12 iulie 2011

Scandalul staţiilor desfiinţate se încinge

 Deciziile Consiliului Local de a desfiinţa staţia de pe strada Orizontului şi staţiile publice pentru traseele judeţene care trec prin Câmpina nu au rămas fără urmări. Operatorii de transport de pe raza municipiului Câmpina ne-au trimis zilele trecute la redacţie un comunicat de presă prin care îşi exprimă punctul de vedere faţă de cele două hotărâri aprobate de Consiliul Local. Spre o cât mai bună informare a cetăţenilor, publicăm în continuare întreg conţinutul acestui comunicat.

Conform unei practici deja împământenită în activitatea administraţiei publice locale, Consiliul Local a adoptat  pe “şest” două acte normative privind serviciul de transport public local în Câmpina: H.C.L nr .109/30.06.2011 privind aprobarea unor reglementări referitoare la transportul rutie public de persoane prin servicii regulate în trafic şi H.C.L nr.120/30.06.2011privind aprobarea desfiinţării staţiei de transport public de persoane, situată în Municipiul Câmpina, str. Orizontului. Cele două hotărâri de consiliu au fost adoptate cu eludarea Constituţiei, a Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, a legilor care reglementează activitatea de transport public local ca serviciu comunitar de utilitate publică ( Legea nr. 92/2007 a transportului public local, Legea nr. 109/2005 a transporturilor rutiere, Legea nr.51/2006  a serviciilor comunitare de utilităţi publice) şi a Legii nr.24/ 2000 privind normele de tehnică legislativă.
Potrivit ordinii de zi a şedinţei din data de 30.06.2011, publicată în mass-media locală şi pe site-ul primărei cu câteva zile înainte de data şedinţei, era în program adoptarea unei hotărâri de consiliu care viza desfiinţarea staţiei Orizontului, de pe sensul de mers spre Ploieşti.
Nici cei care utilizează frecvent această rută, nici transportatorii locali nu au ştiut despre această intenţie a administraţiei pentru că nici acest proiect, ca dea altfel nici altele, care privesc interesul public general, nu a fost adus la cunoştinţa publică printr-un anuţ, aşa cum prevede legea (Legea 52/2003 privind transparenta decizionala în administratia publica- Art. 6
(1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administratiei publice are obligatia sa publice un anunt referitor la aceasta actiune în siteul propriu, sa-l afiseze la sediul propriu, într-un spatiu accesibil publicului, si sa-l transmita catre mass-media centrala sau locala, dupa caz. Autoritatea administratiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informatii.
(2) Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunostinta publicului, în conditiile alin. (1), cu cel putin 30 de zile înainte de supunerea spre analiza, avizare si adoptare de catre autoritatile publice. Anuntul va cuprinde o nota de fundamentare, o expunere de motive sau, dupa caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptarii actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum si termenul limita, locul si modalitatea în care cei interesati pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.
(3) Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanta asupra mediului de afaceri se transmite de catre initiator asociatiilor de afaceri si altor asociatii legal constituite, pe domenii specifice de activitate, în termenul prevazut la alin. (2).
(4) La publicarea anuntului autoritatea administratiei publice va stabili o perioada de cel putin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.
(6) Proiectul de act normativ se transmite spre analiza si avizare autoritatilor  publice interesate numai dupa definitivare, pe baza observatiilor si propunerilor formulate potrivit alin. (4).


Aflând de intenţia de a se desfiinţa staţia de transport de pe str. Orizontului, un număr de 4 transportatori autorizaţi au transmis Consiliului Local prin adresa înregistrată la Aparatul permanent al acestuia sub nr.60683/28.06.2011, solicitarea de amânare a aprobării acestei hotărâri, până la găsirea unei soluţii care să satisfacă deopotrivă atât interesele locatarilor din zonă, cât şi pe cele ale călătorilor care utilizează în mod curent această staţie( de ordinul sutelor de persoane), şi pe care măsura propusă a fi adoptată i-ar afecta neîndoielnic. Mai mult, în cuprinsul petiţiei adresată consilierilor locali, s-au arătat prevederile legale care ar fi încălcate dacă o asemenea măsură ar fi adoptată, în condiţiile în care nici cetăţenii, utilizatori ai serviciului public de transport local, nici asociaţiile reprezentative ale transportatorilor, nu au fost consultaţi în prealabil, condiţie obligatorie impusă expres în art.6 alin.(3) din Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică locală, care consacră dreptul fundamental la informare prevăzut în art. 31 din Constituţie. Această dispoziţie imperativă prevede că, înainte de adoptarea unei măsuri cu impact asupra activităţii unor agenţi economici, respectivul proiect de act normativ trebuie transmis de către iniţiator cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare, asociaţiilor reprezentative ale firmelor care pot fi afectate, pentru a le da acestora posibilitatea de a formula propuneri, sugestii sau opinii în legătură cu proiectul propus.
Nu numai că la această adresă Consiliul Local trebuia să răspundă în scris, înainte de supunerea spre aprobare a proiectului de hotărâre( art.11 alin.3 din Legea nr.52/2003: (3) Autoritatile administratiei publice prevazute la art. 4 sunt obligate sa justifice în scris nepreluarea recomandarilor formulate si înaintate în scris de cetateni si asociatiile legal constituite ale acestora. ) dar a mai fost introdus, cu caracter de urgenţă, un alt proiect pe ordinea de zi, H.C.L nr .109/30.06.2011, care vizează acelaşi domeniu al serviciilor publice de transport. Din textul acestei hotărâri, nu reiese exact ce modificări se vor face în traseele autobuzelor care circulă în Câmpina, dar din explicaţiile date în şedinţă de dl. primar Tiseanu, susţinătorul de forţă al ambelor proiecte, se pare că adminsitraţia locală doreşte să desfiinţeze toate staţiile publice pentru traseele judeţene care trec prin Câmpina.
Dincolo de aspectele evidente de nelegalitate ale celor două hotărâri adoptate în consiliu pe “picior”, cum s-ar zice, începând cu modul de formulare şi redactare a proiectelor de hotărâri, care nu respectă cerinţele legale impuse pentru actele normative, şi până la întocmirea rapoartelor comisiilor de specialitate, care trădează superficialitatea şi chiar lipsa de responsabilitate a consilierilor locali, dar şi o gravă incompetenţă a angajaţilor primăriei, care ar trebi să cunoască prevederile legale din domeniul dat în competenţa lor,  se ridică întrebarea firească, cui folosesc? Pentru că iniţiatorii acestor hotărâri, primarul şi consilierii care au votat, la comandă, aceste măsuri, ar fi trebuit să ştie că staţiile publice de pe un traseu judeţean şi care sunt cuprinse în programul judeţean, sunt aprobate prin hotărâre a Consiliului Judeţean, şi tot prin hotărâre a Consiliului judeţean acestea pot fi eliminate de pe un traseu, dar nu peste noapte, ci abia în anul viitor, când se va actualiza programul de transport judeţean- Staţia Orizontului este cuprinsă în programul actual de transport judeţean prin hotărârrea Consiliului judeţean Prahova nr. 65 din 15 mai 2009, la solicitarea Primăriei Câmpina. Până atunci, primăria ar fi trebuit să-şi îndeplinească propriile obligaţii faţă de utilizatorii serviciului de transport public de persoane şi să amenajeze corespunzător staţiile.
Asociaţiile patronale ale operatorilor de transport autorizaţi care efectuează curse pe raza localităţii Câmpina au decis sesizarea prefectului, a Consiliului  Judeţean şi contestarea în instanţă a celor două hotărâri nelegale ale Consiliului Local şi au anunţat că vor continua să oprească în toate staţiile publice care sunt cuprinse în programul de transport judeţean, conform traseelor atribuite şi caietelor de sarcini, pe care sunt obligaţi să le respecte în baza licenţelor de traseu emise de ARR şi aprobate de Consiliul Judeţean.
Operatorii de transport de pe raza municipiului Câmpina  care fac parte din
Confederatia Operatorilor si Transporatorilor Autorizati din Romania -  FILIALA PRAHOVA
şi Asociaţia Patronală a Transportatorilor Rutieri Muntenia Trans

Cuvântul care înţeapă

Lecţia lui Bute

Sâmbătă seara, cu ocazia meciului de box al lui Lucian Bute, am simţit, după multă vreme de deznădejde, că naţia asta a noastră nu este încă pierdută. L-am văzut pe campion vibrând cu lacrimi în ochi la intonarea imnului naţional, l-am văzut luptând exemplar, pentru ca la sfârşit, înfăşurat în drapelul patriei, să spună cu mare mândrie că a încasat pumni pentru bucuria românilor şi pentru ţara sa.
Dincolo de succes în plan sportiv, bani ori publicitate, Lucian Bute a predat, în direct, o lecţie despre ceea ce ar trebui să însemne a fi român într-o Românie în care cei care se cred români se muşcă între ei, se înşală unul pe altul, se batjocoresc şi, ceea ce este mai grav, se afundă într-o laşitate periculoasă, susţinută din umbră de o gaşcă de politruci nenorociţi.
România lui Bute cred că a existat doar pentru câteva ore, când poporul privitor la televizor a simţit că se poate trăi şi altfel, cu demnitate, în propria ţară. Însă, odată cu încheierea transmisiei televizate, fiecare dintre noi s-a întors la sânul călduţ al laşităţilor sale, mai mici sau mai mari. De a doua zi, România lui Bute a rămas doar o poveste urbană pe care o comentăm cel mult cu admiraţie, fără să avem curajul să-i urmăm exemplul. În cele câteva reprize în ring, Lucian Bute, acest om simplu, ne-a învăţat că pentru a învinge, în cazul nostru un sistem nenorocit, trebuie să lupţi pentru drepturile tale, trebuie să-ţi respecţi obligaţiile, trebuie să fii modest, cu bun simţ şi trebuie să-ţi iubeşti patria chiar şi atunci când ea, prin conducătorii ei nevolnici şi vremelnici, nu îţi oferă mare lucru în schimb. Sigur că este greu şi pentru unii chiar imposibil să urmeze exemplul lui Bute, însă doar asta este calea spre normalitate.
(Citeste continuarea pe www.cuvantulcareinteapa.blogspot.com)

Editorial

UN DEZASTRU TRIUMFĂTOR
   
Cred că s-a exagerat mult cu folosirea epitetelor catastrofiste în legătură cu examenul de bacalaureat. Şi, politizîndu-se greţos, s-au spus tot felul de prostii. Nu sunt deloc un admirator al dlui. Funeriu, cred în continuare că poartă o pălărie mult prea mare pentru capul dumisale, că nu ştie nimic despre formele fără fond şi ceea ce ne propune drept reformă este o însăilare de „principii” scose de prin te miri unde. Dar, pentru a reduce chestiunea la esenţial, faptul că a insistat pentru corectitudinea examenului ar fi trebuit să provoace o reacţie de sprijin general. Şi nu atacurile purulentei Antena 3, care arată că presa poate cădea chiar mai jos decît este azi. În loc de a saluta minimul efort de corectitudine, s-au spus tot felul de bizarerii care „nu sunt în chestie”. Dna. Antonescu susţinea că „bacalaureatul nu  a fost suficient pregătit”. Ce să pregăteşti? A fost identic formal cu cel din anul precedent. Dnul Marga (tot mai dezamăgitor), că elevii au fost timoraţi de camere. Penibil. Adică nu mai ştii tabla înmulţirii sau ce e aia un text dramatic pentru că te supraveghează o cameră? Şi exemplele de astfel de aberaţii pot continua.

S-au primit bani de la guvern pentru anveloparea blocurilor de pe strada Erupţiei

Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe pentru îmbunătăţirea coeficientului energetic al acestor clădiri şi economisirea unor importante resurse de energie convenţională  constituie, de câţiva ani, unul dintre principalele obiective ale politicii actualilor guvernanţi. Mai exact, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de Elena Udrea, a demarat, de mai multă vreme, un program naţional de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe, în cadrul căruia, în anul 2009, a fost inclusă şi Câmpina. După ce municipalitatea a parcurs toate etapele proiectului, Guvernul a decis ca trei blocuri (B7, B8 şi B2) situate pe strada Erupţiei, peste drum de staţia de benzină Petrom, să fie incluse în programul naţional de reabilitare termică. Consiliul Local Câmpina a aprobat, anul trecut, indicatorii tehnico-economici ai acestei investiţii, prilej cu care unii consilieri ai opoziţiei au criticat faptul că alegerea celor trei blocuri nu a fost tocmai transparentă, căci multe blocuri aflate într-o stare fizică mai precară decât cele trei amintite mai devreme ar fi meritat să fie anvelopate cu polistiren expandat şi cu o cofinanţare de la MDRT. Costurile totale ale celor trei blocuri de pe Erupţiei se ridică la aproape 680.000 lei. Guvernul dă jumătate din banii necesari, restul fondurilor investiţiei fiind asigurat de către administraţia publică locală (30%) şi asociaţia de proprietari respectivă (20%). Lucrările au început, de ceva vreme, cu banii municipalităţii, deoarece diriguitorii de la MDRT au anunţat, încă de anul trecut, că nu au banii necesari pentru derularea acestui program. Zilele trecute, după aproape doi ani de la avizarea proiectului de către ministerul de resort, Primăria Câmpina a primit fondurile corespunzătoare cofinanţării guvernamentale, adică aproximativ 340.000 lei. Diferenţa până la 680.000 lei este asigurată de la bugetul local (204.000 lei) şi de la asociaţia de proprietari care include şi locuitorii apartamentelor din cele cinci scări ale blocurilor B7, B8 şi B2 (136.000 lei). În actualele condiţii, se speră ca, odată cu sosirea banilor de la Guvern, lucrările să fie terminate în câteva săptămâni.

Poliţia se reorganizează

Secţia Câmpina va fi cartierul general al poliţiştilor rurali din zonă

Conform ordinului de restructurare impus de Ministerul de Interne, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova a trecut la acţiunea de desfiinţare a 90 de posturi de poliţie din mediul rural, din care vor rămâne numai 6 funcţionale. Aproximativ 400 de poliţişti care activează la posturile rurale vor fi mutaţi la cele 12 secţii noi create în urma reorganizării. În zona din jurul Câmpinei vor fi desfiinţate posturile de la Băneşti, Proviţa de Sus, Proviţa de Jos, Cornu, Telega, Brebu, Şotrile, Adunaţi şi Poiana Câmpina şi va apărea secţia Câmpina, la care vor fi arondate toate aceste localităţi. În fiecare localitate rurală va rămâne câte un poliţist, care va lucra 8 ore pe zi, în fiecare zi a săptămânii şi se va ocupa, între altele, cu primirea reclamaţiilor  sau de evidenţa populaţiei.
Conform planului de restructurare, vor rămâne în funcţiune posturile rurale de la Valea Doftanei, Secăria, Talea, Ceraşu, Filipeşti de Pădure şi Măneciu, având în vedere, în primul rând, că ele se află la mare distanţă de „cartierele genarale” nou înfiinţate.

Liderul liberal Virgil Guran critică noua povară financiară a municipiului

În cadrul unei recente conferinţe de presă, preşedintele PNL Câmpina, Virgil Guran, l-a criticat dur pe primarul Horia Tiseanu pentru noua povară financiară a municipiului. Este vorba despre împrumutul de 8 milioane de lei (80 de miliarde de lei vechi), pe care Consiliul Local, dominat de pedelişti, l-a aprobat recent pentru finalizarea fără întârzieri a proiectului de modernizare a Căii Dacia (ieşirea în DN1). Primarul Horia Tiseanu, care a promovat proiectul respectiv, a susţinut că este vorba, de fapt, despre o linie de finanţare, din care să se tragă, la nevoie, bani pentru plata constructorului, în cazul în care banii de la UE vor veni cu întârziere. Linie de creditare sau oricum i s-ar zice contractului pe care îl va încheia Primăria cu BCR, banii vor fi împrumutaţi aproape sigur, pentru că fondurile europene de cofinanţare vin spre sfârşitul lucrărilor, iar, în prezent, fondurile de investiţii din bugetul oraşului sunt alocate în întregime “asfaltiadei” şi “borduriadei”, adică modernizării infrastructurii stradale a Câmpinei, în stil heirupistic şi în scop electoral. Până la viitoarele alegeri locale nu mai este mult, iar primarul Horia Tiseanu, pentru a mai câştiga un nou mandat, speră să ia ochii alegătorului câmpinean cu imaginea unor străzi proaspăt asfaltate. Este ceea ce a evidenţiat şi Virgil Guran în criticile aduse actualului edil, “care vrea să îndatoreze grav municipiul în condiţiile în care situaţia economică a Câmpinei nu este deloc de invidiat. Prin aceste împrumuturi bancare împovărătoare, Câmpina va ajunge, în curând, să aibă probleme financiare şi să devină dintr-un oraş înfloritor o localitate cerşetoare de fonduri de la bugetul naţional. La primul împrumut, ni s-a vorbit despre o îndatorare a Câmpinei de 6%, pentru ca acum aceasta să ajungă la 15%, aruncându-ni-se, ca praf în ochi, faptul că gradul de îndatorare maxim admis de lege este 30%. Adică să fim mulţumiţi că nu am atins acest grad?! Practic, modelul naţional se aplică şi la Câmpina. Ne împrumutăm fără a avea nici o perspectivă economică.  Problema este că primarul a ştiut că fondurile europene vin cu întârziere, că plata TVA aferent investiţiei este mai mare acum, deci se ştia de necesitatea constituirii unei rezerve de bani pentru a plăti constructorul fără întârziere până la sosirea banilor europeni distribuiţi de guvern. De ce nu s-a constituit această rezervă? Pentru că sume imense din bugetul local au fost distribuite unor investiţii în scop electoral, care mai puteau suporta amânare până la finalizarea modernizării Căii Dacia. Decât să tragă sforile unor manevre politicianiste, primarul Tiseanu mai bine s-ar ocupa de soluţii de atragere a investitorilor pentru relansarea vieţii economice a oraşului. Îmi pare bine că Horia Tiseanu, în ciuda fobiei sale de a găsi mereu, fără temei, cusururi în platforma economică a PNL, a început să recunoască, indirect, că aveam dreptate când spuneam că Primăria poate influenţa viaţa economică a localităţii noastre. Aşa că, decât să stea toată ziua pe internet pentru a le răspunde celor care îl critică, în ziarele electronice locale, mai bine s-ar îngriji cum se cuvine de acest oraş, unde şomajul creşte îngrijorător. Mă refer la şomajul real, nu la cel cosmetizat de actuala putere. Eu cred că, astăzi, în acest oraş nu există mai mult de 10.000 de locuri de muncă declarate legal.”

După luni de aşteptări, bazinul didactic de înot s-a deschis publicului

După lungi aşteptări şi după ce inaugurarea lui fusese făcută, cu mult tam-tam şi cu  mult timp în urmă, de către ministrul Elena Udrea şi primarul Horia Tiseanu, bazinul de înot didactic realizat cu fonduri guvernamentale (4,8 milioane de lei), a fost dat în folosinţa publicului vineri 8 iulie 2011. Înainte de deschiderea oficială, baza sportivă, care include şi două terenuri asfaltate pentru tenis de camp, a fost sfinţită în cadrul unei slujbe religioase. Prima zi a fost cu intrare gratuită pentru toată lumea, ceea ce a făcut ca incinta piscinei să fie asaltată de localnici, majoritatea copii şi elevi.  A doua zi, când au început să se aplice tarifele aprobate de Consiliul Local (20 lei biletul de intrare, cu 50% reducere pentru elevi şi alte categorii), numai o duzină de vizitatori au ales să vină la bazin (în foto). Nu vom zăbovi acum asupra utilităţii acestui bazin, care este mai mult decât evidentă. Nici asupra cheltuielilor cu utilităţile pentru funcţionarea lui, considerate de mulţi împovărătoare pentru administraţia oraşului, căci în proporţie de 80%, ele vor fi suportate de municipalitate. Sumele ce vor fi alocate lunar de la bugetul local se ridică, în aprecierea unor lideri ai opoziţiei, la sute de miloane de lei vechi lunar. S-ar putea spune, aşadar, că utilitatea bazinului nu este în chiar concordanţă cu plata utilităţilor lui. Însă, până la urmă, important este că selecţia de oferte a fost câştigată de firma Gercom Business Ploieşti, care s-a angajat să plătească 20% din costul utilităţilor (unul dintre principalele criterii de selecţie), iar baza sportivă a fost, în sfârşit, dată în folosinţă. Vizitând-o, am fost plăcut surprinşi să vedem că folosirea ei se face după standarde europene. Cei care vor să se răcorească în această piscină publică, intră la început într-un vestiar (sunt două pentru femei în partea stângă, două pentru bărbaţi în partea dreaptă), unde se echipează corespunzător, în costume de baie. Apoi fac obligatoriu un duş, într-o încăpere alăturată vestiarului, lângă toaletele ce pot fi folosite şi de persoane cu dizabilităţi. Urmează urcarea uneia dintre cele două scări laterale (câte una pentru fiecare sex), care porneşte chiar din incinta duşurilor şi se termină la etaj (bazinul este suspendat), în faţa unei zone cu lichid dezinfectant, prin care trebuie să treacă toţi cei care vor să intre în incinta propriu-zisă a bazinului. Adulţii care îi însoţesc pe cei mici, dar care nu vor să intre în bazin, urcă pe o scară centrală (alta decât cele laterale, care pornesc de la duşuri), după ce, în prealabil, au încălţat botoşi din folie de plastic (peste pantofi). Ajunşi la etaj, ei pot aştepta într-o mică sală cu vedere directă spre bazin. Temperatura în interiorul sălii bazinului este constantă (circa 31 grade Celsius), iar cea a apei la fel (aceasta din urmă este setată la peste 26 grade). Toate reglările se fac automat, inclusiv concentraţia de dezinfectant din apă. Pompele de circulare şi recirculare a apei funcţionează non-stop, iar atingerea şi păstrarea tuturor parametrilor implică mari consumuri de energie electrică şi termică. Una peste alta, bazinul de înot acoperit, cu toate anexele şi dotările sale, arată foarte bine, iar dacă aşa va arăta şi peste un an (şi în continuare), înseamnă că gradul de civilizaţie al localnicilor nu s-a prăbuşit, iar administratorul bazinului îşi face treaba cum se cuvine.
 
Consiliul Local a stabilit tarifele de acces la bazinul de înot
În perioada vacanței, bazinul este deschis atât publicului larg, cât şi elevilor. Tarifele de intrare, stabilite de Consiliul Local, sunt următoarele: 20 de lei pe zi de persoană (adult) și 10 lei pentru copii. Consiliul Local Câmpina vine şi cu oferte de abonamente. Astfel, abonamentul lunar va costa 200 de lei, iar cel anual 1800 de lei de persoană. Abonamentul lunar familial: părinţi plus un copil costă 400 de lei, cu menţiunea că pentru fiecare alt copil, taxa se suplimentează cu 50 de lei. Abonamentul cu zece intrări costă 100 de lei de persoană. Conform deciziei consilierilor, vor beneficia de reducerea cu 50 la sută a tarifelor elevii sub 18 ani dar şi copiii preşcolari, persoanele cu dizabilităţi (pe baza unui document care să dovedească acest lucru). Pentru elevii care învaţă în şcolile din Câmpina accesul va fi gratuit, pe baza carnetui de elev. La noul bazin se organizează şi cursuri de înot. În acest ultim caz tarifele vor fi: pentru 10 ore, abonament 180 lei de persoană - adult, copii - 120 de lei iar pentru grup organizat (maximum 15 persoane) - 100 lei de persoană. 

La Câmpina, disciplina în construcţii este admirabilă, este sublimă, dar…

Că în România orice regulă poate fi încălcată cu succes (adică fără ca făptuitorul să fie pedepsit) este o realitate cunoscută până şi de copii. În acest material, vă vom prezenta un caz care reliefează modul cum este (ne)respectat regimul construcţiilor în municipiul nostru. Mai exact, cum demolarea (neregulamentară şi abuzivă) a unei case construită în 1965 şi lipită de o alta, mai veche (înălţată în 1937), poate afecta în mod grav structura de rezistenţă a celei din urmă, cu toate consecinţele care decurg de aici. 
 
 Familia Ciocodeică (Gheorghe şi Cornelia) locuieşte în imobilul din Câmpina, str.Ion Creangă nr.9. Ei sunt, de fapt, locatari ai imobilului respectiv, proprietara casei fiind fiica lor, Andreea Ciocodeică. Lipită la calcan de casa locuită de soţii Ciocodeică se găsea (până la începutul lunii mai 2011) o altă clădire, cumpărată, în urmă cu doi ani, de câmpineanul  Radu Milea.  În luna februarie 2011, acesta le-a cerut soţilor Ciocodeică acordul pentru a-şi demola casa, situată pe str. Ion Creangă la nr.11, întrucât clădirea pe care o cumpărase nu rezista la lucrări de renovare. La îndemnul lui Radu Milea, Andreea Ciocodeică a venit din Bucureşti, unde este studentă, să se întâlnească la notariat cu vecinul părinţilor săi, pentru a-şi da acceptul la demolarea casei lipite de proprietatea sa. Aici, la notariat, lucrurile s-au complicat, întrucât tânăra şi-a dat seama că Milea nu le-a spus tot adevărul, căci vecinul dorea nu doar să-şi demoleze casa, ci şi să construiască o casă cu demisol, parter şi etaj, mai exact o clinică de animale cu staţionar. “Nu puteam să-mi dau acceptul, mai ales că dl Milea dorea să mă determine să semnez acordul de demolare, insistând ca pe acelaşi act să fie trecut şi acceptul meu pentru noua construcţie. În plus, mi-a atras atenţia o exprimare din certificatul de urbanism ce i s-a eliberat acestuia (cu nr.317/23.06.2009), din care reieşea că imobilul ce urma a fi demolat se afla în imediata apropiere a casei mele, când el, de fapt, era lipit complet de casa mea, construit chiar pe calcanul casei noastre.” 
Din certificatul de urbanism amintit, reiese clar că Radu Milea nu va putea demola casa fără acordul scris şi legalizat al familiei Ciocodeică. Dându-şi seama că lucrarea de demolare ar putea pune în pericol siguranţa casei sale, care are crăpături pe exterior şi interior, Andreea Ciocodeică a refuzat să-şi dea acceptul. De aici, un întreg război al declaraţiilor, al hârtiilor şi al nervilor. Cu procură de la fiica lor, care s-a întors apoi la Bucureşti, Cornelia şi Gheorghe Ciocodeică rămân să o reprezinte şi să-i apere cauza în faţa vecinului şi a autorităţilor. 
Pe 3 mai 2011, Gheorghe Ciocodeică îi trimite primarului Horia Tiseanu un memoriu în care îi aduce la cunoştinţă faptul că “de la Serviciul Urbanism ni s-a spus că Radu Milea a făcut presiuni şi a ameninţat că va da în judecată Primăria Câmpina dacă nu primeşte avizul de demolare fără acordul nostru scris. Noi nu refuzăm să-i dăm acest acord, dar vrem să încheiem în prealabil un act notarial în care dl Milea să se oblige la efectuarea unor eventuale şi necesare lucrări de consolidare a casei noastre, ce ar putea surveni în urma demolării, lucru pe care dl Milea nu-l acceptă.” Tot în memoriul amintit, edilul-şef este informat că, în data de 28.04.2011, Radu Milea a obţinut o expertiză în care se specifică faptul că demolarea casei sale se poate efectua fără a mai avea nevoie de acordul soţilor Ciocodeică, întrucât nu afectează siguranţa casei acestora. De asemenea, prin consultarea dosarului de desfiinţare a imobilului din Ion Creangă nr.11, Ciocodeică a aflat că Milea a obţinut, de fapt, trei certificate de urbanism, în primele două solicitându-i-se acordul vecinilor, iar în ultimul, nu. 
Tot în memoriul din 3 mai 2011, Gheorghe Ciocodeică îl mai informează pe primar că vecinul său a anunţat la Urbanism că va începe demolarea imobilului proprietate personală pe baza unei autorizaţii de demolare eliberată fără acordul scris al vecinilor, aşa cum prevede Legea nr.50/1991 privind regimul construcţiilor. Petiţionarul îi mai cere primarului să verifice corectitudinea şi legalitatea documentelor eliberate vecinului său, precum şi să oprească orice lucrare de demolare a imobilului lui Radu Milea până la soluţionarea acestei situaţii. Legea prevede că un refuz nejustificat al oricărui proprietar de locuinţă de a-şi da acceptul pentru demolarea unei case apropiate poate fi atacat in instanţă. “Acest lucru vecinul nostru ar fi putut să-l facă, dar el a preferat să-i ameninte pe cei de la Urbanism că îi dă in judecată dacă nu primeşte avizul de demolare peste acordul nostru”, ne-a mai declarat Gheorghe Ciocodeică. Interlocutorul nostru ne-a mai informat că Biroul Urbanism din Primărie a solicitat, în 4 februarie 2011, expertului Şandor Zoltan o completare a expertizei tehnice pe care acesta din urmă o realizase în aprilie 2010, în suplimentul de expertiză menţionându-se din nou că rezistenţa casei Ciocodeică nu va avea de suferit dacă se respectă modul de demolare etc. “În baza suplimentului de expertiză, lui Radu Milea i se eliberează un al treilea certificat de urbanism, când, de fapt, certificatul de urbanism în sine ar fi trebuit să solicite o expertiză tehnică”, mai aflăm de la Gheorghe Ciocodeică. Acesta din urmă face o sesizare la Inspectoratul de Stat în Construcţii Prahova, informând despre faptul că pe 5 mai 2011, la două zile de la memoriul său adresat primarului, Radu Milea, cu o autorizaţie de demolare în buzunar, a început demolarea casei sale, fără acordul vecinilor. “Inspectorii ISC au solicitat oprirea lucrărilor de demolare şi intentarea dlui Milea de către Primărie a unui proces în contencios administrativ pentru neregulile din dosar. Vineri, pe 6 mai, lucrările încetează, dar reîncep a doua zi, sâmbătă, pe 7 mai, cu şi mai multă putere, reuşindu-se demolarea completă a casei vecinului. În timpul lucrărilor, casa mea a fost atât de zdruncinată, încât soţia mea nu a mai rezistat şi a trebuit să părăsim locuinţa. Ulterior, am fost să reclam la Urbanism, dar cei de acolo mi-au spus că acum asta e, suntem în faţa faptului împlinit şi ar fi bine să ne înţelegem amiabil. Acum, încearcă să ne convingă de faptul că nu era nevoie să ni se ceară acordul dacă din expertiză rezultă că imobilul nostru nu are de suferit. Problema este că, în urma demolării casei dl Milea, casa noastră a rămas cu calcanul făcut praf, iar şorţul de tablă al acoperişului este rupt, acoperişul fiind în pericol să fie luat de vânt. Ca să nu mai spun că am pierdut izolarea termică, iar valoarea de piaţă a casei a scăzut foarte mult. Acum, de la urbanism ni se spune că dacă suntem nemulţumiţi, n-avem decât să-i dăm în judecată. De unde înţeleg că Primăria pentru unii este mumă, iar pentru alţii, ciumă. Căci cei de la Urbanism s-au speriat foarte tare la ameninţările cu tribunalul ale dlui Milea, reacţionând rapid in favoarea acestuia, pe când pe noi ne îndeamnă să ne afundăm într-un lung proces cu vecinul, cu riscul de a rămâne cu casa “jupuită” în urma demolarii”, ne mai spune cu bărbia tremurând de indignare Gheorghe Ciocodeică. 
Am încercat să aflăm şi punctul de vedere al dlui Milea, dar nu am reuşit să-l contactăm la telefon. După două săptămâni de la demolare, cei doi vecini s-au întâlnit la Urbanism din nou, prilej cu care Milea a promis că va consolida şi tencui calcanul casei lui Ciocodeică numai dacă vecinul său îl va lăsa să sape 1,40 metri în adâncime pe lângă temelia casei sale, şi aşa şubrezite, pentru demisolul clinicii veterinare ce urmează a fi înălţată pe strada Ion Creanga, la numărul 11. Fără alte comentarii.

Tinerii se arată interesaţi de problemele societăţii în care trăim

Săptămâna trecută, Asociaţia non-guvernamentală pentru Protejarea Mediului Înconjurător Prahova a organizat, la Casa Tineretului, o sesiune de comunicări la care au participat peste 50 de elevi ai liceelor Forestier Câmpina şi „Aurel Vlaicu” din Breaza. Temele principale de discuţii au fost mediul înconjurător şi dificultăţile pe care le întâmpină tânăra generaţie în societatea românească. La manifestare au fost invitaţi şi oameni de afaceri, printre care Virgil Guran şi Rodica Papuc, care i-au îndemnat pe tineri să se gândească, încă de pe băncile şcolii, la ceea ce au de gând să facă în viitor. Cei mai activi şase elevi în timpul dezbaterilor au fost selectaţi pentru a participa la o tabără de 3 zile în oraşul Buşteni unde, în schimbul transportului, cazării şi a meselor gratuite ei vor trebui să ia parte la activităţi de ecologizare a mediului înconjurător.

Consilierii au respins, din nou, cererea firmei Eliro de scumpire a biletelor de transport

În urmă cu câţiva ani, firma locală de transport Eliro câştiga licitaţia organizată de executivul câmpinean pentru delegarea gestiunii serviciului comunitar de transport public (traseele interne). Eliro a venit atunci cu nişte oferte incredibile, dintre care se distingea costul de 0.90 lei al biletului de călătorie, în condiţiile în care celelalte două firme participante la licitaţie susţinuseră un preţ de 2 lei pentru acelaşi bilet. Ofertele suspect de generoase ale firmei câştigătoare (care opera, de mai mulţi ani, şi pe traseul extern Gară – Băneşti), l-au făcut, atunci, pe viceprimarul Ion Dragomir să declare că are “suspiciuni că această firmă va face toate lucrurile promise la licitaţie şi în baza cărora a primit punctajul câştigător. Cred că au trecut tot ce se putea în ofertă numai pentru a câştiga.” Avertismentul viceprimarului s-a dovedit a fi întemeiat. La scurt timp după câştigarea licitaţiei, cei de la Eliro au solicitat şi au obţinut un tarif de 2 lei. La începutul acestui an, după ce au încercat fără succes să obţină de la Consiliul Judeţean un preţ de 2,5 lei al biletului de călătorie pe ruta Gara Câmpina - Băneşti (traseul este considerat unul judeţean, căci leagă două localităţi), Eliro a cerut municipalităţii câmpinene să aprobe majorarea tarifelor de transport pe traseul intern Voila. Majorarea biletului pe acest traseu de la 2 lei la 2,5 lei era prin scumpirea carburanţilor, majorarea tarifelor la asigurările RCA şi CASCO, creşterea cheltuielilor cu întreţinerea maşinilor (service, ulei, anvelope, piese de schimb), de la ultima ajustare de preţ a biletelor, care a avut loc în iunie 2009. Ambele legislative, atât cel prahovean, cât şi cel câmpinean, au refuzat atunci solicitările celor de la Eliro. La ultima şedinţă a miniparlamentului local, conducerea Eliro şi-a reînnoit solicitarea, dar din nou a fost refuzată de majoritatea aleşilor câmpinenilor, care numai de o nouă scumpire nu mai au nevoie în încercarea de a-şi atrage simpatiile electoratului câmpinean, în perspectiva alegerilor locale din iunie 2012. S-a respins atât majorarea preţului de la 2 lei la 2,5 lei, cât şi reducerea numărului de microbuze pe traseele interne (Voila şi Muscel). Motivele consilierilor au fost aceleaşi ca şi la începutul anului, la şedinţa din februarie a Consiliului Local: Eliro trebuie să respecte condiţiile pe care şi le-a asumat atunci când a câştigat licitaţia pentru traseele interne din Câmpina cu un preţ al biletului dubios de mic (0,9 lei, majorat apoi la 2 lei), cu un program şi nişte condiţii de transport care sfidau orice concurenţă.

Primăria Telega a scos la licitaţie închisoarea Doftana pentru 1.214.000 euro

Ceea ce în mod normal ar fi trebuit să fie un monument istoric şi arhitectural de patrimoniu protejat şi conservat de statul român, fost închisoare Doftana a ajuns o ruină, scoasă la vânzare de administraţia locală Telega. Primăria comunei a comandat expertiză, în urma căreia evaluatorul a stabilit să monumentul valorează 1.214.000 euro. Fosta închisoare se întinde pe o suprafaţă de 11,5 hectare de teren, iar gradul de uzură al clădirilor este foarte avansat.
Zilele trecute, Primăria Telega a organizat o primă licitaţie pentru vânzarea clădirilor şi a terenului, la care nu s-a prezentat niciun investitor. Licitaţia va fi însă reluată după 15 zile, conform legii.
Chiar dacă va intra în proprietatea unui investitor privat, închisoarea va trebui să îşi păstreze destinaţia de monument istoric.

Copiii învaţă şah la PNL

În fiecare joi după-amiază, foarte mulţi copii se iniţiază în tainele şahului la secţia cu acest profil înfiinţată de CSM Câmpina. Sub îndrumarea unor maeştri ai acestui sport al minţii, copiii vin cu mare drag, în fiecare săptămână, la sediul PNL din strada Mărăşeşti nr. 2 şi este îmbucurător faptul că de la cei mai mici (6-7 ani), până la cei mai mari (10-14 ani), tinerii lasă la o parte alte îndeletniciri specifice vârstei şi timpurilor în care trăim, cum ar fi, de exemplu, jocul pe calculator.

CSM Câmpina a reluat pregătirile

Nou promovată în Liga A Prahova, CSM Câmpina şi-a reunit lotul săptămâna trecută, sub comanda antrenorului secund Robert Stoica, principalul Ionică Burchi fiind plecat pentru câteva zile în concediu de odihnă, cu familia.
Dispuşi la efort, jucătorii s-au comportat bine la primele antrenamente pe terenul sintetic de la Casa Tineretului, în aşteptarea stagiului de pregătire centralizat care va începe în această săptămână, la baza sportivă Poiana Câmpina.
Către sfârşitul săptămânii, lotul CSM Câmpina va pleca în cantonament la Valea Doftanei pentru o scurtă perioadă de acumulări fizico-tactice absolut necesare anului competiţional foarte greu care va urma. Antrenorul Ionică Burchi va avea la dispoziţie, în cantonamentul de la Valea Doftanei, un lot format din 25-30 de jucători, în care sunt incluse şi noile achiziţii.

Amical

Unirea Câmpina - CS Mioveni 0-2 (0-2)

Sâmbătă dimineaţa, pe o căldură toropitoare, Unirea Câmpina a jucat primul meci amical din acest sezon în compania mult mai galonatei CS Mioveni, recent promovată în liga I, echipă aflată în cantonament la Sinaia.
Argeşenii s-au impus lejer prin golurile marcate în prima repriză de Tănasă şi Enache, iar în a doua repriză au ratat şi o lovitură de la 11 metri, când Aiza a trimis mingea în stâlpul porţii lui Antal. 


Antrenorii formaţiei câmpinene, Costin Plăvache şi Marius Pălănceanu, au dorit să-i vadă la lucru pe toţi jucătorii din lot, dar şi pe cei aflaţi în probe, acesta fiind motivul pentru care, în fiecare repriză, Unirea a folosit o altă echipă, după cum urmează: în prima repriză au jucat T. Ionescu, Georgescu, Dragomir, Lamba, Burlacu, Ungureanu, Gheorghe (Chimia Brazi), M. Laurenţiu (Prahova Tg. Vechi), Bica, Loga (Tricolorul Breaza). În repriza a doua au jucat următorii: T. Ionescu (Antal - Prahova Măgureni), Andrei Stoica (Tricolorul Breaza), Lamba, Brebenel (AFC Filipeşti), Bănică (Gloria Comăneşti), Florin Stoica, Filimon, Toader, Lungu (CS Floreşti), Ariciu (Prahova Tomşani), I. Stoica (Prahova Tomşani).
Mulţi dintre aceşti jucători sunt încă în probe, singurele certitudini fiind până în acest moment Bica, Lamba, Georgescu şi Loga.
Unirea Câmpina urmează să mai dispute două meciuri amicale în perioada 18 - 23 iulie va intra în cantonament la hotelul de la Casa Tineretului.

Rânduri transcrise din „(i)realitatea imediată” (1)

Albastru de... dicţionar

Vecinul meu proaspăt proprietar, venit de curând să respire duminical aerul (încă) curat de aşezare rurală de deal, s-a hotărât. A tăiat mai întâi după o coafură numai de el ştiută frasinul de la intrarea în grădina-i largă, în umbra căruia îşi ridicase de curând construcţia modernă (se înţelege, cu etaj) a casei de vacanţă în geamuri termopan şi pereţi scrobiţi în culori de vopsea lavabilă şi, după ce, apoi, a curăţat de coajă trunchiul astfel rămas în hidoşenia a două sau trei cioate, s-a apucat, mulţumit de treaba făcută, să-l vopsească... albastru.

Trec cu privirea peste cele câteva mese şi rafturi cu carte din librăria locală. Pe una din ele, destinată exclusiv dicţionarelor de tot felul (observ asta abia în ultimul moment), un volum masiv care îmi atrage  pe loc atenţia. Pe cotorul său citesc tipărit numele prozatorului Mircea Horia Simionescu şi titlul reeditat al masivului său roman „Dicţionar onomastic”.
După ce rămân câteva minute răsfoind cartea, vreau să o aşez, într-un gest firesc, pe una din mesele cu carte, evident beletristică. Mă întâmpină, întrerupându-mă în reflexul gestului meu instantaneu, vocea unei tinere vânzătoare: „Dacă nu cumpăraţi cartea, de ce nu o lăsaţi... la locul ei?!”
Ion T. ŞOVĂIALĂ

Revista Nouă - farmecul lecturii

Recent, într-o remarcabilă ţinută grafică (semnată de artiştii plastici Sterică Bădălan şi Paul Tiberiu Mănguţă), cu un format elegant, accesibil şi cu un sumar bogat, variat, modern, a apărut „Revista Nouă”, nr. 2 (67), 2011.
Aceste realizări se datorează, în cea mai mare măsură, poetului Florin Dochia, redactorul-şef al publicaţiei, care a reuşit să antreneze un admirabil colectiv la finalizarea proiectului revuistic.
Concepută cu o rubricaţie diversificată (editorial, interviuri, cronici, proză, poezie, note de lectură, parodii etc.), revista debutează cu Editorialul: „Unchiul din America şi Sărutul franţuzesc”, în care autorul, Florin Dochia, precizează că „Prima sintagmă are azi mai multe sensuri metaforice, legătura cu vreo realitate rămânând mai degrabă întâmplătoare” şi continuă cu Interviuri: Christian Crăciun - „Scrisul, pentru mine, este o operaţie chirurgicală, de spintecare a lăuntrului sufletesc” de (Carmen Negreu); Fănuş Neagu - „Creaţia este suferinţă, pentru că fără suferinţă, nu poţi izbuti, niciodată, în nimic” (de Florin Dochia); Poezie: Marian Dragomir, Ioan Vintilă Fintiş, Gabriel Mălăescu, Emil Perşa, Ion Scorobete; Proză: I. Oprişan - „Fata din tablou”; Gherasim Rusu Togan - „Troiţa”; Emanoil Toma - „Invazia” (fragm.);