preşedintele CNAS îşi bate joc de noi, căci ne aduce tot felul de acuzaţii nefondate, acuzaţii demontate de reprezentanţii noştri la nivel judeţean şi naţional. Am fost acuzaţi că dorim bani mai mulţi, deşi noi am luptat pentru a obţine mai multe drepturi ale pacienţilor. Contractul prevedea iniţial o limitare a reţetelor pe cabinet, ceea ce ar fi sufocat activitatea noastră, limitare pe care am reuşit să o înlăturăm. Noi am mai trecut prin acest chin în anii trecuţi, când eram obligaţi să eliberăm circa 120 de reţete, în prima săptămână din lună, pentru toţi bolnavii cronici, care erau înspăimântaţi că nu mai apucă reţetele cu medicamentele vitale. Preşedintele CNAS a mai acuzat medicii de familie că fură şi că dau reţete la morţi, o aberaţie, căci astfel de reţete ar fi fost descoperite imediat în farmacii. Nu ştim nici azi unde ajung banii strânşi de CNAS, care intră în bugetul statului pentru a lua căi politice. O soluţie pentru ieşirea din blocaj ar fi înfiinţarea caselor de sănătate private şi desemnarea unui pachet minim cu servicii medicale decontate de CNAS.” 

După 25 de ani

Vineri, 10 iunie, în jurul orei 14.00, clopoţelul a sunat din nou, după 25 de ani, la Liceul „Nicolae Grigorescu”, pentru generaţia absolvenţilor anului 1986.
Peste 80 de foşti elevi au păşit cu emoţie pragul şcolii unde au trăit poate cei mai frumoşi ani ai adolescenţei, anii de liceu. Dintre cei aproximativ 300 de ansolvenţi (generaţia 1986 fiind socotită cea mai numeroasă din istoria liceului), care în urmă cu 25 de ani umpleau până la refuz sălile de clasă cu câte 35-40 de elevi, azi s-au strâns cu greu câteva zeci de oameni, ajunşi la vârsta deplinei maturităţi, pentru care încăperea cancelariei a fost destul de spaţioasă chiar şi în compania foştilor profesori. 


Emoţia revederii se putea citit pe chipul fiecăruia dintre cei prezenţi, mai cu seamă că în multe cazuri, colegi care altădată împărţeau aceeaşi clasă ori bancă s-au recunoscut cu greu. Au urmat multe şi frumoase amintiri, iar odată cu apariţia cataloagelor improvizate, cei care au răspuns prezent au preferat să vorbească mai mult despre foştii colegi absenţi, mulţi dintre ei plecaţi din ţară.S-au ţinut şi câteva momente de reculegere pentru cei dispăruţi, profesori şi elevi. 
Revederea generaţiei 1986 s-a încheiat cu o petrecere în care distracţia a ţinut până târziu în noapte şi cu primisiunea aproape unanimă că peste alţi cinci ani clopoţelul va suna din nou pentru a 30-a aniversare.

Muncă, pasiune, talent şi dăruire

REŢETA UNEI MEDALII DE BRONZ LA OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE MATEMATICĂ


Vlad Moldoveanu, elev în clasa a VI-a la Școala Centrală din Câmpina, este proaspătul deținător al medaliei de bronz la Olimpiada Națională de Matematică de anul acesta. Concursul a avut loc în perioada 27 - 29 mai 2011 în Arad la Şcoala Generală ”Aron Cotruş”, olimpicul distingându-se în urma întrecerii în judecăți matematice şi artificii de calcul din 108 cei mai buni matematicieni de vârsta lui din întreaga ţară .
Vlad a participat la olimpiade școlare şi la fizică şi chiar la limba romană, însă se arată atras de matematică , deoarece, spune el, „dezvoltă gândirea şi oferă soluții pentru diferite probleme”. Vlad declară ca se pregătește zilnic, în medie 2-3 ore, ajungând chiar la 5-6 ore în apropierea olimpiadelor. În acest ritm , a reușit să obțină în ultimii doi ani premiul I la prestigiosul concurs internațional „Cangurul matematic” şi la concursul „EuroJunior”, premiul II la concursul național „Lumina Math” şi la concursul „Inteligente prahovene” .
Deși timpul este prețios pentru un olimpic , Vlad își face timp pentru fotbal, tenis şi pentru excursii cu colegii, care îl descriu ca pe un talent deosebit la matematică şi un bun prieten .
Dacă ar fi să descrie în patru cuvinte rețeta performantei, „muncă, pasiune, talent şi dăruire” sunt „secretele” pe care le recomandă şi altor colegi dornici să atingă înaltele culmi ale cunoștințelor în matematică. 
Această performantă continuă lanțul rezultatelor obținute la olimpiadele de matematică de către elevii Şcolii Centrale, ceea ce reprezintă un motiv de mândrie pentru profesori.
Cu un talent înnăscut pentru matematică , Vlad a fost remarcat prima dată de către învățătoarea lui, Elena Matei, când s-a distins la concursurile „Inteligente Prahovene”,„Cangurul matematic”.
De aici până la medalia obținută la Olimpiada Națională de Matematică nu a fost decât un pas muncit însă din greu.
„Timp de doi ani am muncit cu el în fiecare zi la scoală, am făcut multe ore suplimentare. De multe ori , când am ore la clasa lui , Vlad stă la catedră şi lucrează pentru olimpiadă, iar eu rezolv alte probleme cu ceilalți elevi. Este un copil extraordinar , dar ca oricare altul, dacă nu știm  să-l șlefuim noi, profesorii, nu înflorește. Vreau ce este mai bun pentru el. Trebuie înțeles faptul că munca în echipă este cea care duce la obținerea acestor rezultate. Chiar dacă fiecare dintre noi, profesorii, răspunde de o anumită clasă, în privința olimpicilor este un efort colectiv. În această muncă susținută am avut permanent sprijinul domnului director, profesor Nicolae Necula. Aceasta este explicația faptului că în ultimii ani școala noastră a obținut rezultate deosebite la olimpiadele şi concursurile școlare, majoritatea la matematică, materie la care cu greu ajungi la vârf. Ne mândrim că, prin aceste rezultate deosebite, putem răsplăti eforturile materiale care au fost făcute pentru construirea scolii noastre, această bijuterie a Câmpinei”- ne-a precizat cu justificată mândrie profesorul de matematică al lui Vlad, Radu Constantinescu, cel care de doi ani îl îndrumă pe acesta . 

CSM Câmpina a sărbătorit a doua promovare consecutivă cu un spectacol de excepţie

Sâmbătă, începând cu ora 16.00, stadionul Poiana a fost gazda celui mai mare spectacol fotbalistic care a avut loc în ultimii ani în zona Câmpina. În faţa a peste 1200 de spectatori, CSM Câmpina a organizat sărbătoarea promovării în Liga A Prahova, oferind suporterilor, începând cu ora 16.30, un meci demonstrativ între fostele glorii de la Poiana Câmpina şi Petrolul Ploieşti, iar de la ora 18.00, ultima partidă oficială din actualul sezon, pe care CSM Câmpina a susţinut-o în faţa celor de la CS Cornu.
În pauza meciului demonstrativ, conducerea CSM Câmpina a acordat diplome şi medalii foştilor sportivi care au adus cinste oraşului şi sportului românesc de-a lungul timpului, printre care Ioan Alexe, Petre Purje, Ştefan Chiţu şi Cătălin Duţă.
În ultima parte a spectacolului, CSM Câmpina a învins cu un categoric 6-1 pe CS Cornu, iar suporterii, acţionarii şi jucătorii au declanşat fiesta.


Şevalet liric

cu Cornel Sântioan Cubleşan

Îmbinând armonios două domenii ale artei autentice, pictura şi poezia, Cornel Sântioan Cubleşan a încântat săptămâna trecută publicul câmpinean cu un set de poeme personale. În această dublă ipostază, Cornel Cubleşan apare în paginile „Revistei Noi” (nr. 5/ 2010) atât cu poeziile „Cu spatele înainte”, „Pofta de cafea”, „Şansă”, „Flori cereşti”, „Albastru de banchiză”, „Porţile”, „Regele”, cât şi cu „tablourile”: „”Luminiş” şi „Încordare”. De asemenea, în „Revista Nouă” (nr. 1/ 2011) publică cronica plastică „Marcel Bejgu. De vorbă cu îngerul”, din care cităm: „Formele, culoarea, lumina, spaţiul sunt semne prin care vorbeşte cu noi divinitatea, prin sufletul lui Marcel Bejgu, sufletul în care locuieşte un înger”.

Joi, 9 iunie, în cadrul „Lecturilor publice” organizate de Cercul Literar „Geo Bogza” al Casei de Cultură, pictorul - poet Cornel Sântioan Cubleşan a continuat prezentarea unui nou grup de poeme din ciclul „Albastru de banchiză”.
După câteva cuvinte despre noul invitat la „Lecturi” - Cornel Cubleşan -, mentorul Cercului Literar, Florin Dochia, a comunicat programul activităţilor culturale şi a citit poemele proaspătului musafir, între care: „Paradis răsturnat”, „Copacul de aer”, „Sărbătorile”, „Visul” ş.a.
Lectura poemelor a declanşat aprecieri unanime: „Mi-au plăcut poeziile. Un amestec al supranaturalului cu elemente palpabile. Multe lucruri legate de Dumnezeu, paradis, rai, înger, sunt elemente care domină poezia. «Te pierd» este superbă! (Recită). «În fiecare dimineaţă/ te pierd/ Te câştig doar în vise» (...) Foarte frumoase sunt şi poemele «Ca într-un vis» (Recită): «Ca într-un vis alerg/ să ajung la Tine, Doamne( oricând aş putea să cad-/ trezindu-mă/ ca dintr-un vis/ să cad din mine» sau «Ilustrate exotice» (Recită): «Ploaia îţi cântă la glezne/ era un început de drum/ erai/ ramură înflorită ce deschidea/ poarta paradisului din mine/ un fior lung erai/ ce trezea» (...) Păcat că aceste poezii nu sunt ascultate de mai mulţi” (Al.  Blanck)
Cornel Sântioan Cubleşan este considerat „un poet al sensurilor misterioase şi al metaforei inefabile. Poet al esenţelor, al eternităţii efemerului, sfinţirii omeneşti şi al legăturii cu lumea fiinţelor mici, al naturii din care facem parte şi cu care încercăm să comunicăm” (Florin Dochia).
Gazdă excelentă, poetul Florin Dochia, în partea a doua a programului cultural, a invitat cenacliştii la Expo-Artfoyer, o expoziţie de pictură, grafică, ceramică şi sculptură organizată de Casa de Cultură „Geo Bogza”, Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” şi Uniunea Artiştilor Plastici din România - filiala Ploieşti, care a reunit lucrările artiştilor plastici: Carmen Bălan, Cornel Cubleşan, Alfred Dumitriu, Vlad Dumitru, Liliana Marin, Lidia Nicolae, Eli Stănciulescu, Marius Stoe şi Ştefania Stroe.
„Expo-Artfoyer - ne-a declarat Florin Dochia - este o expoziţie reprezentativă a celor nouă artişti plastici din zona Câmpina. Este prima lor întâlnire de o asemenea anvergură expoziţională şi începutul unei serii de expoziţii care sper să aibă o ritmicitate semestrială, primăvară - toamnă”.
Încântat de admirabila realizare, Florin Dochia a ţinut să remarce printre operele de artă recenta achiziţie „Bustul lui Geo Bogza”, din gips, „un cadou de suflet din partea artistului Florin Lucian Tache”.
Theodor MARINESCU